TEMA 3:Constitutiile din Romania Istoria constitutionalismului romanesc se desfasoara in secolele XIX-XX in concordanta cu marile texte juridice ale

timpului,dar in egala masura si cu traditia politica autohtona consacrata prin cele 5 secole de existent a statului medieval. Primii pasi au fost facuti prin elaborarea programului politic pasoptist care urmarea introducerea in spatiul romanesc a ideilor si principiilor liberale in vederea modernizarii. Pasoptistii doreau reforme sociale,politice si economice,crearea statului national unitar si regim democratic,etc..Si-au afirmat aceste obiective in cadrul documentelor programatice din timpul revolutiei de la !"!- !"#,in exil,apoi,dupa esecul acestei miscari, si in cadrul lucrarilor $dunarilor ad-hoc din %oldova si &ara 'omaneasca !5(. )nirea celor doua Principate in !5# sub $l.I.*uza si reformele acestuia+ !5#- !,5- au insemnat aplicarea unor obiective din programul politic pasoptist.Insa legea fundamentala a noului stat era reprezentata de *onventia de la Paris !5! la care se adaugau recunoasterea internationala a dublei alegeri ca domn a lui *uza si unirea deplina.In acest context,o prima incercare de a da o lege fundamentala statului roman ar putea fi considerata elaborarea .Statutul /ezvoltator al *onventiei de la Paris0 in !,". Constitutia din 1866 In februarie !,, $l.I.*uza a fost detronat,locotenenta domneasca instituita a cautat un print strain si l-a gasit in persoana lui *arol de 1ohenzollern si a mentinut unitatea statului.In acelasi timp,o $dunare *onstituanta dominata de conservatori si liberali elabora prima lege fundamental romaneasca. Constitutia din 1866 este prima constitutie interna romaneasca si una dintre cele mai avansate legi fundamentale din Europa acelor ani./esi a avut ca model *onstitutia belgiana din !2 ,recunoscuta in epoca pentru continutul sau democratic si umanist,ea s-a nascut din compromisul facut de conservatorii si liberalii romani. Noua lege fundamentala a statului era adoptata de Adunare la 29 iunie/11 iulie si promulgate de Carol I la 1/13 iulie 1866.Constitutia a fost structurata pe 8 titluri impartite la rindul lor pe capitol si acestea din urma in sectiuni.In ansam!lu continutul ei se refera la teritoriul "omaniei si la drepturile romanilor la puterile in stat si la repre#entanta nationala la prerogativele $omnului si ale ministrilor la celelalte puteri in stat%&udecatoreasca armata etc.'. $ctul din !,, introducea pentru prima data numele de stat "omania si nu facea o referire explicita nici la suzeranitatea turceasca,nici la garantia colectiva a %arilor Puteri. (eritoriul "omaniei era inaliena!il,granitele statului neputind fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi. Ca forma de guvernamint se instituia monar)ia constitutionala ereditara in familia principelui Carol.*uccesiunea la tron era reglementata pe linie directa !ar!ateasca cu e+cluderea femeilor.,ostenitorii tronului tre!uiau sa fie crescuti in confesiunea ortodo+a. *onstitutia avea la baza principiul separarii puterilor in stat.-uterea e+ecutiva era repre#entata de $omn si guvern.puterea legislativa de catre -arlament.puterea &udecatoreasca de catre Inalta Curte de Casatie si instantele &udecatoresti. -rerogativele domnitorului erau foarte largi,stabilite in art.#23convoaca amina si di#olva -arlamentul iar acesta isi incepea si isi inc)eia sesiunea cu mesa&ul si respectiv raspunsul la mesa&ul tronului.initia#a orice proiect de lege%prin ministrii sai' pe care o sanctionea#a %isi da acordul' si o promulga %ordona e+ecutarea sa' dar orice act al sau nu era vala!il decat contrasemnat de un ministru.avea drept de veto.numea si revoca ministri.numeste si confirma in
1

toate functiile pu!lice.era capul puterii armate conferea decoratii si gradele militare.avea dreptul de a !ate moneda.putea inc)eia conventii cu alte state cu acordul preala!il al -arlamentului. acorda amnistia si gratierea iar )otararile tri!unalelor se e+ecuta in numele $omnului. 'ezulta deci implicarea domniei in toate structurile de putere ale statului-in exercitarea celei legislative impreuna cu Parlamentul si a celei executive,cu ministrii. -arlamentul era alcatuit din doua *amere3 Adunarea $eputatilor alesi pe / ani si *enat ales pe 8 ani cu posi!ilitatea innoiri la &umatatea mandatului.*esiunea parlamentara dura 3 luni.*enatul era asociat intregului proces legislative.Intre prerogativele Adunarii $eputatilor se numara dreptul de autoconducere de raspuns la mesa&ul tronului de legiferare de interpelare a ministrilor in orice c)estiune.atri!utia speciala a sa se refera la de#!aterea si adoptarea !ugetului.avea imunitate si lipsa responsa!ilitatii parlamentare. Constitutia definea statutul puterii &udecatoresti inamovi!ilitatea magistratilor constituirea &uriului si interdictia organi#arii oricaror comisii sau tri!unal e+ceptionale. In *onstitutie erau prevazute drepturile si li!ertatile cetatenilor0egalitatea in fata legilor li!ertatea individuala aconstiintei a cuvintului a presei a intrunirilor si dreptul la a#il politic. -roprietatea era declarata sacra si inviola!ila iar e+proprierea se putea face doar in ca#uri e+ceptionale de interes pu!lic cu despagu!irea proprietarilor. 4imitele *onstitutiei rezidau in mentinerea votului cenzitar si in posibilitatea exercitarii drepturilor politice numai de catre crestini.5emeile nu puteau exercita nici un fel de drepturi politice. *u toate acestea reprezenta un act viguros de independent si a oferit cadrul pentru evolutia statului roman pe baze moderne si democratice. $ceasta lege fundamentala a ramas in vigoare,cu unele modificari ulterioare,pina la #62.In !(# s-a facut o modificare in sensul atribuirii naturalizarii individuale si pentru locuitorii tarii de alte confesiuni,si in sensul suveranitatii.In !!" 'omania ajungea la un nou statut juridic international,acela de 'egat. Constitutia din 1923 *onstituirea 'omaniei %ari,la sfarsitul Primului 'azboi %ondial a creat un nou cadru teritorial,demografic si social-economic care necesita un nou act constitutional.Problema constitutionala a stat in centrul activitatii politice a tuturor partidelor.7a a fost supusa dezbaterii doar in timpul guvernarii liberale,ceea ce a nemultumit partidele de opozitie.*u toate acestea,nu toate articolele au generat discutii si controverse. $doptata de Parlament+6,-6( martie #62-,promulgata de rege+6! martie- si publicata in .%onitorul 8ficial0+6# martie-,noua lege fundamentala a statului urma indeaproape *onstitutia din !,,.&otusi,cateva principii noi,de o importanta deosebita,in concordant cu situatia postbelica a 'omaniei si cu constitutionalismul democratiilor occidentale,si-au gasit loc in actul adoptat. Primele articole ale *onstitutiei consacrau principiul ca0'egatul 'omaniei este un stat national unitar si indivizibil0 si ca .teritoriul 'omaniei este inalienabil0.9otiunea de stat national sublinia ca,desi in hotarele tarii traiau si cetateni romani de alta nationalitate,prezenta lor nu putea schimba caracterul de stat national.&ermenul de unitar avea menirea sa consacre realizarea unitatii statale a tuturor romanilor,punind sub incidenta legii orice tendinta de federalism sau regionalism.&ermenul de inalienabil sublinia ca teritoriul 'omaniei nu putea fi instrainat,iar cel de indivizibil,ca nu putea fi divizat sau impartit.
2

&itlul II se referea la drepturile romanilor.'omanii,fara deosebire de origine etnica,de limba sau de religie,se bucura de libertatea constiintei,de libertatea invatamintului,de libertatea presei,a intrunirilor,de libertatea de asociatie si de toate drepturile si libertatile stabilite prin legi.:otul universal masculin era acceptat inca de la revizuirea din # ( si se deschidea perspectiva extinderii dreptului de vot si asupra femeilor. In cadrul executivului+monarh,guvern-,regele nu si-a pierdut prerogativele,iar guvernul exercita puterea executiva in numele regelui. In materie legislative,Senatul a fost mentinut,conferind prin componenta sa+membri alesi, membri desemnati de consiliile locale,de camerele profesionale-de comert,industrie,agricultura-,de universitate,precum si de membri de drept- o alta imagine natiunii,diferita de cea reflectata de $dunare,desemnata exclusiv prin vot universal masculin.In configuratia constitutional,si aceasta institutie isi pastra rolul de echilibru si moderatie. *onsolidind separarea puterilor in stat,noua *onstitutie acorda puterii judecatoresti controlul actelor puterii executive prin infiintarea contenciosului administrative,o institutie specializata in rezolvarea conflictelor dintre stat si persoanele fizice. 5unctionarea mecanismului democratic pus in valoare de *onstitutia din #62 s-a facut insa destul de anevoios.$ fost tinta atacurilor national-populare si national-taraniste,dar odata opozitia ajunsa la putere nu a adus nici o modificare *onstitutiei.$u mai fost probleme legate de incalcarea dreptului de vot+legea primei electorale #6,- prevazut de legea fundamentala si cele privind de criza monarhiei+'egenta si tendintele autoritariste ale lui *arol al-II-lea-. Constitutia din 1938 A fost ela!orata in timpul domniei lui Carol al1II1lea de catre Istrate ,icescu reputat &urist al perioadei inter!elice.Constitutia carlista se intemeia pe critica regimului de partide%dintr1o perspective reactionara' si pe doctrina corporatismului. Consacra principiul suprematiei regelui si suprima separatia puterilor in stat.*eful statului isi asuma practic guvernarea prin intaietatea atri!uita puterii e+ecutive.putea numi si revoca guvernul fara raspundere politica fata de parlament.-arlamentul dintr1un factor politic esential s1a transformat intr1un organ lipsit de principalele sale atri!utii%!eneficia doar de legiferare' era o simpla ane+a legislativa a acestei puteri prin desfiintarea partidelor politice%inlocuite cu alcatuiri inconsistente de tipul 2rontului "enasterii Nationale sau -artidul Natiunii' si prin anularea controlului parlamentar. Asemeni 3*tatutului $e#voltator4 din 186/ si Constitutia din 1938 a fost supusa unui ple!iscite %desfasurat insa in stare de asediu'menit sa legitimi#e moartea democratiei si inaugurarea autoritarismului in fond re#ultatul unei lovituri de forta. In anii 1938119/5 regimul personal al lui Carol al1II1lea a modificat raportul de forta dintre puterile statului anulind dreptul de control reciproc si a eliminate garantiile care prote&au garantiile individuale. 'egimul antonescian care i-a urmat a fost un pas mai departe.Presedintele *onsiliului de %inistri concentra toate puterile,devenind conducatorul statului,in vreme ce regele,avea o pozitie strict ceremonial si functioneaza in umbra sa. ;eneralul $ntonescu a mai detinut,in afara functiei legiferarii si guvernarii,si dreptul de a incheia conventii si tratate+preluat din precedenta *onstitutie de la seful statului- si acela,care se va arata foarte important in conditiile de atunci,de a declara razboi si de a incheia pacea.'egimul

$ntonescian a mai preluat legislatia rasiala,suspendarea activitatilor politice+implicit a parlamentului-,guvernarea prin decrete legi+cu recursul la plebiscite-,cultul personalitatii. Perioada cuprinsa intre indepartarea printr-o lovitura de palat a regimului $ntonescu+62 august #""- si abolirea monarhiei +2< decembrie #"(- a fost marcata de evolutii care vor pregati asezarea in legalitate a unei noi ordini constitutionale,marcate de totalitarismul comunist. $stfel,legea electoral din #", desfiinta senatul si instituia votul universal feminine,iar alegerile parlamentare care au urmat ofereau P*' si aliatilor lor o larga majoritate.)n an mai tarziu monarhia era abolita si se proclama 'epublica Populara 'omana. Constitutiile comuniste (1948-1965) Constitutia din 1948 a avut ca model constitutia sovietica inter!elica.*e !a#a pe repre#entarea poporului printr1un organ ales unitatea puterii de stat si rolul conducator al -,". "epu!lica -opulara "omana este un stat popular si suveran.In "-" organul suprem al puterii de stat era ,area Adunare Nationala unicul for legislativ al tarii.6uvernul este organul e+ecutiv si administrative al "-".Este responsa!il de activitatea in fata ,AN.Instantele &udecatoresti sunt Curtea *uprema tri!unalele si &udecatoriile populare. Constitutia din 1952 consacra rolul dominant al sectorului socialist in economia nationala si statua -artidul Comunist drept unica forta politica conducatoare in societatea romaneasca. 7a#a puterii o constituie 3alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare4. 8rganul suprem al puterii de stat era ,area Adunare Nationala unicul for legislativ al tarii ales pe / ani. 8rganul e+ecutiv suprem si de dispo#itie al "-" este Consiliul de ,inistri constituit de catre ,AN.9ustitia se infaptuieste de catre (ri!unalul *uprem al "-" tri!unalele regionale si tri!unalele populare. Constitutia din 1965 consacra faptul ca "omania este o repu!lica socialista teritoriul sau fiind 3inaliena!il si indivi#i!il4.*tatua rolul conducator al -C" in intreaga viata a societatii. 8rganul suprem al puterii de stat al "*" era ,area Adunare Nationala unicul for legislativ. Consiliul de *tat organul suprem al puterii de stat cu activitate permanenta era su!ordonat ,AN.-rin legea din 19:/ a fost instituita functia de presedinte a "*". Inspirate din constitutia sovietica din #2,,cele trei constitutii republicane ale 'omaniei comuniste sunt asemanatoare,diferentele dintre ele marcind evolutia treptata a modului in care controlul de partid s-a extins asupra intregii societati. 5ata de textele legislative anterioare,suveranitatea nationala si .regimul reprezentativ0sunt inlocuite cu puterea poporului.)nica .forta conducatoare0 este P%'=P*',legitimandu-l sa depuna singur candidaturi pentru %$9 si sfaturile populare.Sunt excluse orice alte organizatii politice. 'econstruit in directia slujirii credincioase a partidului unic,statul iese din neutralitatea carei revenea altadata si primeste functii precise3constituirea proprietatii socialiste asupra mijloacelor de productie,planificarea economiei sau reprimarea energica,0cu respectarea legilor in vigoare0, a tuturor dusmanilor noului regim politic. 8rganul suprem al puterii de stat ramine,in toate cele trei constitutii,%$9,un parlament unicameral ales pe baza de vot universal de pe listele P%'=P*',in fapt supus vointei celor care il constituie. /esi pare ca legislativul se afla in prim-planul puterii,in fapt executivul+*onsiliul de Stat si Presedintele din #("- sunt consecvent consolidate.

*onsecinta fireasca a etatizarii proprietatii si a planificarii,sistemul drepturilor si libertatilor cetatenesti mai functioneaza doar in masura in care nu contravene intereselor .celor ce muncesc0. $ceste constitutii comuniste care au legitimat totalitarismul si oprimarea si-au incetat actiunea odata cu izgonirea lui 9icolae *eausescu la 66 decembrie #!#.*omunicatul in < puncte al *onsiliului 5rontului Salvarii 9ationale afirma necesitatea organizarii de alegeri libere si separarea puterilor in stat. Constitutia din 1991 Noua lege fundamentala a statului roman a fost adoptata de catre Adunarea Constituanta din 21 noiem!rie 1991 dupa care a fost apro!ata de poporul roman in cadrul unui referendum din decem!rie 1991. In ela!orarea noii legi fundamentale s1a pornit de la traditiile constitutionale ale poporului roman indeose!i de la Constitutia din 1923 si de la prevederile unor constitutii din alte state appreciate pentru nivelul inalt al democratiei.Constitutia este structurata pe : titluri acestea fiind impartite si capitol sectiuni si articole. "omania este un 3stat national suveran si independent unitar si indivi#i!il4 iar forma de guvernamint este repu!lica.(eritoriul "omaniei este inaliena!il. *e prevede egalitatea in drepturi a cetatenilor "omaniei pentru ca 3nimeni nu este mai presus de lege4.*unt mentionate drepturile si li!ertatile fundamentale ale cetatenilor%dreptul la viata de a avea o cetatenie dreptul la munca dreptul de vot dreptul de asociere dreptul de proprietate. li!ertatea individuala li!era circulatie li!ertatea constiintei li!ertatea de e+primare li!ertatea intrunirilor s.a' dar si indatoririle acestora0fidelitatea fata de tara respectarea Constitutiei si a legilor apararea tarii contri!utiile financiare si e+ercitarea de !una credinta a drepturilor si li!ertatilor constitutionale. Era reintronat in societatea romaneasca statul de drept intemeiat pe suveranitatea poporului separarea puterilor in stat si responsa!ilitatea guvernamentala.Constitutia prevedea totodata rolul structura organi#area si functionarea autoritatilor pu!lice. -arlamentul este 3organul supreme repre#entativ al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii4.Are structura !icameral fiind alcatuit din Camera $eputatilor si *enat. -resedintele 4repre#inta statul roman si este garantul independentei nationale al unitatii si integritatii teritoriale a tarii4.e+ercita functia de mediere intre puterile statului precum si intre stat si societate.6uvernul este insarcinat cu reali#area politicii interne si e+terne a tarii si cu conducerea generala a administratiei pu!lice..9ustitia se infaptuieste de catre &udecatori care sunt independent si se supun numai legii.se reali#ea#a prin Curtea *uprema de 9ustitie si prin celelalte instante &udecatoresti sta!ilite de lege. -reci#ea#a faptul ca 3economia "omaniei este economie de piata4si ca statul ocroteste proprietatea. Continutul democratic al Constitutiei este intarit si de prevederile referitoare la pluralismul politic activitatea partidelor politice rolul sindicatelor relatiile international ale "omaniei. Alte prevederi se refera la sim!olurile nationale.$rapelul "omaniei este drapelul tricolor. ;iua nationala a "omaniei este 1 $ecem!rie iar imnul national este 3$esteapta1te romane4. <im!a oficiala este lim!a romana iar capital este municipiul 7ucuresti. Este in vigoare si asta#i cu preci#area ca a cunoscut o revi#uire in 2553%e+.e+tinderea mandatului pre#idential de la / la = ani'.