Sie sind auf Seite 1von 24

BIOFIZICA BIOFIZICA (AMG (AMG I) I) 1 1

ef lucrri dr. Irena RILEANU

GALILEO GALILEI (1564-1642)


tiina modern se definete prin metodologia sa, care a fost formulat prin 3 postulate valabile nc i azi. Existenta unor legi universale, cu caracter matematic. Descoperirea acestor legi prin experimentul tiinific. Reproductibilitatea perfect a datelor experimentale.
Una din primele descrieri ale mecanicii clasice bazele astronomiei fizice prin observaii cu telescopul Revoluie: consacrarea modelului heliocentric al sistemului solar (Sider menicus - Mesagerul stelar) "Cartea naturii este scrisa in limbajul matematicii"

ISAAC NEWTON (1642-1727)


Cea mai influent personalitate din istoria tiinei occidentale Pn la el lumea fizic era prost neleas. El a demonstrat c aceasta este guvernat de legi matematice de o mare precizie A oferit fizicii moderne instrumentele intelectuale eseniale - cele 3 legi fundamentale ale dinamicii - legea gravitaiei

Toate fenomenele fizice, terestre sau celeste, au devenit previzibile, ordonate i, n principiu, accesibile raiunii i manipulrii prin intermediul tehnologiei

Santorio Santorio: boala n date msurabile


Santorio Santorio (portret de G. Piccini pentru ediia a I a Opera omnia, 1660) Comparnd variaiile greutii corpului determinate de ingestia de alimente i de cantitatea excretat (materii fecale, urin), Santorio a constatat c la nivelul corpului uman are loc o excreie invizibil, prin piele i plmni, denumit de el perspiratio insensibilis. Adic, o pierdere de ap de circa 1,25 kg/24 ore, cu un ritm maxim la 5-12 ore dup ingestia alimentelor. Perspiraia insensibil va fi restudiat abia n 1926.

De fapt, Santorio a ncercat s elaboreze o definiie cantitativ a fenomenelor vitale i a devierilor lor patologice, ceea ce mai trziu se va numi metabolism (1863). Santorio a studiat, cu ajutorul unui scaun-balan, modificrile greutii sale corporale nainte i dup ingestia alimentelor

1. termometrul bucal; 2. pulsilogium; 3.higrometru

BIOFIZICA MEDICAL reprezint BIOFIZICA referitoare la organismul uman, n condiii normale i patologice i se afl n strns relaie cu FIZIOLOGIA si BIOCHIMIA MEDICAL.

FIZICA pentru ORGANISM


Initial, inca din Antichitate medicii au utilizat actiunea terapeutica a unor agenti fizici. Ulterior, aparatura tot mai complexa de cercetare, diagnostic si tratament.

FIZICA in ORGANISM
Reprezinta partea cea mai subtila a relatiei dinte FIZICA si MEDICINA. In organism exista structuri si procese care pot fi explicate pe baza unor notiuni, concepte sau legi fizice.

FIZICA impotriva ORGANISMULUI


O serie de agenti fizici, indeosebi radiatiile ionizante, au o actiune nociva asupra organismului.

BIOFIZICA este o stiinta de frontiera (de


granita) care are ca obiect studiul fenomenelor fizice (biofizice) intilnite in structurile vii, cu ajutorul metodelor, tehnicilor si legilor fizicii. Totodata, in cadrul BIOFIZICII sunt cercetate efectele factorilor fizici asupra organismelor vii: - radiatii ionizante si neionizante, - temperatura, - ultrasunete, - cimp magnetic, - electricitate etc.

Cuprinde, de asemenea, studiul metodelor i tehnicilor fizice de diagnostic i de tratament

CLASIFICAREA DOMENIILOR BIOFIZICII in functie de domeniile clasice ale FIZICII:


1. Mecanica Biomecanica

2. Fizica moleculara si termodinamica Termodinamica biologica, bioenergetica 3. Fizica starii lichide hemodinamica 4. Optica Bioreologie, hemoreologie,

Optica fiziologica, bioluminescenta Bioelectricitate Radiobiologie,

5. Electricitate, magnetism 6. Fizica atomica si nucleara medicina nucleara

CLASIFICAREA DOMENIILOR BIOFIZICII in functie de nivelurile de organizare ale biosistemelor:


1. Biofizica electronica transfer intern si intermolecular de sarcina si energie 2. Biofizica moleculara determinarea structurii si proprietatii moleculelor biologice 3. Biofizica celulara studiul aspectelor biofizice la nivelul celulelor individuale

ROLUL BIOFIZICII MEDICALE


1. In cunoasterea unei boli: DREPANOCITOZA 2. In aparitia si evolutia IMAGISTICII MEDICALE 3. In cunoasterea consecintelor CATASTROFEI DE LA CERNOBAL

DREPANOCITOZ (anemie falciform, siclemie)

Glu

Val

HbS

Microscopul optic cu contrast de faz anemie cu hematii deformate, n form de secer (falcus - latin sau drepanos - greac), descris de Dresbach 1904 , Herrick 1910

Dup 1950: Cromatografie .............. studiul Hb Difracie cu raze X .............. studiul Hb Microscopie electronic de baleiaj --- forma eritrocitelor

Genetic ---- mod de transmitere

ROLUL BIOFIZICII MEDICALE


1. In cunoasterea unei boli: DREPANOCITOZA 2. In aparitia si evolutia IMAGISTICII MEDICALE 3. In cunoasterea consecintelor CATASTROFEI DE LA CERNOBAL

BAZELE FIZICE ALE IMAGISTICII MEDICALE


4 fenomene fizice care au revoluionat viziunea asupra corpului uman: 1. radiaiile X 2. radiaiile 3. ultrasunetele 4. rezonana magnetic nuclear
Pornind de la cele 4 fenomene fizice s-a nscut IMAGISTICA MEDICAL, domeniu n continu evoluie, util n prevenirea (profilaxia), diagnosticul i tratamentul a numeroase boli.

ROLUL BIOFIZICII MEDICALE


1. In cunoasterea unei boli: DREPANOCITOZA 2. In aparitia si evolutia IMAGISTICII MEDICALE 3. In cunoasterea consecintelor CATASTROFEI DE LA CERNOBAL

DEZASTRUL DE LA CERNOBL
La 26 aprilie 1986, la ora local 1h 22m 44s, reactorul nr. 4 al centralei electronucleare de la Cernobl - Ucraina a explodat. O cantitate de radioactivitate de ordinul a 12 exabecquereli (1018) sau ~ 300 MCi a fost eliberat n atmosfer timp de circa 10 zile, contaminnd intens o zon de 150 000 km2, locuit de circa 6 milioane de persoane.

Cele mai abundente au fost iodul (I-131), cesiul (Cs-137) i stroniul (ndeosebi Sr-90). Dup accident, cesiul-137 a fost cel mai persistent radioizotop, din cauza timpului de njumtire mare.

31 de persoane decedate: 2 operatori (n timpul exploziei reactorului), 28 de persoane din cele 134 care au suferit iradieri acute, o persoan din lot a decedat dup o tromboz coronarian. Circa 1800 cazuri de cancere de tiroid, la persoane care aveau sub 18 ani n momentul accidentului. Acest cancer determin o mortalitate redus pn n prezent, 10 decese. Numrul de cazuri de cancer tiroidian ar putea crete pn la 8 000 n deceniile urmtoare. Uneori se estimeaz un numr de cazuri mai mare. Creterea numrului de sinucideri, i n general a morilor violente, printre lichidatori (circa 800 000) i la populaia evacuat (peste 350 000 persoane) care a cunoscut o diminuare considerabil a calitii vieii. Nu exist date exacte. Se estimeaz c ar fi decedat 25 000 de lichidatori.

- Nu s-au observat creteri ale malformaiilor congenitale, ale cazurilor de leucemie sau de cancere solide (altele dect cancerele de tiroid).