Sie sind auf Seite 1von 46

IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN

CUPRINS
INTRODUCERE ...............................................................................................................................
5
SA STM DE
VORBA ..................................................................................................................9
1.1. Cuvinte auzite, nu
vazute .......................................................................................12
1.2. O audienta a!e... de
indivizi ...............................................................................1"
1.#. C$a!itate, %i&$itate, '(n'izie. ...............................................................................19
1.). Re*u$i de '(&(zitie ................................................................................................25
1.).1. Diateza
a'tiva ...........................................................................................25
1.).2. V('a+u$a!u$ ................................................................................................2,
1.).#. -!(nue$e &e!%(na$e .................................................................................##
1.).). C(n%t!u'tive ne*ative .............................................................................#)
1.).5. Ti&u$ ve!+e$(! ...................................................................................#"
1.).". Titu$atu!i %i /un'tii ...................................................................................)#
1.).,. Ci/!e %i
a+!evie!i .......................................................................................)"
1.).0. Cuvinte de t!anzitie %i indi'atii v('a$e ..............................................),
1.5.
Ritu$ ...........................................................................................................................51
1.". Cu$(a!ea ....................................................................................................................52
C(n'$uzii...............................................................................................................................5#
ATI A23AT U3TIMA NOUTATE4 ..........................................................................................55
2.1.
De/initie ......................................................................................................................55
2.2. Ca!a'te!i%ti'i$e %ti!ii ..............................................................................................50
2.#. Ti&u!i de
%ti!i ............................................................................................................")
2.). O!*aniza!ea %i %t!u'tu!a %ti!i$(! .........................................................................""
2.).1. Va$(a!ea de %ti!e %i &!e$u'!a!ea in/(!atiei ....................................""
2.).2. Re'un(a%te!ea /un'tiei de
&(ve%ti!e ..................................................,1
2.).#. Ti&u!i de %t!u'tu!a a
%ti!ii .....................................................................,2
2
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
2.).).
In%e!tu!i$e ..................................................................................................,"
2.).5. 3an%a!i$e %i
anuntu!i$e ..............................................................................,9
2.5. S'!ie!ea %ti!i$(! .......................................................................................................02
2.5.1. Baze$e %'!iitu!ii unei %ti!i de !adi( ....................................................02
2.5.2. 3ead5
u$ .........................................................................................................0#
2.5.#. Ti&u!i de (!*aniza!e a '(!&u$ui %ti!ii ..................................................90
2.5.). At!i+ui!ea
in/(!atiei ............................................................................99
2.5.5. Nue de
&e!%(ane ................................................................................11)
2.5.". Citate$e
di!e'te .......................................................................................11,
2.5.,. In%e!tu!i$e
%(n(!e .................................................................................11#
2.5.0. Re&etitia %i !edundanta .........................................................................11"
2.5.9. Re%'!ie!ea %ti!i$(! &ent!u
di/uza!e.....................110
2.5.11. C(nt!a 6 indi'atii
................................12)
1.4. Reguli de compozitie
In adancu fnte or, |urnast rado aprecaza regue formae ae
compozte, char daca pot da exempe bune despre cand poate f fecare
gnorata.
Una dntre aceste regu este cea a profesoruu engez Wam Strunk,
refertoare a foosrea anumtor cuvnte: Omtet cuvntee nute":
Scrtura puternca este concsa. O propozte nu trebue sa contna
cuvnte nute dn aceas motv dn care un desen nu rebue sa aba n nute
s o masna componente nute. Aceasta nu necesta ca autoru sa-s faca toate
propoz[e smpe, sau sa evte toate detae s sa-s trateze subectee
schematc, c ca fecare cuvnt sa spuna ceva" (
1
).

1.4.1. Diateza activa
Wam Strunk este cunoscut s pentru cum arata studentor sa
avanta|ee dateze actve. Ca o regua, propoz[a Coumb a descopert
Amerca" este mut ma de preferat aternatve pasve Amerca a fost
descoperta de Coumb". Strunk argumenta ca dateza actva este ma drecta,
1
Strunk & Whte, 1979,p. 17
3
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
ma puternca s ma concsa. Pentru |urnastu rado exsta n pus avanta|u ca
patru cuvnte pot face treaba ator sase, ceea ce saveaza tmp pre[os.
Verbee sunt ca de trac[une a textuu, doar daca nu- transforma[ n
pone ncarcndu- cu dateza pasva. O construc[e a dateza actva, va ve[
amnt, urmeaza acest mode:
Subect - verb - compement drect.
Elena a scris tirea.
Subectu, Eena", a reazat o ac[une descrsa de verbu ,a scrs".
trea" este obectu, sau rezutatu ac[un e.
nocu[ cu dateza pasva s ve[ crea acest mode:
tirea a fost scrisa de Elena.
Nou subect, trea" nu face nmc. Este receptoru ac[un Eene.
Propoz[a a capatat doua cuvnte supmentare pe drum, mcndu-se ma
ncet cu acest baga| n pus.
Aceste exempe sunt smpfcate, dar prncpu ramne adevarat s
pentru construc[e ma compexe.
INCORECT: Legislaia locuinelor, care a fost aprobata de enat a!i di"ineaa,
#a fi pro"ulgata de $reedinte la sf%ritul acestei s&pt&"%ni.
ntreaga fraza este construta a dateza pasva (s accentueaza un ungh
vech). Trecerea a dateza actva da str mpresa de mcare:
'(I )INE: La sf%ritul acestei s&pt&"%ni $reedintele #a pro"ulga legea
locuinelor pe care enatul a aprobat*o a!i di"ineaa.
Este bne sa fm constan[ n gr|a pentru dateza pasva - ea ngreuneaza
textu.
$(I+: Nota a fost aprobata de $arla"ent.
(CTI+: $arla"entul a aprobat nota.
$(I+: 'asina a fost lo#ita de ca"ion
(CTI+: Ca"ionul a lo#it "asina.
$(I+: e"nata de pri"ul "inistru, ordonana se aplica de "%ine.
(CTI+: $ri"ul "inistru a se"nat ordonana ce se #a aplica de "%ine.
$(I+: uspectul a fost interogat de politic.
(CTI+: $olitia a interogat suspectul.
Dar ca orce regua de compozte putem mpnge avanta|u prea departe.
In tmp ce n mod norma ordnea subect - predcat - obect a dateze actve
ofera o utzare economca a mba|uu, exsta cazur cand compementu
drect merta sa fe subectu propoz[e. Daca cneva -a mpucat pe
preednte, orcne ar scre Preedntee a fost mpucat". Sau, n-am putea
rdcuza vctma unu atac care strga Am fost |efut!" n oc de Cneva m-a
|efut!". In aceste cazur, obectu asupra carua se ac[oneaza este ma
mportant dect un subect necunoscut.
Strunk a observat nsa ca exsta s un caz deosebt pentru structurarea
deor astfe nct subectu dscursuu este de asemenea subectu propoz[e.
Uneor dateza pasva este nevtaba. Sa uam urmatoarea propozte.
PASIV: $ictura anilor ,-. nu "at este aproape deloc apreciata ast&!i.
Ac dateza pasva este acceptaba fndca n centru de se afa pctura.
Tema propoz[e s subectu e sunt aceea. Dar sa spunem ca tema o
repreznta prefern[ee crtcor de arta contemporan. Putem scre propoz[a
utznd orcare dntre forme:
4
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
PASIV: $ictura anilor ,-. nu "ai este apreciata de criticii conte"porani.
Sau:
ACTIV: Criticii conte"porani nu "ai aprecia!a pictura anilor ,-..
Totu, n acest a doea exempu, dateza actva este ma drecta, ma
hotarta, ma concsa. Construc[a pasva este n prmu rnd purtatoare de
cuvnte nute. Pentru a evta acest ucru este nevoe de o vgenta contnua.
ntr-adevar, utzarea dateze pasve n sch[a n[aa s n vorbrea mprovzata
poate f reprezentarea prea naturaa a moduu n care gndure sunt asocate
s egate de tema s subect n mntea noastra.
1.4.2. Vocabularul
In sfrt, Wam Strunk a fost un adept a mba|uu concret. Este de
preferat specfcu, generauu, cuvntu precs ceu vag, concretu
abstractuu", spunea e (
1
). Strunk a argumentat ca mar autor au fost
efcen[ fndca au ucrat cu partcuarta[ s au ofert detae ce contau. Prea
des |urnast ncearca sa-s argeasca audenta apend a cazu genera n
ocu ceu partcuar, anga|nd ma degraba termen abstrac[ dect exempe
concrete.
Lngvstu S.I.Hayakawa (
2
) a ustrat precs aceasta probema prn ceea
ce a numt scara abstractzar". Sa uam de exempu cazu une vac numta
Forcca. Urcnd scara substantv cu substantv, vaca este dentfcata ca
Forcca (un anma unc), rasa Guernsey, vaca, nventar vu (septe), bun a
ferme, s, n fna, avere. La fecare nve de abstractzare rea[a dntre
Forcca s fermer este pusa ntr-o perspectva ma arga, dar caracterstce
care o dentfca n mod unc trebue asate deoparte. In tmp ce putem sa ne
formam o magne cara a Forcee, vaca Guernsey, exsta numa o urma saba
a magn sae cand ncercam sa ne magnam o fotografe a aver fermeruu.
O ec[e mportanta ac este ca detae s partcuarta[e au puterea de a
forma magn n mntea audente - observa[e mportanta cand screm pentru
rado.
Un |urnast sensb a cuvnte a va utza pe aceea care au o ma mare
vaoare conotatva. Cuvntee sugestve vor trez asoca[ n mntea
ascutatoruu s- vor strn magna[a. Ee adauga cuoare, cadura s vata
unu text.
Formua Mntea u n[eege probema" va transporta semnfca[a
nten[onata, dar ma efcent ar f sa spunem Mntea u s-a umnat a
n[eegerea probeme". Cuvntu umnat" poarta o conota[e dferta s o
magne vzuaa care nu doar spune ascutatoruu ce s-a ntmpat, dar da s
senza[a ntmpar. Este ma bne sa spunem ca vntu se vata n cotu
case", dect sa spunem ca vntu batea". Daca un cuvnt poate spune nu
numa ce s-a ntmpat, c s cum s-a ntmpat, cu att ma bne (
3
).
Utzarea cuvnteor descrptve, care sa creeze senza[ vzuae n mntea
ascutatoruu, este n speca mportanta n scrtura texteor de rado, unde nu
exsta un acompanament vzua a sunetuu. Cuvntee s exprese descrptve
1
Strunk & Whte, 1979, p. 19
2
cf. Fnn, 1991, p.12
3
cf. Crews, 1946, p.51-52
5
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
bne aese a|uta ascutatoru sa construasca o magne mentaa a unu
evenment.
Cuvntee scurte, puternce, sunt n genera ma bune dect cee ma
pu[n energce.
INCORECT: El a trecut in nefiina.
'(I )INE: El este "ort.
INCORECT: Ii cer sa*"i predai acel #olu".
'(I )INE: /a*"i cartea.
INCORECT: /a*"i o "ana de a0utor sa "& ridic.
'(I )INE: (0uta*"& sa "& ridic.
Stu ora este marcat, de asemenea, de cuvnte cu o nata vaoare a
efectuu sonor. Ar trebu sa foosm onomatopee, cuvnte a caror sunet e
sugereaza sensu. Cuvntee dangat, v|t, ron[aaa, pocnet, anare, sunt
cuvnte onomatopece. Dar, ca orce ata tehnca, onomatopeee pot f utzate
excesv sau utzate gret. Fooste cu dscernamnt sunt un mod efcent de a
adauga cuoare textuu.
Stu terar are nevoe de obce de un vocabuar mut ma arg dect
stu ora. Vocabuaru pe care poate n[eege o persoana cu nve medu de
pregatre dn ceea ce ctete este de aproape tre or ma mare dect ce pe
care foosete n vorbre. Un cttor poate recunoate sau este capab sa-s
dea seama de sensu mutor cuvnte pe care e-ar perde tota daca -ar f
prezentate ora. Un cttor poate de asemenea cauta semnfca[a unor cuvnte
ntr-un dc[onar, ucru pe care un ascutator nu- poate face.
Cuvntee aese trebue sa contrbue a cartatea mesa|uu. Vocabuaru
nu trebue sa deruteze ascutator, deoarece confuza, char daca este doar
momentana, va face ascutatoru sa parda por[unea medat urmatoare a
mesa|uu. Drept rezutat, e va f ncapab, sau nu va ma dor sa urmareasca
restu comuncar s se va decupa, fzc sau menta, parasnd camera,
schmbnd postu, sau nchznd aparatu. De aceea trebue sa aegem cuvnte
ce vor f uor recunoscute de ascutator. Ceea ce nseamna utzarea unu
vocabuar mtat pentru cea ma mare parte a scrtur de rado, n speca
daca ea este dedcata une audente foarte arg, precum este un program a o
ora de maxma audenta. Pentru a a|unge a cat ma mu[ oamen posb, fara
ca e sa renun[e a auderea unu program, trebue sa foosm un vocabuar
drect, restrns. Evta[ dec utzarea de cuvnte mar", cand unee ma
smpe, comune, vor transmte aceea dee.
Un coroar mportant a acestu prncpu este evtarea termenor
genera, abstrac[, n favoarea cuvnteor sau expresor specfce care se
potrvesc ce ma sgur s ma corect une de. Wam Strunk nssta (
1
):
Daca ace care au studat arta scrsuu sunt de acord asupra unu ucru,
acesta este: ce ma sgur mod de a atrage s a men[ne aten[a cttoruu este
sa f specfc, precs, concret".
INCORECT: *a instalat o perioada de #re"e nefa#orabila.
'(I )INE: ( plouat in fiecare !i in ulti"a s&pt&"%n&.
INCORECT: i*a e1pri"at satisfacia in ti"p ce intra in posesia
bine"eritatului sau pre"iu.
'(I )INE: ( !%"bit in ti"p ce punea "oneda in bu!unar.
1
Strunk &Whte, p.20
6
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Strunk se referea a textu scrs, dar sfatu este char ma mportant
pentru rado, unde trebue sa ucram ntre mtee de tmp foarte precse ae
unu orar s tmpu programat pentru un text este masurat n secunde, nu n
mnute.
F[ aten[ a eementee de |argon. Pute[ t ce este un scanner TC(, dar
mu[ ascutator nu vor t. A spune ca TC( este un acronm pentru to"ograf
co"puteri!at a1ial nu a|uta, dn moment ce putn oamen vor cunoate char s
acet termen. Defn[- dec n vorbrea curenta:
pitalul 'unicipal a c&p&tat fonduri pentru a cu"p&ra un scanner TC(,
un aparat de "ai "ulte "ilioane de dolari ce #i!uali!ea!& interiorul corpului
u"an f&r& s& foloseasc& ra!ele 2.
Fer[-va de ambgutate. De pute[ f exper[ n nterpretarea termenor
profesona, a mba|uu tn[fc sau statstcor, audenta nu este. De
exempu, daca un ncendu ntr-o padure a dstrus 100 de hectare de copac,
nu spune[: 3 4n "ilion de "etri p&trai de le"n de construcii s*a transfor"at
in fu"5. Spune[: 6/estul le"n de construcii pentru a ridica 7. de case de 8
ca"ere s*a transfor"at in fu"5. Nu expca[ ucrure abstract. F[ concre[.
Spune[ exact ceea ce gnd[.
Nu este nevoe sa amntm autoror ca orce cuvnt trebue utzat
corect s gramatca trebue sa fe corecta n toate formee de scrtura, ncusv
cea pentru rado, dar este trst ca prea frecvent termen s gramatca nu sunt
corecte; cand sunt fooste eronat deruteaza ascutatoru.
Scrtura buna este marcata de precze n aegerea cuvnteor. Daca
exsta doar un cuvnt care are semnfca[a precsa pe care dor[ s-o
transmte[ s crede[ ca audenta este famara cu ace termen - foos[-. Pe
de ata parte, daca ace cuvnt poate sa nu fe n[ees de auden[a, va trebu sa
rescre[ textu pentru a transmte sensu ntr-un at mod.
Mute cuvnte obnute sunt fooste gret de ce care nu au o practca
sufcenta n utzarea precsa a vocabuaruu. A avea s a foos un dc[onar
este cea ma buna cae spre a a|unge a precza dorta.
Foosrea mb s a reguor gramatcae corecte este modu n care ne
n[eegem un cu a[ s repreznta harta noastra pentru construrea unu
|urnasm bun. Ea da credbtate. Daca nu crede[, ncerca[ sa foos[ deberat
eror gramatcae n emse. Apo numara[ teefoanee s scrsore prmte.
Totu, conversa[ona" nseamna ca putem foos uneor pu[n argou s
putem oco pu[n regue formae ae gramatc, de pda compunnd
propoz[ fara predcat sau nversnd topca. Dar nu profta[ prea mut de
acest prvegu. Mute regu gramatcae exsta pentru a face scrtura ma
precsa. Nu trebue ncodata sa face[ ceva ce va face textu ma greu de
nteres, sau ma ambguu. Orcnd ceea ce a[ scrs poate f nteres atfe dect
nten[ona[, a[ reazat un ucru prost s trebue sa rescre[ materau.
ncacarea reguor gramatc poate de asemenea cota autoru ma degraba ca
gnorant, dect ca o persoana care ncearca sa fe conversa[onaa. Acest ucru
va dstruge credbtatea programuu. Aa ca ncaca[ regue gramatcae cu
muta cumpatare s f[ sgur ca t[ ce face[ orcnd vre[ sa voa[ o regua.
Probab ca ce ma obnut mod n care |urnast rado voeaza regue
gramatcae este foosrea propoz[or ncompete. De obce acestea sunt mc
nter|ec[ utzate pentru a personaza transmterea unu matera.
7
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
E1ista un nou ca"pion naional la strig&turi. Ei bine... aproape.
(sear&...
Frazee ncompete pot serv de asemenea ca tranz[ de a un set de str
a atu.
... luna #iitoare la Cairo.
Revennd a tre ocae... coe se vor deschde...
Propoz[e ncompete ar trebu fooste numa cand ee servesc unu
scop s nu reduc dn cartate. De obce o propozte ncompeta este marca
unu |urnast neatent sau fara experen[a. Exsta oc n scrtura de rado pentru
propoz[ ncompete, dar aceasta nu scuza greeaa de a e scre acoo unde
sunt necesare propoz[ compete.
Foos[ argou a fe de rar pe cat de rar voa[ regue gramatcae.
Utzarea argouu fara un scop defnt poate caracterza autoru ca gnorant s
textu ca unu ce nu merta ascutat. Un perco a utzar argouu este ca
acesta se schmba rapd s foosrea u este de obce mtata a subgrupur ae
soceta[. Nu putem f sgur ca termen de argou pe care foosm vor f
n[ee de to[ ascutator. |urnast rado, a caror audenta este ma
dferen[ata pe postur dect cea a teevzun, pot permte sa fe pu[n ma
ber cu argou. Dar este ntotdeauna o afacere rscanta. Suntem conten[ ca
mute postur ncura|eaza utzarea argouu pentru a se potrv cu magnea"
postuu. Dar amnt[-va ca posture schmba formatee ma rapd dect
schmba creator na mode. Po[ tocma sa f reut sa fac scrptu stror sa
se potrveasca a vocabuaru s tonatatea postuu ca apo sa descoper ca
postu schmba formatu dntr-unu de muzca casca ntr-unu de muzca
popuara. Daca va men[ne[ scrtura ntr-o mba smpa, mpede, oamen va
vor n[eege ndferent de prefern[ee or muzcae.
Pe de ata parte, este n avanta|u dumneavoastra sa nva[a[ cat ma
mut dn tpure de argou curente. Orce scre[ s poate avea ma mut de un
sngur nteres este gret. Dec trebue sa f[ permanent conten[ de
posbee sensur dube ae cuvnteor. Dn moment ce argou tnde sa dea no
semnfca[ vechor cuvnte, ma degraba dect sa creeze cuvnte no, trebue
sa cunoate[ sensure argotce ae cuvnteor obnute. S ee se schmba
constant.
In 1946, ntr-un eseu nttuat Potca s mba engeza", George Orwe
enumera sase regu ae utzar engeze. Aceste regu suna eementar s
char aa s sunt", scra e, dar ee cer o schmbare profunda a attudn orcu
a crescut obnut cu scrtura n stu acum a moda".
Ce era a moda" n 1946 nu ma este a moda astaz, dar ..scrtura a
moda" de astaz are a fe de muta nevoe de regue u Orwe ca s cea de
atunc. De asemenea, mba engeza este ma smpa a nveu morfo-sntaxe
dect mba romana, ceea ce face ca utme sa- fe s ma necesare aceste
regu.
I) Nu foos[ ncodata o metafora, compara[e sau ata fgura de st pe
care sunte[ obnu[ s-o vede[ n materaee tparte.
II) Nu foos[ ncodata un cuvnt ung acoo unde se potrvete unu
scurt.
III) Daca este posb sa emna[ un cuvnt, emna[-.
IV) Nu foos[ ncodata pasvu, cand pute[ foos actvu.
8
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
V) Nu foos[ ncodata o exprese strana, un cuvnt tn[fc sau unu de
|argon daca va pute[ gnd a un echvaent dn mba de z cu z.
VI) Ma degraba ncaca[ orcare dn aceste regu dect sa spune[ un
ucru contrar fr mb.
1.4.3. Pronumele personale
O conversa[e este conversa[e numa daca mpca doua par[. In
dfuzare acestea sunt ndvdu ascutator dn audenta s vocea de a ceaat
capat a ne - prezentatoru. Utzarea pronumeor a persoana I s a II-a face
textu sa sune ma persona, ma nforma s ma conversa[ona dect daca
autoru a foost numa substantve s pronume a persoana a III-a.
/aca avei proble"e in c&utarea acelui cadou special pentru !iua
persoanei 9ndr&gite, avem unele sugestii...
Suntem preg&tii pentru o #re"e rece...
C:eltuielile noastre #or creste drastic daca se aproba "&rirea preului
la ben!ina...
Cei "ai "uli dintre noi au ad"is ca soarele #a r&s&ri in fiecare
di"ineaa, dar un b&rbat...
Desgur, orce nstrument ststc poate f utzat n exces s anumte
tpur de con[nut se adapteaza ma uor a foosrea pronumeor dect atee,
dar ca o regua generaa, aten[a fecaru ascutator va f captata ma uor de
un text care pare sa- mpce drect. Utzarea u vo" s no" s a pronumeor
smare a|uta a reazarea aceste mpcar. Totu, asgura[-va ca
refern[ee pronomnae sunt care. O referre derutanta n textu dfuzat va
pune pe gndur ascutatoru s va face sa parda nforma[a care urmeaza.
Probeme de acest tp apar frecvent n textee |urnator fara experen[a:
El a pus #a!a pe poli&, care fusese reparata. (Ce a fost reparata, vaza
sau po[a?)
Copiii "ei au prea "uli pantofi, aa ca i*a" aruncat. (Cop?)
("ericanii au ales c%i#a preedini slabi, dar Congresul i*a ferit de a
ruina tara. (Pe amercan, sau pe preedn[?)
1.4.4. Construciile negative
Wam Strunk a aratat ca este ma bne sa exprmam ceva negatv ntr-o
forma poztva. Astfe, mort" este o aegere ma buna dect nu este vu" s a
utat" ma bne dect nu s-a adus amnte".
In genera, frazee negatve sunt un obstaco n caea carta[. Ee sunt
ma greu de nteres pentru audenta. Sunt ma pu[n descrptve s ofera ma
putna nforma[e.
INCORECT: $uiul de "ai"ua n*a fost :r&nit de "a"a sa.
In gra#itaia "are a lui ;upiter, n*ai putea arunca o "inge
prea departe.
$ri"a lucrare publicata a lui c:ubert n*a fost bine pri"ita
de "arele public.
Nu tie daca e sigur ca tat&l sau n*a dorit sa*si arate
senti"entele.
Prmee tre construc[ sunt vag: ee ofera putna nforma[e. A patra,
care este mutpu negatva, este s confuza. Cand mntea umana prmete
9
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
nforma[e negatva, dorete s ncearca sa converteasca acea nforma[e ntr-o
forma poztva; mntea vrea sa te s ce este, nu numa ce nu este un ucru.
MAI BINE: $uiul de "ai"ua a fost :r&nit cu lapte praf, "ai bine dec%t
cu laptele "a"ei sale.
In gra#itaia "are a lui ;upiter poi arunca o "inge nu"ai doi
sau trei "etri.
$ri"a lucrare publicata a lui c:ubert a fost pri"ita cu e!it&ri
de "arele public.
El se 9ntreab& daca tat&l sau a dorit cu ade#&rat sa*si
ascund& e"oiile.
Pe de ata parte, nu" este potrvt ca m|oc de exprmare a nega[e, sau
ca un contrast:
tatul ro"an nu #a a#ea un buget ast&!i. /ei legea cere ca bugetul sa
fie #otat 9nainte de < iulie in fiecare an, parla"entarii nu #or ter"ina
de!baterile ast&!i * si nici nu par ca #or c&dea de acord prea cur%nd.
Exsta nsa un perco, n speca n str: acea ca ascutatoru sa parda
cuvntu negatv dn cauza ca un at sunet dstrage aten[a, ar atunc va
nterpreta gret nforma[a. De aceea repet[a a|uta. In trea de ma sus sunt
fooste tre nega[ pentru a evta o nen[eegere.
Ma mute propoz[ negatve succesve a nceputu une str pot suna
anost. Este ca s cand a[ spune ascutatoruu ca nu se ntmpa nmc.
ncerca[ sa transforma[ negatvu n poztv.
INCORECT: Preedntee a spus astaz zartor ca nu se va opune ncercar
Paramentuu de a schmba cond[e de votare ae
ceta[enor dn satee zoate.
MAI BINE: Preedntee a spus astaz zartor ca va accepta ncercarea...
INCORECT: Surse nterne spun ca Trbunau |ude[ean nu va acuza cee 12
persoane arestate saptamna trecuta pentru dferte motve.
MAI BINE: Surse nterne spun ca Trbunau |ude[ean va anua capetee de
acuzare ae ceor 12 persoane...
INCORECT: Mnstru de Externe a dezvaut ca nu va peca a Washngton
pentru a cere spr|nu preednteu Cnton.
MAI BINE: Mnstru de Externe a dezvaut ca s-a anuat panure de pecare
a Washngton...
Evdent, este mposb s deoc nteept sa convertt toate frazee
negatve n fraze poztve. Ramane sa |udecat sngur unde acest ucru este
necesar, dar n genera transformarea poate f facuta efcent.
1.4.5. impul verbelor
Acum o suta de an, cand zaree caatoreau cu postaonu sau cu
vagoanee de tren pne de praf, era ceva obnut sa treaca ze ntreg nante
ca amanuntee unu evenment sa a|unga de a Bucurest a Ias.
Aceasta ntarzere forta zaree sa accentueze eementu tmp, foosnd n
ead un rnd care precza ocu s data redactar (datene
1
) - Bucurest, un 8
decembre" - pentru a spune cttoruu cand a fost expedata trea, astfe
1
Date$ine 7 &!ia $inie a te8tu$ui, nuita %i (!i*ine, 'a!e '(ntine
$('u$, data %i %u!%a in/(!atiei.
10
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
nct e sa poata t cat de veche este povestea. Factate de transport s
comuncat s-au mbunatatt ntre tmp, dar tradta datene-uu contnua n
cee ma mute str pregatte de dfertee agent de presa.
Zaree nu pot s nu vor putea ncodata, n forma curenta, sa fe un m|oc
de comuncare de masa care sa permta receptarea medata a mesa|uu. Nu
exsta nc un mod pentru ca ee sa se adapteze vteze confrator or
eectronc s, prn natura or, nc nu-s doresc acest ucru. |urnast rado nu
sunt nsa dependent de un proces care sa consume tmp, cum este ce a
pubcar zareor. Fndca e nu trebue sa astepte urmatoarea aparte a prese
scrse, pun accent pe capactatea canauu de a prezenta ce se ntmpa
acum". E ofera audente un aer de actua", o catate ce e creste
popuartatea facand oamen sa se ntrebe ntre e n mod reguat - Ce ma e
nou?". Astfe, pentru a pastra textu aa nct sa sune actua, |urnast rado
foosesc tmpu prezent orcnd este posb. Daca de exempu prmaru, ntr-o
confernta de presa de dmnea[a, a facut ape a o cooperare totaa n
mentnerea curatene orasuu, buetnu de seara poate prezenta astfe:
3$ri"arul ne cere tuturor sa "enine" curatenia in locurile publice pe
care le frec#enta". El spune... 6.
Confernta de presa, des ncheata, recomanda un efort contnuu. Sensu
nformate este un ghd smpu n foosrea tmpuror. Persoana care castga o
cursa de maraton n aceas moment n care prmaru tne confernta de
presa trebue sa aba prezentarea reazata dfert. Ar f caraghos sa anuntam
ca atetu castga" maratonu a opt ore dupa ce cursa a uat sfrt. Regua
manur tmpuror ar putea f ca, n afara faptuu prezentat care n esenta sa
prevede fnatate, este ma ndcat sa foosm prezentu.
De exempu, o stre aparuta n edta de mart dmnea[a a unu cotdan
oca poate contne urmatoru subect:
Consiliul $ri"ariei, la sf%ritul sedintei de luni seara, si-a exprimat
suportul unani" pentru propunerea facuta de 'icarea Ecologista, care a
cerut o ordonana de inter!icere a focurilor desc:ise in lunile de #ara, o
perioada de "are poluare a aerului.
Ca |urnat rado, putem trata aceas subect astfe n dmnea[a
urmatoare:
Consiliul $ri"ariei sprijina propunerea 'ic&rii Ecologiste, care cere o
ordonana de inter!icere a focurilor desc:ise in lunile de #ara... o perioada de
"are poluare a aerului. Consiliul a luat aceasta :otarare la sf%ritul sedintei de
aseara.
Ve[ observa ca, des actunea Consuu a avut oc n trecut (un seara),
versunea rado nu accentueaza acest aspect a str s, n oc, o aduce ma n
actuatate prn foosrea verbuu a prezent spr|na". Tmpu exact a ac[un
este amanat pana n fnau subectuu.
Aa cum am aratat, presa tparta trebue sa utzeze trecutu pentru
ma|ortatea stror, fndca ee sunt datate. Dar cum n transmsune rado
data nu este att de mportanta s dec poate ps, ceea ce este corect cand
este ctt suna prostesc cand este vorbt. De exempu, sa consderam afrmata:
$reedintele a spus ca a cre!ut ca pri"ul "inistru facea o treaba buna.
Ctta cu voce tare, ne face sa ne ntrebam daca presedntee nca ma
crede acest ucru. Desgur ca da, dec spune[:
11
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
$reedintele spune ca el crede ca pri"ul "inistru facea o treaba buna.
Daca exsta cneva care crede ceva a trecut, putem presupune, daca nu
stm contraru, ca e crede aceas ucru s acum.
ata cateva exempe care ustreaza cum sa face[ tre ma actuae
pentru rado:
O stre de agente arata ca presedntee a parast Bucurestu pentru
petrecerea vacante n Predea. Zaru trebue sa scre trea a trecut dn
motvee de|a dscutate.
Dar radou este mut ma rapd, dec poate prezenta trea n tmp ce
presedntee este nca pe drum:
6$reedintele se n!reapt" c%tre $redeal pentru a*si petrece #acanta 6.
Sau, poate foos trecutu, accentund aproperea temporaa:
6$reedintele tocmai a parasit )ucurestiul pentru a*si petrece #acanta
in $redeal5.
Sau, poate prv n vtor:
6$resedintele va ajun#e la reedina sa din $redeal, la doua ore dupa ce
a parasit )ucurestiul in aceasta di"ineaa 6.
Pute[ accentua senza[a de medat prn tmpu verbeor sau prn
conectarea e a o anumta refernta temporaa, precum:
Cu cate#a "inute 9nainte...
C:iar 9nainte de intrarea in e"isie...
La aceasta ora...
In acest "o"ent...
Dar foosrea n exces a acestor expres ar trebu evtata, atfe ee se vor
banaza s-s vor perde mpactu.
O ata precaute: ocazona, textu unu dscurs este comuncat medor
de nformare pentru a- utza nante ca e sa fe cu adevarat rostt. Gandt-va
cum ar suna daca ctat un vorbtor care a spus" ceva, bazandu-va pe
dscursu tpart, ar ma tarzu ve[ descoper ca n tmpu dscursuu e a facut
unee modfcar s nu a ma spus ace ucru. Aceasta stuate necesta n mod
car foosrea tmpuu vtor:
enatorul 2, intr*un discurs pe care 9l #a pre!enta diseara... #a cere
cresterea spri0inului pentru progra"ele educationale.
Sau:
Intr*un discurs pregatit pentru a fi rostit asta seara, senatorul 2 #a
acu!a...
Pentru a va prote|a mpotrva schmbaror n textu pregatt a
vorbtoruu, trebue sa aratat car n stre ca nforma[a provne dntr-o
versune dnantea rostr dscursuu.
Uneor este necesar sa combnat trecutu cu prezentu pentru a evta
confuza n ordnea ogca a str, dn care unee evenmente pot f ncheate,
pe cand atee sunt tratate ca subecte n desfasurare.
De exempu, n urmatoaree tre versun ae aceeas str observat ca
versunea a trecut este cea ma pu[n medata, cea a prezent cea ma
actuaa, ar combnata ceor doua carfca pentru ascutator ce ac[une se
contnua s care este cea ncheata:
TRECUT: Presedntee Em Constantnescu a anuntat astaz ca se va
adresa mercurea vtoare Paramentuu n egatura cu egea
12
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
saarzar. E a spus ca va prezenta pozta ofcaa a
Presednte cu prvre a propunerea nouu sstem de
cacuare a saaror.
PREZENT: Presedntee pregateste un text de uare de pozte asupra
probeme eg saarzar, text pe care va rost n Parament
mercurea vtoare. Intr-un anunt facut az dmnea[a,
presedntee spune ca va prezenta reacta ofcaa a
nsttute pe care o repreznta refertor a propunerea pentru nou
sstem de cacuare a saaror.
AMESTEC: Presedntee Em Constantnescu pregateste un text de uare
de pozte asupra probeme eg saarzar, text pe care va
rost n Parament mercurea vtoare. Presedntee a
spus astaz ca dscursu va prezenta reacta ofcaa a
nsttute pe care o repreznta refertor a propunerea pentru
nou sstem de cacuare a saaror.
Utma versune accentueaza actuazarea nformate n text, apo
trateaza anuntu a trecut, fndca actunea s-a ncheat.
Un avertsment - nu va asat purtat de dornta de a pune totu a
prezent. Nu foos[ verbe a prezent pentru evenmente care apartn n mod
ogc trecutuu. In unee str, acuratetea s cartatea cer utzarea verbeor a
trecut. Este ogc s confuz sa foos[ verbe a prezent pentru a descre o
stuate ce s-a termnat s nu are nc o sansa sa se contnue n prezent.
De asemenea, poate exsta o anumta psa de acuratete n utzarea u
a spune" a prezent, fndca ceea ce a spus cneva er nu este n mod necesar
ceea ce spune astaz. Pute[ foos . "spune" n cee ma mute cazur, dar daca
ve[ cta o decarate controversata, sau una egata de un moment partcuar,
utzat ..a spus".
enatorul 2 spune ca oponentul sau este un escroc si un "incinos.
Ma bne fxat aceasta afrmate ntr-un oc s un tmp, pentru ca
senatoru X poate sa nu ma faca aceea decarate a doua z.
enatorul 2 = intr*un discurs tinut aseara la banc:etul anual al
#eteranilor de ra!boi * a spus ca oponentul sau este un escroc si un "incinos.
De asemenea, foos[ a spus" daca decarata este pasata n tmp s
spatu, ndferent de natura e:
tand in fata "ulti"ii de >iua Nationala, pri"ul "inistru a spus ca
te"erile pri#ind o retrasare a granitelor Ro"aniei trebuie eli"inate =pentru
totdeauna.
Exsta s o ata probema cu spune" s a spus". Ne-am pctst sa e tot
screm. Presupunem ca oamen s-au saturat sa e auda, dar exsta parer
dferte refertoare a deea ca audenta observa cu adevarat acest ucru.
Cautam dec aternatve.
Pretnde" este un cuvnt tota dfert de spune". E mpca un grad de
sceptcsm, faptu ca o persoana sau un grup face o afrmate nedovedta. Intr-
o decarate de fapte, pretnde" poate crea suspcune.
/ecanul facultatii pretinde ca nu"arul candidatilor inscrsi in acest an a
depasit capacitatea de corectare a corpului profesoral.
Poate exsta suspcunea ca mnte? Daca da, atunc pretnde" este n
regua, dar daca nu, e adauga o nedorta doza de nsecurtate str. Astfe, des
13
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
este tentant sa utzam pretnde", se pronunta", sus[ne", s.a.m.d., spune"
este n genera cea ma buna op[une.
Ma este ceva de care trebue tnut seama n foosrea tmpuror
verbeor. Nu schmba[ tmpure astfe nct schmbarea sa provoace o fraza
ogca sau o dstorsune a reata[.
4n o" "oare in aceasta dup&*a"ia!a, dupa ce s*a sinucis a!i di"ineaa.
Sau:
O fe"eie este 9"pucata "ortal... iar politia continua #anatoarea
agresorului.
Lpsa u a fost" conduce a nterpretarc eronata, fndca femea a fost
mpucata cu o z nante ca trea sa fe dfuzata. Lead-u face ca oamen care
au ascutat tre de er sa creada ca o ata femee a fost mpucata az. Cand
ceva mportant s-a ntmpat, nu va |ucat cu tmpure. Spune[ doar ca s-a
ntmpat s cand s-a ntmpat.
Nu ne propunem sa dam o sta de stuat ce necesta utzarea tmpuu
trecut. Fecare |urnast trebue sa-s fooseasca bunu smt s experen[a pentru
a determna cand este cerut trecutu s cand prezentu; ctrea textuu cu voce
tare va reeva ara acestor probeme.
Sa consderam urmatoru subect, prezentarea unu ncendu care a ucs
12 persoane s a rant 3, n termen utzar verbeor a trecut sau a prezent.
4n incendiu care a i$%ucnit aseara intr*un bloc din centrul orasului a
ucis <? persoane si a ranit alte @.
Ar f rdco sa foosm prezentu pentru aceasta stre:
4n incendiu care i$%ucneste intr*un bloc din centrul orasului ucide <?
persoane si raneste alte @.
Totu este posb sa dam str o ma mare senzate de medat foosnd
forma de gerunzu a verbeor. De exempu:
4n incendiu a i!bucnit aseard intr*un bloc din centrul orasului uci#an!
<? persoane si ranin! alte @.
trea nu este doar ma actuaa, dar am s savat un cuvnt, care", s am
facut fraza sa curga ma uor.
1.4.!. itulaturi si "unctii
Cand prezentare ncud ttuature surseor a un oc cu numee or,
ttuatura precede ntotdeauna numee. Aceasta, n genera, este nversu
stuu utzat pentru dentfcare n versune tparte ae aceeas str.
Trebue notat totus ca s prezent tre scrse devn ma fexbe n metodee
or de dentfcare a persoaneor. Observat urmatoarea fraza, aparuta ntr-un
cotdan:
Robert (. )enson, un ostatic din Iran, a tri"is scrisori 6aproape identice5
lui Clinton si la Aas:ington $ost, a spus 0oi seful biroului de presa al Casei
(lbe, ;odB $oCell. (
1
).
Numee omuu nu va avea nc o semnfcate pentru ascutator roman,
dar termenu ostatc", foost ntr-un moment cand nteresu um se focaza
asupra ceor 50 de amercan retnut mpotrva vonte or n Iran, -a pasat
1
Exempu adaptat dupa Ws & D'Arenzo, 1993, p.150
14
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
medat pe Benson ntr-un context ce starnea smpate. Indvz pentru care
ectura zaruu este o actvtate prncpaa, vor merge napo sa verfce numee
medat ce acesta este egat de cuvntu ostatc". Ascutatoru rado, pe de
ata parte, poate f dstrat s neatent pana aude cuvntu ostatc". Ascutator
nu se pot ntoarce" sa verfce ce au auzt. E depnd de prezentator s o scurta
expunere sau o referre trecatoare poate sa nu ma fe repetata n buetn.
Astfe, am putea sa reformuam fraza n acest mod:
4nul dintre ostaticii a"ericani din Iran, Robert (. )enson, a tri"is doua
scrisori in capitala, una adresata preedintelui Clinton, cealalta !iarului
Aas:ington $ost. eful biroului de presa al Casei (lbe, ;odB $oCell, intr*o
declaratie trans"isa 0oi, a descris docu"entele ca aproape identice.
Punerea ttuatur n fata numeu face textu sa devna ma fuent s face
dentfcarea ma usoara, n speca cand numee surse nu spune nmc
ascutatoruu:
ZIAR: Ion M. Popescu, drector a Regonae de Ca Ferate Mures, a spus
astaz...
RADIO: Drectoru Regonae de Ca Ferate Mures, Ion Popescu, a spus
astaz...
ZIAR: Deputatu Crstan Badea (PA, as)...
RADIO: Deputatu democrat de Ias, Crstan Badea...
ZIAR: Aexandru Iescu, drector a faa Constanta a Banc Ion
Trac, a spus astaz n Mangaa...
RADIO: Drectoru fae Constanta a Banc Ion Trac - Aexandru
Iescu a spus astaz n Mangaa...
Dar amnt[-va ca, uneor, asezarea ttuaturor sau functor nantea
numeu face propoz[a sa sune compcat. Daca acest ucru se ntmpa,
punet ma nta numee. Scopu prncpa este cartatea, nu crednta oarba
ntr-un set de regu.
Cand este vorba de repetare, a o a doua referre a persoana respectva,
|urnast rado emna ttuature, cu cateva except.
In genera, utzat o ttuatura pentru Presedntee Romane de fecare
data cand este foost numee. Num[- presedntee Constantnescu sau
domnu Constantnescu. Acest prvegu nu este acordat n mod norma
nmanu atcuva dn admnstrate, cu excepta stuator n care practca ocaa
hotaraste atceva.
O ata excepte este numrea cercor. Este o practca obsnuta sa
foos[ un ttu pentru membr ceruu de fecare data cand este utzat
numee or.
Exempu 1:4n "ilitar din C:ia0na, Ilfo#, capitanul tefan Iancu, a fost acu!at
oficial de de!ertare... Iancu este retinut la 4nitatea .?D@-...
Exempu 2:C:irurgul ti"isorean +ictor (sa#ei a fost ales preedinte al
Ca"erei Eederati#e a 'edicilor din Ro"%nia in ti"pul adunarii
anuale a grupului de la +atra /ornei. (sa#ei este "e"bru al
Colegiului...
Excepta 1: $resedintele E"il Constantinescu si*a criticat aspru oponenii,
nu"indu*i politicieni nai#i. /o"nul Constantinescu a
facut re"arca in ti"pul unui de0un la $alatul Cotroceni. $resedintele
reaciona la...
15
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Excepta 2: 4n preot din T%rgu 'ures, p&rintele (ugustin Cornea, a pledat
#ino#at pentru instigare la re#olta dupa ce a fost arestat pentru
conducerea unui "ar i"potri#a retroced&rii bisericilor
ortodo1e credincioilor greco * catolici. $&rintele Cornea a fost
a"endat cu...
Uneor este ma bne sa nocum numee cu ttuatura. Acest ucru este
ndcat cand numee este obscur, greu de pronuntat, sau nut pentru
nteegerea str, s ma aes cand trea prveste ma degraba nsttuta dect
pe reprezentantu sau. Bunu smt va va spune ca este aproape fara sens sa
pctst ascutator cu numee functonaror guvernamenta dn tar strane,
cand este probab ca e nu vor tne orcum mnte numee. Aceas ucru poate f
adevarat s pentru numee mcor functonar oca.
Dec, pe cand edtor zareor nssta sa tpareasca numee s ttuature
compete ae tuturor ofcaor, |urnast rado pot s trebue sa renun[e a
numee obscure:
ZIAR: |uo |menez, drectoru Centruu de Conservare a Meduu dn
Mexco Cty a spus ca smogu amennta orasu...
RADIO: Drectoru Centruu de Conservare a Meduu dn Mexco Cty
spune ca smogu amennta orasu...
ZIAR: Sr Macom Smth, subsecretar a prmuu mnstru a No Zeeande
a anuntat un nou acord comerca cu tare Europe de Est.
RADIO: Subsecretaru premeruu No Zeeande a anuntat...
Nu nocut numee cu ttuatur fara a va asgura ma nta ca numee n
sne nu va nsemna ceva pentru ascutator s ca ttuatura este ma mportanta
dect numee.
F[ aten[ a asezarea prea mutor nume s ttuatur a un oc. Observat
textu urmator:
$urtatorul de cu#%nt al Fu#ernului, Ra!#an $opescu, a anuntat ca orin
/i"itriu, presedintele Eondului $roprietatii de tat #a fi no"inali!at pentru
functia de "inistru al $ri#ati!arii, in locul lui Ilie erbanescu.
Nu numa ca este o propozte greu de ctt, dar este confuza cand este
auzta.
Mute ttuatur pot s ar trebu reduse a esenta. Astfe, Presedntee
Comse Senatorae pentru Prvatzare" devne
Presedntee Comse pentru Prvatzare", ar a o a doua referre poate f doar
Presedntee".
Evta[ cseee. Cee famare sunt uor de dentfcat s de emnat. Dar
orcat a[ ncerca, atunc cand va asteptat ce ma pu[n, unu ma pu[n comun
se strecoara n text.
Etchetee se uzeaza n tmp. Conservatoru" deputat X, controversatu"
fotbast Y. Daca aceste etchete sunt fooste prea des n egatura cu
persoanee respectve, ee devn aproape o parte a numeu or.
Nu va refert ncodata n textu pe care scre[ a prmu" s utmu".
Aceste cuvnte sunt ute numa n presa tparta, unde cttoru poate prv
napo sa vada a ce va refert. In scrtura de rado acest ucru este mposb s
a cere ascutatoruu sa retna ordnea n care a[ enumerat nste nume va duce
doar a confuze s frustrare.
16
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
1.4.#. Ci"re si abrevieri
Unee caractere care n mba romana scrsa pun probeme unu
prezentator care trebue sa e cteasca a mcrofon. Cfree, smboure s
abrevere pot f greu de pronuntat sau pot ua o secunda - doua pentru a f
decodate, aa nct |urnast rado au construt unee convent specfce
pentru a e trata (
1
).
Cfree. De obce pute[ rotun| cfree mar. Un buget de aproxmatv
70.000 de marde de e" este destu de corect daca numaru exact este 71
047 895 463 299 de e. De asemenea, pute[ rotun| dstantee. O excurse de
200 de km" este corect char daca t[ ca dstanta este de fapt de 201,5 km.
Dar nu rotun|t exprmarea unor fapte mportante unde numeree
marcheaza dferente. De exempu, nu ve[ rotun| cfra vctmeor dntr-un
dezastru avatc (cu excepta cazuu cand sunt numa estmar, dar atunc
spune[ ca sunt estmar).
Smboure s abrevere dstrag aten[a n textu ce trebue ctt. De
exempu, smbou ,s" este ma bne sa nu fe foost; scre[ 500 de doar".
Abrevere nefamare va pot crea probeme. F[ n speca aten[ cand
scre[ pentru oamen dn afara zone unde va gast. ..I.S.M.G.R." poate f o
abrevere foarte cunoscuta a ntreprnder de Strungur s Man de Gaurt
Rotatve" n ocatate, dar ce dn afara e pot sa nu aba dee despre ce
nseamna.
1.4.$. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale
Scrtura dedcata ochuu foosete semne de punctuate, care sunt
ndcat vzuae pentru structura s accent. Asezam textu n paragrafe pentru a
marca fecare etapa n dezvotarea une succesun de de s utzam
punctuata n nteroru frazeor pentru a da cartate constructe acestora.
Foosm tace s adne pentru a scoate n evdenta anumte cuvnte sau de.
Pentru a face aceas ucru n textu ce se adreseaza auzuu, ascutatoru
este condus prn structura materauu de cuvnte de tranzte, nfexun vocae
s pauze.
Un grup de ndcat sau cuvnte de tranzte (cuvnte care fac egatura
ntre de) este egat de succesunea temporaa. E ncude cuvnte ca acu",
apoi, inca, toc"ai, cand, in sf%rit. De asemenea, ieri, a!i, "%ine, s&pt&"%na
trecuta, s.a.m.d. Aceste cuvnte sunt de a|utor n speca n construrea unu
text n care este necesara o cronooge cara a evenmenteor pentru ca
acestea sa fe nteese:
In an Erancisco trei ostatici sunt inca tinuti intr*o cladire din centru de
catre o persoana inar"ata neidentificata. Ei se afla acolo !e la ora 3 ieri
dup&*a"ia!&, can! o incercare de 0af a iesit prost. $olitia a reconstituit
e#eni"entele astfel. &uin !upa ora '( doi barbati au intrat in birourile )ancii
CracGer, la Eift: H OaG. (u "ers la un g:iseu si au cerut ca banii sa fie pusi
intr*o punga de :artie pe care o tineau ei. In procesu) luarii pungii de la
0efuitori funcionarul a reuit sa acti#e!e o alar"a silenioasa, si can! b&rbaii
au incercat sa paraseasca banca, au descoperit gardieni blocandu*le iesirea. In
ace) moment( unul din barbati a scos pistolul si a i"pins trei clienti ai bancii
intr*un ascensor, urcandu*i la ulti"ul eta0 al cladirii de <8 ni#ele. (l doilea
1
cf. Hausman, 1992, p. 118
17
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
0efuitor a disparut in timpu) cursei ascensorului, dar un b&rbat si ostaticii sunt
inca inc:isi intr*un birou nefolosit de la ulti"ul eta0. (u a#ut loc negocieri intre
barbatul inar"at si politie, dar nu a fost anuntat pana acum nici un re!ultat.
Ate cuvnte de tranzte ndca reat cauza-efect sau atee smare *
pentru, fiindc&, din "o"ent ce, prin ur"are. At grup a|uta a fxarea
contrasteor ntr-un text: totusi, pe de alta parte, dar. S exsta conector
standard: si, de ase"enea, in plus, pe langa. Totus, f[ aten[ a to[ acesta,
fndca mu[ ncepator foosesc pentru a formua fraze compexe s
amestecate acoo unde doua fraze smpe separate ar f ma bune.
Modfcare n nfexunea voc utzate de prezentator ofera de
asemenea ndc orae ascutatoror. Ee a|uta a accentuarea anumtor cuvnte
sau expres dn nteroru unu text. Scrtoru poate ndca n scrpt unde se
dorete o nfexune prn foosrea punctuate uzuae, s prn subnere pentru a
ndca accentu. Totus, nfexunea reaa trebue sa fe data de vocea" textuu
- prezentatoru.
In fraza anteroara, de exempu, utzarea ghmeeor n |uru cuvantuu
vocea" va ndca unu prezentator ca acestu cuvnt -ar trebu data o
nfexune specaa care separa de restu fraze prn feu cum se aude.
Un at exempu bne cunoscut despre cum dferentee de nfexune pot
schrnba sensu unu text este urmatoru rnd. ncerca[ sa- ctt cu voce tare,
notand dfertee nfexun.
4nde an disparut toate florileI
4nde au disparut toate florileI
4nde au disparut toate florileI
4nde au disparut toate florileI
S acest exempu, n care schmbare de accent adauga mut capactat
audente de a n[eege ntenta autoruu:
$resedintele a insistat ca fortele ar"ate ro"ane tri"ise in (lbania #or fi
folosite nu"ai pentru scopuri de "entinere a pacii.
Accent pe Presedntee" - ca pus n opozte cu un at ofca care ar f
putut face aceea decarate; accentueaza credbtatea surse.
Accent pe a nsstat" - face dn actunea u, chea catre fraza.
Accent pe romane" - fortee ate tar ar putea f fooste dfert, dar nu
cee romane.
Accent pe numa" - nc o ata actvtate nu este propusa.
Accent pe ..mentnere a pac" - n opozte cu, posb, actun de razbo.
In sfrt, textu dfuzat pe caea undeor utzeaza frecvent pauze,
pentru a da tmp ascutatoruu sa preucreze nforma[a anteroara nante de a
contnua cu o noua nforma[e. Amnt[-va ca n ectura textuu tpart cttoru
fxeaza propru rtm, dar acest ucru nu este posb n dfuzare. Dec ce
care scre textu pentru rado va utza semnee de punctuate ce ndca
prezentatoruu pauzee. Vrguee, cratma s punctee de suspense vor aparea
ma frecvent ntr-un text radofonc dect ntr-unu tpart, s ma frecvent dect
este cerut de regue strcte ae gramatc.
18
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
2.5. %crierea stirilor
2.5.1. &azele scriiturii unei stiri de radio
Procesu screr pentru rado poate f adunat n cateva drect de baza.
Invatarea acestora nu va face automat un expert n str, dar avand aceste
cunostnte fundamentae ve[ putea obtne un punct de pecare.
19
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Vom ncepe cu enuntarea a sapte puncte care vor f reevante pentru
ntreaga scrtura a stror, ndferent cat de avansata va deven sarcna:
1. Scrtura pentru tre audo este scurta s conversa[onaa.
2. Fecare stre ncepe cu ce ma mportant fapt, des stu audo permte
varatun pe aceasta tema.
3. In rado, tre sunt deseor scrse astfe nct sa poata ncorpora
ntervur nregstrate ae surseor. ncercam sa screm trea aa nct sa nu
repete cuvnt cu cuvnt ceea ce spune nterocutoru, sau, nvers,
nregstrarea sa repete ceea ce spune trea.
4. Vom compune un text ce poate f ctt uor cu voce tare. Aceasta
nseamna ca nu vom foos un ead rezumatv", cum apare n zare, n care
cine, ce, unde, cand, cu" sunt deseor nghesute n prma fraza - nmen nu
poate ct cu uurn[a atta nforma[e. De asemenea, ne asguram ca
toate cuvntee pe care e screm se pronunta uor.
5. tre rado sunt scrse pentru a f auzte, dec trebue sa fe absout
care. Ascutator nu se pot ntoarce sa descfreze ceva ce nu au nteres.
6. tre rado urmeaza unee convent standard prvnd structura fraze -
ncusv pasarea numeu surse, ndcarea acestea, a nceputu fraze n
oc de sfrt.
7. tre audo se concentreaza pe cele "ai noi ntmpar. Trebue sa ne
nnom scrptu frecvent pentru a f sgur ca nu ramnem n urma cu
evenmentee. Ascutator doresc sa te ce se ntmpa acum. De aceea,
cee ma mute str sunt scrse a prezent.
Vom vedea acum cum sunt puse n practca aceste prncp prn cateva
exempe. Nu vom ua n consderare prncpe exact n ordnea n care e-am
prezentat ma sus, deoarece vom ncerca sa oferm materauu o secven[a
ogca.
2.5.2. 'ead(ul
Cand porn[ ntr-o excurse trebue sa face[ un prm pas. Aceas ucru se
apca s n cazu stror. Prmu ucru pe care trebue sa- scre[ este ead-u.
Daca nu ob[ne[ nteresu audente cu prmee doua fraze, a[ perdut-o pentru
ntreaga stre.
Lead-u este semnau ca audenta sa nceapa sa ascute, de aceea nu
trebue sa contna deta mportante. Nu este ead-u 6Cine * ce * cand * unde *
cu" * de ceI5 dn presa scrsa. La una sau doua dn aceste ntrebar
trad[onae se poate raspunde, dar nu a toate. Orce deta ncudem ntr-un
ead dfuzat pe caea undeor, ee ar trebu pasate spre fnau acestua.
Trebue sa presupunem ca audenta nu va da aten[e prmeor cateva cuvnte
ae ead-uu. Pe aceste cuvnte de nceput nu trebue sa contam cand
transmtem o nforma[e mportanta.
De fapt, utzarea termenuu lead n |urnasmu rado este neatoare.
Termenu provne dn presa scrsa. A fost dezvotat sa se potrveasca mecanc
acestu suport. A fost o metoda specazata s cumva artfcaa de a ntroduce
n prmu para-graf a str de zar toate nforma[e esen[ae despre
evenment. Acest ucru a avut ca scop atragerea aten[e cttoruu s
posbtatea ca edtor sa tae trea a sfrtu prmuu paragraf pastrnd
totus mezu" subectuu.
20
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Prezentatoru re[ee NEC, |ohn Chanceor, descre ead-ure ca dee
fundamentae, uverture, ovture a tnta ae scrtur stror. Compus corect,
ead-u raspunde a ntrebar nante ca ee sa fe puse s promte ma mute
raspunsur n contnuare" (
1
). Pentru |urnastu ncepator, compunerea ead-
uu este o sarcna dfca. De obce, |urnast de presa scrsa sunt nstrut sa
rezume trea ofernd cee sase ntrebar ntr-o sngura fraza de ntroducere.
Aa cum va pute[ magna, rezutatu este deseor o afrmate greoae,
voumnoasa, ce goeste paman de oxgen daca se ncearca sa fe rostta
dntr-o rasufare. Prn urmare, esenta screr unu ead pentru o stre redo este
stabrea unu context ce evoca un scenaru fundamenta n mntea audente
s anuntarea cee ma evdente s semnfcatve dever de a regua care a
aparut. Prntre sarcne cee ma mportante ae |urnastuu este seectarea s
accentuarea ntrebaror specfce cine, ce, unde sau cand, care fac dn
evenment o stre. Aa raspunde ead-u dfuzat a ntrebar nante de a f
puse", n tmp ce recunoate faptu ca promte ate raspunsur n contnuare":
ntrebare secundare s mereu mportantu de ceI.
In prmee ze ae dfuzar stror de rado prezentare nsemnau pur s
smpu ctrea teraa a zareor ocae, o practca ramasa s astaz n mute
postur cu o audenta restransa. Dar prezentator au reazat curnd ca era
mposb sa ctesca ead-ure tcste de fapte s stu ncomod a zaruu.
Textu scrs pentru och nu poate f transms pentru urche ntr-o manera
ntegba.
De aceea, |urnast rado s-au dezvotat propru or st de screre a
ead-uu, unu ce a atras aten[a ascutatoruu, -a ntrodus uor n subect cu
unu sau doua fapte mportante s -a pregatt pentru ate fapte care urmau.
Fosofa ead-uu pentru rado este smpa. Capactatea creeruu uman
de a receptona s n[eege nforma[a audo este mtata n termen une
canttat de nforma[e ce poate f asmata ntr-o peroada data de tmp. S,
ma mportant, creeru trebue atentonat s pregatt sa auda" aceasta
nforma[e.
Este functa ead-uu de a atentona ascutatoru ca se va spune ceva
mportant. Dar aceasta atentonare trebue mentnuta smpa s facuta sa
strneasca s sa pastreze nteresu.
Exsta s un at motv mportant pentru utzarea acestu tp de ead.
Ascutarea radouu, spre deosebre de ctrea unu zar, este deseor facuta
ntr-un mod subcontent. Oamen ascuta n tmp ce sunt ocupa[ cu o ata
actvtate. Ascutator pot vsa, conduce o masna, manca sau char ct un zar.
E ascuta doar pe |umatate pana cand este spus ceva care e strnete
nteresu s face sa doreasca sa-s dedce ntreaga aten[e aceu ucru.
Consumator de mass-meda - tparte s dfuzate - aeg ceea ce vor sa
cteasca sau sa auda pe baza propror nevo sau nterese. Indferent cat de
mportanta v s-ar parea o stre, daca ascutatoru nu aude n ea nmc care sa
mpce ntr-un fe, nu- va da aten[e.
tre rado concureaza pentru aten[a ascutatoror. Dar, pentru a
obtne aceasta aten[e, tre trebue sa fe nteresante, coorate, uor de
nteres s, ma presus de toate, puse n termen ce vor face subectu i"portant
s se"nificati# pentru ascutator, dn punctu de vedere a nevoor propr.
1
Fnn, 1991, p.83
21
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Snguru mod de a determna aceste nevo este de a cunoate audenta
pentru care scre[. Daca audenta este n prncpa ruraa, ve[ seecta s edta
textu n termen ntereseor agrcutoror. Pe de ata parte, audenta poate f
compusa ma aes dn functonar ocund ntr-o zona urbana. Aceasta necesta
o abordare dferta a stror fata de cea pentru audenta ruraa. Fecare
audenta este dferta s pentru ca o emsune de str sa aba succes ea trebue
pregatta cu gndu a audenta e.
In tmp ce scre[ o stre amnt[-va de ascutator s ntreba[-va: Ce
exsta n acest evenment care sa- ntereseze?", ..Ce consdera ascutator
mportant, ce au nevoe sa te despre evenmentu acesta?"
Dn moment ce oamen, n cea ma mare parte, ascuta radou fara prea
mut entuzasm, este esenta sa ob[ne[ aten[a nedvzata a ascutatoror,
fara sa e da[ fapte de care vor avea nevoe ma tarzu pentru a n[eege trea.
Autoru de str de zar poate nghesu toata nforma[a n ead s sa se
bazeze pe ttu pentru atragerea prvr cttoruu; s daca n-a nteres ceva,
cttoru se poate ntoarce s rect trea. |urnastu rado trebue sa-s
amnteasca nsa mereu ca ascutator pot sa nu auda acee cateva prme
cuvnte, fndca nu sunt aten[. De aceea este esenta sa va ncaz[" audenta
spunandu-e ce va urma.
Dar nu trebue doar sa atraget aten[a ascutatoror, c trebue s sa
face[ trea sufcent de nteresanta pentru a- face sa #rea sa fe aten[. Daca
nu reust acest ucru, v-at perdut pubcu pentru trea respectva s poate
pentru ntreaga emsune.
Fraza de nceput ntr-o stre rado este asemanatoare unu ttu de zar.
Ea cere aten[e s pregateste pentru ce urmeaza.
Gandt-va a ead ca ntnd o conversa[e ntre prezentator (sau
reporter) s audenta. Imagnat-va ca este un ape teefonc catre un preten.
Nu spune[: 6(u!i, un incendiu a "aturat centrul orasului a!i di"ineaa
de#astand trei "aga!ine si cau!and pagube esti"ate la @. de "ilioane de lei5.
Spune[ 6Jei, ai au!it despre incendiul care a fost a!i in orasI5. Revennd,
putem convert ntrebarea ntr-o afrmate de genu 64n puternic incendiu a
a#ut loc a!i in centrul orasului5. S acesta este ead-u radofonc.
Dn cee sase ntrebar, cee doua a care este ce ma probab sa
raspundem n ead sunt 6CeI5 s 64ndeI5. Un ead rado ne da o dee generaa
despre ce s-a ntmpat (a fost un ncendu) s destu de des spune unde s-a
ntmpat (n centru orasuu). Exsta un motv seros pentru aceasta.
Programee ceor ma mute postur a|ung n ma mute ocatat. Ascutatoru
are ntotdeauna nevoe sa se spuna unde se petrece actunea. A pune aceasta
nforma[e n ead - de prefernta spre sfrt - a|uta ascutatoru sa hotarasca
daca sa se conecteze a stre sau s-o gnore. Presupunerea ogca, daca
ocazarea nu este specfcata, este ca actunea avut oc char ac", ceea ce
nseamna n ocatatea unde traeste ascutatoru, sau ntr-una apropata, unde
se afa cea ma mare parte a posturor ocae. Reporter fara experen[a omt
uneor aceasta presupunere s vn cu ead-ur de acest tp:
4n bolna# psi:ic furios, inar"at cu un pistol, a e#adat ast&!i din spital.
)arbatul a ucis trei persoane si a ranit alte sase 9nainte de a fi cal"at.
$olitia italiana l*a i"pins intr*o strada ingusta din 'ilano si...
22
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Audenta trebue sa astepte aproape 10 secunde pentru a afa ca
ucgasu se gaseste n Mano, Itaa, s nu n orasu or. 64nde5 a str trebua
sa se gaseasca n ead.
In tre de zar sau de agente, unde" apare n datene. trea de ma
sus poate aparea astfe:
'IL(NO, IT(LI( - 4n bolna# psi:ic furios, inar"at cu un pistoK..
Putne postur de rado utzeaza datene-ur n str. Pentru cee care o
fac este doar o probema de st. Cee ma mute postur omt datene-u.
Aceasta nseamna ca ead-u trebue deseor rescrs.
LTI'IO(R(M enatorul 2 a declarat in fata unui grup de !iaristi adunati
aici...
Daca emnam datene-u s ctm trea aa cum am prmt-o, audenta
are tot dreptu sa presupuna ca senatoru s-a adresat zartor n orasu or,
pentru ca acest ucru este sugerat de cuvntu ac" dn stre. Lead-u trebue
transformat pentru a f ctt, astfe:
In Ti"isoara, ast&!i, senatorul 2 a declarat unui grup de !iaristi...
Acesta nu este nca un ead bun. Exempu arata numa care este
schmbarea mnma ce trebue facuta n textu prmt de a agenta de presa
pentru a- face uor de nteres pentru audenta.
O probema poate aparea n referrea a persoane sau ocur care
urmeaza dupa datene. De exempu:
NJirlau, 0ud. IasiO $refectul a tinut ast&!i aici un discurs la inaugurarea
celei "ai "ari fer"e de porcine din tara.
Daca naturam pur s smpu datene-u, ascutator pot presupune ca
prefectu este dn orasu or s ca cea ma mare ferma de porcne se
construeste n apropere. Ascutatoror nu e va pacea. Nc prefectuu. Dec,
n schmb, trea va trebu sa nceapa astfe:
$refectul co"unei /eleni a afir"at ca dorete sa detina recordul in
pri#inta cresterii porcinelor. $refectul a tinut a!i un discurs in Jirlau, 0udetul
lasi.
Pot exsta ma mute comune Deen n tara, precum s ma mu[ prefect
cu nume smare. De aceea, adaugarea catorva cuvnte ne poate a|uta sa
evtam ambgutatea.
Ce"-u unu ead poate nsemna ma mute ucrur. Deseor e este o
smpa preczare a prncpauu punct a str.
Costul #ietii continua sa creasca.
$rabusirea unui a#ion a pus cap&t #ietii unui star al cine"atografului
"ut.
+a incepe o anc:eta pentru descoperirea #ino#atilor de la $etrosani.
Un at tp de ead 6ceI5 * unu bun - este ce care se concentreaza asupra
efecteor pe care evenmentu prezentat e va avea asupra membror
audente. Aceasta abordare mpca ascutator n stre s are ma mute sanse
sa atraga aten[a. De pda, 6$retul ben!inei creste din nou5 este un ead foarte
bun, dar 6$osesorii de autoturis"e #or plati "ai "ult pentru ben!ina luna
#iitoare5 este s ma bun. Sau, un ead care poate f char ma bun, este ce
care ncude pe prezentator n audenta: Luna #iitoare #o" plati "ai "ult
pentru ben!ina5.
23
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
6Cine5 a str n-ar trebu dat n ead, cu excepta cazuu cand este vorba
despre o persoana foarte cunoscuta. Numee nefamare n-ar trebu sa apara
n ead. Cand un nume ceebru face e nsus ascutator sa se conecteze a
stre, orce at tp de nume va crea confuze. Totus, aceasta nu nseamna ca
oamen-chee a str nu trebue mentonat n ead. E pot f dentfcat s prn
ceea ce fac, nu numa prn nume. ata unee exempe:
$apa #a #i!ita $arisul...
Nu e nc o probema cu acest ead. Cea ma mare parte a audente te
cne este Papa. Dar n acest ead:
, Fertrudl c:"uecGer #a sosi in Ro"%nia...
Audenta se va ntreba Cne...?" - pana vom adauga:
Ca"pioana naional a El#etiei la strig&turi #a concura...
Este car ca nceperea str cu un nume necunoscut va marca audenta.
Daca numee apare n ead, sau ma tarzu n stre, trebue sa stm ce face
persoana nante de a afa numee. Numee ceebre sunt o excepte pentru ca
stm de|a ce fac. Lead-u de ma sus ar trebu rescrs:
Ca"pioana El#etiei la strig&turi #a sosi a!i in Ro"%nia. Fertrudl
c:"uecGer a in#ins peste D.. de barbati si fe"ei in co"petitia anuala a tarii
sale si acu" #a concura...
|urnast tner supraestmeaza deseor fama persoaneor mportante.
Exsta destu de putn oamen n ume ae caror nume pot f utzate n
sguranta fara a se ndca ceea ce fac. Putem presupune ca oamen cunosc
numee preednteu tar, probab a prmaruu orasuu unde ocuesc, poate
s numee catorva paramentar ma medatzat. Dncoo de acesta, putn sunt
cunoscut. Presedntee Camerunuu, prmaru une comune dn vecnatate, un
deputat oca - acesta, dn nefercre, nu sunt nume pe care sa ne putem
astepta sa e cunoasca to[ membr audente. La fe se ntmpa cu
personatate consderate starur de fan or. ntotdeauna e bne sa fm
prevazator.
Nu ncepet dec ncodata o stre cu un nume nefamar. In mute cazur,
ttu sau rou unu ndvd este ma mportant dect numee sau n stabrea
cadruu de baza ce face trea uor de nteres s vaoroasa.
In toate cazure este ma bne ca un nume sa fe precedat - ndferent ca
este cunoscut sau nu - de o formua de dentfcare.
In oc de: Octa# Teodorescu canta ast&!i la ala $alatului.
Vom spune: olistul rocG Octa# Teodorescu canta a!i la ala $alatului.
In mute cazur putem reus s fara a foos un nume nefamar.
Descrerea a ceea ce face persoana este sufcenta. De exempu:
4n in#entator engle! a reali!at o farfurie care se spala singura.
In#entatorul a spus...
Numee nventatoruu nu adauga nmc str. Este ceva n pus pentru
audenta sa-s amnteasca, s vrem sa mentnem aceste ucrur a nveu
mnm.
Recomandam de asemenea sa nu ncepet trea cu statstc. Dn
moment ce ascutator nu sunt gata pentru nforma[e, o vor perde compet s
vor petrece restu str ntrebandu-se despre ce vorbt.
SLAB: <? persoane au "urit si alte @. au fost gra# ranite in ur"a
ulti"ei i!bucniri de #iolenta din regiunea sarba Poso#o.
24
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
MAI BINE: 4lti"a i!bucnire de #iolenta din regiunea sarba Poso#o a
pro#ocat <? "orti si @. de raniti.
SLAB: <.OO de #oluntari liceeni au sunat la <..... de usi aseara si
au colectat peste @D de "ilioane de lei pentru 4NICEE.
MAI BINE: Ele#ii liceelor bucurestene si*au facut aseara datoria. Cei
<... de #oluntari au sunat la <..... de usi si au adunat peste @D
de "ilioane de lei pentru 4NICEE.
6Cand5*ul une str nu apare des n ead-ure dfuzate s, ntr-adevar,
|urnast tnd sa- omta s dn restu str. Aa cum audenta va presupune,
daca nu se spune atceva, ca o ntampare a avut oc ac", tot astfe ea va
presupune ca evenmentu s-a petrecut astaz".
Zarst dn presa scrsa trebue sa se descurce cu decaa|u nevtab
dntre aparta unu evenment s momentu cand pubcu or va ct despre
evenment. Este dec esenta ca momentee sau datee specfce sa fe ncuse
n stre. Ceea ce zaree perd n rapdtate compenseaza prn oferrea de
deta, care deseor trebue gnorate n tre de rado. Astfe, |urnast rado
accentueaza ceea ce pot ofer ce ma bne: tre de astaz.
Cum spuneam, refern[ee a tmp sunt de mute or omse dn tre
dfuzate, sau ce pu[n pastrate n afara ead-uu. Nu ne suprancarcam
materaee mentonand ca fecare evenment a avut oc astaz". De fapt,
pentru a evta excesu de amanunte, gnoram de obce s momentee exacte.
In oc sa screm: 6Eocul s*a declansat la ora 7.D8 a.".5, vom spune 6focul s*a
declansat in !ori5.
Totus, cuvntu astaz" nu este att de rau. Sunt momente cand este
necesar. Dar e bne sa ncercam sa- foosm doar cand este necesar. De mute
or e poate f amanat s tnut n afara ead-uu.
In oc de: $ri"arul a anuntat ast&!i o ca"panie antifu"at.
Screm: $ri"arul lansea!a o ca"panie antifu"at. La cere"onia de la
$ri"arie...
Daca ar f vreun motv ca membr audente sa presupuna ca actunea nu
a avut oc astaz, putem nsera astaz" dupa ..Prmare" n a doua fraza. Dar
trea este cara s fara referre a un anumt moment.
Una dn prncpaee tehnc fooste de |urnast rado pentru a evta
referrea n ead a tmp este screrea a prezent.
In oc de: /irectorul general al RENEL a declarat ast&!i reporterilor ca 9i #a
lua doua s&pt&"%ni de concediu.
Spunem: /irectorul RENEL 9i ia concediu.
Prezentu emna necestatea de a spune astaz".
Exsta desgur stuat cand prezentu nu poate f foost s ere necesar
trecutu. Daca un dg s-a spart s |umatate dn ascutator stau de|a cu
pcoaree n apa, nu ma are sens foosrea prezentuu. E stu ca dgu a cedat
s putem sa spunem cand. Cand un evenment s-a ncheat n mod evdent nu
ma are rost evtarea mentonar tmpuu.
6/e ce5 este o ntrebare a care nu se raspunde aproape ncodata ntr-
un ead rado. Motvu este smpu. nante de a a|unge a 6de ce5 trebue de
obce sa spunem audente 6ce5 s odata ce am spus 6ce5, am ncheat, n
genera, ead-u. Dorm sa pastram ead-u cat ma smpu s ma ordonat posb
25
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
s 6de ce5 poate f amanat aproape ntotdeauna pentru corpu str. De
exempu, acest ead este bun pentru presa scrsa:
enatorul 2 l*a atacat intr*un discurs in $arla"ent pe deputatul opo!itiei,
Q, deoarece acesta nu a fost de acord cu proiectele senatorului pri#ind Legea
In#ata"antului.
Totus, des toerab n rado, acest ead este mut prea ung s
suprancarcat de amanunte. Ar f mut ma bne sa prezentam 6de ce5 ntr-o
fraza uteroara:
enatorul 2 l*a atacat intr*un discurs in $arla"ent pe deputatul Q.
enatorul a declarat ca a pornit atacul deoarece Q nu a fost de acord cu
planurile sale pri#ind Legea In#ata"antului.
In genera, cu cat este ma semnfcatva o stre, cu att este ma uor de
scrs un ead satsfacator. Cee ma semnfcatve str sunt deseor bazate pe
nsttut, persoane s stuat cu care audenta este famarzata. Astfe,
contextu poate f stabt apoape fara efort: Presednta anunta...". Dar uneor,
ntrebare cine, ce, unde sau cand nu au o anvergura prea mare. In acest caz
putem seecta ead-u ma degraba pe baza nteresuu, dect dupa
semnfcate. Daca ambasadoru Austre n Romna tne o noua confernta,
care este ce ma nteresant ucru pe care -a spus? Acesta va f ead-u.
Pentru tre foarte compexe sau pe teme specazate, ead-u poate
necesta ce pu[n doua propoz[. Prma stabeste contextu, a doua da
nforma[a noua. Astfe, pentru str care trateaza, de exempu, evenmente
economce, stntfce sau Internatonae n care Romna nu este drect
mpcata, ead-u poate f:
Econo"ia continua sa se rela1e!e. )ursa de +alori )ucuresti a inregistrat
o crestere a tran!actiilor cu peste <DR.
Cercetatorii raportea!a o reali!are in trata"entul "aladiei (l!:ei"er.
Noul #accin este testat pe subiecti u"ani #oluntari. Sau Fu#ernul rus se
clatina asta seara. $resedintele )oris Eltin a anuntat ca pri"ul "inistru #a fi
inlocuit.
In sfrt, dec, cautam sa obtnem cea ma economca utzare a
mba|uu. Cu un mnm de cuvnte trebue dezvotat un text potrvt, care pune
n umna noua nforma[e transmsa. Lead-u nu trebue sa fe retnut de
ascutator, dar trebue sa-s atnga scopu.
Ave[ o anumta bertate n crearea unu ead dfuzat - ma muta dect
a[ avea n presa scrsa. Aceasta pentru ca stu rado este o reprezentare a
mba|uu vorbt s nu sunte[ mtat de strctetea mb scrse.
Exsta mute tpur dferte de ead s dn moment ce nu exsta cu
adevarat categor defntve, cee ma mute ead-ur pot f grupate n patru
tpur fundamentae (Hausman, 1992, r 86): ead-u standard sau drect, ead-u
de fapt dvers, ead-u ntarzat s ead-u umbrea. Exsta de asemenea s ead-
ur pe care vrem sa e evtam s e vom examna pe scurt pu[n ma tarzu.
a) 'ead(ul standard *direct)
Este o expunere expcta a fapteor, utzandu-e pe aceea care vor f
ma sgure pentru atragerea aten[e ascutatoruu. Este forma cea ma
obsnuta de ead.
26
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Amnt[-va ca nu ave[ obgata de a prezenta cat ma mute fapte
posbe n ead, aa cum face un reporter de presa scrsa. Exsta ma mute
optun, dn care vom descre cateva.
Uneor nu ave[ de aes s trebue sa da[ medat esenta str:
enatorul 2 a "urit in ur"a unui infarct a!i di"ineaa. (tacul s*a produs
in ti"p ce alerga in apropierea locuintei sale.
Ar f nepotrvt s nsensb sa acatut un ead amuzant ca:
/upa ce a alergat intr*o ca"panie dura, senatorul 2 a fortat ca" tare in
final...
Lead-ure pentru subectee mportante se scru de a sne. Scret-e pe
harte ca s cand a[ povest cuva despre o stuate de urgenta: fara podoabe,
fara ocosur, doar o smpa expunere a fapteor, urmata de detae necesare.
Nu scre[ un ead de zar:
enatorul 2, de D- de ani, a incetat din #iata la ora S.<D a!i di"ineaa
din cau!a a ceea ce personalul al#arii a nu"it 3aparent infarct5, in ti"p ce
alerga pe bule#ardul $ri"a#erii, la doua stra!i distanta de locuinta sa.
Nu ave[ nevoe de atatea amanunte ntr-un ead rado. In tre foarte
mportante merget a esenta, dar nu nghesut nforma[a n prma fraza.
b) 'ead(ul de "apt divers *so"t)
Pentru tre cu mpact ma pu[n seros s medat pot f ma mute
posbtat de aegere n screrea ead-uu. De pda, pute[ aege sa foos[ un
ead ce preznta un ungh de nteres uman a str, un ungh de prevedere a
vtoruu, sau un ead ce eaga trea de ate subecte. ata cateva ead-ur ce
utzeaza aceste abordar. Toate sunt acceptabe; ee au doar un punct de
vedere dfert. Interes uman genera:
Eir"a Roboro" din )ucuresti pretinde ca #a poate reduce c:eltuielile
pentru caldura si electricitate la 0u"&tate. 4n nou co"puter, poreclit 'ena0era,
"onitori!ea!a si controlea!a folosirea energiei casnice. $utei progra"a
'ena0era sa desc:ida si sa inc:ida aparatele, sa scada ni#elul te"peraturii
interioare noaptea si sa tina o e#identa co"pleta a consu"ului de energie si
co"bustibil casnic.
Prezcerea vtoruu:
Casa #iitorului ar putea fi condusa printr*un "icrocip. . fir"a
producatoare de co"putere, Roboro", pretinde ca produsul sau cel "ai nou *
nu"it 'ena0era * poate controla consu"ul de electricitate si co"bustibil
casnic, reducand costurile cu D.R.
Legatura cu ate subecte dn |urna:
Eiindc& pretul ben!inei creste #ertiginos prin de!#oltarea tarilor din
Orientul 'i0lociu, o fir"a din )ucuresti pretinde ca are o solutie de 9nalta
te:nologie. Roboro" #a #a #inde un co"puter ce controlea!a consu"ul de
energie si co"bustibil al casei... /irectorial fir"ei spune ca 'ena0era
electronica poate
reduce la 0u"&tate su"ele de pe notele de plata.
c) 'ead(ul intarziat
Numta uneor s lead aruncat sau structural, aceasta forma repreznta un
adevarat anunt pentru audenta. E spune pu[n despre faptee dn stre, dar
ntroduce o afrmate sau o ntrebare provocatoare, a care audenta raspunde
Oare despre ce e vorba" s ramane pe recepte.
27
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Lead-u ntarzat este efcent daca trea este compexa s un ead
standard poate f confuz, sau poate reprezenta deformat faptee str, sau ar
trebu sa fe prea ung pentru a ntroduce trea corect.
ituatia continua sa fie trepidanta in !ona +rancei. (Lead pentru un
cutremur mnor, care nu a provocat nc un fe de pagube).
(#e" o #este rea fi una bund de la $alatul Copiilor asta seara. (Lead
pentru o stre despre o greva a anga|ator, dar care nu a mpedcat
desfasurarea unu spectaco nternatona).
In lunga gre#a a profesorilor din licee, partile au ca!ut de acord sa nu fie
de acord. (trea despre un mpas n care s-a ntrat s a fost decarat ofca, s
despre aducerea unu medator neutru - totu mut prea compcat pentru a f
ncus ntr-un ead drect).
d) 'ead(ul umbrela
Uneor doua sau ma mute str pot f strans egate ntre ee, sau pot f de
o asemenea mportanta nct fraza ead a |urnauu rebue sa acopere ma
mut dect o sngura stre. In acest caz va f necesar sa scre[ un lead u"brela,
numt uneor s trecere in re#ista.
Eurtunile s*au e1tins in trei 0udete din centrul tarii in aceasta dup&*
a"ia!a. $agubele au fost "ari, dar nu s*au raportat raniti.
Econo"ia a trans"is o serie de se"nale derutante ieri despre directia in
care se indreapta. )ursa a a#ut cel "ai "are progres in ulti"ele trei luni.
$returile aurului si argintului au crescut. iar peste ocean, dolarul a sca!ut fata
de cele "ai "ulte "onede.
Acest tp de ead poate f utzat de asemenea pentru a ega mpreuna
ma mute aspecte ae une str, sa spunem doua react - pro s contra - a o
decze a Curt Supreme de |ustte, sau o stre natonaa urmata de o
contnuare ocaa. Dn punctu de vedere a audente, lead*ul u"brela face dn
ma mute str una sngura.
e) 'ead(uri gresite
Char daca n-at retnut nmc dn tot ce am expcat pana acum, nu
scre[ niciodat& ead-ur ca acesta:
Consilierii $ri"ariei s*au intalnit aseara.
Acesta este un ead nut, go de con[nut, cum scru de obce amator.
Este nut fndca nu are vaoare de stre: ascutator nu stu nmc ma mut
despre evenment dect ar f stut cu o z nante. In defntv, ntanrea a fost
programata s anuntata n avans. Cu excepta cazuu une catastrofe, s-ar f
tnut orcum. S s-a tnut. S ce daca?
Daca nten[ona[ sa scre[ un ead standard, e trebue sa contna ceva
nou, o ampfcare a evdentuu. Pute[ face dn ntanrea conseror o stre,
ndferent daca a fost un evenment ma|or sau o ntrunre banaa. De exempu:
Consilierii $ri"ariei au c:eltuit "ai "ult de un "iliard de lei din banii
nostri aseara.
Acesta este un ead anga|at; e ar putea capata avanta|e dn constructa
a prezent, dar n acest caz socu a ceea ce s-a ntmpat face trecutu
acceptab.
Consilierii $ri"ariei au ba0bait intr*o sesiune de #ara de <. "inute
aseara. Nu au :otarat ni"ic, nu au #otat nici o "otiune si s*au intrerupt dupa
ce pri"arul general a intrebat: 3 Ce dracu, face" noi aiciI 6
28
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Pute[ gas ntotdeauna vaoare de stre ntr-un subect, char daca nu se
ntmpa nmc, precum n exempu de ma sus. Dar nu foos[ ncodata un
ead go de con[nut.
Un nceput precum: , Confor" unui raport recent foa"etea in Coreea de
Nord a atins proportii epide"ice 6 are o substanta vaoroasa, dar referrea
vaga a un raport recent dmnueaza senza[a de actua. Sau: 3Eoa"etea este o
proble"a epide"ica, confor" unui raport al Co"isiei de Cercetare a Eoa"etei
din Coreea de Nord5. Desgur, ac se ncaca regua care nterzce pasarea
surse a sfrtu fraze. Dar char daca o asemenea regua nu ar f exstat,
autoru tot ar f trebut sa fe sensb a posbtatea ca ascutatoru sa parda
prmu cuvnt a str - foametea - s sa nu te despre ce fe de epdeme este
vorba.
In sfrt, trebue sa f[ aten[ a ead-ure senzatonaste sau care
pacaesc ascutator. Ee pot face ma mut rau dect bne. Un autor a ncercat
sa adauge nteres ncepand cu o ntrebare: , +a si"titi fla"and in ulti"a
#re"eI Nu suntei singurul5. Cat de potrvt v se pare acest ton pentru o
asemenea stre? Intrebare adresate drect audente sunt fooste rareor n
tre rado, fndca ee sunt att de frecvente n recame. Nc un |urnast nu
dorete ca audenta sa confunde trea cu un mesa| pubctar.
In at caz, un autor a nceput trea astfe: , Coreea de Nord "oare de
foa"e. (ceasta este ceea ce a descoperit raportul 3Eoa"etea in Coreea de
Nord5 al unui cercetator din Co"isia de Cercetare a Eoa"etei... 6
In prmu rnd ne putem ntreba daca un raport poate descoper" ceva.
In pus, structura ead-uu este ndoenca. Aceasta combnate a unu ead
scurt, emfatc, urmat de propoz[a cafcatva Aceasta este..." apare mut
prea des n tre dfuzate. Pe scurt: ua[-o de a nceput daca aceasta fraza
stereotpa va rasare n mnte n tmp ce scre[.
2.5.3. ipuri de organizare a corpului stirii
Lead-u va f urmat de corpul stirii. Va trebu sa studat ntreaga coecte
de fapte s opn care fac trea, sa decdet ce va f utzat s apo sa gast un
mode secventa n care sa prezentat aceste nformat. Orce aran|ament ogc
ce va prezenta trea car s corect, n tmpu aocat, este bun. Exsta cateva
abordar fooste n mod obnut (
1
), s va vom ofer tre exempe, dar mute
str nu pot f ncadrate ntr-un tpar prestabt.
I) Succesunea cronoogca
Acesta structura este cea ma usoara s ma buna pentru tre n care
exsta o succesune a evenmenteor. Este n speca comuna pentru tre
despre crme, dezastre, accdente s ate stuat smare.
Audenta va f a|utata sa parcurga sera compcata de evenmente prn
foosrea frecventa a unor cuvnte de tranzte temporae: apoi, dupa aceea,
a!i, ieri, dupa "ai puin de, in ti"p ce, in pri"ul r%nd, in sf%rit, acu",
intre ti"p, etc.
II) Succesunea efect-cauza
Suntem obnu[ sa auzm aceasta exprese nvers - cauza s efect - dar
tre sunt ma degraba un efect, o ntampare, orce confera evenmentuu
vaoare de nformare, s acest ucru este prmu n secven[a. Apo ne putem
1
cf. Waters, 1988, p.306
29
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
ntoarce sa expcam cauza ce a dus a ac[une s sa dam semnfcate efectuu.
Cuvntee de tranzte frecvent fooste sunt pentru ca, pentru a,din "o"ent
ce.
III) Succesunea ac[une-reac[une
Aceasta abordare este smara cu cea efect-cauza. Este deseor foosta
n tre n care exsta ma mut de un sngur punct de vedere. O persoana
sau o nsttute efectueaza o ac[une, care este prezentata n stre,
urmata de react - ae ator persoane sau nsttut.
Cand utzat o abordare ac[une-reac[une pute[ a|uta a conducerea
audente prn tranz[ cu cuvnte s expres ca totusi, pe de alta parte, prin
contrast, dar. Insa f[ aten[ sa nu oscat nante s napo prntre dfertee
part ae confctuu, aa cum fac zaree cand foosesc pramda nversata. In
oc de aceasta, acopert decarate, argumentee, pozta une part, cu cat de
mute amanunte necesta trea (sau permte tmpu) s apo foos[ o tranzte
pentru trece a pozta ceaeate part.
2.5.4. +tribuirea in"ormatiei
tre rado se dstng nu numa prn utzarea ead-uror, c s prn modu
de atrbure a nformate unor surse. |urnast nu creeaza nforma[a. E o
aduna. S o portune semnfcatva dn fecare stre este dedcata revear
surseor de nformat pe care se bazeaza trea. Daca afrmam ca prmu
mnstru demsoneaza neasteptat, atunc nforma[a trebue atrbuta une
surse de ncredere: e nsus, presedntee, un purtator de cuvnt a Guvernuu
sau char un ofca renumt dn admnstrate. In sens genera, atrburea
permte audente sa verfce afrmate dntr-o stre. Ea nseamna ca
prezentarea este corecta s atesta attudnea obectva a reporteruu.
Ce este adevarat n presa scrsa este de doua or ma mportant n rado.
tre de zar sunt tparte negru pe ab, dar tre rado sunt comuncate
foosnd vocea umana. Un ascutator poate obecta foarte uor a o afrmate
facuta de un prezentator. In afara cazuu n care afrmata este atrbuta une
anumte surse, rtarea ascutatoruu sau sceptcsmu asupra str se pot
strecura n evauarea sa asupra credbtat prezentatoruu. Faptee
ncontestabe nu au nevoe de atrbure, nc nu cauzeaza pre|udc, dar, daca
exsta o carre de ndoaa, partzanat, subectvtate sau ncercare de
antcpare a unor stuat vtoare ntr-o afrmate, atunc ea are nevoe de
atrbure. Atfe cneva dn audenta s-ar putea supara pe prezentator pentru
nftrarea propror opn n stre.
O probema egata de atrbure este ca ea face propoz[e ma compexe.
Ea adauga un strat supmentar de ambaa|. Nu este sufcent sa spunem ca un
canddat taranst pentru postu de prmar conduce n topu prefernteor
nantea canddatuu pedeserst. Conform utmuu sonda| a IRSOP" trebue
adaugat. Totus, presa scrsa s cea dfuzata au a|uns a concuz dferte
despre ocu n care trebue pasata atrburea nformate ntr-o fraza. |urnast
de presa scrsa prefera sursa a sfrt:
Incendiul din depo!it a i!bucnit intr*un birou de la eta0ul intai si s*a intins
de acolo, au spus in#estigatorii infractiunii.
|urnast rado consdera ca ea trebue sa fe pasata a nceputu fraze:
30
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
In#estigatorii ca!ului spun ca incendiul a i!bucnit intr*un birou de la
eta0ul intai si s*a e1tins de acolo.
Dar ambee categor au motvee or.
|urnast dn presa scrsa, foarte sensb a formee gramatcae, doresc
ca tema fraze - Incendu dn depozt" - s subectu gramatca a propoz[e
sa fe unu s aceas. Acest ucru focazeaza aten[a cttoruu asupra teme
prncpae a str.
|urnast rado, nsa, au tre motve ma|ore pentru a gnora aceasta
regua. Prmu este ce a care tocma ne-am refert. Atrburea nformate
amnteste audente ca afrmate surprnzatoare, ncredbe sau controversate
facute de prezentator nu sunt ae sae, c ae ator autortat sau part
nteresate. A doea este ca atrburea a sfrtu fraze nu ntra n normee
conversa[ona. Cand vorbm cu preten vom pasa ma degraba sursa
nformate, daca exsta, a nceputu une afrma[: Doctoru m-a spus ca
fumatu m a tre an dn vata". S, n sfrt, fndca vaabtatea une afrma[
poate f dependenta de sursa de nformare, poate f eronat sa pastram ace
eement pana a sfrtu fraze. De exempu, daca afrmata este ca premeru
nu poate evta marrea mpozteor pentru a reduce defctu bugetar, evauarea
ascutatoruu va f substanta dferta n functe de cu este atrbuta:
premeru, un conser sau un der a partdeor de opozte. In contnuare, a
face o afrmate controversata sau ncredba s apo a amana sursa de
nforma[e pana a sfrtu fraze forteaza ascutatoru sa renterpreteze
afrmata n cadru nouu sau context. Pe cand cttor de zar se pot opr sa
preucreze textu n orce moment, ascutator trebue sa gnore urmarea, daca
vor s-s mpezeasca gndure generate de o sursa nesgura.
A spune audente sursa exacta a nformate este vta pentru
credbtatea str. Ascutator au dreptu s te daca |urnast vorbesc pentru
e nss sau dntr-o sursa. Modu n care oamen aud tre dcteaza
ampasarea atrbur. Iata dec cateva exempe care ustreaza dferentee
dntre ampasarea atrbur n cazu prese scrse s a radouu:
SLAB: - a ncadra sursa n nteroru propoz[e:
Creaturi e1traterestre, dupa cu" afir"a )ogdan To"a, un baiat de !ece
ani, se ascund intr*o cladire abandonata din cartierul Ra:o#a.
SLAB: - nceperea cu o afrmate uutoare, urmata de numee surse:
Creaturi e1traterestre se ascund intr*o cladire abandonata din cartierul
Ra:o#a, sau cel puin aa afir"a un baiat de !ece ani din #ecinatate.
SLAB: - mpngerea surse a sfrtu propoz[e:
Creaturi e1traterestre se ascund intr*o cladire abandonata din cartierul
Ra:o#a, a spus ast&!i tandrul de !ece ani, )ogdan To"a.
MAI BINE: - dentfcarea surse a nceputu str:
Tanarul de !ece ani )ogdan To"a spune ca intr*o cladire din cartierul
Ra:o#a se ascund creaturi e1traterestre.
Atrburea cara s dn tmp a nformate descura|eaza o tehnca
ndoenca, foosta de un reporter - crearea unu sentment nut de perco
prn prezentarea une afrma[ uutoare. Pute[ vedea acest ucru n a doea
exempu ofert ma sus. Des este adevarat ca tonu voc prezentatoruu poate
nega factoru teama, nu trebue sa ne bazam pe e, n speca daca nu sunte[
s autor s prezentator n aceas tmp.
31
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Dverstatea este esentaa. Dar n aceas tmp exsta cateva eror ce
trebue evtate.
O tehnca buna n numrea surseor pentru ctate, n oc de repetarea
numeu, este utzarea fecaru ctat ca o oportuntate de a ofer nformat
supmentare. Exempu urmator arata un mod de a o apca:
4nul dintre cei "ai cunoscuti antropologi ai ("ericii, 'argaret 'ead, a
spus co"itetului pentru narcotice din enatul a"erican ca "ari0uana ar trebui
legali!ata.
$ioniera in#estigarii societatilor pri"iti#e, in #arsta de ST de ani, a
a#erti!at senatorii ca, si acestea sunt e1act cu#intele ei: 6Continua pro:ibitie a
"ari0uanei pro#oaca "ai "ulte pagube natiunii dec%t efectele negati#e ale
drogului insusi5.
/octorul in stiinte 'argaret 'ead... care are o reputatie internationala
pentru "unca sa in proble"ele "oderne de sanatate... si"te ca acu!atia ca
utili!area "ari0uanei duce la folosirea :eroinei este o absurditate.
Ve[ observa ca ascutator nu numa ca au afat care sunt parere
antropooguu despre utzarea mar|uane, c au descopert s ceva dn
cafcare sae.
Aceasta tehnca este una a ndemana orcu, dar exsta anumte capcane
care trebue evtate. Observat urmatoarea fraza ce urmareste dverstatea n
numrea surse, dar sfarseste prn a deruta ascutatoru:
$resedintele subco"itetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita
de protestatarii galagiosi. enatorul 2 a spus audientei ca nu #a "ai tolera alte
intreruperi.
Nu este necesar ca to[ ascutator sa te ca senatoru X este, de fapt,
presedntee subcomtetuu; este foarte probab ca ce ma mu[ dntre e sa
nu te. Astfe, o fraza ca aceasta va a|unge doar sa frustreze, nu sa nformeze.
De ce sa nu ncerca[ astfe, daca dor[ dverstate?
$resedintele subco"itetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita
de protestatarii galagiosi. $resedintele 2... care a 9nceput in#estigatia la
cererea sefului enatului... a spus audientei ca nu #a "ai tolera alte
intreruperi.
Un at exempu va poate a|uta sa carfcat orce confuze: 4n purtator de
cu#%nt al sindicatelor din "inerit a fost tinta unui atac #iolent al preedintelui
Curtii upre"e. 2 a spus ca s*a saturat sa asculte "arturiile...
In acest moment ntreba[-va cne este 2 ? Este purtatoru de cuvnt sau
presedntee Curt? Daca sunte[ derutat, gandt-va a bet ascutator - e
trebue sa fe compet perdut. De ce sa nu scre[ aceea fraza astfe nct sa
naturat ambgutatea:
4n purtator de cu#%nt al sindicatelor din "inerit a fost #iolent atacat de
presedintele Curtii upre"e, 2, care a spus ca s*a saturat sa asculte "arturii...
Vede[ ce smpu este acum sa urmart trea - nu ma este nc o ndoaa
n ceea ce prveste dentfcarea u 2.
Prea mute atrbur ncetnesc rtmu str. Ee au ocu ac[un, cuor, s
adeseor ma degraba deruteaza dect carfca.
Ce ma evdent oc pentru renuntarea a atrbure este n screrea
decarator ofcae" ae brouror guvernamentae. Ca exempu, ata o stre
aa cum ar putea aparea ntr-un zar:
32
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
ecretarul de stat, >, a spus ast&!i ca tara sa #a spri0ini o re!olutie ce #a
fi introdusa s&pt&"%na #iitoare de Eranta in Consiliul de ecuritate al
Natiunilor 4nite pentru de!ar"area totala in Orientul 'i0lociu. > a facut
anuntul a!i di"ineaa in ti"pul conferintei sale sapta"anale de presa din
Aas:ington.
Fndca acesta este un anunt ofca, poate f scrs fara atrbure n ead:
tatele 4nite #or spri0ini re!olutia Erantei cu pri#ire la de!ar"area totala
in Orientul 'i0lociu, ce #a fi introdusa in Consiliul de ecuritate al Natiunilor
4nite, s&pt&"%na #iitoare. ecretarul a"erican de stat, 2, a facut anuntul a!i
di"ineaa in ti"pul conferintei sale sapta"anale in Aas:ington.
|urnastu rado ar trebu sa amane atrburea ntr-o stre numa cand nu
exsta nc o ndoaa despre credbtatea surse. De exempu, daca
presedntee anunta ca va tne un dscurs n Parament, nu este necesar sa
scre n ead: $resedintele spune ca #a... Este sufcent sa spuna: $resedintele
se #a adresa $arla"entului...
Aa cum am aratat ma devreme, nu"ele surse (n speca n tre
externe) este deseor ma pu[n mportant dect ttuatura sau pozta e.
SLAB: ir Feorges (#edon, subsecretar la 'inisterul (pararii din 'area
)ritanie, a spus ast&!i ca tara sa #a...
MAI BINE: 'area )ritanie va...(asand sursa subnteeasa).
Daca este perms sa omtet sursa pentru tre ofcae", este esenta
n schmb sa atrbut toate opne - ma aes cand poate exsta un dubu n
prvnta credbtat.
SLAB: $roducatorii ro"ani de auto"obile sunt principalul obstacol in
stabilirea unui control eficient al polu&rii in tara noastr&.
MAI BINE: $resedintele $artidului Ecologist a acu!at ast&!i producatorii
ro"ani de auto"obile ca sunt principalul obstacol in stabilirea unui
control eficient al poluarii in tara noastr&.
In a doua fraza ascutatoru nu se ma ntreaba daca atacu asupra
producatoror de automobe este comentaru |urnastuu sau opna atcuva.
In pus, numrea surse poate face deseor dferenta n vaoarea de stre a
subectuu. Daca Daca Ptest este acuzata de contro de catate sab de catre
un membru a grupuu consumatoror, trea este ma pu[n mportanta dect
daca aceea acuzate vne de a presedntee tar.
2.5.5. ,ume de persoane
Numee fac str" este o axoma banaa pentru |urnat, dar adevarata
pentru toate tpure de str - fe ee pentru zare, revste, rado sau teevzune.
Toata umea este nteresata de ceea ce fac at oamen. S daca acea ata
persoana este cunoscuta de cttor sau ascutator, nteresu este s ma mare.
Data vtoare cand ve[ ct zaru, remarcat cum och s aten[a vor f atrase de
tture ce afseaza numee cuva, de un ucru sau un oc cu care sunte[
obnu[. Aceas ucru este vaab s pentru rado, doar ca regue utzar
sunt pu[n dferte.
In textu de zar numee dn ead este ce care atrage aten[a. Dar n
tre rado, daca ncepet cu un nume, ascutatoru nu este gata" sa- auda s
probab nu- va auz, petrecand restu tmpuu str ntrebandu-se despre cne
vorbt.
33
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
De aceea este esenta sa ndcat" ascutatoruu ca va aparea un nume
n stre. Face[ acest ucru foosnd o exprese (fraza) descrptva nantea
numeu. Sa uam urmatoru subect de zar despre o descndere a pote
narcotceor care a dus a arestarea fuu prmaruu:
Ionut Toduta, ?@ de ani, fiul pri"arului Leontin Toduta din ercaia,
0udetul )raso#, a fost printre cei ?D de studenti arestati aseara de politia locala
intr*o serie de raiduri in cate#a ca"pusuri uni#ersitare. Ionut a fost tri"is a!i
di"ineaa inaintea 0udecatorului (drian +laicu de la Tribunalul ;udeean )raso#
si acu!at de detinerea a trei pac:ete de "ari0uana. Ceilalti studenti...
Nu este nmc n neregua cu acest subect, aa cum este prezentat n
zar, dar daca ar trebu sa- ctt ntr-un buetn de str rado, mu[ ascutator
vor perde numee fuu prmaruu, dn moment ce n-au fost pregat[" sa-
auda. Aceasta probema poate f rezovata prn rescrerea textuu, care ncude
de asemenea o schmbare de evenmente pentru nnorea" str.
Eiul pri"arului Leontin Toduta din ercaia a fost acu!at de detinerea a
trei pac:ete cu "ari0uana. Tanarul de ?@ de ani lonut Toduta a aparut in fata
0udecatorului (drian +laicu de la Tribunalul ;udeean Teleor"an pentru
audiere, dupa ce a fost arestat aseara in ti"pul unui raid in nu"eroase
ca"pusuri uni#ersitare. lonut a fost printre cei ?D de studenti arestati pentru
#iolarea legii narcoticelor... nici unui dintre ceilalti nu a fost inca acu!at for"al.
Observat ca am amanat oferrea numeu dupa fraza de dentfcare, apo
-am repetat ca masura de sguranta.
Regua generaa este dec amanarea ceor ma mute nume sau denumr
(de oamen, ocur sau ucrur) pana n a doua sau a trea fraza. Desgur, daca
numee este arg cunoscut s este un nstrument de atragere a aten[e prn e
nsus, atunc este posb ca e sa nceapa trea. De exempu ar f absurd sa
amanam numee n subectu urmator:
$resedintele E"il Constantinescu #a discuta asta seara cu "e"brii
Fu#ernului pentru a decide noul siste" de pri#ati!are a intreprinderilor "ari.
Rescrerea pentru amanarea numeu ar da: $resedintele Ro"aniei #a
discuta asta seara cu "e"brii Fu#ernului. E"il Constantinescu #a decide noul
siste" de pri#ati!are a intreprinderilor "ari.
Dar, daca ncepet cu un nume, asgura[-va ca e este cunoscut bne de
to[ ascutator. Ace care cunosc numee nu se vor smt frustrat de
ntarzerea sa, dar ce care nu cunosc se vor supara daca perd.
Uneor este ma bne sa nu utzat nume deoc, ma aes cand trea nu
ncude persoane ocae. De pda, prezentarea unu accdent avatc n
Forenta, care a ucs 125 de pasager este mportanta, dar numee or nu are
nc o semnfcate pentru ascutator care nu sunt dn Forenta. Este sufcent
sa da[ numaru or. Desgur, trebue sa verfcat sta de pasager pentru a f
sgur ca nu este nc o persoana dn vecnatate mpcata. Daca ntampator
este vorba de o cursa Tarom, acest ucru este probab. Daca unu sau ma
mu[ roman apar pe sta, numee or va f dat, fndca repreznta o nforma[e
mportanta.
Zaree, n dornta or de a f corecte, dau numee s char adresee ntreg
ae tuturor persoaneor mpcate n stre, ma aes n tre ocae. Pe de ata
parte, radou utzeaza numee compete s ttuature dfert. Foos[ termen
pentru ceea ce sunt, adca pentru dentfcarea corecta a persoaneor. Evta[
34
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
sa va ratact ntr-un abrnt de ttuatur s nume confuze. tre de rado omt
numee mutpe, cum sunt Deceba Traan Remes sau Ana Mungu-Pppd, ee
fnd fooste numa cand persoana este dentfcata n mod norma n aceasta
manera.
Totus, foosrea numeor mutpe n drect nvamaseste textu s ncurca
ascutatoru, s nu este deoc necesara pentru o buna dentfcare. Dmpotrva,
ea cere ascutatoruu sa dea ma muta aten[e detaor.
2.5.!. Citatele directe
In scrtura rado, ctatee care apar n scrpt - nu cee nregstrate - sunt
n genera parafra!ate. Aceasta nseamna ca ee sunt rescrse, dar refecta cu
acuratete ceea ce a spus persoana mpcata n evenment. Exsta doua motve
prncpae pentru a face acest ucru (
1
):
In prmu rnd este dfc de ctt un text care contne ctate exacte. Ctt
cu voce tare n stu de a vorb a atcuva. Pe anga aceasta, ctatee sunt de
obce prea ung pentru a f ncorporate cuvnt cu cuvnt.
In a doea rnd nu exsta un mod convenab de a ndca un ctat.
Ghmeee nu servesc a nmc n textu dfuzat. Nu spune[ ctez" s am
ncheat ctatu" sau ate astfe de ndcat pe post, cu excepta cazuu cand
ctatu este att de mportant, sau att de bzar nct vre[ sa va asgurat ca
ascutator nteeg perfect ca acestea sunt cuvntee nterocutoruu s nu ae
prezentatoruu.
Sa presupunem ca a[ uat un ntervu unu functonar pubc despre
nceperea une ucrar pe o artera prncpaa. L-at vztat a servcu, a[
nregstrat ntervu s panut sa- foos[ ca baza pentru o stre. Functonaru v-
a spus, cuvnt cu cuvnt:
Ne astepta" sa 9ncepe" "ontarea conductei de apa in iunie. tii, c:iar
trebuie s*o face". Nu a#e" de ales. (ceasta conducta pierde !eci de "ii de
litri pe !i, si unde nu pierde, strangularea interna a co"pro"is flu1ul apei intr*
at%t 9nc%t 9ncerca" sa 9"pinge" flu1ul unui re!er#or principal printr*o
conducta cu dia"etrul intern al unui furtun de gradina. (a ca bule#ardul Carol
#a fi 9nc:is pe doua ben!i, una in fiecare direcie, incepand cu <D iunie si pana
probabil spre 9nceputul lui august.
Ce face[ cu un ctat ca acesta? Pute[ foos o portune nregstrata ca
parte a str. Aceasta este cunoscuta sub numee de ele"ent de realitate, sau
insert sonor.
Dar pute[ aege sa construt o stre povestta", parafrazand ctatu, n
oc sa- dfuzat exact. Un ead anunt ar merge bne. ata un mod n care pute[
scre trea s parafraza ctatu.
(lte dureri de cap pentru conducatorii auto din )ucuresti... )ule#ardul
Carol #a fi ingustat la nu"ai doua ben!i din <D iunie p%n& la < august. Ec:ipe
ale RF() sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. 4n functionar al
$ri"ariei, Ion Lungu, spune ca proble"a nu "ai poate fi a"anata = conducta
batrana pierde !eci de "ii de litri pe !i, iar partea care nu curge este at%t de
ingustata, 9nc%t este "ai "ica in interior dec%t un furtun de gradina.
Ceea ce am facut a fost sa uam un ctat ung s compcat s sa-
smpfcam, astfe nct sa se potrveasca bne ntr-un text scurt. Remarcat ce
1
cf. Hausman, 1992, p.89
35
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
greu ar f de ctt trea daca a[ ncerca sa utzat un ctat drect, n stu
prese scrse:
(lte dureri de cap pentru conducatorii auto din )ucuresti... )ule#ardul
Carol #a fi ingustat la nu"ai doua ben!i din <D iunie pana la < august. Ec:ipe
ale RF() sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. 4n functionar al
$ri"ariei, Ion Lungu, spune ca proble"a nu "ai poate fi a"anata. 3(ceasta
conducta pierde !eci de "ii de litri pe !i5, spune el, 6si unde nu pierde,
strangularea interna a co"pro"is flu1ul apei intr*at%t 9nc%t 9ncerca" sa
9"pinge" flu1ul unui re!er#or principal printr*o conducta cu dia"etrul interior
al unui furtun de gradina 6.
Ctt acest text cu voce tare. Ve[ descoper ca suna cudat. Daca ve[
ncerca sa utzat stu conversa[ona foosnd cuvntee functonaruu, acest
ucru nu va merge. Cum nu putem descre modu de tratare a fecare stuat
n parte, exsta totus unee n de orentare generae, care va vor a|uta n
manevrarea ctateor drecte cu mnmum de efort (
1
):
1. Nu foos[ ctate drecte ung. Este mposb pentru un ascutator sa
urmareasca o afrmate unga, compexa. Este mut ma efcent sa e
rupet n ctate ndrecte prn parafrazarea surse.
2. Daca este necesar sa foos[ un ctat ung, rupet- prn numrea surse de
ma mute or n tmpu ctatuu
3. Indcat ntotdeauna exact audente cand ncepe s cand se termna
ctatu. Dar evtat, daca este posb, utzarea u ctez... am ncheat
ctatu".
Sa ne utam a fecare dntre aceste drectonar n detau.
Utzarea ctateor drecte ung este ma potrvta pentru presa scrsa. In
scrtura pentru rado, aceasta practca poate duce a construrea de texte
compcate s derutante. Urmatoru exempu ar provoca un dezastru n mntea
ascutatoror:
ZIAR: 'arian trungaru, rectorul $olite:nicii din (rad, a spus: 6$rincipala
proble"a cu care ne confrunta" in ca!area studentilor nostri
este lipsa de garantii pentru a*i asigura ca spatiile si ca"inele pe
care le inc:iria!a pe parcursul anului scolar #or corespunde
cel puin standardului "ini" de igiena si siguranta, aa
cu" a fost stabilit de 'inisterul anatatii anul trecut5.
RADIO: Rectorul $olite:nicii din (rad 'arian trungaru a spus ca principala
proble"a cu care se confrunta institutia este lipsa de
garantii in ceea ce pri#este asigurarea standardului "ini" de igiena
pentru spatiile de ca!are inc:iriate de studenti. El a ar&tat ca acest
standard a fost stabilit anul trecut de 'inisterul anatatii.
Observat cum am parafrazat ctatu ung (regua 1) s -am rupt n doua
fraze egate de o a doua dentfcare a surse (regua 2).
Dar, daca nu pute[ utza 6cite!...a" inc:eiat citatul5, cum pute[ spune
audente ca ctt un ctat drect dntr-o a doua sursa? O face[ a fe pentru
rado cum o face[ n conversa[e. Cand vorbt cu cneva nu spune[ 6cite!...5
cand trecet a o afrmate a une ate part. Foos[ expres precum 6cu#intele
lui au fost5, 6aa cu" spunea5 sau 6ceea ce nu"ea5. Lsta este foarte unga,
1
cf. Ha, 1978, p.41
36
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
dar aceste expres, pus nfexunea voc, ndca unde ncepe s unde se
termna ctatu. Un exempu poate face aceasta tehnca ma cara:
SLAB: /irectorul intreprinderii /acia $itesti a spus, cita" * co"pania noastr&
c:eltuie "iliarde incercand sa re!ol#e proble"a poluarii aerului
cau!ata de "otoarele cu ben!ina * a" inc:eiat citatul.
MAI BINE: /irectorul intreprinderii /acia $itesti a spus, cestea fiind cu#intele
lui: Co"pania noastr& c:eltuie "iliarde incercand sa re!ol#e proble"a
poluarii aerului cau!ata de "otoarele cu ben!ina.
Este char ma bne sa evtat foosrea ctateor drecte. In exempee de
ma sus nu exsta un motv rea pentru a- cta drect pe drectoru Daca Ptest
- dec este ma smpu sa- parafrazat afrmata. Ctatee drecte ar trebu
utzate numa cand este esenta sa redat audente mba|u exact a
afrmate.
I '(I )INE: /irectorul intreprinderii /acia $itesti a afir"at ca aceasta
co"panie c:eltuie "iliarde incercand sa re!ol#e proble"a
poluarii cau!ata de "otoarele cu ben!ina.
Ocazona pute[ ntroduce un ctat drect ce pune o etcheta cuva sau
unu ucru. De pda, un senator poate num mesa|u preednteu de Zua
Natonaa un document storc", pe cand atu poate etcheta ca o decarate
evazva ce evta confruntarea cu probemee natun". In oc de utzarea
ctateor drecte este posb sa scre[ trea astfe nct ascutator vor
n[eege ca ctat o sursa, nu exprmat o opne personaa.
enatorul 2 a nu"it "esa0ul preedintelui 6un docu"ent istoric5. /e
cealalta parte a culoarului, totusi, un alt senator a descris discursul ca 3o
declaratie e#a!i#a5, declaratie care * in cu#intele senatorului * 3e#ita
confruntarea cu proble"ele natiunii 6.
Cand sunte[ obgat sa foos[ un ctat ung care este mposb de
parafrazat, este esenta sa nserat o exprese care dentfca sursa a fecare
tre sau patru fraze pentru a amnt audente ca ctt un ctat drect. De
exempu:
enatorul a continuat spunand...
enatorul a "ai ar&tat...
Trecand la un alt subiect, enatorul a spus...
enatorul a adaugat...
Ma exsta un ucru pe care trebue sa v- amntt cand ucrat cu ctate.
F[ aten[ unde e pasat. Utzat-e n fraze compete sau nu e utzat deoc.
Daca sunte[ neatent, pute[ crea fraze confuze ca aceasta:
enatorul a spus !iaritilor 3 +oi face e1act ce a" facut * ni"ic "ai "ult,
ni"ic "ai puin 6.
Ctt fraza cu voce tare s ve[ auz medat confuza care poate aparea.
Audenta, ncapaba sa vada" ghmee, se poate gnd ca vo face" se
refera a |urnast, nu a senator. Utzarea de |umatat de ctate de acest fe
este numa scrtura enesa. De ce sa nu scre[ astfe, s sa carfcat orce
confuze posba:
enatorul a spus !iaritilor ca #a face e1act ceea ce a facut * ni"ic "ai
"ult, ni"ic "ai puin.
37
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Uneor foosrea |umatator de ctate atnge rdcou. A exstat un
|urnast, care a ctt o stre despre martursrea unu crmna. Scrptu ctt: El a
spus 6Eu a" facut*o 6.
-+ spus. si sinonimele sale.
|urnastu ncepator va avea ma devreme sau ma tarzu probema prea
mutor a spus" n tre sae. Ingr|orat de foosrea permanenta a aceeas
expres, e va cauta snonme. Aceasta cautare poate duce a confuz fndca,
ndferent ce spun un exper[, exsta un numar de cuvnte care nu au aceea
semnfcate cu a spus".
Verbu a spus" este foarte des ce ma bun pe care pute[ foos s nu
eztat sa- repetat daca este necesar. Utzarea u a devent o convente
acceptaba s putn ascutator vor obecta a foosrea u contnua, n speca
daca snonmee umbresc adevarata semnfcate a str.
De mute or ve[ smt mbodu de a utza verbe ca a declarat, a
adaugat, a sustinut, a intarit, s.a.m.d. ca substtute pentru a spus". N-o face[.
Ee nu au aceas nteres. A spune ca un vorbtor ,a pornt sa spuna" sau a
adaugat" ndca ascutatoruu ca afrmata a fost ca un gand ntarzat.
Daca smtt ca trebue sa foos[ un substtut pentru ,a spus", aeget
unu ce da o descrere corecta, sau da cuoare str.
SLAB: $ri"arul a spus ast&!i intr*un discurs catre lucratorii RE)4 ca #a
spri0ini ca"pania orasului pentru stra!i "ai curate.
MAI BINE: $ri"arul a pro"is lucratorilor RE)4 ca #a spri0ini ca"pania orasului
pentru stra!i "ai curate.
Substturea cu verbe puternce, cum am facut n exempu de ma sus
este o tehnca buna, dar trebue exersata pentru a nu schmba semnfca[a
fraze. In a doua propozte n-am dort sa utzam ,a dezvaut" n oc de a
proms" fndca are un at nteres. E ndca faptu ca prmaru a reveat o
nforma[e secreta sau da sentmentu ca nu a adms pubc acest ucru nante.
A adauga" ar trebu foost n ocu u a spus" numa cand a doua
afrmate ampfca, extnde sau pune n umna prma afrmate.
SLAB: Seful IF$ a declarat Nde ce nu 5a spus5 ,5declarat5 este "ai for"alU ca
statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a nu"arului de
0afuri. $roprietarii de "aga!ine a adaugat el, au suferit "ai
putine pierderi in ulti"a luna dec%t in aceeai perioada a
anului trecut.
A adaugat" este nepotrvt foost n acest exempu. Utma fraza nu
adauga nmc prme, este doar o contnuare. Dec de ce sa nu screm astfe:
MAI BINE: Seful IF$ a spus ca statisticile infractiunilor in oras arata o
descrestere a nu"arului de 0afuri. $roprietarii de "aga!ine, a
ar&tat el, au suferit "ai putine pierderi in ulti"a luna dec%t in
acceasi perioada a anului trecut.
2.5.#. /nserturile sonore
Aa cum am mentonat ma sus, o mare parte a scrptuu va consta n a
scre n |uru nserturor, aa nct nserture sa spuna trea. Un mod bun de a
face acest ucru este de a ncepe cu nserture care sunt prea ung s a e taa
n tmp ce scre[ - punand o dee n scrpt s asand ata pentru nsert. Aceasta
nu nseamna ca ar trebu sa reducet banda a un mnmum deformat. Dn
38
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
contra, este foarte mportant sa nu ntrerupet vorbtor In m|ocu deor.
Inserture trebue sa exprme de compete, nu fragmente trunchate. Dn
acest motv, nserture utzate Intr-un post de rado na[ona sunt ma ung
dect cee ae unu post comerca. Dar ungmea nu este att de mportanta pe
cat contnutu. Unee vor f ung, atee scurte. Asgura[-va doar ca nserture
se potrvesc cu scrptu, astfe nct Impreuna sa dea o stre competa s
captvanta.
Este ma bne sa utzam nsertur sonore cand:
- Intervu nregstrat exprma ma mut opne dect fapte concrete.
|urnast pot transmte faptee de obce ma bne dect persoana
ntervevata. Dar nu pot surprnde savoarea vorbeor cuva ofernd o
opne sau o observa[e umorstca Intr-o stuate, ma bne dect acea
nsus. Cea ma mare parte a dscursuu functonaruu Prmare, de
exempu, este factuaa.
- Exsta atceva n segmentu de ntervu care da autortate sau nteres
supmentar taetur. Srene n funda sau zgomotu une zone n
construc[e sunt asemenea exempe. In ntervu functonaruu nu exsta
nmc de acest gen. Daca -a[ f ntervevat pe strada, cu sunetee ape
tasnnd dn pava|, aceasta ar f fost atceva - s nsertu ar f fost unu
bun.
- Segmentu de ntervu repreznta drama umana. Banda unu ntervu
cu un pomper gafand, care tocma a savat un cop dntr-o cadre n
facar are ma mut mpact dect un scrpt care parafrazeaza cuvntee.
Nu este muta drama ntr-o stre despre conductee de apa. <Sugeste:
ncerca[ sa merget napo n buevardu Caro cand trafcu este
sugrumat pe o unga portune s ntervevat sofer bocat n
agomerate. Poate nu ve[ reus sa foos[ toate ntervure ntr-un buetn,
dar ve[ reus sa dramatzat" trea>.
Sa revenm totus a ctatu functonaruu Prmare. Este margna
s poate f foost ntr-o z cand nu se ntmpa mare ucru. ata cum ar putea
arata o stre, transpusa ntr-o forma care sa ustreze conceptu de ntegrare a
nsertuu sonor:
PREZENTATOR: (lte dureri de cap pentru conducatorii auto din )ucuresti...
4n functionar al $ri"ariei Capitalei spune ca bule#ardul Carol #a
fi intors pe dos in a doua 0u"&tate a lunii si in luna #iitoare,
pentru repararea unei conducte de apa. El regreta
faptul ca #a incurca traficul, dar spune ca nu are
de ales.
FUNCTIONARUL: (ceasta conducta pierde !eci de "ii de litri pe !i, si unde nu
pierde, strangularea interna a co"pro"is flu1ul apei
intr*at%t 9nc%t 9ncerca" sa 9"pinge" flu1ul unui re!er#or
principal printr* o conducta cu dia"etrul intern al unui furtun de
gradina. Eunctionarul spune ca bule#ardul Carol #a fi
ingustat la nu"ai doua ben!i din <D iunie pana la I august.
Observat ca, dupa vocea nregstrata a functonaruu, e este dn nou
dentfcat. Amnt[-va, este vorba despre rado. Oamen nu pot reven n stre
pentru a verfca denttatea vorbtoruu, s, data fnd natura ascutar, e pot
sa nu f prns aceasta dentfcare cand a fost facuta prma data. Observat de
39
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
asemenea ca am avut gr|a sa nu repetam n scrpt ceea ce a spus
functonaru, sau sa nu screm textu astfe nct functonaru sa repete
nforma[a dn scrpt.
Inserture nu trebue sa fe cutremuratoare pentru a f efcente. Orce
ofera comentaru, un pus de cartate, sau un ungh nteresant merta foost.
Aa cum am spus, nserture sunt n speca efcente cand contn sunetee
evenmentuu. |urnast rado expoateaza nserture a maxmum atunc cand
asa sunetu - sunetu sngur, cunoscut s ca sunet brut * s voce sa spuna
trea. Sunetu brut s nserture de voce fac stuata reaa s actuaa - ar acest
ucru repreznta chea orcare str bune de rado.
Inca o sugeste refertoare a nregstrare fooste: nu ncepet s nu
sfarst trea cu un nsert. A ncepe cu un nsert nseamna de obce doar a o
ua pe scurtarura. Exsta aproape ntotdeauna o cae ma buna. Incepet cu
propra voce s mutat nsertu ceva ma |os n matera. A termna o stre cu un
nsert este de asemenea o abordare defectuoasa. In scrtura pentru tpar, n
speca cea de revsta, un ctat n fna poate f concuza perfecta. E poate
rezuma ntreaga dee a materauu ntr-un mod foarte succnt. Dar aceasta
tehnca nu functoneaza a fe de bne n rado. Motvu este ca, tparte, ctatee
dau ma muta credbtate dect reporteru; reporteru este practc nvzb. In
rado se pune probema aproper; reporteru are vocea cea ma credba dn
stre. Dec char daca nsertu este nsumarea perfecta pentru matera, ar
trebu sa ma spune[ ceva dupa e. Sau, n unee cazur rare, pute[ utza
ctatu perfect, dar parafrazat. Aa cum a spus X..." poate f un fna ma
puternc pentru o stre, dect un nsert cu X spunand aceas ucru.
2.5.$. Repetitia si redundanta
Dar ce s-a ntmpat cu hotararea noastra de a pastra trea scurta? Sa
ne amntm ce am spus ma nante: ncercam sa scurtam textu tand cuvnte,
numa dupa ce -am scurtat emnand fapte. Aceasta nu nseamna ca putem
foos cuvnte n exces, dar nu trebue ncodata sa taem cuvnte acoo unde
ee sunt necesare pentru a face o afrmate ma uor de nteres. Cu an n
urma, Pau Whte, care a scrs una dn prmee cart mportante despre scrtura
stror dfuzate, a accentua o dferenta crucaa: repetta nu nseamna o
scrtura rea, dar redundanta nseamna (
1
).
Dstncta dntre repette s redundanta n-ar trebu sa fe greu de seszat.
Repetta spune un ucru ma mut de o sngura data pentru a- face nteres.
Daca ascutat oamen vorbnd, ve[ constata ca a repeta cuvnte s expres
este de fapt conversa[ona. Acesta este unu dn motvee pentru care repetta
este frecvent foosta n scrtura stror dfuzate. Regue comuncar spun ca
daca dorm ca un ucru sa fe nteres de catre ascutator, e trebue spus de
tre or. Nu a|ungem deseor a o asemenea extrema ntr-o stre, dar o
nforma[e poate f data de doua or. Amnt[-va ca, att n sens pshoogc, cat
s n sens fzc, oamen se conecteaza tarzu a o stre. Dn acest motv,
cuvntee s exprese repetate nu sunt att de suparatoare pentru ureche aa
cum sunt pentru och.
1
n Garvey & Rvers, 1982, p.50
40
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Redundanta este atceva. Ea foosete ma mute cuvnte dect sunt
necesare pentru a spune ceva. Des redundanta este s ea conversa[onaa, pur
s smpu nu ne-o putem permte n scrtura de rado. Consuma prea mut tmp.
Sa prvm un exempu de repette:
'i:ai a gasit in ca"ara o cutie. Cutia era de "ari"ea potri#ita si de
culoarea potri#ita.
Desgur, putem nocu cuta cu ea" (sau sa omtem compet subectu)
n a doua fraza, dar vom perde dn precze facand-o. Ea" se poate refer a fe
de bne a camara". Ma mut, daca ctt exempu cu voce tare ve[ observa
ca repetarea cuvantuu cute" suna perfect natura.
("bala0ul recipientului era ca" de "ari"ea potri#ita. Etic:eta era de
culoarea potri#ita.
Ac noe expres adauga amanunte. Totus, n afara cazuu cand
detac sunt necesare, nu e dorm adaugate ntr-o stre rado. Repetta dn
versunea orgnaa este o foarte buna scrtura radofonca. Dar aceasta:
'i:ai s*a tre!it la ora S a.". a!i di"ineaa.
Am spus de|a ca a.m." s p.m." nu sunt ndcate n rado, dar daca ar f,
a.m." ar f redundant ac. Este sufcent sa spunem a 7 az dmnea[a".
Redundanta dezorganzeaza un text, reducand cartatea. Prntre autor
care au abordat acest subect se afa s Edwn Newman, reporter s comentator
a NEC News. In cartea sa A Cv Tongue", e ofera un capto despre
redundanta, ncuzand acest fragment:
Nu "ai a#e" reguli, si proiecte, si stiri, ci reguli de ba!a, proiecte de
#iitor si 9nt%"pl&ri cu #aloare de stire. (nga0atii co"paniilor aeriene ne spun sa
citi" instructiunile din bu!unarul scaunului din fata noastr& nu pentru
siguranta noastr&, ci pentru siguranta noastr& personala. Co"paniile nu se
de!#oltaV co"paniile se bucura de o crestere po!iti#a <..,> ( fost o fe"eie
#iolataI Nu, ea a trait e1periena unui #iol. +o" face fata realit&iiI $ute" "ai
"ult dec%t at%t. +o" face fata realit&ii aa cu" este ea. (
1
).
Redundanta este ntotdeauna fara sens. Nmen nu va spune a aruncat
mngea rotunda" sau , a deschs teevzoru eectronc". Totus redundanta are
un fe de a se strecura n mba| care de mute or ne pacaeste. Afara poua"
este coparesc. Este sufcent sa spune[ Poua".
2.5.0. Rescrierea stirilor pentru di"uzare
tre trebue sa fe pregatte ntr-un mod care sa atraga s sa mentna
aten[a audente, smar moduu n care un ttu s o fotografe retn cttoru
de zar. Astfe, vom foos rar structura pramde nversate. Ma degraba vom
extrage nma" str s o vom futura prn fata ascutatoror a nceput, pentru
a e atrage aten[a. O reatare de zar despre un autocar cu eev care s-a
rasturnat pe sosea a o ora de varf dmnea[a, fara sa provoace ranrea
seroasa a vreunu pasager poate prezenta faptee n ordnea tocma expusa.
Prn contrast, versunea pentru rado va ncepe ma curnd aa: ,$atru!eci de
ele#i au a#ut norocul sa supra#ietuiasca ast&!i5. Curoztatea audente o data
stmuate, vom competa cu detae. Trebue sa notam ac ca un numar dn ce
n ce ma mare de |urnat dn presa scrsa ncorporeaza tehnce
1
Newman, 1976, p. 160
41
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
audovzuauu n stu scrtur or. In consecnta, unee dntre dferentee ma
mportante dspar.
O stre dntr-un cotdan ar putea ncepe cu urmatoru paragraf:
$atru persoane au fost ucise si alte cinci ranite ieri di"ineaa, cand o
cearta intr*o discoteca din Eerentari a e1plodat intr*o lupta ar"ata,
transfor"and o #esela ani#ersare intr*o scena de teroare si "asacru, au spus
politia si "artorii.
Artcou poate f prea ung pentru a f ctt a rado. Faptee ncuse sunt
urmatoaree:
/oua fe"ei ne#ino#ate au fost ucise. ("andoua a#eau copii de patru
ani. 'artorii au parasit cladirea, "uli dintre ei sangerand.
Ei au lasat in ur"a "ese si scaune rasturnate, pete de sange, pantofi
desperec:eati si un ursulet alb de plus.
$olitia crede ca drogurile ar fi putut fi un catali!ator pentru #iolenta, dar
nu si ca ele au fost legate direct de ani#ersare.
>ona in#ecinata este cunoscuta pentru acti#itati de contrabanda si
specula. Rudele si prietenii 9i e1pri"a "a:nirea si re#olta fata de "acelul
general.
Sunt mute feur de a spune aceasta ntampare; mute unghur dferte
de urmart. Ceea ce urmeaza repreznta doar o abordare posba.
Ceea ce a 9nceput ca o petrecere de ani#ersare intr*o discoteca din
Eerentari s*a inc:eiat ca o lupta ar"ata a unor cri"inali nein#itati. Celebrarea
#ietii a facut loc panicii, pericolului si "ortii.
$olitia si "artorii spun ca participantii asistau la un spectacol ad*:oc
cand au 9nceput i"puscaturile. $istoalele arti!anale au ranit cel puin cinci
oa"eni si au ucis patru. /oua din #icti"e erau tinere "a"e. Celelalte erau
barbati i"plicati in lupta.
'artorii si #ecinii se plang ca !ona este tirani!ata de contrabandisti si
speculanti. Luptele cu ar"e albe sunt ce#a obinuit printre bandele ri#ale, dar
nu s*au "ai au!it focuri de ar"a.
In ti"p ce politia continua in#estigatia, a"intiri nedorite ii b%ntuie pe cei
care au "ers la ani#ersare: i"puscaturi, tipete, "ese si scaune rasturnate,
pete de sange si pantofi desperec:eati, un ursulet alb de plus si doi copii de
patru ani care se 9ntreab& unde sunt "a"ele lor.
Rescrierea pentru localizare.
Nu este bne sa ne bazam pe textee de agente s sa e ctm cuvnt cu
cuvnt aa cum vn ee dn teex. De fapt, ar trebu sa fe o regua prncpaa n
orce redactare a stror, ca textee de a agente de presa sa nu fe ncodata
ctte ca atare. Ee nu ar trebu consderate nmc ma mut dect materau
brut dn care reporter croesc o stre pentru a se potrv necestator s
ntereseor ocae.
Daca tmpu mtat s personau pu[n fac mposba rescrerea tuturor
stror de agente, trebue ncercat ca macar sa ctt materau nante de
ntrarea n emse, pentru a va asgura ca are sens atunc cand este ctt cu
voce tare. Acest avertsment este un mperatv dn ma mute motve:
In prmu rnd, materau de agente este scrs pentru termenee de
aparte ae zareor s exsta mereu un termen de predare undeva n ume.
42
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Aceasta preocupare pentru oree-mta ae zareor nseamna ca agente de
str trebue sa nnoasca n mod constant tre pe parcursu ze. Ee nu sunt
preocupate sa se asgure ca tre sunt ntr-o oarecare ordne ogca; ma
precs un subect despre preednte nu va duba o stre anteroara, o stre
despre drogur va f a dstanta de cnc str fata de o prezentare smara dntr-
o ata parte a um, sau partea dntr-o stre de cea ma mare mportanta pentru
o anumta audenta se poate afa n utmu paragraf s nu n ead.
In a doea rnd, servce rado ae agentor de presa sunt deseor
tratate ca f vtreg. Dn nefercre, de cee ma mute or ee paseaza, n
departamentu pentru rado, |urnat ma pu[n expermentat. Putn dntre
acesta es n teren pentru a pregat materae a prma mana. tre pentru
rado, n mute cazur, nu sunt atceva dect texte standard de agente mutate
pe brou responsabuu rado spre a f rescrse s transmse catre postur.
Rezutatu este deseor dezamagtor. Nefamar cu nuantee scrtur rado,
|urnast agentor pregatesc textu cu o mana pe un manuau de rado s cu
ceaata pe masna de scrs. Aceasta formua de abordare produce o scrtura
deseor stereotpa s greoae, care socta munca n pus n redacte rado.
In utmu rnd, agente de presa pregatesc texte pentru cent dn toata
umea. Ee trebue sa accentueze aspectee de nteres genera ae str. Ar f
mposb pentru ee sa ocazeze" fecare stre pentru a se potrv cu fecare
zona. De aceea, ntra n atrbute postuu oca sa rescre textu de agente s
sa- rescre utznd unghu oca care va spune ascutatoror ce este
mportant pentru e.
Aceasta cautare pentru a unghuu oca este probab ce ma mportant
motv pentru rescrere. Nevoe une audente dfera de a zona a zona, de a
post a post. s ca un buetn sa reuseasca n prezentarea nformate despre
ume, e trebue pus n termen pe care audenta sa va n[eege s va vedea
ca reevant. Rareor exsta o stuate, ndferent de orgnea geografca, sa nu
poata f ocazata s pusa n context.
Preuarea teraa a materaeor de agente va poate face sa perdet str
ocae mportante. Sa spunem ca postu nostru de rado dn Bucurest prmete
un matera de a Assocated Press. Preuarea teraa va ngropa un nume oca
att de adanc n stre nct nu va f remarcat aproape de nmen.
W(ccidenteU
WCroatiaU * Co"anda"entul Eortelor de "entinere a pacii a anuntat
nu"ele a ?D de "ilitari ucisi in prabusirea a#ionului C*<7D langa >agreb. Ele
includ ur"atoarele persoane din tarile participante la operatiune:
ergentul Aillia" (. )oots ;unior, sotul doa"nei Eli!abet: )oots, din
)rig:ton, 'area )ritanie.
Capitanul Robert (ng, sotul doa"nei (ngela (ng, din Co#entrB, 'area
)ritanie.
ergentul $ierre Le#al, fiul sotilor Le#al din Nantes, Eranta.
oldatul ;ulien )reton, fiul sotilor ;acXues )reton, din /i0on, Eranta.
Capitanul )ogdan $opescu, sotul doa"nei Li#ia $opescu, din )ucuresti.
Ro"%nia.
K
Rescrerea pentru audenta ocaa va transforma ead-u astfe:
43
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
4n "ilitar din )ucuresti, capitanul )ogdan $opescu de la unitatea .@D78
este inclus pe ulti"a lista a #icti"elor pro#ocate de prabusirea a#ionului C*<7D
langa >agreb.
Rescrerea nu da numa o stre orentata oca, c face s ate ucrur care
a|uta a mbunatatrea prezentar: (1) da postuu un st" dfert - dn moment
ce ma mute postur se aboneaza a aceea agente, toate prezentare suna
asemanator; rescrerea ofera o versune noua; (2) da posbtatea de a corecta
eventuaee grese sau omsun pe care e poate face agenta; (3) permte
nnorea stror, pasand ce ma nou aspect n ead; s (4) da sansa de a
ngoba dferte subecte sub un sngur ead umbrea cuprnzator.
|urnastu care ctete zaree dn ate zone va gas ocazona o
tema ce poate f rescrsa pentru consumu oca:
ORIGINAL: O ca"panie de propaganda nationala pentru a0utorarea copiilor
:andicapati a fost lansata ast&!i aici NClu0O. Obiecti#ul ca"paniei a fost
stabilit ca fiind colectarea unui "ilion de dolari. /octorul Iulian Iacob din Clu0 a
fost ales preedinte de ca"panie. (lti "e"bri sunt: 'arian Iuga din )u!au,
care #a fi coordonator te:nic, (driana Lungu din )ucuresti, consilier psi:olog
si (le1andru (lbu din )ucuresti, director de publicitate.
RESCRIERE (pentru un post dn Bucurest): 4n bucurestean de la (genda de
publicitate Fraffitti... (le1andru (lbu... a fost dese"nat director de publicitate
pentru ca"pania de propaganda in a0utorul copiilor :andicapati. El a fost ales
intr*o cere"onie de lansare sustinuta recent la Clu0. Obiecti#ul anuntat al
ca"paniei este strangerea unui "ilion de dolari. 4n alt cetatean al orasului,
doctor (driana Lungu a fost aleasa consilier pe proble"ele de psi:ologie.
Este ntotdeauna mportant sa va asat ascutator sa te ucrure care
pot afecta. Ceva apropat de casa, ca nchderea unu drum prncpa pentru
reparat, oprrea curentuu eectrc ntre anumte ore, aproperea une furtun -
toate acestea sunt evenmente ce afecteaza oamen s trebue anuntate. Cu
cat scre[ tre astfe nct ee sa accentueze efectu evenmentuu anuntat
asupra ascutatoror, cu att audenta va da o ma mare aten[e.
Rescrierea pentru innoire
Exsta s un at motv mportant pentru rescrerea stror - pctseaa
ascutatoror. Spre deosebre de tre de zar, tre rado sunt prezentate de
ma mute or ntr-o z. Deseor, un post de rado va ofer str de doua or pe
ora; adca 48 de transms n 24 de ore. Daca unee dn subecte vor f no, n
schmb mute dn ee vor f competar ae prezentaror anteroare. Cum
ma|ortatea audente tnde sa ascute aceas post ntreaga z, daca nu face[ o
ncercare de remprospatare a vechor texte pentru fecare buetn, ve[ perde
mu[ ascutator numa dn cauza ca se vor pcts.
Observat urmatoarea stuate dntr-un punct de vedere strct comerca.
Sa presupunem ca ntr-un oras exsta doua postur de rado. Ambee au
buetne de str n nterva de o ora. Postu X se bazeaza pe agente de presa
pentru prezentare sae, dand putna aten[e probeme repetar. Pe de ata
parte, postu Y se stradue sa-s mprospateze textee n fecare ora, dand
prortate noor aspecte aparute ntr-un subect. Care crede[ ca va avea ma
mut succes pe termen ung?
Frecvent rescrerea se va face dntr-o versune anteroara a str, care
trebue rearan|ata pentru un buetn uteror Daca s-au prmt nformat no
44
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
ntr-un evenment cu contnutate, acest matera nou ar trebu pus n ead s
accentua n rescrere.
Totus, trebue sa f[ aten[ cand rescre[ pentru a nno o stre, sa nu
utat sa ncudet ceva dn nforma[a de baza care a facut trea a nceput. Nu
pute[ presupune ca to[ ascutator au auzt versunea n[aa s sunt
famarzat cu trea. Pe de ata parte, probab ca nu ve[ avea tmp pentru o
recaptuare competa, s ace dn audenta care au auzt trea nu vor dor
toate amanuntee dn nou. Exsta un echbru decat ntre prea putna s prea
muta recaptuare a fapteor anteroare.
Zaree cotdene ucreaza ntr-un ccu de 24 de ore. tre dfuzate pot f
nnote n fecare ora. Pentru un |urnast de presa scrsa nu este nmc
stan|entor n a ncepe o stre cu un evenment care s-a ntmpat n utmee
24 de ore. Dar, pentru |urnastu de rado, exsta mereu nevoa de a face trea
cat ma actuaa posb, dn nforma[e cee ma recente care ar f putut aparea
cu doar o ora n urma. trea trebue sa fe scrsa ntr-un st ce pune n umna
cea ma recenta stuate. Ca rezutat, frazee dn ead sunt aproape ntotdeauna
exprmate a prezent sau a vtor.
Daca un foc zbucneste ntr-un depozt un noaptea, atunc mart
dmnea[a ead-u va trata nevtab operatune de curatre, estmare
pagubeor sau nvestgate echpe, orcare dntre ee ar prezenta o
perspectva ma actuaa asupra ntampar. Daca un der potc face un anunt
mportant, atunc ead-u dfuzat va prezenta aproape ntotdeauna a prezent:
Presedntee spune ca ..." S, daca acest ead devne pctstor, trea nnota
poate ncepe cu reacta a anunt, oferta de asemenea a prezent.
Desgur, acest accent pus pe actuazare poate f facut artfca s atunc
dmnueaza credbtatea. Secventee de tmp ae evenmenteor reae nu
trebue dstorsonate dncoo de nteegere. De fapt, odata ce ead-u este
transms, succesunea evenmenteor poate f reatata a trecut. Dar n cadru
de tmp mtat a stror rado, faptee potenta semnfcatve sunt excuse.
Cautarea une egatur ntre evenment s prezent va poate a|uta sa descopert
un amanunt mportant sau o perspectva pe care nu a[ vazut-o cand trea era
n faza prmara.
2.5.11. Contra(indicatii
Exsta cateva nu"-ur care ar trebu nvatate n scrtura stror (
1
):
1. Nu ncepet o fraza cu propoz[ secundare ung:
SLAB: In ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a i"boldurilor fortelor
conser#atoare la actiuni "ai se#ere i"potri#a #iolentei din
ca"pusuri, "inistrul Educatiei refu!a sa e"ita o declaratie politica.
MAI BINE: 'inistrul Educatiei refu!a sa e"ita o declaratie politica in pri#inta
#iolentei din ca"pusuri, in ciuda plangerilor grupurilor
studentesti si a i"boldurilor fortelor conser#atoare la actiuni "ai
se#ere.
2. Nu asat atrburea nformate sa atarne" a sfrtu frazeor:
SLAB: E1ista acu" "ai "ult de un aparat de radio pentru fiecare b&rbat,
fe"eie sau copil din Ro"%nia, confor" unui raport e"is recent de
Co"isia Nationala de tatistica.
1
cf. Ha, 1978, p.48
45
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
MAI BINE: 4n raport e"is recent de Co"isia Nationala de tatistica arata ca
e1ista "ai "ult de un aparat de radio pentru fiecare ro"an.
3. Nu pasat mute propoz[ derutante ntre subect s predcat:
SLAB: $resedintele, e#ident suparat de refu!ul $arla"entului de a aproba
s&pt&"%na trecuta "asi#ul sau progra" de refor"a si de
reducerile din progra"ul de co"pensare a so"a0ului, spune ca #a
aparea la tele#i!iunea nationala asta seara pentru a pleda pentru
spri0inul public.
MAI BINE: $resedintele #a aparea in aceasta seara la tele#i!iunea nationala
pentru a pleda pentru spri0inul public, dupa ce $arla"entul a
refu!at s&pt&"%na trecuta progra"ul sau de refor"a si a aprobat
reduceri in progra"ul de co"pensare a so"a0ului.
4. Nu foos[ srur de propoz[ subordonate. Construt fraze separate:
SLAB: $ri"arul orasului (d0ud, care a preluat postul cu "ai puin de un an in
ur"a, i*a surprins pe reporteri anuntand ca nu #a Candida pentru o
re*alegere fiindc& si"te ca publicul si*a pierdut increderea in
ad"inistratia sa, dupa cu" a ar&tat recenta gre#a a
functionarilor "unicipali.
MAI BINE: $ri"arul orasului (d0ud i*a surprins pe reporteri in aceasta dupa *
a"ia!a spunandu*le ca nu #a Candida din nou pentru acest post. El
a spus ca s*a decis sa nu incerce un al doilea "andat, deoarece
crede ca publicul si*a pierdut increderea in ad"inistratia sa.
$ri"arul a spus ca publicul este suparat din cau!a "odului cu" a
tratat recenta gre#a a functionarilor "unicipali. (ctualul pri"ar al
(d0udului a ocupat acest post "ai puin de un an.
46