DACIA INTRE BUREBISTA SI DECEBAL Asasinatul lui Burebista a dus la desfiintarea uriasului regat.

O glorioasa epopee ia sfarsit dar istoria dacilor si a confruntarilor cu vechii dusmani continua. Politica inceputa de Burebista e dusa mai departe de urmasii sai. Marele regat este impartit in patru apoi in cinci regate. Principala formatiune, adevarata urmasa a tarii lui Burebista, este cea din Transilvania care isi va pastra capitala la Sarmizegetusa. Conducatorul acestui regat va fi eceneu care acum isi asuma si conducerea laica pe langa cea religioasa. Cu siguranta ca in timpul si dupa asasinat au e!istat doua fractiuni. Cea care il sustinea pe Burebista a iesit invingatoare, dovada fiind ca faptul ca viceregele si prietenul lui Burebista, eceneu a preluat conducerea. "aptul c acum regatul este mai mic si cel mai probabil fara elemente straine, destabilizatoare, la care se adauga si imaginea sacra a lui eceneu, ne face sa credem ca acesta a putut conduce destul de usor. O dovada in plus ca oamenii au fost multumiti de regele# preot, este ca urmasul lui eceneu este un alt preot si anume, Comosicus, $care nu# i este cu nimic mai pre%os$. espre acesta stim ca a condus pana in anul &' ien. (ipsa stirilor despre acesta formatiune, ne creeaza imaginea unui regat linistit condus prud ent de regi#preoti, poate convingand populatia sa duca o viata pasnica. )nsa permanentul pericol roman si al triburilor migratoare, impune un conducator militar. Acesta este Scorilo. *l urca pe tron in anul &' ien, timp in care la +oma se desfasurau marile razboaie civile. Aceasta situatie instabila ii indemna pe daci la amestecul in lupta pentru putere de la +oma. Scorilo insa si#a dat seama ca acest lucru nu este prudent, iar pentru a#si convinge supusii a pus doi caini sa se bata intre ei si cand erau in focul bataii, le#a aratat un lup, pe care indata, lasand furia dintre ei, cainii s#au aruncat asupra lupului. Analogia caini#romani, lup#daci i#a convins pe daci sa nu se amestece in politica interna a +omei. upa dispute indelungate, specialistii sunt unanimi in a#l identifica pe Scor,lo lui "rontinus cu Cor,llus al lui )ordanes. ar Scorilo este unul din rarele cazuri in care e!ista si confirmarea arheologica- pe un vas de lut descoperit la Sarmizegetusa +egia cu inscriptia $ *C*BA(.S P*+ SCO+)(O$ /$ ecebal fiul lui Scorilo$0. )n cei 12 de ani cat domneste Scorilo politica lui militara se limiteaza la incursiuni devastatoare in provinciile romane din sudul unarii. in anul 3' en, istoria regatului intracarpatic continua cu domnia fratelui lui Scorilo, uras# iurpaneus. )ordanes afirma ca urmasul lui Cor,llus este orpaneus. Ca si in cazul precedent, io Cassius i#a pus in incurcatura pe istorici, mentionand ca regele care ii urmeaza lui Cor,llus este uras. in nou se accepta unanim ca uras este unul si acelasi cu iurpaneus. +egele dac din perioada 3'#45 en nu are parte de evenimente marcante, dar spre deosebire de fratele sau, lui uras nu#i displaceau atacurile asupra posesiunilor romane din Moesia. Odata cu venirea lui omitian la carma )mperiului +oman problemele devin mai delicate iar varsta il determina pe uras sa predea stafeta competentului sau nepot ecebal. Alt regat desprins din uriasul stat al lui Burebista este cel din Muntenia. Aici urmasul lui Burebista a fost Coson care este atestat in primul rand de vestitele

monede dacice de aur care ii prezinta numele si in al doilea rand de Suetonius. in izvoarele lui se stie ca domneste in %urul anului 62 ien si in Campia Munteniei, ca dovada este prima si singura data cand autorul foloseste numele de geti in loc de daci. Acest rege se implica in lupta dintre Octavianus, Antonius si (epidus pe de#o parte si Brutus in cealalta tabara, in favoarea celui din urma. "aptul ca regele get se aliaza cu dusmanul lui Cezar ar putea demonstra apartenenta regelui get la partida credincioasa lui Burebista si a nealinierii sale la grupul de rasculati care l#au ucis. Brutus este invins de adversarii sai dar Coson va obtine iertarea invingatorilor si mai mult decat atat se pregatea inrudirea prin alianta a celor doi. Octavian trebuia sa se casatoreasca cu fiica regelui dac, iar )ulia fiica imparatului roman sa devina regina geta. esi e!ista posibilitatea ca regele get sa fi domnit concomitent cu alt rege get si anume icomes, marea ma%oritate a istoricilor prefera contrariul. Ba mai mult icomes este considerat urmasul lui Coson si nu neaparat in sens dinastic dar e!ista si aceasta posibilitate. aca Coson a domnit inainte de 62 ien, icomes domneste dupa 62 ien. (ocalizarea temporala poate fi stabilita prin faptul ca regele get se amesteca in lupta dintre Antonius si Octavianus. )ntr#o prima faza ii ofera a%utorul celui din urma dar neprimind raspuns de la isi ofera o parte din armata lui Antonius. Cercetatorii, studiind acest lucru si posibilele miscari de trupe confirma si localizarea spatiala a regatului lui icomes in Campia Munteniei. Aliatul roman al lui icomes a fost insa invins, soldatii getii fiind luati prizonieri si siliti sa se lupte in amfiteatre cu suebi. Pe langa acest eveniment ma%or izvoarele antice mai consemneaza implicarea lui icomes in lovitura bastarnica din anul &' ien. 7n alt rege get ce a domnit in Campia Munteana mentionat lapidar de Plutarh si io Cassius este Tiamarcus, care conducea regatul ce avea capitala la Buridava. Arheologia confirma e!istenta regelui printr#un ciob de lut pe care sta scris te!tul $basileus Tiamarcos$. )n Banat a domnit un important rege get si anume Cotiso. Mult timp s#a crezut ca acesta este acelasi cu Coson dar ultimele cercetari au demonstrat contrariul. +egatul sau era atat de aproape de romani incat devine $linia de bataiea dacului Cotiso$ cum consemneza 8oratiu. )n principiu politica regelui get se rezuma la atacuri in partile ill,ro# pannonice, mai ales iarna cand unarea ingheata. "aptul ca $dacii stau infipti in munti$ /"lorus0 si ragazul oferit de romani duc la consolidarea regatului condus de Cotiso astfel incat dacii nu au fost infranti de (entulus ci doar respinsi si imprastiati asa cum mentioneaza si 8oratiu care il sfatuieste intr#un poem pe Mecena sa nu mai fie framantat de gri%a +omei fiindca armata lui Cotiso a fost invinsa. Alt rege banatean din regiunea Buzau#Olt este +eicipier. Acest rege get este mentionat intr#o inscriptie de la urostorum alturi de ecebal. *l conducea dacii cotensi care aveau capitala la +amidava. 7ltima regiune in care au ramas urmasi ai lui Burebista este una destul de zbuciumata deoarece aici nu se mai intalnesc doar doua civilizatii puternice ci trei si anume cea getica, cea romana si cea elena. *ste vorba de obrogea. Aici domnesc concomitent trei regi geti- +oles, ap,! si 9,ra!es. Toti trei conduc in %urul anului 62 ien. +oles este regele get care conduce regatul al carei cpitala era probabil Sacidava, asadar tribul sacilor. )n anul &' ien. Octavian il trimite pe

(icinus Crassus impotriva bastarnilor care ii atacasera pe tracii denteleti, aliati ai romanilor. +oles isi ofera a%utorul romanilor ceea ce ii va aduce regelui dac titlul de $prieten si aliat al poporului roman$ acordat de Octavian personal la Corint in anul &' ien. )n anul urmator insa +oles intra in conflict cu vecinul sau nordic ap,!. +oles primeste la cerere a%utorul lui Crassus. Cele doua armate aliate reusesc sa alunge de pe campul de lupta armata lui ap,! intr#o cetate fortificata. Aici Crassus se intelege cu un soldat get in limba greaca. Tradarea se materializeaza prin deschiderea portilor cetatii. Cele doua armate aliate navalesc inauntru si are loc un adevarat macel. ap,! moare eroic in fruntea armatei sale. Populatia din %urul cetatii se refugiaza intr#o pestera numita :eiris. A%unsi aici romanii nu incearca sa#i asedieze pe daci ci ii zidesc inauntru. Aceste reusite ale romanilor ii dau cura%ul lui Crassus sa#l atace si pe cel mai nordic rege get din obrogea- 9,ra!es. Atacul final are loc in capitala ;enucla, construita pe malul unarii. .azand ca nu are sanse de victorie, 9,ra!es reuseste sa fuga cu tezaurul la sciti pentru a forma o noua armata, dar conflictul ramane nefinalizat. )n acest fel intreaga obroge a%unge sub stapanirea romana.