Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

A se misca si a avea o buna postura sunt necesitati a fiintelor vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza partile corpului prin miscari coordonate si de a pastra diferite segmente ale corpului intr-o postura care sa permita confortul si functiile organismului .Aceasta nevoie este strict legata de nevoia de a avea o buna circulatie (miscarea favorizeaza si conditioneaza circulatia sangelui) . Micarea reprezint mobilizarea prilor componente ale corpului prin aciuni coordonate. Postura reprezint meninerea prilor componente ale corpului ntr-o poziie fiziologic, de ec!ilibru i funcional. Micarea este util asigurand" -deplasarea bolnavului n scop de aprare, !ran, sau pentru realizarea unor nevoi fiziologice# -o bun circulaie a s$ngelui# - funcionalitatea tubului digestiv# -o bun circulaie cerebral i o%igenare cerebrala# -o bun funcionalitate respiratorie# -un ec!ilibru fizic i psi!ic# -stimuleaz somnul # -coordoneaz toate funciile organismului. Micarea este posibil datorit colaborrii mai multor aparate i sisteme" -sistemul osteo-articular# -sistemul musculo- tendinos# -sistemul nervos# -aparatul circulator# -aparatul vestibular. &a baza micrii stau urmtoarele componente" -oase# -articulaii# -muc!i# -organele sistemului nervos" receptori, nervi senzitivi, nervi motori, mduva spinrii, encefal. 'n realizarea micrii i a posturii intervine aparatul locomotor i sistemul muscular. Aparatul locomotor ( care indeplinete funcia de locomoie. )ste format din *+, segmente osoase, peste -.+ de muc!i striai i peste ./+ articulaii. 0istemul muscular ( este constituit din muc!i scuri, striai, lungi, lai i inelari. )i asigur meninerea coloanei vertebrale n e%tensie, micrile de for, direcia de micare. Ali muc!i nc!id marile caviti ale corpului (muc!ii abdominali), alii permit nc!iderea idesc!iderea anumitor orificii (muc!ii sfincterieni, muc!iul diafragm, orbicularul buzelor). 'n realizarea micrii, avem urmtoarea succesiune" -impulsul nervos# -contracia muscular# -aciunea p$rg!iei osoase# -mobilitatea articular. Mecanismele care stau la baza micrilor sunt de natur neuro-muscular i sunt acte refle%e. Arcul elementar este format din" -organele de sim (analizatorii)# -cile de transmitere a sensibilitii# -centrii nervoi# -cile motorii# /

-placa motorie ( neuromuscular). 1up participarea anumitor grupe musculare, micrile pot fi clasificate astfel" -micri de tensiune slab" scrisul, micrile de finee i cele de ndem$nare# -micri de tensiune rapid" micri de for# -micri balistice" aruncri, loviri# -micri de oscilaie" pendulri. Independenta nevoii este determinate de integritatea " - aparatului locomotor (sistemul osos si muscular ) - sistemul nervos ( vizeaza cerebelul, bulbul ra!idian care contine centrul ec!ilibrului - aparatul vestibular ( are rol in pastrarea ec!ilibrului si orientarea in spatiu Factori care influenteaza satisfacerea nevoii" /) 2arsta si dezvoltarea fizica " - copilul mic are miscarile mai putin coordonate dobandindu-si controlul pe masura ce se maturizeaza, este foarte activ si adopta pozitii uneori bizare - adultul este activ, in deplinatatea puterii fizice, da suplete miscarilor si le coordoneaza - varstnicul are forta fizica diminuata, mobilitatea redusa, ramane insa activ in e%ercitii moderate *) 3onstitutia si capacitatile fizice influenteaza miscarea in sensul intensitatii efortului fizic . .) 4actorii psi!ologici " - emotiile pot determina miscari ale corpului mai rapide si adesea involuntare - stresul, teama prelungite pot determina ticuri - personalitatea, temperamentul determina ca individul sa fie mai activ sau mai calm -) 4actorii sociologici ( spirituali " - cultura ( individul practica activitati fizice in functie de gradul de cultura si de societatea in care traieste - factorii sociali ( in societate individul practica activitati ce impun eforturi fizice mai mari sau mai mici, eforturi compensate prin ore de repaus - factorii spirituali ( implica miscarile si posturile caracteristice ritualurilor religioase Manifestari de independenta . /) Postura adecvata sau atitudinea inseamna pastrarea raporturilor corecte intre diferite segmente ale corpului . 5aporturile normale " - pozitia in picioare se numeste 657607A780M" capul drept, privirea drept inainte, spatele drept, membrele superioare pe langa corp, membrele inferioare drepte, piciorul in ung!i drept cu gamba. Aceast poziie este asigurat prin contracia unui numr mare de muc!i i este posibil de realizat atunci c$nd verticala centrului de greutate cade n poligonul de susinere, poligon format de ctre plante - pozitia 0)M80)9A:1" culcat pe spate, toracele formeaza un ung!i de .+--; grade cu linia orizontala - pozitia in 0)9<7" capul drept, spatele drept rezemat, membrele superioare spri=inite, coapsele orizontale, gambele verticale, piciorul in ung!i drept cu gamba - 3&8:607A780M sau pozitia 1)3<>87 sau pozitia culcat " a) decubit dorsal ? culcat pe spate b) decubit ventral ? culcat pe burta c) decubit lateral stang ? culcat pe partea stanga d) decubit lateral drept ? culcat pe partea dreapta *

*) Miscari adecvate " - A>1<378) ? indepartarea unui segment de corp de linia mediana - A11<378) ? miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana - miscarea de 4&)@8) si )@7):08) ? apropierea sau indepartarea a doua segmente de corp unul de celalalt - P56:A78) ? miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara (palma) in =os - 0<P8:A78) ? miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara (palma) in sus - miscarea de 567A78) ? miscarea unei articulatii in =urul a%ului 3lasificarea e%ercitiilor fizice " - active ( miscari e%ecutate de individ - pasive ( e%ecutate de o alta persoana - e%ercitii cu deplasare ( cu efectuare de lucru mecanic - e%ercitii izometrice ( fara deplasare, doar cu tensiune musculara crescuta - miscari armonioase coordonate Rolul nursei pentru pastrarea independentei " - educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport - practicarea e%ercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice individului - invatarea pacientului sa practice te!nici de destindere si rela%are . Aceasta implica obligatoriu postura confortabila - evitarea si eliminarea tabagismului - evitarea meselor copioase - evitarea surplusului ponderal . Dependenta in satisfacerea nevoii . 3and aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele probleme de dependenta " A)Imobilitate B)Hiperactivitate C)Necoordonarea miscarilor D)Postura inadecvata E)Miscari inadecvate F)Refu ul de a face miscare G)Edeme ale membrelor A) Imobilitatea ( reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii, fiind recomandata, adesea, ca metoda terapeutica, sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale . 0urse de dificultate care determina imobilizarea " a) de ordin fizic " - alterarea centrilor nervosi (A.2.3 ) - alterarea integritatii aparatului locomotor (fracturi, entorse, lu%atii ) - piedici ale miscarii (pansamente, aparat gipsat, e%tensie continua ) b) de ordin psi!ologic " - tulburari de gandire - an%ietate, stres, pierderea, separarea c) de ordin sociologic " - esecul - izolarea d) lipsa cunoasterii de sine, despre altii . .

Manifestari de dependenta " /) dificultate de deplasare ( dificultate de a se ridica, dificultate de a se aseza, dificultatea de a merge *) diminuarea sau absenta miscarilor ( prezenta parezelor sau paraliziilor PA5)9A ? diminuarea tonusului muscular si reducerea drastica a miscarilor la un anumit nivel PA5A&898A ? absenta totala a miscarii, tonus muscular absent M6:6PA5)9A sau M6:6P&)A8) ? intereseaza un membru B)M8PA5)9A sau B)M8P&)A8) ? intereseaza =umatate de corp PA5APA5)9A sau PA5AP&)A8) ? sunt interesate membrele inferioare 7)75APA5)9A sau 7)75AP&)A8) ? sunt interesate toate cele - membre .) 3ontracura musculara ? reprezinta contractia involuntara si permanenta a unuia sau mai multor musc!i care determina o pozitie inadecvata . -) 3rampa musculara ? este o contractie musculara dar de scurta durata . ;) A76:8) musculara ? absenta totala a tonusului muscular B8P676:8) musculara ? diminuarea tonusului muscular ,) A75648) musculara ? absenta volumului muscular B8P675648) musculara ? scaderea volumului muscular C) A:3B8&69A ? imposibilitatea miscarii unei articulatii D) )03A5) ? distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala, de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua Regiuni predispuse aparitiei escarelor " e) 1ecubit dorsal " - regiunea occipitala - omoplatii - coate - regiunea sacrococcigiana - calcaie f) 1ecubit lateral " - umar - regiunea tro!anteriana - fetele laterale ale genunc!ilor - maleole g) 1ecubit ventral " - tample - umeri - creasta iliaca - genunc!i - degetele picioarelor Interventiile asistentei" 6biective Pac. sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata Pac. sa-si recapete integritatea tegumentelor si a activitatii articulare 8nterventii autonome si delegate - asistenta planifica un program de e%ercitii , in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientului - asistenta sc!imba pozitia pacientului in pat la interval de * ore - maseaza regiunile e%puse riscului de aparitie a -

escarelor , le pudreaza cu talc , efectueaza sau asigura igiena perfecta a regiunilor predispuse la escare - efectueaza miscari pasive la fiecare * ore - invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze e%ercitii musculare active - asistenta efectueaza tapota= toracal - educa pacientul sa practice e%ercitii de respiratie profunde - sc!imbarea pozitiei pacientului in pat la interval de *-- ore Pac. sa-si mentina functia respiratorie - educa pacientul sa e%pectoreze (sa elimine) secretiile , sa tuseasca - educa pacientul sa renunte la fumat sau sa reduca numarul de tigari - administreaza medicatia prescrisa de medic - pregateste psi!ic pacientul in vederea efectuarii oricarei te!nici Pac. sa fie ec!ilibrat psi!ic - reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul -supraveg!eaza pacientul Pac. sa-si mentina satisfacute celelalte - il a=uta in satisfacerea celorlalte nevoi nevoi fundamentale - il serveste la pat cu cele necesare B) Hiperactivitatea ( consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului, determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor . 0ursele de dificultate " - de ordin fizic" dezec!ilibre endocrine, reactii medicamentoase, alcoolism. - de ordin psi!ologic" senilitate, tulburari de gandire, criza, pierdere, separatie - lipsa cunoasterii de sine Manifestari de dependenta " /) 2orbire caracteristica ? vorbeste mult, precipitat *) Miscari caracteristice rapide, frecvente .) 0pasme ? contractia involuntara a unuia sau mai multor musc!i -) 7icuri ? miscari involuntare ale oc!ilor, ale gurii, ale unui brat sau ale unui picior ;) )uforie ? stare de buna dispozitie ne=ustificata ,) Biperactivitatea la orice stimul C) Manie ? comportament psi!otic mergand pana la agresivitate fizica A<76AA5)08287A7) ? se loveste pe el B)7)56AA5)08287A7) ? i loveste pe altii )03A5) ? distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala, de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua Interventiile asistentei 6biective 8nterventiile autonome si delegate Pac. sa recapete o mobilitate normala singur asistenta inlatura toti stimulii din mediul ;

Pac. sa-si mentina integritatea fizica

incon=urator - creaza izolare fonica, semiobscuritate - asigura conditii pentru bai calde, rela%ante, masa= rela%ant - asistenta supraveg!eaza pacientul pentru a nu se rani permanent - inlatura obiectele cu care pacientul se poate rani - aplica constrangeri fizice, daca este cazul (c!ingi, camasa de forta ) - administreaza tratamentul tranc!ilizant prescris de medic

) Necoordonarea miscarilor ( reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare . 0urse de dificultate " - de ordin fizic" boli ale A.2.3, into%icatii medicamentoase, into%icatii cu droguri, into%icatie cu alcool, maladia ParEinson - de ordin psi!ologic" stresul, an%ietatea - de ordin sociologic" mediu de lucru necunoscut - lipsa cunoasterii de sine, a antura=ului Manifestari de dependenta" /) AF8:)98) ? absenta miscarilor voluntare *) A7A@8) ? tulburari de coordonare ale miscarilor active voluntare .) 7remuraturi -) 7ulburari ale mersului ;) 3onvulsii ? contractii repetate, involuntare ale unui musc!i, urmate de rela%are ,) 1ificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezand C) )%presie faciala rigida Interventiile asistentei 6biective 8nterventii autonome si delegate - asistenta planifica impreuna cu pacientul un program de e%ercitii fizice active si pasive, e%ercitii de mers in functie de capacitatea Pac. sa aiba tonusul muscular adecvat pacientului # invata pacientul sa utilizeze diferite activitatii depuse aparate de sustinere - a=uta pacientul sa faca bai calde - ii face masa=e la nivelul e%tremitatilor - administreaza medicatia prescrisa de medic - pregateste psi!ic pacientul in vederea oricarei te!nici de ingri=ire Pac. sa fie ec!ilibrat psi!ic - indeparteaza stimuli din mediul e%tern - asigura televizor, presa, lectura - pacientul va fi a=utat sa-si satisfaca nevoile Pac. sa-si satisfaca toate nevoile organismului organismului ,

D) !ostura inadecvata ( reprezinta orice pozitie anatomica care nu respecta postura normala . 0urse de dificultate " - de ordin fizic" leziuni ale oaselor, ale musc!ilor, durerea, aparate gipsate cu impiedicarea posturii normale - de ordin psi!ologic" an%ietate, stress - de ordin sociologic" conditii inadecvate de munca - lipsa cunoasterii de sine, a antura=ului . Manifestari de dependenta " /) 6boseala musculara ? scaderea temporara a tonusului muscular *) 1eformari ale coloanei vertebrale. 38469A ? deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu conve%itatea in afara &65169A ? deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu concavitatea in fata 036&869A ? deformarea laterala a coloanei vertebrale la orice nivel al ei . .) 1eformari ale membrelor inferioare . A):< 2A&A<M ? genunc!ii sunt apropiati, iar picioarele departate A):< 2A5<M ? genunc!ii sunt departati si picioarele apropiate P83865 )328: ? spri=init pe degete P83865 7A&<0 ? spri=init pe calcai P83865 2A5<0 ? spri=init pe partea e%terna P83865 2A&A<0 ? spri=init pe partea interna P83865 P&A7 ? bolta plantara prabusita -) 1eformari ale soldurilor . &<@A78) ? iesirea capului femural din articulatia co%ofemurala ;) Pozitii patognomonice (specifice unei boli ). 6P807676:<0? spri=in pe calcaie si e%tremitatea cefalica, corpul fiind in e%tensie (in tetanos ) P&)<5607676:<0 ? spri=in pe marginea laterala a plantei si umar, corpul fiind in e%tensie (in tetanos ) Pozitia G36360 de P<03AH ? capul in !iperfle%ie, iar membrele inferioare flectate pe coapse, iar coapsele pe abdomen, (meningita 7>3) ,) 7657836&80 ? inclinarea capului intr-o parte datorita contracturii musculaturii gatului . C) >atatura (clavus ) . Interventiile asistentei . 6biective 8nterventii autonome si delegate asistenta instaleaza pacientul in pat, respectand pozitiile anatomice ale diferitelor Pac. sa aiba o postura adecvata singur segmente ale corpului - foloseste utila=e au%iliare si de confort pentru mentinerea pozitiei anatomice asistenta aseaza pacientul intr-o pozitie semisezanda in tulburari de respiratie Pac. sa aiba o postura care sa favorizeze - aseaza pacientul in pozitie 7rendelemburg in respiratia si circulatia starile de anemie - foloseste utila=e pentru confortul pacientului Pac. sa nu prezinte complicatii precum - asistenta sc!imba pozitia pacientului in pat la escare, anc!iloze interval de * ! C

- verifica tegumentele zilnic in regiunile cu proeminente osoase - efectueaza masa= bland - tapota= toracal - asigura igiena tegumentelor si mucoaselor - a len=eriei de corp si de pat - efectueaza e%ercitii active si passive - invata pacientul care este pozitia adecvata si supraveg!eaza daca recomandarile sunt respectate

INGRI"IR#A !A I#N$I%&R ' AF# $I'NI R#'MA$I(MA%#

N&$I'NI IN$R&D' $I)# Ingri*irea pacientului cu afectiuni reumatismale >olile reumatice sunt cauzate de suferinte fizice si dau pierderi economice pe motiv de boala prin incapacitatea temporara de munca pe care le induce. 5olul asistentei prezinta particularitati in functie de cauza si evolutia acestor imbolnaviri 7ipuri de boli reumatismale" -boli reumatismale inflamatorii" cele cu evolutie acuta (reumatism articular acut), cu evolutie cronica (poliartrita reumatoida sau spondilita anc!ilozanta) -boli reumatismale degenerative" artroza, spondiloza, -boli reumatismale abarticulare (P0B periartrita scapulo-!umerala, nevralgia cervico-bra!iala) -boli reumatismale metabolice " guta Prevenirea bolilor reumatismale Masuri de profila%ie primara" -controale in unitatile de ingri=ire copii (crese, gradinite) -depistarea purtatorilor sanatosi prin depistare 0:4 (secretie naso-faringiana) -depistarea purtatorilor bolnavi de streptococ beta !emolitic si tratarea corecta a imbolnavirilor pentru prevenirea artrozelor" educarea pacientilor pentru o alimentatie ec!ilibrata, pt prevenirea obezitatii, e%ercitiile fizice, evitarea suprasolicictarilor fizice, a pozitiilor fizice defectoase, a factorilor mecanici traumatizanti etc. -acordarea unei atentii deosebite persoanelor cu dureri lombare Masuri de profila%ie secundara -controale periodice clinice si de laborator pentru pacientii cu diferite forme de reumatism -evitarea factorilor climatici cu efect negativ" frig umezeala -tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine -evitare ortostatismului prelungit si a eforturilor fizice mari -respectarea tratamentului medicamentos cat si de recuperare prescris de medic Masuri de profila%ie tertiara 0e adreseaza persoanelor cu infirmitati, sec!ele invalidante" -interventii c!irurgicale ortopedice -invatarea pacientului cu co%artroza sa foloseasca bastonul pentru spri=in -in cazul in care pacientul cu poliartrita reumatoida sau spondilita nu mai poate profesa in meseria sa se recomanda noi profesii in care s-ar putea incadra D

#)A%'AR#A M&RF&+F'N $I&NA%A A A!ARA$'%'I %& &M&$&R Examenul de laborator Probe inflamatorii din sange" -20B -Proteina 3-reactiva -factor reumatoid -fibrinogen -A0&6 )%amenul secretiei faringiene "0:4 )%amenul lic!idului sinovial Examen radiologic osteoarticular" diferite radiografii osoase Examen endoscopic-artroscopie Examenul mobilitatii articulare prin care se evidentiaza mobilizarea articulara activa si pasiva si se face cu a=utorul unui aparat numit Aoniometru Examenul EMG (electromiografie) Osteodensitometrie Examinare dentara Examene in sfera ORL MANIF#($ARI D# D#!#ND#N$A (semne si simptome) Dureri articulare" 1urerile pot fi strict localizate la nivelul unei articulatii dar uneori durerile pot migra de la o articulatie la alta, aparitia durerii difera de la o boala la alta, uneori se manifesta dimineata la trezire, alteori durerea fiind permanenta iar alteori se poate manifesta dupa o masa abundenta cu consum e%cesiv de carne si alcool. Miscarea si frigul accentueaza durerea 5epausul si caldura atenueaza durerea Redoarea" intepenirea articulatiei, de regula dimineata la trezire. 5edoarea se instaleaza la articulatiile mici de la maini si picioare in poliartrita reumatoida iar in regiunea dorsala si lombara apare de regula in cazul spondilitei anc!ilozante, spondilozelor. 0e instaleaza dimineata Impotenta functionala articulara sau musculara apare in cazul inflamatiei acute, localizarea difera in functie de afectiune. $umefactia articulara (semn obiectiv)" -articulatia rosie, calda, marita de volum ca in cazul 5eumatismului articular acut (5AA) -tumefactie fluctuenta intalnita in !idrartroza (lic!id in articulatie) Deformarea articulara Atrofia musculara (in P5) sau modificarea mobilitatii articulare care se poate manifesta prin limitarea mobilitatii sau mobilitate e%cesiva INGRI"IR#A !A I#N$II%&R ' RAA 5eumatismul articular acut este o afectiune data de infectia cu streptococ beta!emolitic de grup A si se manifesta prin inflamatia succesiva a mai multor articulatii mari. Articulatia se vindeca in timp fara sec!ele dar inflamatia poate atinge cordul lsand sec!ele la acest nivel. >oala afecteaza copii si adolescentii, infectia urmand unei boli primare" angina streptococica cu streptococ beta-!emolitic. Culegerea de date -varsta pacientului -conditii insalubre de locuit" umiditate, frig I

-infectii streptococice (prezenta anginelor streptococice in antecedentele personale ale pacientului, recente ( *-- saptamani ) Manifestari De Dependenta !"emne si simptome) -febra -transpiratii -astenie -!ipertermie, -intoleranta la activitatea fizica, -deficit in a isi acorda ingri=iri igienice, -risc de complicatii, -des!idratare -durere -tumefactie articulara periodica care cuprinde pe rand mai multe articulatii mari insotite de caldura, congestie locala. -durerea articulara poate avea caracter migrator dand dificultate la mers si mobilizare, deficit in acordarea ingri=irilor igienice -risc de complicatii" cel mai adesea cardiace Obiectivele ingrijirii -ameliorarea durerii sau c!iar disparitia ei -temperatura in limite normale -prevenirea complicatiilor nterventiile asistentei medicale Asigura repaus in pat cald si moale (*-. saptamani) cu mobilizare treptata in functie de disparitia durerilor articulare, perne electrice pe zona dureroasa, masurarea temperaturii, notarea in foaia de temperatura# 1aca pacientul este febril va aplica comprese umede la temperatura mediului ambiant avand gri=a sa nu le aplice pe zonele dureroase# dieta de crutare cu multe lic!ide, regim !idro-za!arat lacto-fainos care se va imbogati treptat. nterventii delegate Asigura igiena corporala si a len=eriei. Participa la investigatii clinice si de laborator prin" recoltarea sangelui pentru determinarea 20B, fibrinogenului, proteinei 3 reactive, efectuarea )FA., recoltarea e%udatului faringian, Administreaza antialgice" algocalmin, piafen, tramal# antibiotice (cu testare sensibilitatii prealabil)" penicilina, moldamin (antibiotic pe termen lung), corticoterapie" cortizon si produse pe baza de cortizon ( prednison, caz in care se indica regim alimentar desodat. Asigura alimentatia pacientului, dieta de crutare in perioada febrila (regim !idroza!arat, lactofainos care se va imbogati treptat). 1ieta va asigura necesarul de lic!ide pentru a preveni des!idratarea. 1ieta desodata pe toata durata tratamentului cu 3ortizon. 0upraveg!eaza zilnic functiile vitale Prevenirea reinfectarilor streptococice prin tratament cronic cu moldamin. Prezentarea la controale periodice clinice si de laborator, asanarea infectiilor amigdaliene si dentare, internarea copiilor cazuri sociale in sanatorii speciale, unde personal calificat se va ingri=i de recuperarea lor. INGRI"IR#A !A I#N$'%'I ' !&%IAR$RI$A R#'MA$&IDA >oala afecteaza articulatiile mici ale mainilor si picioarelor in mod simetric fiind o afectiune inflamatorie cu evolutie cronica. Culegerea datelor /+

3ircumstante de aparitie" mai frecvent la persoane de se% feminin. Aparitia si evolutia sunt lente manifestandu-se prin tumefactie articulara si redoare matinala care apare in stadiul 8 al bolii, stadiile 888 si 82 se apreciaza dupa stadiul de deformare si anc!iloza articulara, atrofie musculara si reducerea capacitatii functionale. !emne si simptome -tumefactia articulara cu limitarea progresiva a mobilitatii articulare -durerea articulara la inceput in articulatiile mici interfalangiane, metacarpofalangiane, uneori poate prinde si articulatiile genunc!ilor, umerilor, coatelor si articulatiile co%o-femurale, -slabiciune si atrofie musculara, -astenie generalizata, -scadere ponderala, -capacitate functionala redusa si infirmitate importanta in stadiul 82. Dia#nostic de nursin# 1urere articulara, limitarea progresiva a mobilitatii, intoleranta la efort fizic, scaderea in greutate, risc de pierdere totala a capacitatii de munca de autoservire si autoingri=ire Obiective -diminuarea durerii, prevenirea deformarilor osoase si articulare -mentinerea unui minim de independenta in autoservire a pacientului nterventiile sunt in functie de faza evolutiva a bolii" -in faza de repaus se asigura repausul total sau relativ la pat -in cazul pacientilor infirmi in stadiul 82 al bolii pozitia pacientului in pat va fi asigurata prin modificarea pozitiei pentru prevenirea escarelor de decubit -regim !ipercaloric in cazul pacientilor slabi -regim !ipocaloric la persoanele obeze -regim desodat in cazul corticoterapiei -supraveg!erea functiilor vitale zilnic -in faza de reabilitare incura=eaza pacientul sa faca miscari care sa ii asigure independenta sa se imbrace, sa manance , il incura=eaza in activitati care ii pun in miscare articulatiile mici ,NGRI"IR#A !A I#N$'%'I ' (!&NDI%I$A AN HI%&-AN$A )ste o suferinta cronica adesea progresiva caracterizata prin artrita sacro-iliaca si inflamatie a structurilor vertebrale care duce la anc!iloza. >oala afecteaza barbatii tineri Culegerea de date 4actori favorizanti -persoane cu ortostatism prelungit -barbatii tineri -debutul si evolutia bolii sunt lente Manifestari de dependenta 1urere lombara cu iradiere in membrele inferioare mai accentuata dimineata. <neori durerile sunt prezente si noaptea. 1ureri co%o-femurale in articulatia co%o-femurala sau scapulo!umerale. >olnavul flecteaza genunc!ii pentru a-si mentine ortostatismul de aceea apare asa numita pozitie caracteristica de sc!ior. Pozitia de scandura este o alta pozitie caracteristica bolii. 1urerile mai pot fi toracice cu senzatie de constrictie si datorita durerilor si osificarii ligamentelor coloanei vertebrale se reduce capacitatea functionala pulonara. 1iagnostice de nursing -dureri -mobilitate redusa mergand pana la posturi caracteristice //

-reducerea capacitatii ventilatorii pulmonare cauzata de anc!iloza articulatiilor costovertebrale 1iagnostice potentiale -risc de pierdere treptata a capacitatii functionale -risc de complicatii oculare, cardiace, neurologice si infectii intercurente -incapacitate de autoingri=ire in stadiile avansate 6biective 2izeaza" -ameliorarea durerilor -prevenirea deformarilor -mentinerea unui ma%im de independenta in capacitatea functionala -reintegrarea pacientului intr-o activitate utila 8nterventii autonome Asistenta asigura ingri=iri atat in spital cat si la domiciliu, asigura repausul pacientului pe un pat tare invatand pacientul sa isi puna o scandura sub saltea Pozitia pacientului va fi in decubit dorsal sau ventral fara perna sub cap, repaus necesar in perioadele acute, dureroase dar alternandu-se cu perioade de repaus in pozitie sezand pe un scaun dur si cu spatar inalt. Asistenta supraveg!eaza functiile vitale, aparitia infectiilor intercurente, asigura alimentatia pacientului in functie de nevoile cantitative si calitative ale organismului, invata pacientul sa e%ecute e%ercitii de postura si e%ercitii respiratorii )duca pacientul sa continue e%ercitiile incepute in spital, la domiciliu. 8nterventii delegate Administreaza tratamentul prescris" antiinflamatoare diclofenac, Eetonal# antialgice" algocalmin, piafen, tramadol sau tratamentul cu corticoterapie (prednison, !emisuccinat de !idrocortizon) alimentatia fiind fara sare. &a e%ernare se recomanda pacientului sa practice sporturi precum" inot, basc!et, volei 8n cazul in care pacientul va suferi interventii c!irurgicale corectoare asistenta pregateste preoperator si supraveg!eaza post-operator. INGRI"IR#A !A I#N$'%'I ' R#'MA$I(M D#G#N#RA$I) 0e caracterizeaza prin procese de degenerescenta ale articulatiei, incepand cu modificarile cartila=ul articular. &ocalizarile mai frecvente sunt la genunc!i (gonartroza), la sold (co%artroza), la sira spinarii (spondiloza). /) Aonartroza ( dezvoltata pe baza endocrina sau metabolica (obezitate, guta), ea apare in urma unor traumatisme sau tulburari statice sau a unor tulburari vasculare. 1urerile au un caracter persistent, cu agravare la mers si ameliorare in repaus. )%amenul radiologic evidentiaza ingustarea articulatiei, condensari marginale, osteoporoza, corpi liberi in articulatie, care provin in urma unor calcificari. 7ratamentul bolii consta in repaus. 0e administreaza calmante, unguente, infiltatii cu novocaina sau !idrocortizon, se folosesc" tratament balneo-fizical, cultura fizica medicala, proceduri de !idro- si termoterapie, electroterapie, tratament in statiuni balneare cu ape sarate, sulfuroase sau cu namol, gimnastica medicala *) 3o%artroza ( cauzele afectiunii sunt conditii predispozante locale (malformatiile soldului, sublu%atiile, co%a plana). 0imptomele de inceput sunt durerea la mers si =ena functionala. 7ratamentul consta in repaus, mena=area articulatiilor si bolnavii pot beneficia de aspirina, vitamina 1, calciu, iod, sulf, infiltratii cu novocaina si !idrocortizon precum si de fizioterapie (ultrascurte, microunde, ultrasunete, bai de lumina). Pot fi de folos impac!etarile cu parafina, namol, bai de nisip. /*

7ratamentul ortopedic si c!irurgical are indicatii acolo unde se semnaleaza o impotenta functionala progresiva. .) 0pondiloza ( dupa segmentul afectat al coloanei vertebrale poate fi cervicala, dorsala sau lombara. 3aracteristica ei e modificarea anatomica a vertebrelor cu aparitia unor e%crescente osoase denumite osteofiti, care au forma unor ciocuri de papagal. 0uferintele apar atunci cand boala provoaca tulburari sau reduceri ale functiei coloanei. 1urerile iradiaza pe traiectul nervilor radiculari, care ies din maduva spinarii. &a coloana cervicala durerile vor iradia spre umeri si membrul superior, la torace, durerile pot lua forma nevralgiilor intercostale, iar la lombe pe cea a nevralgiilor lombare, sacrate si mai ales sciatice. 0pondilozele se recunosc mai ales pe baza simptomatologiei dureroase si a e%amenului radiologic. )ste necesar sa se cerceteze viteza de sedimentare a !ematiilor ca e%amen de laborator pentru a se putea e%clude eventualele elemente inflamatoare sau pentru a putea determina stari infectioase ca tuberculoza si lues Masurile profilactice in artroze constau in tratamentul tulburarilor endocrine si al bolilor de nutritie concomitente (obezitate, diabet), in primul rand printr-un regim dietetic care sa evite cresterea in greutate. 6data produsa artroza trebuie evitata agravarea procesului de uzura cartilaginoasa, prin evitarea eforturilor si a microtraumatismelor in articulatia respectiva. 8ndepartarea focarelor de infectie bucale, digestive, respiratorii va putea face sa se evite complicarea procesului prin fenomenele inflamatoare care pot aparea, deoarece artroza progreseaza mai ales prin crize de artrita-artroza. :ecesitatea organizarii unei profila%ii antireumatismale a fost recunoscuta atat pe plan international, cat si in tara noastra, unde s-a organizat o retea de depistare si tratament al afectiunilor reumatismale INGRI"IR#A !A I#N$'%'I ' R#'MA$I(M# D#G#N#RA$I)# .AR$R&-#) Artroza articulatiei co%o-femurale-3o%artroza, Artroza genunc!iului-gonartroza, Artroza coloanei vertebrale-spondiloza etc Artroza, cea mai frecventa boala reumatica este caracterizata prin uzura cartila=ului articular si !ipertrofia e%tremitatilor osoase. Artroza este o sursa de suferinte pentru un numar mare de pacienti. Culegerea de date 3ircumstante de aparitie sau factori favorizanti -varsta" -+-;+ ani -persoane cu traumatisme si malformatii congenitale (piciorul plat) -persoane cu obezitate sau tulburari endocrine -clima%ul (perioada de menopauza) -conditii de munca, e%puneri la frig, umiditate, eforturi fizice mari 1ebutul este lent si evolutia este progresiva in decurs de mai multi ani. !emne si simptome (manifestari de dependenta) -durere articulara-caracteristic pentru durere este ca se accentueaza dimineata la trezire. -durerea poate fi localizata la articulatia cotului, a umarului, a genunc!iului -caracteristic pentru articulatia genunc!iului e ca durerea se accentueaza la urcatul si coboratul scarilor. -la articulatia co%o-femurala durerea este accentuata la mersul normal -mai poate fi in diverse articulatii ale coloanei vertebrale" regiunea cervicala" durerea iradiaza la nivelul gatului# in regiunea occipitala sau in membrul superior uniJbilateral# in regiunea dorsala durerea iradiaza anterior imitand suferinte cardiace# in regiunea lombara durerea iradiaza in membrul inferior uniJbilateral. /.

-miscari articulare limitate -crepitatii articulare -marirea in volum a articulatiei -cefalee, ameteli, tulburari de vedere si auz in spondiloza cervicala mai ales. "iagnostice de nursing -1urere cauzata de solicitarea articulara care dispare la repaus -&imitarea mobilitatii -1ificultate de autoingri=ire -An%ietate -1epresie -3efalee -Ameteli -modificarea sc!emei corporale -pierderea stimei de sine -risc de limitare a capacitatii de munca si c!iar de autoservire -risc de parezeJparalizii Obiectivele vizeaza diminuarea durerilor articulare, pastrarea mobilitatii articulare, pastrarea greutatii corporale in limitele normale, pacientul sa aiba o stare de bine de confort fizic si psi!ic, sa se previna aparitia complicatiilor invalidante nterventii Asigurarea repausului la pat, pozitia pacientului in pat 8n cazul punctiilor pregateste materialele pentru medic si pregateste psi!ic si fizic pacientul. )duca pacientul privind modul de viata la domiciliu dupa e%ternare" continuarea programului de gimnastica recuperatorie, regimul alimentar, cure balneare o dataJde doua ori pe an la indicatia medicului, evita ortostatismul prelungit si eforturile fizice mari. 8n cazul interventiilor c!irurgicale pregateste pacientul preoperator si il ingri=este postoperator. $ermeni medicali intalniti in reumatologie Artrita" inflamatia unei articulatii Artralgii" dureri nevralgice intr-o articulatie Artroza" reumatism degenerativ Periartrita" inflamatia tesutului periarticular :avralgie" durere pe traseul unui nerv 7endinita" inflamatia unui tendon Miozita" inflamatia musc!iului 1ermatomiozita" boala de colagen ce produce inflamatia musc!ilor voluntari cu necroza fibrelor musculare. &upusul eritematos diseminat (&)1)" este o boala de colagen care afecteaza atat organele interne cat si pielea, producand o zona rotunda de !iperEeratoza 7enosinovita" inflamatia tendoanelor si a lic!idului sinovial Artroplastie" interventia c!irurgicala pentru refacerea unei articulatii Artroscopul" endoscopul care se foloseste la e%plorarea articulatiilor 6steoporoza" rarefierea anormala a structurii osoase 6steofite" mici cresteri osoase periarticulare 0ciatica" durerea data pe nervul sciatic 3ifoza" devierea coloanei verterbale dorsale cu conve%itate posterioara 0colioza" devierea coloanei vertebrale lateral la dreapta sau la stanga &ordoza" accentuarea curburii coloanei vertebrale lombare. /-