1.

Cheltuielile Publice
1.1 Definii noiunea cheltuielilor publice. Prin cheltuieli publice nelegem repartizarea pe diverse destinaii i de utilizare a resurselor financiare a statului. Cheltuielile publice includ 3 elemente: 1. ntrebuinarea unei sume de bani 2. de c tre o persoan !uridic " stat" instituie comun 3. n vederea satsifacerii unei trebuine publice. 1.2 Clasificai cheltuielile publice #arianta $ Clasificarea cheltuielilor publice are loc dup diferite criterii teoretice" oficiale" legale. %intre clasific rile teoretice cele mai r spndite sunt cele formulate n temeiul criteriilor economic i al destinaiei specifice. Criteriul economic de clasificare a cheltuielilor publice este formulat mai ales din punct de vedere al venitului naional. %in punct de vedere al venitului naional cheltuielilor publice se mpart n 2 grupe: & cheltuieli productive ' cheltuieli ce reprezint o avansare de venit naional( pentru producii" dezvoltarea ntreprinderilor) & cheltuieli neproductive ' cheltuieli pentru ntreinere forelor armate" funcionarea organelor de stat. Criteriul destinaiei specifice: & cheltuieli pentru s n tate" nv mnt" educaie" asisten public . & Cheltuieli pentru economie naional & Cheltuieli cu caracter administrativ. %in clasifcarea oficial ' instituit prin acte normative ale organizaiilor internaionale i ale organelor de conducere de stat. Clasificare funcional ' reglementat de instituiile speciale *+,: & cheltuieli pentru servicii publice generale & cheltuielipentru ap rare & cheltuieli pentru educaie & cheltuieli pentru s n tate & cheltuieli pentru servicii comunale Clasificare legal ' clasificare aprobat n fiecare stat de organele legislative prin legi bugetare. -egea privind sistemul bugetar clasific cheltuielile n urm toarele categorii: & cheltuieli pentru autrit ile publice i ap rarea rii & cheltuieli pentru cercetare tiinific & cheltuieli n domeniul economic & cheltuieli pentru infrastructura public . -a fiecare dintre aceste destinaii cheltuielile bugetare snt mp rite : 1. cheltuieli curente ' de personal" materiale" servicii 2. cheltuieli de capital ' investiii" i rezerve de stat. Clasificarea administrativ ' pe criteriul instituiilor prin intermediul c rora se efectueaz cheltuielile publice (ministere" unit i administrativ&teritoriale) Clasificaia dup rolul cheltuielilor: 1. cheltuieli publice pozitive. 2. cheltuieli publice pozitive. #arianta $$ /ugetul de stat al 01 este alcatuit din: veniturile bugetare si chelruielile bugetare. A) Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale" nefiscale" din operatiunile cu capital si transferurile. Veniturile fiscale. I categorie este formata din impozitul pe venit" constituind : impozitul pe venit retinut de intreprinderi" institutii si organizatii . impozitul pe venit calculat de organele fiscale . impozitul pe venit al intreprinderilor mi2te si celor cu investitii straine . II categorie ' o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : 3#4 la marfurile produse pe teritoriul 01" la serviciile si la marfurilor importate . impozitul privat .

accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra comertului international : ta2a vamala . tariful vamal la marfurile si obiectele importate . incasarile consulare . ta2ele de e2port. Veniturile nefiscale. I categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni . venitul net al /ancii +ationale a 1oldovei . arenda pentru patrimoniul de stat. II categorie de venituri nefiscale o constituie unele ta2e si plati administrative : ta2ele percepute de politia rutiera . ta2a pentru elaborare de pasapoarte" buletine de identitate" legitimatii si certificate. III categorie o contituie amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera . amenzile aplicate de politia economica . veniturile provenite de la confiscari . amenzile si alte sanctiuni aplicate de %epartamentul #amal. B) Partea veniturilor bugetare e formata din : & clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare . & clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare. & clasificatia economica a cheltuielilor bugetare. Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare - grupeaza aceste cheltuieli in functie de obiectivele urmarite de stat" fiind create pe categoriile principale de cheltuieli: serviciul de stat cu destinatie generala. activitatea e2terna. apararea nationala. !urisdictia constitutionala. autoritatile !udecatoresti. mentinerea ordinii publice si securitatea nationala. invatamintul. cercetari stiintifice. cultura" arta" religia" sportul. ocrotirea sanatatii. asigurarea si sustinerea sociala. agricultura" gospodaria silvica" piscicola" a apelor. protectia mediului incon!urator si hidrometrologia. industria si constructiile. e2cedent. deficit. Clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare grupeaza veniturile dupa institutiile insarcinate cu incasarea lor" iar cheltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor. Clasificarea bugetara dupa criteriul organiztional se face dupa 2 criterii: & ministere" departamente" municipii" raioane si alti beneficiari de mi!loace bugetare. & intreprinderi" institutii" " organizatii" platile si actiunile finantate de la buget. Clasificatia econo ica a cheltuielilor bugetare are menirea de a preciza speciile si subspeciile de cheltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume: cheltuieli curente. cheltuieli capitale . acordarea de imprumuturi de la buget si rambursarea lor . plata dobinzilor si rambursarea creditelor contractate de ordinatorii principali de credite . procurarea de actiuni. 1.3 Formulai structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2009 *rice cheltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elemental de intrebiuntare a unei sume de bani" cu relevanta materiala sau tehnico&financiara. Cheltuielile publice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau functionarii organelor sau institutiilor de stat" ca si al desfasurarii activitatilor de invatamint" sanatate" protectie sociala si alte activitati care trebuie finantate de catre stat" din fonduri banesti a caror formare si intrebuintare este decisa de organele de stat. %intre cheltuielile publice de interes statal" cele mai importante sunt cheltuielile bugetare cu ramificatia impusa in 01 de cuprinsul bugetului public national. Categoria cheltuielilor bugetare cuprinde : cheltuielile bugetului de stat"" cheltuielele bugetelor locale" cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat si cheltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. %rept concepte comunitare privind cheltuielile bugetare sunt evidentiate urmatoarele : sporirea cheltuielilor pentru invatamint" sanatate publica" cercetari stiintifice" cai de comunicatii si dezvoltare regionala. politica cheltuielilor publice sa fie concordata cu politica resurselor financiare in cuprinsul careia impozitele sa nu compromita economiile banesti particulare si nici investitiile intreprinderilor" iar investitiile publice fiind finantate cu preferinta din imprumuturi publice pe termen lung . 55cresterea cheltuielilor publice este inevitabila55" insa ea trebuie subordonata cerintelor de echilibru economic si financiar al comunitatii si statelor membre.

!.Cirula"ia #onetar$
1.1 Relatai despre funciile monedei. Prin moned este desemnat orice bun acceptat ca intrument liberator de creditori sau vnz tori" un bon pentru cump rarea m rfurilor. 1onmeda reprezint un instrument etalon de plat pentru facilitarea schimburilor" pentru acumul ri" fiind m sur torul general de valori care poart girul autorit ii emitente i care se bucur de ncredere public . 6unciile monedei: a) evaluare a volirlor economice ' cu moneda se m soar valoarea material " se e2prim preurile" puterea de cump rare. b) 1i!locire a schimburilor de bunuri i servicii ' cu a!utorul monedei este intermediat circulaia m rfurilor" ea la rndul s u fiind o marf intermediar . c) 1i!locire a pl ilor ' dobndete calitatea de obligat s primeasc moneda aflat n circulaie la data lichid rii unei datorii. d) 1i!locire a creditului ' creditul reprezint transmiterea temporar a unei puteri de cump rare" el este un mprumut de moned . e) 1i!locire a economiilor ' disponibilit ile temporare a populaiei se pot vorifica cu a!utorul monedei. f) 3ezaurizare ' cu a!utorul monedei se pot p stra i transfera valorile care se cer meninute n timp. g) %istribuirea i redistribuirea social a bunurilor i serviciilor ' produsul social se distribue direct sau indirect de c tre cei care au participat la formarea lui. 1.2 Determinai factorii care influeneaz suma de bani i !iteza circulaiei banilor. 7uma de bani necesar circulaiei este format din totalul valoric al semnelor b neti" masa monetar " care d posibilitatea efectu rii normale a prest rii serviciilor" schimbului de m rfuri" a diferitor pl i. 4ceast sum este determinat de aciunea legilor obiective" a circulaiei banilor i de legea vitezei de circulaie a banilor. Potrivit acestei legi" suma necesar circulaiei rezult din totalitatea sumei" preurilor m rfurilor i serviciilor ce urmeaz a fi vndute i ncasate i a sumei pl ilor scadente" din care se scade suma preurilor m rfurilor vndute n credit i pl ile pentru circulaia m rfurilor care compenseaz . 7uma de bani necesar circulaiei este influenat de un ir de factori: 6actori de influen direct : 1. schimbarea volumului de m rfuri aflate n circulaie 2. nivelul de m rfuri" preurilor i serviciilor. 6actori de influen indirect : 1. ma!orarea num rului de operaii n credit" cu ct mai mult marf se vinde n credit cu att mai puini bani snt necesari n circulaie i invers. 2. dezvoltarea pl ilor f r numerar. 3. viteza de circulaie a banilor. #iteza de circulaie a banilor e2prim num rul de tranzacii la care servete o unitate monetar ntr&o perioad de timp n procesul circulaiei m rfurilor" prest rii serviciilor" achit rii debitelor. 4ccelerarea #.C./. (vitezei de circulaie a banilor) duce la micorarea masei monetare necesare circulaiei i invers. #.C./. este influenat de urm torii factori: a) masa banilor aflai n circulaie b) proporia unit ii monetare inute n rezerv sau tezaurizare. c) stabilitatea social ' politic i con!unctura economic . d) volumul veniturilor b neti ale populaiei" frecvena i ritmicitatea ncas rii de c tre populaie a veniturilor sale b neti. e) gradul de coinciden ntre ncas rile i pl ile b neti ale populaiei. f) factorul psihologic al ncrederii populaiei n puterea de cump rare a monedei naionale.

1.3 "!aluai rolul #.$.%. &n circulaia monetar. & & & & & & & & & & & stabilete i implementeaz politica monetar i valutar n stat. Promoveaz i menine un sistem financiar bazat pe principiile pieii. 8mite n circulaie bancnote i monede metalice de lei moldoveneti. 7tabilete valoarea nominal ( dimensiuni" greutate i alte caracteristici tehnice al monedei) %reptul de a hot r s anuleze sau s retrag din circulaie orice moned sau bancnot i s pun n circulaie alte tipuri. 8laborarea programului de emisiune bancar n vederea asigur rii i satisfacerii necesit ilor de numerar. 4sigurarea tip ririi bancnotelor i baterea monedelor. P strarea n siguran a celor ce nu sunt n circulaie %e a retrage i de a distruge bancnotele i monedele uzate i punerea n circulaie n locul acestora. 7tocarea de c tre emitent a semnelor b neti Pune n circulaie semnele b neti.

%.&rganele activitatii financiare ale statului.

1.1.'elatati des(re atributiile B.).# in do eniul activitatii financiare. /+1 este o persoana !uridica" publica" autonoma si este responsabila fata de Parlament. /+1 are urmatoarele atributii de baza: &acorda credite bancilor si statului &stabileste si promoveaza politiva monetara in stat. &activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale. &pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului &intocmeste balanta de plati a statului. &supravegheaza sistemul de plati &actioneaza ca bancher si agent fiscal a statului &intocmeste analize economice si monetare si in baza lor adreseaza 9uvernului propuneri"aduce rezultatele analizelor la cunostinta publicului. 1.!.Clasificati organelor de activitate financiara ale statului. 4ctivitatea financiara a statului este realizata de organele statale precum si de formatiunile administratiei teritoriale.*rganele st.se mai numesc si subiectii activitatii financiare"pe care le putem imparti in 3 grupe: 1.*rganele representative a puterii de stat. 2.*rganele e2ecutive cu competenta generala"toate organelle administratiei de stat 3.*rganele e2ecutive cu competenta speciala in domeniul activitatii financiare.(1inisterul 6inantelor"Curtea de Conturi"/+1..s.a.) $mplicarea statului in economie este limitata deoarece: &aceasta implicare este intodeauna rezultatul unui anumit raport de interese.1odificarea implicarii statului poate avea loc numai in limitele premise de realizarea unui raport de interese. &economia in ansamblu este o realitate formata pentru actiunea concomitenta a zecilor de mii de agenti economici caror statul nu le poate dicta mereu ce sa faca. &organele administratiei de stat: a. centrale si b.locale desi sunt numeroase fiecare poate sa actioneze atat cat ii permite autonomia sa ceea ce limiteaza la fel implicarea statului in economie.

1.%*valuati atributiile +rezoreriei de stat. 8videntiem urmatoarele atributii ale 3rez. de stat: 1.8laboreaza normele de organizare si functionare a trezoreriilor teritoriale si indruma activitatea lor" a!utand la o mai buna functionare a acestora. 2.3ine contabilitatea constituirii si utilizarii tuturor fondurilor statului 3.%eschide credite bugetare pe baza dispozitiilor ordonatorilor principali de credite. :.9estioneaza datoria publica interna si e2terna. ;.Constituie depozite la vedere si la termen ale persoanelor !uridice si fizice <.Pastrarea disponibilitatilor reprezentand fonduri e2terne nerambursabile sau contravaloarea in lei a acestora"primite pe baza de acorduri si intelegeri guvernamentale sau de la organisme internationale si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de hotarari a 9uvernului.

,.-inantele (ublice locale

!.1.'elatati des(re controlul asu(ra (rocesului de e.ecutie a bugetelor locale. 4tributiile de control in vederea e2ecutarii bugetului le revine urmatoarelor organe: 1.Parlamentul &e2ercita un control politic. 2. Curtea de Conturi&e2ercita auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat. 3.1inisterul 6inantelor&e2ercita un control administrative financiar specializat. 1inisterul 6inantelor intocmeste raportul privind bugetul de stat pentru anul precedent si pana la data de 1 mai il prezinta 9uvernului pentru aprobare"iar 9uvernul pana la 1 iunie il prezinta Parlamentului pentru e2aminare si aprobare. !.!.-or ulati ado(tarea bugetului local de nivelul unu. Procedura de elaborare a bugetului local este una relativ comple2a"intrucat proiectul de buget la nivel local trebuie sa tina seama de o serie de indicatori care provin inclusiv de la nivelul central"politicile fiscale si bugetare la nivel national si local s.a. 8laborarea proiectului de buget la nivel local "cuprinde urmatoarele faze: &$nformarea autoritatilor administr.publice locale &8laborarea variantei preliminare a proiectului de buget"se face de ordonatorii principali de credite"pana la data de 1 iulie a fiecarui an. &%efinitivarea transferurilor de fonduri publice destinate bugetului local"este absolut necesara pentru definitivarea proiectului de buget ce urmeaza a fi supus aprobarii legislativului local.4ceasta presupune repartizarea sumelor aflate la dispozitia consiliilor rationale pentru echilibrarea bugetelor locale. &%efinitivarea proiectelor de buget se face de catre ordonatorii principali de credite"pe baza tuturor informatiilor si indicatorilor obtinuti in fazele anterioare"in termen de 1; zile de la publicarea legii bugetului de stat. 4cest proiect de buget local se aduce la cunostinta publica fie prin afisare la sediul unitatii administratii teritoriale"fie prin publicare in presa locala"in scopul de&a permite locuitorilor din respective unitate adm.teritoriala sa&si e2ercite dreptul de&a contesta prevederile proiectului de buget"in termen de 1; zile de la aducerea la cunostinta publica. !.%*sti ati e.ecutia de casa a bugetului unitatilor ad inistrative teritoriale. 82ecutarea de casa este efectuata de 1inisterul 6inantelor prin intermediul 3rezolieriei si presupune e2ecutarea operatiunilor financiare in vederea incasarii si alocarii mi!loacelor banesti ale statului"tinerea contabilitatii a acestor operatiuni si evidenta datoriei de stat.$n vederea incasarii veniturilor"1.6. poate anga!a si bancile comerciale in calitate de agenti pentru efectuarea operatiunilor de e2ecutare de casa a bugetului de st.$n acest sens 1.6. este responsabil de asigurarea evidentei stricte a veniturilor in contul trezoreriei"efectuarea cheltuielilor in cazul e2istentei autorizatiei"administrarea veniturilor si a cheltuielilor bugetare in conturi distincte conform clasificatiei bug."asiguararea gestionarii bugetului de stat. -a data de 31 decembrie a fiecaru ai 1.6. inchide conturile trezorioale a bugetului de st. in vederea intocmirii raportului annual.

/.Veniturile (ublice
%.1 'elatati des(re functiile i (ozitelor si ta.elor. 8videntiem urmatoarele functii: 1.Contributia la for area fondurilor generale de dezvolate a societatii-este o obligatie a tuturor persoanelor fizice si !uridice care realizeaza venituri impozabile sau ta2abile"deoarece inaceste fonduri se concentreaza mi!loace banesti"centralizate necesare pentru finantarea de obiective si actiuni cu caracter general:constituirea rezervelor de stat"dezvoltarea bezei materiale a unitatilor social&culturale de stat.etc. !.'edistribuirea unor venituri (ri are sau derivate-este operatiunea de preluare a unor resurse in vederea repartizarii lor pentru satisfacerea unor trebuinte"acceptate in folosul altora decat posesorii initiali ai resurselor. %.'eglarea unor feno ene econo ice si sociale-actioneaza in mod diferit in cazul unitatilor sau persoanelor fizice.-a unitatile economice"prin impozite si ta2e se influenteaza preturile marfurilor si tarifele e2ecutarilor de lucrari si a serviciilor publice"se stimuleaza realizarea productie nete si fizice. %.!.0eter inati (articularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara. Particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara privesc in special izvorul acestei obligatii"beneficiarul"obiectul "forma sa"precum si conditiile de stbilire"modificare si stingere. 1.$zvorul obligatiei va fi mereu legea sau actul normative cu valoare de lege care instituie si reglementeaza un venit al bugetului de stat.Prin lege se stabilesc categoriile de personae fizice sau !uridice"ce datoareaza bugetului de stat venitul respectiv. !./eneficiara a obligatiei bugetare este intreaga societate desi calitatea de creditor o are statul. %.*biectul obligatiei bugetare consta intodeauna intr&o suma de bani"aceasta fiind in prezent unica forma in care statele moderne percep veniturile datorate bugetului de stat. ,.*bligatia bugetara este constanta in forma scrisa prin titlul de creanta bugetara care o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport de veniturile obtinute. /.Conditiile de stabilirede si e2ecutare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit pentru fiecare categorie de venituri bugetare"datorita particularitatilor prezentate de aceste venituri. 1.1odificarea obligatiei bugetare este determinate de cauzele prevazute de lege"respectiv:modificarea elementelor in raport de care s&a facut individualizarea oblig..modificarea termenelor de plata stabilite anterior"modificarea situatiei !uridice si in general modificarea actelor normative ce reglementeaza veniturile bugetare. 2.3tingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati commune si altor obligatii !uridice"cum ar fi plata"e2ecutarea silita sau prescriptia"fiind reglementate insa si o serie de modalitati specifice"cum ar fi compensarea"scadere sau anularea. %.%.*valuati co (arti entul venituri nefiscale confor 4egii Bugetului de stat (entru anul !55/.

#eniturile nefiscale"reprezinta in esenta acele venituri obtinute de stat din e2ploatarea domeniilor"statului(terenuri"intreprinderi)in conformitate cu regulile liberei concurente si din valorificarea bunurilor apatinand statului . Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului: 1.in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda" dividendele). 2.de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii). 3.de la institutiile publice (apar sub forma ta2elor de metrologie" pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri" pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare" ta2ele consulare" ta2e si alte venituri din protectia mediului s.a." a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati" care se varsa la buget" cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare" ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor" din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice" sumele incasate de Comisia +ationala a #alorilor 1obiliare s.a." din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate). :.din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din:

;.amenzile si penalitatile aplicate. <.valorificarea bunurilor confiscate. =.concesiunile realizate de institutiile publice. >.e2pertizele in domeniul navigatiei etc.

1.0re(tul Bugetar
1.1 Definii noiunea de buget (inclusiv conform legislaiei 0.1.) 3ermenul de buget i are originea n vechea limb francez i anume n e2presie bougette prin care se nelege o pung cu bani. 82ist mai multe concepii n ceea ce privete noiunea de buget. 7usin torii primei concepii sunt de parerea c bugetul statului este un program sau plan de cheltuieli ce urmeaz a se efectua i de venituri ce urmeaz a se realiza ntr&o perioad determinat . 4 doua concepie susine c bugetul statului este un act stabilire i autorizare a veniturilor i cheltuielilor anuale a statului. Conform legislaiei prin buget se subnelege un document (o lege votat de Parlament) n care snt nscrise cheltuielile statului i veniturile necesare pentru acoperirea acestora. /ugetul de stat este elaborat anual de c tre 9uvern i aprobat ulterior de Parlament. /ugetul de stat mai este numit i legea finanelor. 1.2 'rgumentai importana principiilor i ordinea repartizrii !eniturilor i cheltuielilor bugetare. 0epartizarea veniturilor i cheltuielilor n sistemul bugetar al 01 este subordonat unor reguli generale sau unor principii n vederea soluion rii a dou probleme principale : 1. s &i acorde administr rii de stat acel volum de resurse financiare care s asigure pe deplin organele respective n vederea e2ercit rii funciilor care le revin. 2. s asigure aa cheltuieli bugetare care s corespund sferelor de activitate a acestor organe. Procesul de repartizare a cheltuielilor bugetare este bazat pe urm toarele principii: a) Principiul reglement rii centralizate ' presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor comune care determin sistemul de venituri i de cheltuieli de diferit nivel. Potrivit acestui principiu urmeaz a fi determinate prin norme generale competena organelor ce activeaz n domeniul repartiz rii veniturilor i a cheltuielilor bugetare. b) Principiul echilibr rii a veniturilor i cheltuielilor bugetare ' se nf tuiete n condiiile unui dificit bugetar cronic printr&un ir de m suri ndreptate n vederea nl tur rii sau a micor rii dificitului bugetar. c) Principiul teritorialit ii ' transferarea" virarea veniturilor urmeaz s se realizeze n limitele teritoriului unde este amplsat subiectul" pe larg urmeaz a fi aplicat la repartizarea veniturilor la nivelul bugetului local. *rdinea repartiz rii veniturilor i cheltuielilor bugetarea este reglementat de c tre legislaia bugetar fiscal . 4stfel legea privind sistemul bugetar i proces bugetar prevede n modul general de repartizare a veniturilor i cheltuielilor bugetare" astfel n art.1 este stipulat c legea bugetului anual cuprinde sursele de venituri i destinaia cheltuielilor. 4rt. 32 prevede c n termen de :; zile de la publicarea legii bugetare anuale 1inisterul 6inanelor aprob repartizarea lunar a veniturilor i cheltuielilor bugetare elaborate conform clasificaiei bugetare. Codul fiscal prevede repartizarea veniturilor dup bugete" ce venit bugetar i c rui sistem este destinat. 1.3 "!aluai natura (uridic a bugetului de stat din Republica %oldo!a. 0eferitor a natura !uridic a bugetului de stat e2ist mai multe opinii: & bugetul statului ' act administrativ ' att veniturile ct i cheltuielile bugetare snt simple evalu ri de ordin financiar care snt realizate de agenii administrativi. & /ugetul statului ' act legislativ ' este orice decizie ce eman de la puterea legislativ " astfel i bugetul este un program de administrare a resurselor statului adoptat ca o decizie a legislaturii. & /ugetul statului ' act administrativ i legislativ concomitent motivnd: bugetul act legislativ ' n partea creatoare de norme generale ' dispoziii generale.

bugetul act administrativ" mparte bugetul n 2 p ri: a) venituri ' reglementate prin norme generale" subieci generali. b) cheltuieli ' reglementate prin norme speciale: & cheltuieli publice efectuate de administraia central & cheltuieli publice efectuate de colectivit i locale &cheltuieli publice finanate de fondurile asigur rilor sociale de stat &cheltuieli ale organismelor internaionale. Cheltuielile publice cuprind n sfera lor cheltuieli bugetare" cheltuieli din fonduri cu destinaie special " cheltuieli e2trabugetare i cheltuieli efectuate din bugetul trezor riei publice. 7tructura cheltuielilor publice poate fi static (la un anumit moment) i dinamic (n evoluie)" poate fi urm rit conform indicatorilor: volumul cheltuielilor publice" ponderea cheltuielilor publice n P$/.

2.0re(tul -inanciar
1.1 Defini i dreptul financiar )cel puin trei noiuni*. %r. financiar ' totalitatea normelor de drept care reglementeaz raporturile sociale ce apar la constituirea" utilizarea fondurilor b neti a statului" destinate satisfacerii sarcinilor i necesit ilor social&economice a societ ii. %r financiar ' totalitatea actelor normative ce reglementeaz relaii de constituire" repartizare i utilizare a fondurilor b neti ale statului i ale insituiilor publice" destinate satisfacerii sarcinilor social& economice ale societ ii. %r. financiar ' reprezint ramura de drept alc tuit din norme de drept n vederea reglement rii relaiilor financiare" utiliz rii fondurilor b neti destinate interesului public. 1.2 Clasificai iz!oarele dreptului financiar $zvoarele dr. financiar se delimiteaz n raport cu gradul de generelitate: & izvoare commune a dr. fin. Cu alte ramuri de drept & izvoare specifice dr. fin. Izvoarele comune reprezint acte normative care dei reglementeaz relaii financiare" mai reglementeaz i alte relaii sociale(de e2emplu : C*nstituia" 8misiunea 1onetar .a.) Izvoarele specifice reglementeaz strict relaii financiare" ca spre e2emplu : -egile bugetului de stat" -egea cu priv la /+1" -egea cu priv la Curtea de C*nturi" -egea cu priv la finanele publice. %up scop distingem urm toarele categorii de izvoare a dreptului financiar: & acte de ntocmire a bugetului de stat & acte de mprumut public de formare i ntrebuinare a fondurilor b neti & acte de control financiar care se e2ecut asupra actelor i operaiunilor de venituri. %up efectele produse: & acte financiare " acte !uridice" manifest ri de voin f cute n scopul de a produce efecte !uridice. & *peraiuni financiare ' nu produc efecte !uridice" dar stau la baza emiterii actelor !uridice financiare" ele sunt acte de calcul a veniturilor" cheltuielilor s vrite de funcionari de specialitate financiar " contabili. %up apariie (oraganul care le&a emis) : & legi ' sunt emise de Parlament cu aplicabilitate admnistrativ ' teritorial i a instituiilor publice. & 4corduri internaionale ' izvoare de drept cu condiia ca 01 s fie parte la acest accord i acesta s fie ratificat de Parlament. & ?ot rrile 9uvernului ' se emit pentru organizarea e2ecut rii legilor. & 4cte normative ale 1inisterului 6inanelor ' acte normative prin care se instituie norme !uridice care dezvolt i detaliaz cuprinsul dispoziiilor generale din legile de specialitate financiar .

1.+'rgumentai locul i rolul dreptului financiar &n sistemul dreptului. @tiina dreptului constituie un ansamblu de norme !uridice care formeaz un sistem structurat pe ramuri" cu domeniul s u specific de reglement ri a unor anumitor relaii sociale care sunt legate ntre ele datorit unor principii sau a unor obiective comune. 4stfel n raport cu criteriile aa cum sunt metoda i obiectul" acestea sunt configurate n ramuri ale dreptului. 0ecunoscnd faptul e2istenei a celor dou mari diviziuni al sistemului de drept" ramura dreptului financiar face parte din dreptul public ntruct la fel ca i celelalte ramuri de drept public cuprinde norme !uridice instituite n scopul satisfacerii unor interese generale publice. An ansamblul ramurilor dreptului public" dreptul financiar se situeaz dup dreptul constituional i dreptul administrative datorit apropierii i interferenei acestora" iar mai ales cu dreptul administrativ. %e aceea n mare m sur sunt remarcate corelaiile" precum i delimit rile dreptului financiar att cu ramurile dreptului public ct i a celui privat. -eg tura dreptului constituional cu dreptul financiar: dreptului constituional este format din normele !uridice de drept financiar care reglementeaz rapoturile sociale fundamentale ce apar n procesul instaur rii" meninerii i e2ercit rii puterii de stat. An acest leg tura dintre dreptul constituional i dreptul financiar este evident " astfel n prevederile Constituiei 01 ntlnim reglement ri cu privire la competena Parlamentului n vederea adopt rii bugetelor anuale" la bugetul public naional" precum i la sistemul de impunere. -eg tura dreptului financiar cu dreptul administrativ: %reptul administrativ este determinat de totalitatea normelor care guverneaz activitatea administrativ de stat. avnd n vedere obiectul dreptului financiar dreptul administrativ se deosebete dup obiect: Corelaia: subiectele ' unul este statul sau un organ al statului. 1etoda imperativ ' adic de subordonare a p rilor raportului !uridic. -eg tura dreptului financiar cu dreptul civil: %pretul civil reglementeaz raporturi patrimoniale i personal nepatrimoniale prin care se manifest individualizarea persoanelor. Corelaia: persist caracterul patrimonial deoarece dup obiect au tangene.

6.Bugetul asigur$rii sociale de stat

1.1 Identifica"i con"inutul BA33 /477 este planul financiar annual care reflect constituirea" repartizarea i utilizarea fondurilor b neti necesare ocrotirii pensionarilor" salariailor i membrilor lor de familie. Coninutul s u economic deriv din structura i tr s turile ornduirii social ' economice" din necesitatea realiz rii cerinelor legilor economice" precum i din prerogativele i funciile statului. 8laborarea i e2ecutarea separat a bugetului de stat fa de /477 constituie o realizare important " deoarece permite ca resursele acestuia s fie utilizate integral pentru ocrotirea cet enilor. %reptul la asigur ri sociale este garantat de stat i se e2ercit n condiiile legii prin sistemul public de asigur ri sociale avnd la baz urm toarele principii: 1. unicit ii & potrivit c ruia statul organizeaz i garanteaz sistemul public bazat pe aceleai norme de drept 2. egalit ii & care asigur tuturor participanilor la sistemul public & contribuabili i beneficiari & un tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete drepturile i obligaiile prev zute de lege 3. solidarit ii & conform c ruia participanii la sistemul public i asum contient i reciproc obligaii i beneficiaz de dreptul pentru prevenirea" limitarea sau nl turarea riscurilor sociale prev zute de lege :. obligativit ii & potrivit c ruia persoanele fizice i !uridice au" conform legii" obligaia de a participa la sistemul public ;. contributivit ii & onform c ruia fondurile de asigur ri sociale se constituie pe baza contribuiilor datorate de persoanele fizice i !uridice participante la sistemul public. drepturile de asigur ri sociale se cuvin pe temeiul contribuiilor de asigur ri sociale pl tite <. repartiiei & potrivit c ruia fondurile de asigur ri sociale realizate se redistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului public =. autonomiei & otrivit c ruia sistemul public se administreaz de sine st t tor" pe baza legii. Conform legii veniturile /477 privn din :

1. contribuii de asigur ri sociale 2. transferuri de la bugetul de stat 3. din alte venituri (dobnzi" ma!or ri de ntrzieri) Conform prevederilor legii cheltuielile /477 acoper contravaloarea prestaiilor de asigur ri sociale din sistemul public" cheltuielile aferente" asigur rii i funcion rii sistemului public" finan rii unor investiii proprii" alte cheltuieli. 1.2 3electa"ti (articularit$"ile e.ecut$rii BA33 Varianta I ",ecutarea bugetului a.s.s. consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri" in corelatie cu plata pensiilor" indemnizatiilor si a!utoarelor banesti acordate din acest buget. '* -eniturile bugetului a.s.s. provin din contributii de asigurari sociale" transferuri din bugetul de stat si alte venituri prevazute de lege. -unar de catre anga!ator" se face calculul si plata contributiei de a.s. datorate de asiguratii anga!ati cu C$1. .ransferurile sunt a $$&a categorie a veniturilor bugetului a.s.s. 8le sunt effectuate pentru acoperirea unor cheltuieli ale bugetului a.s.s." fiind allocate din bugetul de stat. 3ransferul se apare doar dupa terminarea rezervei bugetului a.s.s. Dobinzile& sume de bani" care pot constitui venituri bugetare" in cazul aparitiilor disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s. %a(orarile de intirziere ' se platesc de contribuabil in cazul neachitarii la termene legale a contributiilor in bugetul a.s.s. #*Cheltuielile bugetului a.s.s./ acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in sistemul public" cheltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public" finantarii unor investitii proprii s.a. 7istemul cheltuielilor a.s.s. este format din fonduri: 1. 6ondul de pensii . 2. 6ondul de protectie a familiilor cu copii . 3. 6ondul de indemnizatii . :. 6ondul de soma! . ;. 6ondul de recuperare a sanatatii . <. 6ondul de asigurare contra accidentelor de munca si bolilor profesionale. 82cedentele anuale ale bugetului a.s.s. se folosesc conform legii(e2p. la procurarea valorilor mobiliare).%eficitul curent al bugetului a.s.s. se acopera din disponibilitatile bugetului a.s.s. din anii precedenti.-a sfirsitul fiecarui an bugetar Casa +ationala intocmeste o dare de seama cu privire la realizarea bugetului a.s.s." fiind prezentat 9uvernului pina la B1 mai a anului imediat urmator a anului de gestiune" spre e2aminare si aprobare" iar 9uvernul dupa aprobare va prezenta pina la data de 1 iunie Parlamentului. Varianta II #eniturile bugetului asigur rilor sociale de stat provin din contribuii de asigur ri sociale" transferuri din bugetul de stat i din alte venituri (din dobnzi" din ma!or ri de ntrziere) prev zute de lege. heltuielile bugetului asigur rilor sociale de stat acoper contravaloarea prestaiilor de asigur ri sociale din sistemul public" cheltuielile aferente organiz rii i funcion rii sistemului public" finan rii unor investiii proprii" alte cheltuieli prev zute de lege. %in veniturile bugetului asigur rilor sociale de stat se prelev anual pn la 3C pentru constituirea unui fond de rezerv . 6ondul de rezerv se utilizeaz pentru acoperirea prestaiilor de asigur ri sociale n situaii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public" aprobate prin legea bugetului asigur rilor sociale de stat. 6ondul de rezerv nu se reporteaz la veniturile i cheltuielile bugetului asigur rilor sociale de stat i reprezint dep irea veniturilor asupra cheltuielilor acestui buget. 82cedentele anuale ale bugetului asigur rilor sociale de stat pot fi utilizate la procurarea valorilor mobiliare iDsau pot fi p strate pe conturi bancare depozitare conform regulamentului aprobat de 9uvern. 8ventualul deficit curent al bugetului asigur rilor sociale de stat se acoper din disponibilit ile bugetului asigur rilor sociale de stat din anii precedeni i" dup epuizarea disponibilit ilor" din fondul de rezerv . Pentru acoperirea deficitului bugetului asigur rilor sociale de stat" dup epuizarea fondului de rezerv " veniturile bugetului asigur rilor sociale de stat se completeaz cu sume care se aloc de la bugetul de stat. An sistemul public" contribuiile i prestaiile de asigur ri sociale" pe teritoriul 0epublicii 1oldova" se pl tesc n lei. Contribuiile i prestaiile de asigur ri sociale stabilite n moneda altor ri se pl tesc" pe teritoriul 0epublicii 1oldova" n lei" la cursul de schimb al / ncii +aionale a 1oldovei din ziua pl ii.

1.3 -or ula"i ado(tarea BA33 #arianta $ /ugetul asigur rilor sociale de stat face parte din bugetul public naional i este independent de bugetul de stat. /ugetul asigur rilor sociale de stat cuprinde veniturile" cheltuielile i rezultatele financiare ale sistemului public. 9uvernul elaboreaz anual" pe baza propunerilor Casei +aionale" proiectul legii bugetului asigur rilor sociale de stat. 8laborea proiectului /477 are loc n urma stabilirii unui pronostic al veniturilor i cheltuielilor /477 analiznd compartimente ale bugetului pentru o perioad de cel puin 2 ani anteriori anului bugetar proiectat" determinarea priorit ilor n domeniul asigur rilor sociale ce urmeaz a fi susinute financiar n anul urm tor i n cel puin 2 ani ulteriori i elaborarea planului de venituri i cheltuieli pe fiecare articol conform clasificaiei bugetare. -a estimarea cheltuielilor bugetului asigur rilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat" se va ine cont de urm toarele cerine generale: a) fundamentarea propunerilor n baza actelor legislative i altor acte normative n vigoare. b) analiza politicii i a obiectivelor elaborate n domeniul asigur rii sociale i asistenei sociale de c tre 1inisterul Proteciei 7ociale" 6amiliei i Copilului pe termen mediu. c) estimarea transferurilor din bugetul de stat n limitele stabilite de c tre 1inisterul 6inanelor. d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei +aionale de 4sigur ri 7ociale pentru proiectul bugetului asigur rilor sociale de stat ce in de determinarea cheltuielilor de organizare i funcionare a acestor structuri. -a elaborarea planului de cheltuieli se va ine cont numai de sumele cheltuielilor calculate pentru activitatea din anul respectiv. Pronosticul veniturilor i cheltuielilor bugetului asigur rilor sociale de stat se va prezenta spre e2aminare autorit ilor competente i partenerilor sociali. Pronosticul veniturilor i cheltuielilor bugetului asigur rilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat" ntocmirea bugetului asigur rilor sociale de stat pe programe i performane se efectueaz cu participarea 1inisterului 6inanelor. 1odificarea indicatorilor prev zui n -egea bugetului asigur rilor sociale de stat se efectueaz n cazurile: a) adopt rii unor acte legislative i altor acte normative care stabilesc condiii noi de protecie social a diferitelor categorii de populaie. b) modific rii condiiilor de calculare a contribuiilor de asigur ri sociale pentru unele categorii de contribuabili. c) preciz rii cheltuielilor n leg tur cu determinarea contingentului real de beneficiari nregistrai la Casa +aional de 4sigur ri 7ociale. #arianta $$ Proiectul este e2aminat de catre Comisia parlamentara de specialitate" celelalte comisii ale parlamentului si %irectia !uridica a organului legislativ. 82aminarea legii in Parlament se face in 3 lecturi. -egea bugetului asigurarilor de stat poate fi adoptata si in 2 lecturi" daca toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt e2aminate intr& o singura lectura. 4) ",aminarea in 0 lectura. Parlamentul audiaza raportul 9uvernului si coraportul Comisiei de specialitate asupra proiectului legii bugetului a.s.s. e2aminind : & directiile principale ale politicii bugetare a asigurarilor sociale de stat ; & conceptiile de baza a proiectului. /) ",aminarea in a 00/a lectura. Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate e2amineaza: & veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor ; & cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; & deficitul sau excedentul bugetului asigurarilor sociale de sta. C* ",aminarea in a 000/a lectura. Parlamentul: & examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate; & stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar; & examineaza alte detalieri din proiectul legii bugetului a.s.s. Pina la ; decembrie a fiecarui an" parlamentul adopta legea bugetului a.s.s." care va fi promulgate de Presedintele statului" apoi va publicata si va intra in vigoare 1 ian. 4 anului urmator. %aca legea nu a fost adoptata cel putin 3 zile dupa e2pirarea e2rcitiului bugetar" se aplica in continuare legea anului precedent pina la adoptarea noului buget. 1romulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat . -egile adoptate de parlament se trimit spre promulgare Presedintelui 01. Promulgarea este actul final procedurii legislative si tine e2clusiv de competenta sefului statului. %ecretul de promulgare a legii bugetului asigurarilor sociale de stat emis de Presedintele 01 este obligatoriu pentru e2ecutare pe intreg teritoriul statului" avind caracter normativ. %ecretele Presedintelui se promulga intr&un termen de 2 saptamini. $nsa Presedintele poate cere printr&o scisoare de remitere poate cere parlamentului ree2aminarea legii bugetului a.s.s.(doar o singura data). 4 doua data presedintele este obligat sa promulge legea. ,lterior" %ecretul cu privire la promulgarea legii bugetului a.s.s. se publica in 1onitorul *ficial.

7.&rganele de activitate financiara a statului

3.1 Potrivit dispoziiilor art. =: alin. (3) din Constituia 0epublicii 1oldova" legile" adoptate de Parlament" se trimit" spre promulgare Preedintelui 0epublicii 1oldova. Promulgarea legii este actul final al procedurii legislative i ine e2clusiv de competena efului statului1 E. 8ste firesc ca eful statului s aib posibilitatea de a e2amina legea bugetar anual " adoptat de Parlamentul 0epublicii 1oldova" e2ercitndu&i atribuiile constituionale ce i revin n aceast calitate" de a asigura buna funcionare a autorit ilor publice. Conform art. F3 alin.(l) din Constituia 0epublicii 1oldova .Preedintele 0epublicii 1oldova promulg legileE. Promulgarea legii bugetare anuale este operaiunea final a procedurii legislative i ea permite efului statului s investeasc legea cu formul e2ecutorie" oblignd autorit ile publice de specialitate financiar i cu atribuii financiare s procedeze la e2ecutarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul urm tor de gestiune. Conform art. F: alin.(l) din Constituia statului nostru statueaz " c decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de Preedintele 0epublicii E1oldova snt obligatorii pentru e2ecutarea pe ntreg teritoriul statului" avnd caracter normativ. %ecretele Preedintelui 0epublicii 1oldova se promulg ntr&un termen de dou sGpt mini : ,neori. Preedintele statului" printr&o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor texte i terminind cu ndreptarea unor erori materiale. eexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerut de ctre eful stalului numai a singur dat i nu sint obligatorii pentru Parlament. In acest sens. trimiterea de ctre Preedintele epublicii !oldova a legii bugetare anuale, cu obiec"iile sale, spre reexaminare Parlamentului nseamn, de fapt. refuzul efului statului de a o promulga. n cazul adopt rii repetate de c tre Parlament a legii .bugetare anuale" cu sauE f r luarea n consideraie a obieciilor e2puse n scrisoarea cte remitere de eful statului. Preedintele epublicii !oldova este obligai de a promulga legea bugetar anual. ,lterior" %ecretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se public n 1onitorul *ficial. %.! #ntru ndeplinirea atribu"iilor ce i revin, !inisterul este autorizat$ 1) s solicite i s primeasc de la autorit ile administrative centrale i autorit ile administraiei publice locale" de la ntreprinderi" instituii i organizaii materiale necesare ce in de realizarea atribuiilor sale. 2) s cear conduc torilor i altor persoane cu funcii de r spundere din autorit ile i instituiile publice" altor beneficiari de mi!loace de la buget lichidarea nc lc rilor admise la e2ecutarea bugetului de stat i a bugetelor unit ilor administrativ&teritoriale i s verifice ndeplinirea prescripiilor sale. 3) s suspende temporar finanarea de la bugetul de stat a autorit ilor i instituiilor publice" altor beneficiari de mi!loace de la buget" dac acestea nu au prezentat materialele solicitate" nu au nl turat" n termenele stabilite" nc lc rile i nea!unsurile depistate" nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mi!loacelor alocate anterior" precum i alte rapoarte obligatorii" s&au eschivat de la prezentarea altor documente i informaii solicitate" necesare pentru realizarea funciilor sale. :) s perceap pe cale e2tra!udiciar " n condiiile legii" mi!loacele alocate de la bugetul de stat sau din mi!loacele i fondurile speciale" n cazul n care acestea snt folosite n alte scopuri dect cele preconizate. ;) s deschid conturi bancare la /anca +aional a 1oldovei i n alte instituii financiare. <) s formeze rezerva necesar de mi!loace financiare pentru cheltuielile prioritare ale bugetului de stat. =) s emit " n limitele competenei sale" acte normative departamentale e2ecutorii pentru autorit ile administraiei publice" persoanele !uridice" indiferent de subordonarea lor departamental "forma organizatorico& !uridic i tipul de proprietate" precum i pentru persoane fizice. >) s e2ercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale 0epublicii 1oldova. %tributiile &&&'&$ 4) s dispun " n leg tur cu e2aminarea cererii sau comunic rii" nregistrate n modul stabilit" despre infraciunile ce in de competena sa ori n leg tur cu urm rirea penal a acestor infraciuni" efectuarea unor revizii economico&financiare" iar n cadrul urm ririi penale i a unor controale fiscale asupra persoanelor !uridice i fizice subieci ai activit ii de ntreprinz tor" indiferent de tipul de proprietate i genul de activitate. n cadrul reviziilor i controalelor" s sigileze casieriile i aparatele de cas " nc perile i locurile de p strare a 1

documentelor" a mi!loacelor b neti i a bunurilor materiale. 0egulamentul efectu rii reviziilor se aprob de 9uvern. 1) n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urm ririi penale" s dispun de drepturile organelor fiscale" iar anga!aii s i & de drepturile funcionarului fiscal" inclusiv de dreptul de a calcula obligaia fiscal i de a o transmite organului fiscal pentru e2ecutare silit . 2) n cazul efectu rii reviziilor economico&financiare i controalelor fiscale" urm riri penale" s aib acces liber" iar n caz de impediment" s p trund n nc perile" pe teritoriul sau pe loturile de p mnt ale persoanelor !uridice" precum i a persoanelor fizice" subiecte ale activit ii de ntreprinz tor"indiferent de locul amplas rii (cu e2cepia reprezentanelor diplomatice i instituiilor consulare ale altor state). s efectueze" n prezena proprietarului sau a reprezentantului acestuia" iar n cazul absenei ori refuzului lor" n prezena reprezentantului autorit ii publice locale" cercetarea acestor obiective" inclusiv a mi!loacelor de transport" s verifice iDori s ridice obiectele" bunurile i documentele. P trunderea n locuin f r acordul locatarilor se efectueaz n cazul e2ecut rii unui mandat de arest sau a unei hot rri !udec toreti. 3) s suspende operaiunile persoanelor !uridice" precum i ale persoanelor fizice subiecte ale activit ii de ntreprinz tor" pe conturi n b nci i n alte instituii financiare i s sechestreze mi!loacele b neti" bunurile materiale" datoriile debitoare i alte active ale acestor persoane n cazul depist rii unor fapte de activitate economic ilicit " neonor rii obligaiilor fa de buget sau s sisteze e2ecutarea operaiunilor financiare limitate sau suspecte. :) s solicite i s primeasc din partea autorit ilor publice" instituiilor financiare" agenilor economici i persoanelor fizice informaiile i documentele necesare pentru ndeplinirea atribuiilor ce i revin. ;) s efectueze e2pertize criminalistice i de alt natur " precum i cercet ri ce in de competena sa" s solicite autorit ilor publice" ntreprinderilor" organizaiilor i instituiilor de stat antrenarea de specialiti i e2peri la verific ri sau e2pertize" la elucidarea unor probleme de specialitate. < ) s efectueze fotografierea" nregistrarea sonor i video" dactiloscopia i nregistrarea persoanelor reinute sau inute sub arest" conform legislaiei. =) s cear conduc torilor obiectivelor supuse controlului inventarierea bunurilor materiale" mi!loacelor b neti i verificarea datoriilor reciproce" documentele normativ&tehnice i de eviden prin care se reglementeaz i se omologheaz operaiunile de utilizare a bunurilor materiale i a mi!loacelor b neti. >) s constate nc lcarea legislaiei economico&financiare" fiscale i s aplice sanciunile prev zute de lege. F s sechestreze iDori s ridice de la persoanele !uridice" precum i de la persoanele fizice subiecte ale activit ii de ntreprinz tor" bunurile materiale" inclusiv mi!loacele de transport" n cazul: & lipsei" la momentul transport rii" p str rii ori comercializ rii" a documentelor ce confirm proveniena lor legal . & p str rii de bunuri nenregistrate n documentele contabile sau p str rii lor n locuri nedeclarate autorit ii fiscale. 1B) s ridice" n cazurile ce nu sufer amnare" documentele contabile ale subiecilor de antreprenoriat" documentele cu falsuri nscrise" bunuri f r st pn" obiecte i documente" n baza informaiilor operative" pn la soluionarea definitiv a cazului. 11) s iniieze aciuni de citare n faa instanei de !udecat n conformitate cu legislaia. 12) s participe la elaborarea i perfecionarea cadrului legislativ viznd prentmpinarea i contracararea infraciunilor economice i a corupiei. 13) s solicite i s primeasc din partea autorit ilor publice suportul informaional i consultativ necesar efectu rii e2pertizei anticorupie a proiectelor de acte legislative i a proiectelor de acte normative ale 9uvernului. 1:) s nainteze" conform legii" sesiz ri privind nl turarea cauzelor i condiiilor care au favorizat comiterea de infraciuni a c ror contracarare ine de competena sa. 1;) s efectueze schimb de informaii despre relaiile economice ale persoanelor !uridice i fizice din 0epublica 1oldova cu cele din alte ri n baza tratatelor interstatale. 1<) s foloseasc mi!loacele de informare n mas pentru stabilirea circumstanelor n care s&au comis infraciunile" precum i pentru urm rirea persoanelor care se eschiveaz de la urm rire penal i !udecat .

3.3. %tribu"iile de control al &ur"ii de &onturi. Curtea de Conturi e2ercit controlul asupra modului de formare" de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare publice" precum i asupra modului de gestionare a patrimoniului public. Prin controlul s u Curtea de Conturi urm rete respectarea legilor i aplicarea principiilor de economicitate" raionalitate i eficien n gestionarea mi!loacelor materiale i financiare ale statului. Pentru exercitarea atribu"iilor &urtea de &onturi controleaz$ H formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigur rilor sociale de stat" ale fondurilor de asigur ri obligatorii n medicin . H format ea" utilizarea i gestionarea fondurilor speciale" precum i a fondurilor de tezaur public: H formarea i gestionarea datoriei publice" respectarea garaniilor guvernamentale pentru creditele interne i e2terne. H utilizarea alocaiilor bugetare pentru investiii" a subveniilor i a altor forme de asistena financiara din partea stalului. H e2ecutarea" raionalitatea i eficiena tratatelor interguvernamentale n domeniul economico&financiar: H procesul de reorganizare i privatizare a patrimoniului statului. H activitatea altor organe de control" precum i a structurilor de control intern: H emisiunea banilor" utiliDarca resurselor creditare i valutare ale slalului. H alte domenii de activitate raportate" prin legi organice" la competena Curii de Conturi. (uni supuse reviziei financiare$ 4) 4paratul Parlamentului. 4paratul Preedintelui 0epublicii 1oldova. Curtea Constituionala" 4paratul 9uvernului. Curtea 7uprema de Iustiie. Iudec toria 8conomic . Procuratura 9enerala. Comisia +aional a #alorilor 1obiliare. B) autorit ile administraiei publice centrale de specialitate" alte autorit i administrative. /anca +aional a 1oldovei i b ncile comerciale n care cota statului n capitalul social este mai mare dect ;B la sut . &ontrolului efectuat de &urtea de &onturi se supun i persoanele )uridice, indiferent de tiptil de proprietate i forma )uridic de organizare dac acestea$ a* beneficiaz de garanii guvernamentale pentru credite" de subvenii sau de alte forme de spri!in financiar din partea statului. h* administreaz " n baza unui contract" bunuri aparinnd domeniului patrimoniului public: e* dispun de capital social integral de stal sau mai mult de ;B la sut din el aparine statului. 3oate documentele referitoare la datoria public " din care rezult obligaiunile arii" se contrasemneaz de Preedintele Curii de Conturi. Contrasemnatura garanteaz legalitatea mprumutului i nregistrarea lui n cartea datoriei publice. Curtea de Conturi e2ercit " in oficiul su sau ia fata locului, controale ulterioare, care includ revizii financiare i controale tematice.. n afar de controalele pe care le efectueaz Curtea de Conturi" ea mai avizeaz proiectul -egii bugetului de stat" proiectul -egii bugetului asigur rilor sociale de stat"& fondurile obligatorii de asigur ri n medicin pe anul respectiv. &ontrolul exercitai de &urtea de &onturi. +oua reglementare !uridic privind controlul financiar a fost introdus in conte2tul perfecion rii formelor de control efectuat de Curtea de Conturi. &ontrolul in oficiul &ur"ii de &onturi se efectueaz n baza documentelor i informaiilor de care dispune Curtea de Conturi" precum i n baza documentelor solicitate n scris de Preedintele (vicepreedintele) Curii de Conturi de la entitatea controlat sau de la alt entitate" indiferent de tipul de proprietate i forma !uridic de organizare" care poate s dispun de documentele necesare. &ontroalele la f i"a locului se efectueaz n baza dispoziiei de control i in baDa programului de control" semnate de Preedintele (vicepreedintele) Curii de Conturi. Pentru a confirma unele probe care nu snt destul de relevante" n baza dispoziiei de control adoptate de Preedintele (vicepreedintele) Curii de Conturi" pot fi efectuate controale de contrapunere la orice entitate controlat . Verificarea prin contrapunere+, se aplic n cazul confrunt rii documentelor din contabilitate cu cele e2istente n organizaiile i ntreprinderile de la care au fost primite valori materiale. n cazul n care nu au

fost prezentate verific rii documente suficiente pentru a stabili natura operaiunii economice sau e2istena dublilor referitor la forma i coninutul documentelor !ustificative prezentate revizorului. Curtea de Conturi e2ercit " in oficiul su sau la fa"a locului, controlul rapoartelor financiare prezentate de c tre entit ile controlate. apoartele asupra controalelor se e2amineaz de c tre Curtea de Conturi n prezena persoanelor cu funcii de r spundere care reprezint autorit ile administraiei publice n cauz . +eprezentarea" f r motive ntemeiate" a persoanelor cu funcii de r spundere la e2aminarea rapoartelor nu mpiedic adoptarea hot rrii dac persoanele respective au fost ntiinate n modul stabilit. Curtea de Conturi adopt ntriri asupra rapoartelor prezentate. 4ceste hot rri reprezint principala modalitate prin care se pun la dispoziia entit ilor controlate" organelor ierarhic superioare acesteia i societ ii" informaii independente" soluii i asigur ri referitoare la legalitatea" conformitatea" !usteea operaiunilor economico& financiare i rapoartelor financiare" precum i la economicitatea" eficiena i eficacitatea utiliz rii patrimoniului public de c tre entit ile controlate. $nformaiile din hot rri le emise de Curte trebuie s fie clare i bine documentate. ?ot rrile vor fi concise" vor conine sinteze ale concluziilor i probelor controlului. Proiectele de hot rri se elaboreaz de c tre efii de direciei (secii) ale Curii de Conturi n baza rapoartelor (actelor) de control ntocmite de controlori i cuprind urm toarele elemente: a) titlul hot rrii. b) prezentarea sintetic a conte2tului n care se desf oar activit ile supuse controlului" inclusiv conte2tului instituional. c) obiectivele activit ii entit ii controlate. d) descrierea metodologiilor de colectare i analiz a probelor de control" cu precizarea surselor acestora. e) criteriile de evaluare a performanei. f) constat rile controlului sau cel puin cele considerate relevante pentru destinatarii sau utilizatorii hot rrii. g) concluziile referitoare la obiectivele controlului. h) recomand rile referitoare la aciunile ce trebuie ntreprinse ca rezultat logic al concluziilor. 0ecomand rile se vor face numai n cazul n care controlul identific remedii posibile i eficiente pentru oricare din nc lc rile comise. 0ecomand rile vor indica principalele direcii ale fiec rei modific ri propuse"fara detalierea acestora. n proiectul de hot rre este necesar s se menioneze clar persoana responsabil de nc lcir comise i persoana responsabil de remedierea lor. Proiectul de hot rre se e2amineaz de membrii Curii de Conturi mpreun cu echipa de control" cu autorii proiectului" precum i cu reprezentanii entit ii controlate i cu alte persoane" la decizia Preedintelui Curii de Conturi. 4cestea evalueaz dac laptele i probele prezentate snt documentate i concrete" iar conduD: . semnificative pentru destinatarul hot rrii i pot sugera modific ri dac proiectul de hot rre depisteaz nc lcari procedurale" care nu vor avea impact prea mare asupra statului. 1embrii Curii de Conturi snt n drept s solicite opinia unei persoane nenplicate n control" dar competent pentru a decide dac probele care susin constatarile" concluziile i recomand rile snt suficiente" relevante i semnificative. 1embrii Curii de Conturi pot modifica concluziile i recomand rile prev zute n proiectul de hot rre cazul n care entitatea controlat sau alt persoan aduce probe de control noi. Proiectul de hot rre poate fi modificat dac probele de control noi au efect asupra constat rilor depistate. n acest caz" noul proiect de hot rre va ree2amina" lund n consideraie e2plicaiile persoanei cu funcie de r spundere a entit ii controlate. ?ot rrile adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de control snt prezentate ordonatorilor de credite (alocaii) ai autorit ilor administraiei publice corespunz toare. %espre nc lc rile comise este informat organul de resort ierarhic superior i. dup caz. organele financiare i de drept respective. Conduc torii autorit ilor administraiei publice informeaz Curtea de Conturi despre m surile luat leg tur cu nc lc rile depistate n cadrul controlului. &ontrolul ulterior al &ur"ii de &onturi este reglementat n scopul verific rii e2actit ii i conform # contului general anual de e2ecuie a bugetului de stat. bugetului asigur rilor sociale de stat. fondurilor asigur rilo obligatorii de asisten medical " conturilor anuale de e2ecuie a bugetelor unit ilor administrativ&teritoriale conturilor anuale de e2ecuie a bugetelor fondurilor b neti speciale" ca i a contului anual al datoriei publ situaiei garaniilor guvernamentale acordate pentru credite interne i e2terne acordate persoanelor !uridice. $n acelai timp. controlul ulterior al Curii se e2ercit prin verificarea e2actit ii i conformit ii conturile" gestiunilor publice de bani i alte valori materiale" a bilanurilor contabile ale ordonatorilor de credite (aloca::: bugetare i alte bilanuri din sfera financiar privind operaiunile b neti ce dep esc anumite limite valorice.

n e2ercitarea controlului ulterior ca cerin deosebita" se verific i necesitatea i oportunitatea anga h cheltuielilor bugetare" a acord rii de subvenii" a efectu rii de transferuri ntre bugetele publice" a aprob ri viramentelor de alocaii bugetare i a acord rii de alocaii suplimentare. -a ncheierea tuturor acestor verific ri se formuleaz i concluzii despre calitatea gestiunii economico financiare a unit ilor controlate din punct de vedere al economicit ii i eficienei. Controlul ulterior se e2ercit n oficiul Curii de Conturi sau la faa locului" iar n cazul prezent : verificare a unor conturi i bilanuri cu documentaie incomplet " se pretinde completarea i refacerea acestor. -ta un termen stabilit n fiecare caz. %espre verificarea conturilor se ntocmesc rapoarte n care se specific constat rii i se formuleaz concluziile verific rii" precum i" atunci cnd este necesar" completarea ori refacerea eJice&:e contabile.

15.Procedura bugetara
2.1 82ecuitia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata publica este indrumata si controlata cu a!utorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei nationale 82ecutia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat cu raspundre in activittea de stat Controlul e2ecutarii bugetare se efectuiaza de: 1 Parlamenutl 01 2 Curtea de conturi 3 1inisterul finantelor %upa e2pirarea e2ercitiului financiar anual se procedeaKa la intocmira darii de seama contabile 2.2 Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar 9uvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat Proiectul legii bugetare anuale include ane,ele si este nsoii de nota explicativ. 4diional la proiectul legii bugetare anuale. 1inisterul 6inanelor prezint calculele veniturilor i cheltuielilor bugetare. Proiectul legii bugetare anuale este e2aminat do Comisia 8conomie" /uget i 6inane" care prezint Parlamentului un a!iz la data stabilit de acesta. Concomitent" proiectul legii bugetare anuale este e2aminat de Curtea de Conturi" care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta. Pe lng Comisia de specialitate" proiectul legii bugetare anuale se e2amineaz de toate Comisiile permanente i %irecia !uridic a Parlamentului. -a data stabilit de Parlament" Comisiile permanente i %irecia !uridic prezint avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei 8conomie" /uget i 6inane. n baza avizelor Comisiilor permanente i avizului %ireciei !uridice. Comisia 8conomie. /uget i 6inane ntocmete raportul i lista de recomandri asupra proiectului legii bugetare anuale i le prezint Parlamentului la
data stabilit de acesta. 82aminarea proiectului legii bugetare anuale n Parlament se efectueaz n trei lecturi. n fiecare lectur Parlamentul e2amineaz proiectul legii bugetare anuale i nota e2plicativ .

.egea bugetar anual poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate chestiunile din lecturile doi i trei suni examinate ntr/o singur lectur. % * 'xaminarea in prima lectur. n decursul primei lecturi. Parlamentul audiaz raportul 9uvernului i coraportul Comisiei 8conomie. /uget i 6inane asupra proiectului legii bugetare anuale i e2amineaz : a* direc"iile principale ale politicii bugetare/fiscale; Parlamentul adopt . n prima lectur " proiectul legii bugetare anuale i l remite Comisiei 8conomie. /uget i 6inane pentru preg tirea de e2aminare n a doua lectur . n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbun t ire i prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n prima lectur . 0 * 'xaminarea in a doua lectur. n decursul lecturii a doua" Parlamentul" la prezentarea Comisiei 8conomie" /uget i 6inane" e2amineaz : a*veniturile estimate sub form de calcule i structura lor$ b * c h e l t u i e l i l e estimate, structurii i destina"ia, lor;
c* deficitul scai excedentul bugetului de stal. b * concep"iile de baz ale proiectului.

Parlamentul adopt . n a doua lectur " proiectul legii bugetare anuale i l remite Comisiei 8conomie /uget i 6inane pentru preg tirea de e2aminarea ri a treia lectur .. n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbun t ire i prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n a doua lectur . & * 'xaminarea in a treia lectur. n decursul lecturii a treia" Parlamentul la prezentarea Comisiei 8conomie. /uget i 6inane: a* examineaz aloca"iile detaliate pentru autorit"ile publice$ Pn la ; decembrie a fiec rui an. Parlamentul adopt legea bugetar anual " care va fi promulgat de Preedintele statului" apoi va fi publicat i va intr n vigoare la B1 ianuarie a urm torului an. 3ermenul de ; decembrie are un caracter de orientare i nu produce nici un efect !uridic dac a fost nc lcat 2.3 %upa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar 9uvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat.%ar anterior acestiu lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se pronunte.Proiectul min .finantelor este elaborat pe baKa informatiilor si rapoartelor preKentate de autoritatilt publice Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preKinta curtii de conturi "care se pronunta cu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe . 4nalizind aceasta etepa putem sa ne dam seam d e fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale statului sunt strinse .
b* stabilete aloca"iile care vor fi finan"ate in mod prioritar; c) examineaz alte detalieri din legea bugetar anual.

0re(t -inanciar

11.Bazele 8uridice 9i (rinci(iile financiare ale statului.

1.1. 'elata"i des(re (rinci(iile activit$"ii financiare ale statului. 4ctivitatea financiar a statului i organelor administrative publice locale este bazat pe anumite reguli i cerine fundamentale care e2prim tr s turile i scopurile eseniale ale acestei activit i. Principiile sunt evideniate n Const. 01. Care privete anemi!locit i activitatea financiar a statului. 1) Pr. legalit ii 2) Pr. egalit ii 3) Pr. publicit ii :) Pr. repartiz rii funciilor n domeniul activit ii financiare ale statului are la baz principiul separ rii i colabor rii puterilor. ;) Pr. autonomiei locale ' e2istena unei autonomiifinanciare" aplicabil n mare m sur acolectivit ilor locale. <) Pr. caracterului social al activit ilor financiare =) Pr. de planificare a activit ilor statului >) Pr determin rii !uste a sarcinilor fiscale ' cet enii sunt obligai s contirbuie prin impozite i ta2e la cheltuielile publice 1.!. 0e onstra"i corela"ia dintre for ele 8uridice 9i ne8uridice a acitiv$"ii financiare ale statului. 6orma ne!uridic const n instruirea contribuabililor n vederea e2ercit rii activit ii financiare" popularizarea legislaiei financiare" petrecerea adun rilor n cadrul organelor financiare sau fiscale. 6orma ne!uridic creaz posibilitatea realiz rii formelor !uridice a acitivit ii financiare ale statului" prin care se manifest i caracterul coercitiv a organelor puterii de stat n domeniul financiar. An acitivitatea sa financiar " st adopt acte financiare !uridice ' deciziile organelor de stat" care sunt adoptate ntr&o form stabilit i au consecine !uridice " ce in de competena organelor financiare n cauz . 4ctele !uridice financiare pot fi clasificate: a) %up particularitatea !uridic

&acte normative &acte individuale &acte mi2te b) %up natura !uridic &legi &acte subordonate legii c) %up organele ce le emit &acte emise de organul reprezentativ &acte emise de organele e2ecutive cu competen general &acte smise de organele e2ecutive de competen special

1.%. 3electa"i ele entele siste ului financiar la eta(a actual$. 7istemul financiar al 0.1: are urm toarele elemente: 1) 7istemul bugetar al 01 ' parte component a sistemului financiar care include n sine toatalitatea bugetelor" impozitelor. 2) 6ondurile speciale ' isntitutite la iniiativa 9uvernului" concret sunt stabilite fondurile de cheltuieli pentru anumite necesit i 3) 6ondul ntreprinderilor i instituiilor publice :) 4sigurarea obligaiilor ;) Amprumutul de stat

1!.Procedura bugetar$

!.1. Identifica"i (rinci(iile (rocedurii bugetare 4plicarea bugetului i procedura bugetar sunt guvernate de urm toarele principii: a) Pr universalit ii bugetare ' toate veniturile i toate cheltuielile statului urmeaz a fi nscrise n buget. b) Pr unit ii bugetare ' toate veniturile publice i cheltuielile publice trebuie s fie nscrise ntr&un singur buget. c) Pr anualit ii bugetare ' bugetul este ntocmite pentru o perioad de un an de zile d) Pr publicit ii bugetare ' legea bugetar se aduce la cunotin opiniei publice i se public n 1.*. e) Pr echilibrului bugetar ' egalitatea ntre venituri i cheltuieli f) Pr specializ rii bugetare ' veniturile bugetare trebuiesc incluse dup surse de provenien " iar cheltuielile pe categorii de obiective i activit i g) Pr neafect rii veniturilor bugetare !.!. 3tabili"i eficien"a controlului e.ecu"iei bugetare. 82ecuia bugetului anual de stat avnd importan practic de a garanta rolul acestui buget n viaa public este ndrumat i controlat cu a!utorul evidenei contabile" bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei naionale. 8videna contabil e menit s nregistreze date privind veniturile i cheltuielile bugetelor tuturor intreprinderilor i instituiilor publice Lfinanate din bugetul de stat i operaiunile de trezorerieL. 82ecuia bugetului public naional" se caracterizeaz prin realizarea veniturilor i efectuarea cheluielilor" s se fac sub controlul unor organe de stat" cu r spundere n activitatea bugetar . 4tribuiile de control n vederea e2ecut rii bugetului revin urm toarelor organe: 1) Parlamentul ' e2ercit un control politic

2) Curtea de conturi . e2ercit auditul public e2tern" privind modul de administrare a mi!loacelor financiare i bugetelor publice. 3) 1inisterul 6inanelor ' efectueaz revizii financiare privind gestionarea mi!loacelor financiare i a bugetelor publice n instituii publice. :) 7erviciul public financiar !.%. *sti a"i eta(ele e.ecu"iei bugetare. Procedura de e2ecutare a bugetului de stat const n urm toarele etape care sunt distincte: 1) repartizarea anual a veniturilor i cheltuielilor bugetare 2) 82ecutarea de cas a bugetului de stat. 3) Colectarea veniturilor bugetare :) 8fectuarea cheluielilor bugetare ;) 0esponsabilitatea pentru e2ecutarea bugetare de stat i revine 9uvernului.

1%.Controlul financiar

%.1. 0efini"i no"iunea 9i func"iile controlului financiar. Controlul financiar este o componen special separat al controlului economic efectuat ntr&un stat anumit. Controlul financiar are ca obiective cunoaterea de c tre stat a modalit ilor de administrare a mi!loacelor materiale i financiare" precum i a modului de realizare i cheltuire a bunului public. Controlul reprezint aciunile de verificare a opreaiunilor economico&financiare anticipat" concomitent i ulterior e2ecut rii acesteia. Prin rolul i obiectivele pe care le urm rete controlul financiar ndeplinete urm toarele ; funcii: 1) 6 de evaluare 2) 6 preventiv 3) 6 de documentare :) 6 recuperatorie ;) 6 pedagocic %.!. 0eter ina"i etodele controlului financiar.

Conform C.6." controlul financiar" la faa locului i la oficiul organului fiscal" poate fi organizat i efectuat prin urm toarele metode: 1) #erificarea faptic (art. 21= C6) ' are sarcina de a constata situaiile ce nu sunt reflectate sau care nu rezult din documente. 2) #erificarea documentar (art 21> C6) ' const n confruntarea d rilor de seam fiscale" documentelor de eviden " cu documentele i informaiile de care dispune organul care e2ercit controlul fiscal. 3) #erificarea total (art 21F C6) ' verificarea tuturor actelor i operaiunilor de determinare a obiectelor impozabile. :) #erificarea parial (art 22B C6) ' const n controlul asupra singerii unor anumitor obligaii fiscale dintr&o anumit perioad " verificndu&se" n tot sau n parte" documentele sau activitatea contribuabiluluui. ;) #erificarea tematic (art 221 C6) <) #erificarea operativ (art 222 C6) ' verificarea operativ se face prin verificarea faptic i" sau documentar =) #erificarea prin contrapunere (art 223) ' const n controlul concomitent al contribuabilului i al persoanelor cu care aceasta are sau a avut raporturi economice" financiare sau de alt natur .

%.%. Proiecta"i un act de control financiar. 4ctul de control financiar se ntocmete la finalizarea acontrolului financiar la faa locului" n 2 e2emplare. 4ctul e constituit din 3 p ri. 1) partea introductiv ' ciprinde date de ordin informativ (date despre contribuabil" organul ce efectueaz " data actului de control" numele prenumele" funcia deinut de organul care efectueaz controlul" tipul controlului" denumirea i informaii generale despre contribuabil i adresa !uridic a lui. data nceperii i data finaliz rii controlului) 2) partea constatatorie ' se reflect aciunile i faptele constataoare n procesul controlului. 7e descrie obiectiv" clar i e2act" nc lc rile legislative. %ac nu sunt abateri de la lege" n act se menioneaz concret: & nu s&au constata nc lc ri. 3) concluzii asupra actului de control ' n aceast parte se descrie: controlul efectuat" obligaiile contribuabilului" materialele ane2ate la act" semn turile p rilor participante la control" confirmarea nmn rii actului controlului. 4ctul se aduce la cunotin contra semn tur .

1,.-inan"ele (ublice
1.1. 0efini"i no"iunea de finan"e (ublice. 6inane publice ' totalitatea relaiilor sociale de natur economic care apar n procesul constituirii" repartiz rii i utiliz rii n form b neasc a resurselor necesare statului n vederea ndeplinirii funciilor i sarcinilor sale. 1.!. 3tabili"i 9i co (ara"i tr$s$turile caracteristice ale conce(telor finan"elor (ublice. Conceptele finanelor publice: $ ' Perioada finanelor publice clasice: aferent perioadei de nchegare a finanelor ca doctrin de sine st t toare cuprinde perioada sec M#$$ pn n MM. $$ ' Perioada modern . Primele decenii ale sec MM i pn n 1F=B. $$$ ' 6inanele publice postmoderne ncepnd cu ultimii decenii ale sec MM. Primul concept clasic al finanelor publice era strns legat de perioada n care statul i desf ura activitatea dup principiul laisser faire laisser passer. An acea perioad finanele publice serveau doar pentru constituirea fondurilor b neti ale statului i aveau un caracter neutru. An cel de&al doilea concept spre deosebire de primul statul urmeaz s !oace un rol mai activ n viaa economic a societ ii n vederea influen rii proceselor economice spre un curs mai favorabil. An comparaie cu cele dou concepte n cel de&al treilea se contureaz armonizarea intereselor i intervenia statului n sectorul privat ns intervenia statului se pronun doar pentru a stabili cadrul !uridic al acestei concurene de pia " n baza funcion rii mecanizmelor preurilor i mpiedic rii abuzurilor din partea monopolurilor. 1.%. *sti a"i activit$"ile financiare ale statului la eta(a actual$. -a etapa actual activitatea financiar a statului se bazeaz pe domeniul privat. 7tatul constituind un sistem financiar comple2 de acte" operaiuni i instituii publice de natur financiar sau cu atribuii financiare de control privind formarea i ntrebuinarea fondurilor b neti alte statului" unit ilor administrativ teritoriale i ale altor entit i de interes public. 6 cnd referire la etapa actual " 01 dep ete o perioad ndelungat de tranziie unde activitatea financiar i are rolul de ameliorarea situaiei. An asemenea condiii statul trebuie s

cunoasc tehnicile de utilizare a disponibilit ilor b neti din partea contribuabilor" pentru a ma2imaliza profitul i rentabilitatea. Concluzie: o activitate financiar bine dezvoltat nu nseamn dect ntreprindere s n toase" buissines orientat spre o dezvoltare continu " mplementarea noilor tehnologii" toate acestea pentru meninerea unui echilibru n intreg sistem financiar.

1/.Creditul

1.1.0efini"i no"iunea de credit 9i ele entele lui. &redit ' act de schimb condiionat de dare i restituire a bunului" dreptului sau serviciului" care e desp gubit ntr&un interval de timp. 8lementele. &7ubiectele Creditor %ebitor &7cadena ' restituirea mprumutului &0atele de rambursare &3ermenul de graiere &%obnda !.!. Clasificarea creditului. %up forma n care se prezint . a)comercial b)bancar %up destinaia creditorului. a) de producie b) de consum %up subiectul care contracteaz . a) public b) privat %up perioada de timp. a) termen scurt b) termen lung c) termen mediu

!.%. *valua"i do eniul de utilitate 9i

i8loacelor din : (ru uturile e.terne

%omeniul de utilitate a mi!loacelor din mprumuturile e2terne: 1) susinerea balanei de pl i 2) finanarea proiectelor de inevstiii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei 3) acoperirea deficitului bugetar

:) finanarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinelor calamnit ilor naturale i altor situaii e2traordinare. ;) finanarea cheluielilor rezonabile legate de contractul datoriei de stat. <) importul de materie prim =)onorarea obligaiilor asumate prin acordarea garaniilor de stat pentru mprumuturi >)serviciul de refinanarea datoriei contractat anterior.

11.Veniturile (ublice

%.1. 0efini"i no"iunea i (ozitului 9i ta.ei. Impozit 'o contribuie b neasc obligatorie u cu titlu nerambursabil datorit " conform legii bugetului de stat de c tre persoanele fizice i persoanele !uridice pentru veniturile care le obin sau bunurile pe care le posed . 1ax ' este o plat efectuat de persoanele fizice sau !uridice pentru anumite servicii prestate acestora de organele de stat sau instituiei publice. %.!. Clasifica"i i (ozitele. %up forma impunerii: &pe venit &pe cheltuieli &pe bunuri %up forma pl ii: &n bani &n natur %up forma perceperii: &directe(pe venit financiar) &indirecte(3#4" accize) %.%. 3electa"i odalit$"ile de stingere a obliga"iei bugetare. 1odalit ile de stingere a obligaiei bugetare. & 7tingerea prin plata contribuabilului" achitat benevol suma datorat Prin plata n numerar 0einerea prin mpunere Prin aplicarea timbrelor fiscale & 7tingerea prin anulare" aceasta se realizeaz prin acte normative emise de c tre organele competente conform c rora este declarat plata unei obligaii bugetare ce au caracter general" obligativitate general " caracter individual. &Prin prescripie are loc n cazul cnd statul nu a e2ecutat silit dr de crean bugetar . *bligaia bugetar ' termen < luni &Prin sc dere ' aceast modalitate intervine n situaiile n care contribuabilul a decedat" f r s lase careva avere &Prin compensare ' are loc n situaia n care contribuabilul a achitat la buget o sum nedatorat sau o sum mai mare dect cea datorat . &7tingerea prin e2ecutare silit .

12.Circulatia #onetara
1.1 Prin emisiune monetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de de banca centrala a ststului concretizate in baterea semnelor monetare "stocarea "emiterea punera si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monedelor metalice precum si formarea crearea de bani scriptuali in conturi curente ale p.f si p.! 1.2 4vanta!ele platilor fara numerar: &numerarul disponibil al e persoanelor repreKinta un capital in stare latenta &riscurile legate de pastrare si manipularea numerarului sunt e2e2cluse in caKul acestora &acestea pot fi revazute "verificate controlate "probate dupa documentele de evidenta bancara chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efecturea lor &platile in numerar presupun o deplasare a partilor acesta situatie riscanta se poate evita prin platile fara numerar care se e2ecuta rapid in termen scurt si la distanta mar &depunatorul se poate elibera de preocuparile pentru unile plati periodice printrun ordin dat institutiei bacare &economisirea unor sume de bani legate de de minuirea numerarului %ezavanta!e: &neincrederea in banci &neacomodarea &bolcarea sistemelor electronice 1.3 -a efectuarea decont rilor b neti n numerar pentru tranzaciile comerciale cu consumatorii" contribuabilii snt obligai s utilizeze 1CC. 4ceast obligativitate se e2tinde asupra tuturor subdiviziunilor (filial " reprezentan " oficiu" secie" magazin" depozit" unitate comercial " unitate de prest ri servicii (inclusiv unitate de transport&ta2i) etc.) n care contribuabilul primete pl ile pentru tranzaciile comerciale (consumatorul achit plata). 1ainile de cas i control se instaleaz n fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului" operatorului&casier" vnz torului" prestatorului etc.)" amena!ate pentru primirea i p strarea temporar a mi!loacelor b neti" conform normelor n vigoare. %ac n cadrul decont rilor b neti n numerar contribuabilul accept " n modul stabilit" cardurile bancare n calitate de instrument de plat f r numerar sau alt mod de plat " decont rile respective se efectueaz de asemenea prin intermediul 1CC. 7e permite efectuarea decont rilor b neti n numerar f r aplicarea 1CC la desf urarea activit ilor . /onul de plat " care se elibereaz n cazurile prev zute n prezentul 0egulament" se consider echivalentul bonului de cas emis de 1CC. 8liberarea de c tre contribuabilul a documentelor de tip aviz de plat n numerar" factur " bon de comand & livrare" not de plat etc. nu&l scutete pe acesta de obligaia de a utiliza 1CC. *bligaiunile utilizatorilor & ,tilizatorii snt obligai: a) s &i doteze subdiviziunile cu 1CC de modele incluse n 0egistrul unic al mainilor de cas i control

b) s nregistrezeDrenregistreze (s pun n eviden ) 1CC" n modul stabilit" la organul fiscal i s primeasc 0egistrul 1CC i 0egistrul asisten tehnic " care se restituie dup legalizare" precum i Cartela de nregistrare a 1CC perfectat n modul stabilit. c) s in pentru fiecare 1CC" pentru fiecare an de gestiune separat" un registru (0egistrul 1CC) i s &l legalizeze (consemneze) la organul fiscal n care este nregistrat (renregistrat ) 1CC. An 0egistrul 1CC se nregistreaz (nscrie) n ordinea cronologic de apariie" conform raportului de nchidere zilnic " sumele de mi!loace b neti ncasate.

0egistrul 1CC" care se deschide n anul n curs pentru anul de gestiune imediat urm tor" se legalizeaz (ane2nd concomitent pentru verificare 0egistrul 1CC curentDprecedent) la organul fiscal" care a nregistrat (renregistrat) 1CC nu mai devreme de luna decembrie a anului n curs i nu mai trziu de luna februarie a anului urm tor. Contribuabilul care i desf oar activitatea n regim continuu i n timp de fiecare 2: ore emite la 1CC dou rapoarte de nchidere zilnic poate deschide pentru anul gestionar dou registre (semestrul $ i $$). d) s ncheie contracte de asisten tehnic pentru fiecare 1CC cu centrele de asisten tehnic " care dein autorizaia de competen tehnic respectiv i au contracte de colaborare cu furnizorii 1CC respectivi" s apeleze la serviciile acestora" prezentnd 0egistrul de eviden a serviciilor de asisten tehnic pentru 1CC (din documentaia tehnic de nsoire a 1CC. n continuare & 0egistrul asisten tehnic ) n care se consemneaz informaii privind defeciunea constatat " starea sigiliilor aplicate anterior" sigiliile furnizorului nou&aplicate etc.. e) s utilizeze 1CC n stare bun de funcionare" care s fie sigilate de c tre organul fiscal n modul stabilit. 1CC se consider n stare bun de funcionare dac snt ndeplinite urm toarele cerine: modelul 1CC este inclus n 0egistrul unic. regimul fiscal este lansat. asigur emiterea bonurilor de cas " benzilor de control" rapoartelor de nchidere zilnic " rapoartelor periodice etc.. suportul de hrtie pe care se tip resc documentele" precum i modul de imprimare asigur vizibilitatea i lizibilitatea lor pe perioada de p strare. imprim pe documente data calendaristic curent i timpul cu deviere ma2im de 1; minute de la timpul real. sigiliile furnizorului 1CC snt aplicate n locurile stabilite" valide" nedeteriorate i elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate n 0egistrul asisten tehnic . num rul de fabricaie din cartea tehnic corespunde celui de pe placa de marca! a 1CC. 1CC se consider sigilat de c tre organul fiscal n modul stabilit dac sigiliile (sigiliul) organului fiscal snt aplicate n locurile stabilite" valide" nedeteriorate i elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate de c tre organul fiscal n 0egistrul asisten tehnic . %ac cel puin una dintre cerinele enumerate nu este ndeplinit " se consider c 1CC nu este sigilat de c tre organul fiscal" deci 1CC este nesigilat . 1CC care se utilizeaz cu nc lcarea a cel puin uneia dintre cerinele sus&enumerate se consider defectat . f) s nmneze consumatorului bonul de cas emis de 1CC pentru tranzacia comercial efectuat " care trebuie s corespund sumei real achitate" iar la cererea consumatorului & s completeze i s elibereze factura de e2pediie sau alt formular tipizat prev zut de actele normative n vigoare. g) n toate cazurile cnd utilizarea 1CC este temporar imposibil (din cauza defect rii" deconect rii reelei electrice etc.)" s ntrerup activitatea sau s reorganizeze lucrul n continuare" elibernd consumatorilor bonuri de plat . An astfel de cazuri" durata utiliz rii bonurilor de plat se reglementeaz prin deciziile Comisiei interdepartamentale pentru mainile de cas i control. An 0egistrul 1CC se consemneaz data" ora i cauza care a determinat ntreruperea aplic rii acesteia. 82pedierea la reparaie a 1CC defectate" precum i primirea acesteia de la reparaie" se efectueaz prin intermediul organului fiscal la care este inut n eviden . h) s afieze la vedere anunuri despre obligativitatea prezenei bonurilor de cas la e2aminarea reclamaiilor consumatorilor i cererea de a prelua i p stra bonurile de cas . An cazul n care la tranzacia comercial se ane2eaz i alte documente probatoare" anunurile vor face referire la acestea. i) s e2ploateze mainile de cas i control conform 0egulamentului cu privire la modul de e2ploatare a mainilor de cas i control cu memorie fiscal . !) s asigure p strarea documentaiei de e2ploatare pe toat perioada de e2ploatare a 1CC" iar a rapoartelor de nchidere zilnic (lipite n 0egistrul 1CC) i a benzilor de control & nu mai puin de ; ani de la momentul emiterii acestora. N) s scoat din eviden i din e2ploatare" n modul stabilit" 1CC de modelele e2cluse din 0egistrul unic. l) s ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcii de control" n limitele competenelor acestora" acces liber la 1CC" la informaia i documentaia de e2ploatare a lor. *bligaiunile consumatorilor

Consumatorul se oblig s prezinte" la e2aminarea reclamaiei depuse de el" precum i la cererea organelor de control n cadrul controalelor efectuate de acestea" bonul de cas (echivalentul lui) nmnat la tranzacia comercial respectiv .

16.-inantele (ublice
1.1.0ndentificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice. 6inantele publice au urmatoarele trasaturi caracteristice: sunt relatii cu caracter economic" intrucit apar in procesul formarii" repartizarii" si utilizarii produsului social. sunt relatii care apar in forma baneasca" deoarece procesul de productie" reproductive si de circulatie a marfurilor" repartitia produsului social" relatii de schimb" retribuirea muncii" precum si relatiile dintre agentii economici sau dintre acestia si persoanele fizice" se e2prima prin intermediu banilor" in cadrul unor relatii banesti. 7i nu trebuie confundata notiunea de finante publice sau relatii financiare cu cea de bani sau relatii banesti .%eoarece banii reprezinta o marfa iar finantele publice sunt relatii de constituire" repartizare si utilizare a mi!loacelor banesti. sunt relatii de constituire" repartizare si utilizare ale mi!loacelor banesti ale societatii&sunt relatii fara echivalent" adica nu presupun" im mod necesar" o contraprestatie directa din partea subiectului beneficiar al mi!loacelor banesti. mi!loacele banesti din reletiile financiare repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza " adica de la fondurile bugetare se efectuiaza plati cu titlu nerambursabil catre unele regii autonome sau catre institutii publice din sfera nemateriala care presteaza servicii pentru populatie. 1.2.'rgumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele pri!ate. +otiunea de finante publice si private sunt adecvate" situatiilor din tarile cu economie de piata in care cea mai mare parte a mi!loacelor de productie se afla in proprietatea private fapt care face posibila realizarea unei delimitari nete intre sectorul public si privat. 6inantele publice suntasociate totdeauna cu statu" unitatile administrative teritoriale" cheltuielile" imprumuturilesi datoriile acestora. 6inantele private sunt associate totdeauna cu activitatea financiara ale intreprinderilor economice " ale bancilor si societatii de asigurare" societatilor in legatura cu resurcele si necesitatile acestora" imprumuturile primate sau acordate" creantele de incasare si obligatiile de plata a sigurarilor si reasigurarilor de bunuri"raspunderea civila. 0esursele necesare statului pentru realizarea functuulor si sarcinilor acestuia se procura pe calea impozetelor si ta2elor" prin masuri de constringere in principal" in timp ce resursele intreprinderilor private si a persoanelor fizice se procura pe piata pe baza conrtactelor. 7tatul poate lua orice masura in legatura cu moneda nationala"in timp ce intreprinderele private nu pot decit sa o foloseasca. 6inantele publice sunt folosite in principal in scopul satisfacerii nevoilor generale a societatii in timp ce finantele private sunt folosite in slu!ba realizarii de profit de catre intreprinzatorii particulari. 9estiunea finantelor publice este supusa dreptului public iar gestiunea a intreprinderilor private urmeaza regulile dreptului civil si commercial. 1.+."stimati functiile finantelor publice. 82istenta banului public nu reprezinta urmarea deciziei arbitrare a unei autoritati publice" ci are character obiectiv. 4stfel spus finantele publice e2ista pentru a servi la realizarea unor obiective prOcis determinate" la indeplinirea anumitor sarcini" care ar putea fi infaptuite pe alta cale sau cu alte mi!loace.Pentru asi indeplini misiunea finantele publice au urmatoarele functii: -unctia de re(artitie care se formeaza in procesul de formare si repartizare a mi!loacelor banesti.4ceasta functie se realizeaza in doua faze:

1. prima faza de formarea resurselor care presupune formarea fondurilor public de resurse banesti" la acesta actiune de formare participa: societatile comerciale" institutiile publice si personae fizice sau !uridice indifferent daca sunt rezidente sau nerezidente.4ceste fonduri se constitue in mai multe forme: impozite" ta2e" amenzi" penalitati etc. 2. adoua faza de repartizare ami!loacelor banesti se realizeaza in cadrul repartitiei secundare adica redistribuirea venitului national. 0edestribuirea venitului national se realizeaza prin intermediul sistemului de preturi si tarife( la bunuri si servicii) si prestari de servicii cu character indirect productive. %istribuirea si redistribuirea venitului national duce la formarea veniturilor finale ale statului. -unctia de control nu se limiteaza la modul de constituire a fondurilor publice si la repartizarea pe benificiarii ei" urmareste legalitatea" necesitatea" opurtunitatea si eficienta cu care institutiile publice si agentiile economice cu capital de stat utilizeaza in concret resursurile banesti de care dispun. 6unctia de control a finantelor publice este strins legata %e functia de repartitie dar are o sfera mult mai larga decit aceasta " deoarece vizeaza pe linga constituirea si repartizarea fondurilor banesti ale statului" si modul de utilizare a resurselor respective. Controlul financiar se efectuiaza in mod necesar" in procesul repartitiei si urmareste: Provenienta resursurilor care alimenteaza fondurile publice" de resurse financiare si destinatia pe care aceasta o capata nivelul la care ele se constitue titlul cu care ele se constitue dimensiunile fondului in raport cu produsul intern brut gradul de redistribuire a fondurilor intre sferile de activitate " sectoarele sociale" membrii societatii modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare.

17.Procedura bugetara
1.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare. +otiunea legala a procedurii bugetare este un ansamblul actiunilor si operatiunilor care se succind anual" privind elaborarea si intocmirea proectului de budget" aprobarea si e2ecutarea budgetului" incheerea si aprobarea contului general de e2ecutie bugetara si controlul e2ecutiei bugetare. %octrinara definesc procedura bugetarea ca o totalitate de acte si operatiuni cu character ethnic si normative infaptuite de catre organelle specializate ale statului in scopul elaborarii" adoptarii" e2ecutarii si incheerii budgetului national public. 1.2.2tabiliti importanta darii de seama cu pri!ire la e,ecutarea bugetara. 4tribuirea de control in vederea e2ecutarii bugetare ii revin urmatoarelor organe: Parlamentul e2ercita un control politic" Curtea de Coturi auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat 1inisteru 6inante e2ercita un control administratiei financiare specializate 1inisteru 6inante rapoarte privind e2ecutarea bugetului de stat pentru anul precedent si pina la data de B1.B; il prezinta 9uvernului pentru aprobarea" iar 9uvernul la rindul sau pina la B1.B< il prezinta Parlamentului pentru aprobare. 0aportul respective este e2aminat de Parlament si este aprobat pina la 1;.B= si fara a fi anulat. 7ructura este aprobata de 1.6.ce se refera atit la venituri cit si la cheltuieli. 1.+."!aluati elaborarea proectului budgetului de stat al R.%. 4ceasta etapa incepe in cursul anului . 4stfel incit pina la finele fiecarui e2ercitiu bugetar sa se a!unga la adoptarea de catre parlament a budgetului elaborate. 8laborarea proectului budgetului de stat ii revine 1in. 6inante astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. $n vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode: metoda autonoma matoda ma!orarii metoda evaluarii directe

#etoda autono a se i&au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului buget al carui e2ercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in legislatia financiar&fiscala.4ceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un dezavanta! care este rupt de realitate" din motivul ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de stat. #etoda a8orara se bazeaza pe rezultatele e2ecutarii bugetare de stat pentru ultimii ani determinindu&se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor bugetare. #etoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli. $n ceea ce priveste propunirele de buget in 0.1.care sunt reprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului determinat de catre 1in.6inante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar trecut" veniturile si cheltuelile pentru viitor" estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. $n desfasurarea procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine 1in.7erviciilor pentru elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 1= a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar" actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta 1in. 6inantelor de catre 1in. 8conomiei care prezinta prognoza indicatorilor macro&economici pentru anul bugetar viitor" prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de catre C.+.4.7. precum si de 1inisterul 7anatatii si a protctii sociale .$ndicatorii 6ondurilor 4sigurarii *bligatorii de 4sistenta 1edicala" /anca +ationala prezinta prognoza balanta de plati a creditelor" si a obligatiilor e2terne .1inisteru 6inante primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data stabilita de catre 1inistru le e2amineaza de comun accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui 1inisterului " inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de stat impreuna cu nota e2plicativa inainteaza si cu ane2ele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.

!5.Veniturile (ublice
1.1.Relatati despre particularitatile ta,elor comparati!e cu impozetele. $mpozitele reprezinta o contributie baneasca obligatorK cu titlu nerambursabil" datorata" conform legii" de catre persoanele fizice sau !uridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe bunurile pe care le poseda. $mpozitu este oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organelle imputernicite sau personaele cu funcKie de raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a achitat aceasta ta2a. 3a2a reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau !uridical pentru serviciile prestate acestora de institutiile publice. 3a2a este o plata obligatorK cu titlu gratuitK care nu este impozit .spre deosebire de impozit ta2a se creaza prin: plata neechevalenta subiectul platilor este prOcis determinat din momentul prestatiei serviciului ta2a reprezinta plati effectuate de personae fizice sau !uridice pentru serviciile sau lucrarile prestate in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat $mpozitele si ta2ele au urmatoarele functii commune: contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii redistribuirea unor venituri primare sau derivate reglarea unor fenomene economice sau socialeJ 1.2.Determinati elementele definitorii ale !eniturilor bugetare. #eniturile bugetare sunt formate din totalitatea resursurilor banesti instituite prin lege care contribuie la constituirea fondurilor banesti ale acestea alcatuind un tot itreg denumit sistem de venit bugetar. 8lemantele commune ale venitului bugetar: %enumirea venitului bugetar" care este stabilita prin lege %ebitorul obligatiei impunerii sau subiectul impunerii" persoana fizica sau !uridical care potrivit legii are obligatia de a plati un anumit impozit sau ta2a in termenul stabilit de lege. *biectul su baza impozabila" acesta reprezinta bunurile sau veniturile pentru care sunt datorate impozite sau ta2e in budget.

,nitatea de impuneri" reprezinta elemental cu a!utorul caruia se dermina coantumul banesc al resurselor fiscal datorate de catre contribuabili. ,nitatea de evaluere" etalonul in care se descriu material impozabila . Perceperea venitului bugetar " presupune realizarea efectiva a unui anumit venit si se face prin urmatoarele metode: &metda platii directe &metoda retinerii &metoda aplicarii timbrelor fiscal 3ermenul de plata" termenul pina la care data a fi achitata un anumit budget la venit. $nlesnirea drepturilor si obligatiilor contribuabililor" sunt elementele e2pres prevazute in actele legislative prin care se institute veniturile bugetare . 0aspunderea debitorilor reprezinta aplicarea formelor raspunderii administrative"penale" in conditiile in care savirsec careva infractiuni. Calificarea venitului bugetar" constitue determinarea carui buget este destinat acest venit bugetar "se realizeaza in scopul asigurarii sursei permamente de alimentare a fiecarui buget. 1.+."!aluati compartimentul !enituri fiscal a 3egii bugetului de stat pentru anul 2004

!1.0re(tul financiar
1.1.0ndentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar. %reptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile sociale ce apar la constituirea " administrarea" repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social&economice ale statului. &biectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai putem atribui fi2area sistemului financiar" distribuirea competentei in acest domeniu intre administratia central si cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. *biectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul constituirii"administrarii" repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt reglementate de normele dreptului financiar #etoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii partilor in raportul !uridic " esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita conduit celuilalt" adica nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se conforma celuilalt subiect. 1.2.2tabiliti structura si felurile normei de drept financiar. Pornind de la notiunea de norma !uridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de conuita stabilita sau recunoscuta de stat" care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat. %upa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in: materiale procesuale 1ateriale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar " forma si continutul obligatiilor financiare ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiile suiectelor participante. Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material e2: prosedura bugetara "stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare. +ormele drptului financiar au character general " impersonal si privesc un numar nelimitat de participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele. %upa structura logico&!uridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente: ipoteza&indica impre!urarile in care se aplica dispozitiile normei de drept. dispozitia&indica conduit subiectilor si poatefi: &onerative" adica obligatia de a face careva actiuni &prohibitive" adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni

&dispozitive 7anctiunea&sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal" diferite ma!orari de intirziere"suspendarea finantarii. 1.+.'nalizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor financiare in normele de drept financiar. 7pecificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii" repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale. 4stfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar: amenda fiscal(baneasca) ma!orari de intirzieri suspendarea finantarii ma!orarea dobinzii vinzarea silita a garantiilor ga!ului $n dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.

!!.Creditul.
1.1.Relatati despre functiile creditului. $mportanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii: 6unctia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti" disponibile la un moment dat in economie si acordarea de imprumuturi in alte sectoare" svere de activitate care au nevoe de resurse financiare. 6unctia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei 8Pinvestitiile" adica prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor economiile inactive. 6unctia de emisiune monetara" ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea intre participanti la actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive bazata pe incredere" iar ulterior determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte instrumente si tehnici de plata. 6unctia de asigurare a stabilitatii pretutilor" ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererei si ofertei" marfurilor si serviciilor creditindu&se pe deoparte consumul sip e de alta parte stocarile. 1.2.2tabiliti domeniul de utilizare a mi(loacelor din imprumuturile interne. $mprumuturile publice sunt veniturile e2trordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului adica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor. $mprumuturile de stat sunt relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la e2pirarea termenului pentru care au fost acordate. $mprumuturile publice au urmatoarele trasaturi: ,tilizarea reproductive a acestui capital" in relatie cu creditul public intotdeauna se acorda superiritate statului 0olul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva ga! $n cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor " in cazul creditului public uneori se aplica principiul constringerii 1i!loacele obtinute din imprumuturile interne si e2terne se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii" crearea de noi locuri de munca" imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara. $nstrumentele generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiare reglementate de legislatia 0.1." valorile de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilor de stat.. 1.+."laborati planul unui imprumut e,tern. Creditul e2tern este creditu acordat de catre stat "banci sau personae fizice sau !uridice unor tari" banci sau persoanelor fizice sau !uridice. Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state. Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state.

 Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state. ,n rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii 0evine si resurselor e2terne. 4stfel din punct de vedere economic creditele e2terne trebuie in mare masura sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse economice interne. %in punct de vedere social credetele e2terne in primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea resurselor contractante anterior. $mprumuturile de stat e2terne sunt anga!ate cu scopul de acoperi ca si cele interne: 4copQerirea deficitului bugetar Pentru sustinerea balantelor de plati Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului Pentru importul de material prime si energetice $n vederea securitatii de stat %eservirea datoriei de stat $nlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale 6inantarea diferitelor reforme economice" care nu trebuie sa fie finantate de guvern" dar de diferite organizatii interguvernamentale.

!%.Bugetul local
1.1. Relatati despre autonomia finantelor publice locale. 4utoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate publica diferita de cele central de stat. 4utonomiea financiara a acestora este absolute necesara deoarece autonomia" nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii" comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica" dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice la nivel local. 4utonomia finantelor publice locale este: * clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata dispune liber in vederea e2ercitarii atributiilor sale 0esursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite de constitutie Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se produca impozite" ta2e locale din proportiile stbilite de lege $n scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie sa aiba acces la plata de capital. 1.2.2tabiliti locul bugetelor locale in cadrul #.1.$. Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim de pondereli pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate. 3ransformarile de la bugetul de stat la bugeturile rationale" bugeturile central ,34 9agauzia" bugetul municipiului Chisinau" de la aceste bugete la bugetele locale. -a elaborarea bugetelor locale se tine cont: $n termenul stabilitK de 1inisterul 6inantelor directiile de finante ale autoritatilor publice locale depun la 1.6. pentru analiza" prognoza tuturor tipurilor de impozite si ta2e ce urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si pro!ectile bugetelor locale de nvelul 2 $n termen cel mult 3B zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice locale aduc bugetele aprobate $n termenul stabilitK de 1.6. directiile de finante prezinta 1.6. rapoarte trimestriale si anuale privind e2ecutia bugetalor respective. 1.+.0nterpretati procesul adoptarii de ni!elul doi. 6inantelor unitatilor administrativ&teritoriale se administreaza in conditiile -egii privindfinantele publice locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrative&

teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul de stat. 4utoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie (distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea cu privire la finantele publice locale./aza fiscal a autoritatilor publice locale va fi proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie" de prezenta lege si afinanciare necesare lte acte legislative. 4utoritatile publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : ta2e locale" venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. #eniturile nefiscale nu se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod obligatoriu cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. 8ste interzisa orice delegare de competentefara alocarea de surse financiare" necesare pentru a acoperi constiturea realizarii competentei respective.

!,.&rganele activitatii financiare a statului

1.1 atributiile B)# /anca +aional a 1oldovei (denumirea echivalent & /anca +aional ) este banca central a 0epublicii 1oldova. /anca +aional este o persoan !uridic public autonom i este responsabil fa de Parlament /anca +aional conlucreaz cu 9uvernul n realizarea obiectivelor sale i" conform prezentei legi" ntreprinde aciunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare /anca +aionl furnizeaz organelor economice i financiare ale 9uvernului" la cererea acestora" informaii referitoare la problemele monitare i financiare. *rganele menionate" la rndul lor" furnizeaz / ncii +aionale" la cererea ei" informaii referitoare la problemele macroeconomice" monetare sau financiare. /anca +aional poate acorda servicii bancare instituiilor guvernamentale" financiare i bancare str ine" precum i organizaiilor internaionale publice" la care /anca +aional sau 0epublica 1oldova particip . /anca +aional funcioneaz ca unul din agenii statului n aplicarea legislaiei privind controlul valutar. % rile de seam " informaiile privind conturile i alte informaii prev zute de legislaia menionat pot fi transmise prin intermediul / ncii +aionale 1.!Clasificati organelle de activitate financiare Controalele de activitate financiare se clasifiaca in organe cu competenta generala si organe cu competente speciale 1.%evaluati atributiile trezoreriei de stat Antru realizarea obiectivelor sale de activitate" 3rezoreria de 7tat are urmatoarele atributii de baza: 1) e2ercita e2ecutarea de casa a bugetului de stat" bugetelor unitatilor administrativ&teritoriale" veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat si a veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala. 2) organizeaza si asigura evidenta contabila a e2ecutarii de casa a bugetului de stat" bugetelor unitatilor administrativ&teritoriale" veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat si veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala prin intermediul sistemului trezorerial al 1inisterului 6inantelor. 3) asigura evidenta impozitelor" ta2elor si altor plati" ncasate la bugetele de toate nivelurile" n conformitate cu legislatia n vigoare. :) efectueaza" n baza normativelor stabilite" delimitarea veniturilor generale de stat" cu nscrierea lor n conturile trezoreriale ale bugetelor respective. =) evalueaza necesarul si asigura disponibilul de mi!loace banesti la conturile bancare ale trezoreriilor teritoriale pentru efectuarea cheltuielilor bugetului de stat.

>) elaboreaza prognoze operative periodice (saptamnale" lunare" trimestriale" semestriale) privind gestionarea flu2ului de numerar al bugetului de stat. F) asigura controlul asupra efectuarii cheltuielilor din contul mi!loacelor bugetului de stat si mi!loacelor bugetelor unitatilor administrativ&teritoriale n limita alocatiilor aprobate" precum si asupra soldului disponibil de mi!loace banesti n conturile bancare ale 1inisterului 6inantelor & 3rezoreria Centrala" trezoreriile teritoriale. 11) deschide si nchide conturi trezoreriale. 13) gestioneaza mi!loacele bugetului de stat si mi!loacele e2trabugetare din conturile bancare ale 1inisterului 6inantelor & 3rezoreria Centrala" trezoreriile teritoriale. 1:) elaboreaza metodologia de evidenta contabila si de ntocmire a rapoartelor privind e2ecutarea bugetului de stat" bugetelor unitatilor administrativ&teritoriale si devizelor de cheltuieli n institutiile publice. 1;) elaboreaza si prezinta spre aprobare ministrului finantelor formulare tipizate de evidenta si de rapoarte contabile n sistemul bugetar" precum si instructiuni privind modul de ntocmire si de aplicare a acestora. 1<) efectueaza analiza e2ecutarii de casa a bugetelor de toate nivelurile" elaboreaza informatii operative periodice (zilnice" saptamnale) ce tin de e2ecutarea bugetului de stat" bugetelor unitatilor administrativ& teritoriale" bugetului public national" restantele la plata salariilor" datoriile creditoare si le prezinta conducerii 1inisterului 6inantelor" autoritatilor administrative centrale si autoritatilor administratiei publice locale n vederea adoptarii deciziilor corespunzatoare" precum si asigurarii transparentei procesului bugetar. 1>) asigura ntocmirea rapoartelor lunare" trimestriale si anuale privind e2ecutarea de casa a bugetului de stat. 21) efectueaza controlul asupra respectarii legislatiei 0epublicii 1oldova n procesul e2ecutarii de casa a bugetului de stat si bugetelor unitatilor administrativ&teritoriale. 22) asigura controlul corectitudinii ntocmirii documentelor de plata si a documentelor !ustificative prezentate la 3rezoreria Centrala si trezoreriile teritoriale. 23) asigura prelucrarea zilnica a e2traselor bancare din conturile bugetelor de toate nivelurile si formarea e2traselor trezoreriale. 2:) tine evidenta titlurilor e2ecutorii si dispozitiilor incaso trezoreriale" naintate la contul bugetului de stat de organelle abilitate cu dreptul de dezafectare incontestabila a mi!loacelor. 2<) nregistreaza si monitorizeaza obligatiile contractuale ale institutiilor publice. 2=) elaboreaza proiecte de regulamente" indicatii metodice" instructiuni" scrisori instructive" circulare privind evidenta contabila n sistemul bugetar. 2>) elaboreaza si avizeaza proiectele actelor legislative si normative n partea ce tine de competenta 3rezoreriei de 7tat. 2F) acorda asistenta metodologica autoritatilor administrative centrale si autoritatilor administratiei publice locale" organelor financiare si institutiilor publice n organizarea evidentei contabile. 31) asigura respectarea drepturilor si intereselor financiare ale statului n domeniile ce tin de competenta sa. 32) ndeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate.

!/.-inantele (ublice locale

1.1 relatati ds( controlul (rocesului de e.ecutie a bugetelor locale 1inisterul 6inanelor iDsau direcia finane snt n drept s efectueze controale tematice privind corectitudinea elabor rii i e2ecuiei bugetelor unit ilor administrativ&teritoriale. 0eviziile asupra e2ecuiei bugetelor unit ilor administrativ&teritoriale se efectueaz de c tre %epartamentul control financiar i revizie de pe lng 1inisterul 6inanelor" periodic" o dat la doi ani. 0ezultatele reviziilor e2ecuiei bugetelor unit ilor administrativ&teritoriale snt e2aminate de c tre autorit ile reprezentative i deliberative respective" cu adoptarea deciziilor corespunz toare i publicarea lor n mod obligatoriu. 1.! for ulati ado(tarea B4 de nivelul 1 1.% esti ati e.ecutia de casa a bugetelot ad inister-terit.

Procedura e2ecuiei de cas a bugetelor anuale ale unit ilor administrativ&teritoriale cuprinde actele i operaiunile de realizare a veniturilor i de efectuare a cheltuielilor prev zute i aprobate prin actele decizionale de aprobare a acestor bugete. Antre aceste acte i operaiuni intervine i e2ecuia de cas " respectiv operaiunile de ncasare" p strare i eliberare a fondurilor b neti ale bugetelor locale1;. 4sem n tor bugetului de stat" i n materia bugetelor locale i g sete aplicare principiul constituional potrivit c ruia nu se pot nscrie i nu se pot aproba cheltuieli n bugete" f r asigurarea resurselor financiare corespunz toare. Cheltuielile prev zute n articolele i capitolele de cheltuieli au destinaia precis i limitat . #eniturile i cheltuielile prev zute n bugetele locale se repartizeaz pe trimestre" n funcie de termenele legale de ncasare a veniturilor i de perioada n care este necesar efectuarea cheltuielilor i se aprob de c tre ordonatorii principali de credite. 8fectuarea cheltuielilor bugetare se poate face numai de baz de documente !ustificative" care s confirme anga!amentele contractuale sau din convenii" primirea de bunuri materiale" prestarea serviciilor" e2ecutarea de lucr ri" plata salariilor i a altor drepturi b neti" plata obligaiilor bugetare" precum i a altor obligaii. An ceea ce privete e2ecuia de cas a bugetelor locale" aceasta se poate efectua prin unit ile teritoriale ale trezoreriei statului sau prin unit ile bancare competente s ncaseze veniturile bugetelor locale i s finaneze cheltuielile acestor bugete n limita creditelor bugetare aprobate. 82ecuia bugetar se ncheie la data de 31 decembrie a fiec rui an" orice venit nencasat sau orice cheltuial anga!at " lichidat i ordonanat se va ncasa sau se va pl ti n contul anului urm tor" iar creditele bugetare neutilizate pGn la sfGritul anului" sunt anulate de drept.

!1.Veniturile (ublice
1.1 'elatati ds( functiile i (ozitelor si ta.elor $mpozitele si ta2ele la care sint obligate subiectele platitoare indeplinesc urmatoarele functii: a) Contribuia la formarea fondurilor generale de dez!oltare a societii )fiscal* este o obligaie a tuturor persoanelor fizice sau !uridice care obin venituri impozabile sau ta2abile. 4ceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanarea de obiective i aciuni cu caracter general" folosind ntregii colectivit i ca: finanarea instituiilor publice" constituirea rezervelor de stat" alte aciuni i obiective cu caracter economic i social. b) Redistribuirea unor !enituri primare sau deri!ate )social* este operaiunea de preluare a unor resurse n vederea repartiz rii lor pentru satisfacerea unor trebuine acceptate n folosul altora decGt posesorii iniiali ai resurselor. c) Reglarea unor fenomene economice sau sociale )economic* acioneaz n mod diferit n cazul unit ilor economice sau a persoanelor fizice. -a unit ile economice" prin impozite i ta2e se influeneaz preurile m rfurilor i tarifelor e2ecut rilor de lucr ri i servicii publice" rentabilitatea" eficiena economico&financiar " etc. -a persoanele fizice" prin impozite i ta2e se stimuleaz utilizarea cGt mai productiv a terenurilor agricole i ale altor bunuri" pe care le au n patrimoniul personal" se limiteaz realizarea de venituri e2agerate" etc. 1.! 0eter inati (articularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara Particularitatile obligatiei bugetare&izvorul obligatiei bugetare va fi intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care instituie si reglementeaza un venit am /7 &benefeciar al obligatie bugetare este intreaga societate desi calitattea de creditor o are statul. &obiectul obligatiei bugetare va fi intotdeauna o suma de bani aceasta fiind in prezent unica forma in carte statele moderne percep venituri. &oblig.bugetara este constatata in forma scrisa"prin titlu de creanta care o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport cu veniturile obtinute sau bunurile detinute &conditiile de stabilire si e2ecutare a obligatiei bugetare sint reglementatte in mod diferit pentru fiecare categorie de venituri bugetare datorita particularitatilor prezentate de acest venit &7tingerea obligatiei bugetare se realizeza prin modalitati comune cu cele ale obligatiilor civile:achitare"anulare"prescriptie"scadere compensare sau e2ecutare silita.

1.% *valuati co (arti entul veniturilor nefiscale al 4egii B3!557 #eniturile nefiscale s&au redus. 6a de anul precedent acest tip de venit s&a micorat cu 13="B mii lei (dobGnzi aferente soldurilor mi!loacelor b neti la conturile bancare" amenzi aplicate de Poliia 0utier ). .&veniturile obligatorii de intreprinderi si din propriettae &venituri neidentificate &amenzile si sanctiunile administrative