Ion Liviu Rebreanu Publicat in 1920, romanul Ion reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu, o capodopera care

e infatiseaza universul rurar in mod realist, fara idilizarea din proza samanatorista !ucleu romanului se afla in nuvelele anterioare" #estrea, Rusinea $pera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv apartinand prozei interbelice %e asemenea este roman social, cu tematica rurala Potrivit tipolo&iei lui !icolae 'anolescu (din lucrarea )rca lui !oe* este roman doric )vand ca trasaturi amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri, coflictul comple+, prezenta unor persona,e numeroase si realizarea unei ima&ini ample asupra vietii, opera literara Ion apartine speciei literare romanul -ste un roman de tip obiectiv prin specificul relatiei narator.persona, si al naratorului omniscient si omniprezent /e observa obiectivitatea, impersonalitatea naratorului, naratiunea la persoana a III.a, atitudinea detasata in descriere, veridicitatea Proza realist.obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III.a, nonfocalizata 0iziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate, lasa viata sa cur&a !aratorul omniscient stie mai mult decat persona,ele sale si, omniprezent, diri,eaza evolutia lor ca un re&izor universal -l plasmuieste traiectoriile e+istentei persona,elor, conform unui destin prestabilit si le&ii cauzalitatii %e aceea te+tul contine semne prevestitoare ale sfarsitului fiecarui persona,, care este o victima a fatalitatii" nu poate iesi din destinul lui (roman al destinului* Inlantuite temporal si cauzal, faptele sunt credibile, verosimile -fectul asupra cititorului este de veridicitate si de obiectivitate 1ema romanului este prezentarea problematicii pamantului, in conditiile satului ardelean de la inceputul secolului al 22.lea Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale 3aracterul mono&rafic al romanului orienteaza investi&atia narativa spre diverse aspecte ale lumii rurale" obiceiuri le&ate de marile evenimente din viata omului (nasterea, nunta, inmormantarea*, relatii sociale &enerate de diferentele economice sau culturale, relatii de familie 1ema centrala, posesiunea pamantului, este dublata de tema iubirii In plan simbolic, destinul prota&onistului se plaseaza pe doua coordonate" -ros si 14anatos 3onceptia autorului despre roman, inteles ca un corp &eometric perfect, corp sferoid, se reflecta artistic in structura circulara a romanului /imetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului Personificat cu a,utorul verbelor (se desprinde, alear&a, urca, inainteaza*, drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metate+tuala )semenea ramei unui tablou, el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a persona,elor din roman %escrierea initiala a drumului, supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice, introduce cititorul in viata satului ardelean, cu aspecte topo&rafice, etno&rafice, sociale %escrierea caselor ilustreaza, prin aspect si asezare, conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor persona,e (5erdelea, 6lanetasu* in desfasurarea narativa 3rucea stramba de la mar&inea satului, cu un 5ristos de tinic4ea ru&inita, anticipeaza tra&ismul destinelor %escrierea finala inc4ide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei viata" %rumul trece prin 7idovita, pe podul de lemn, acoperit, de peste /omes, si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput8 'odurile de e+punere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ %escrierea initiala are, pe lan&a rolul obisnuit de fi+are a coordonatelor spatiale si temporale, functie simbolica si de anticipare !aratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii )laturi de functia de reprezentare, in roman apare si functia epica de interpretare, semnificare %ialo&ul sustine veridicitatea si concentrarea epica )r4itectura romanului sustine, la nivel macrote+tual, functia epica de interpretare Romanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare, coordonate ale evolutiei interioare a persona,ului principal" 6lasul pamantului si 6lasul iubirii 1itlurile celor 19 capitole (numar simbolic, nefast* sunt semnificative, discursul narativ avand un inceput si un sfarsit" Inceputul, #varcolirea, Iubirea, !oaptea, Rusinea, !unta (prima parte*: 0asile, 3opilul, /arutarea, /trean&ul, ;lestemul, 6eor&e, /farsitul (partea a doua*

Prin te4nica planurilor paralele este prezentata viata taranimii si a intelectualitatii rurale 1recerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta, iar succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire La nivel microte+tual, functia epica de interpretare se realizeaza prin te4nica contrapunctului" prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite Prin aceasta te4nica se pun in evidenta secvente narative, episoade simetrice si antitetice, care confera aspect polifonic actiunii )ctiunea romanului incepe intr.o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se afla la 4ora, in curtea 1odosiei, vaduva lui 'a+im $prea In e+pozitiune, sunt prezentate principalele persona,e, timpul si spatiul, ceea ce confera veridicitate romanului realist In centrul adunarii este &rupul ,ucatorilor %escrierea ,ocului traditional, somesana, este o pa&ine etno&rafica memorabila, prin portul popular, pasii specifici, vi&oarea dansului si navala cantecului sustinut de fi&urile pitoresti ale lautarilor 3ercul 4orei, centru al lumii satului, este o descatusare dionisiaca de ener&ii )sezarea privitorilor reflecta relatiile sociale 3ele doua &rupuri ale barbatilor respecta stratificarea economica <runtasii satului, primarul si c4iaburii, discuta separat de taranii mi,locasi, asezati pe prispa In satul traditional, lipsa pamantului (averea* este ec4ivalenta cu lipsa demnitatii umane <etele ramase nepoftite privesc la 4ora, iar mamele si babele, mai retrase, vorbesc despre &ospodarie 3opiii se amesteca in ,oaca printre adulti -ste prezenta si /avista, oloa&a satului, piaza rea, infatisata cu un portret &rotesc Intelectualii satului, preotul ;elciu& si familia invatatorului 5erdelea, vin sa priveasca petrecerea poporului, fara a se amesteca in ,oc Rolul 4orei in viata comunitatii satesti este acela de a.i asi&ura coeziunea si de a facilita intemeierea noilor familii, dar cu respectarea principiului economic %e aceea in ,oc sunt numai flacai si fete 5otararea lui Ion de a o lua pe )na cea bo&ata la ,oc, desi o place pe <lorica cea saraca, marc4eaza inceputul conflictului 0enirea lui 0asile ;aciu, tatal )nei, de la carciuma la 4ora, si confruntarea verbala cu Ion, pe care il numeste 4ot si tal4ar, pentru ca sarantocul umbla sa.i ia fata promisa altui taran bo&at, 6eor&e ;ulbuc, constituie intri&a romanului Rusinea pe care 0asile i.o face la 4ora, in fata satului, va starni dorinta de razbunare a flacaului, care la randul sau il va face pe c4iabur de rusinea satului, lasand.o pe )na insarcinata pentru a.l determina sa accepte nunta La sfarsitul petrecerii, flacaii mer& la carciuma ;ataia flacailor, in aparenta pentru plata lautarilor, in fapt pentru dreptul de a o lua pe sotie pe )na, se inc4eie cu victoria lui Ion, care il rapune cu parul pe 6eor&e /cena alimenteaza dorinta de razbunare a lui 6eor&e si este construita simetric cu aceea de la sfarsitul romanului, cand 6eor&e il ucide pe Ion, lovindu.l cu sapa 3onflictul central din roman este lupta pentru pamant in satul traditional, unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate %rama lui Ion este drama taranului sarac 'andru si or&olios, constient de calitatile sale, nu.si accepta conditia si este pus in situatia de a ale&e intre iubirea pentru <lorica si averea )nei 3onflictul e+terior, social intre Ion al 6lanetasului si 0asile ;aciu, este dublat de conflictul interior, intre &lasul pamantului si &lasul iubirii Insa cele doua c4emari launtrice nu il arunca intr.o situatie.limita, pentru ca forta lor se manifesta succesiv, nu simultan /e poate vorbi si de conflicte secundare, intre Ion si /imion ;utunoiu, pentru o brazda de pamant, sau intre Ion si 6eor&e ;ulbuc, mai intai pentru )na, apoi pentru <lorica %incolo de aceste aspecte, se poate vorbi si de conflictul tra&ic dintre om si o forta mai presus de calitatile individului" pamantul.sti4ie In fond, destinul persona,ului principal nu este marcat numai de confruntarile cu semeni de.ai lui, pe care ii domina, cat mai ales in relatie cu pamantul %orinta obsesiva a persona,ului de a avea pamant, iubirea lui patimasa il fac monumental, dar se inc4eie omeneste, prin intoarcerea in aceasta matrice universala %orind sa obtina repede mult pamant, Ion ii face curte )nei, fata unui bocotan, o seduce si il forteaza pe 0asile ;aciu sa accepte casatoria 3um la nunta Ion nu cere acte pentru pamantul.zestre, simtindu.se inselat, incep bataile si drumurile )nei de la Ion la 0asile Preotul ;elciu& mediaza conflictul dintre cei doi tarani, in care biata )na nu este decat o victima tra&ica /inuciderea )nei nu.i trezeste lui Ion re&rete sau constiinta vinovatiei, pentru ca in )na, iar apoi in Petrisor, fiul lor, nu vede decat &arantia proprietatii asupra pamanturilor

!ici moartea copilului nu.l opreste din drumurile lui dupa <lorica, maritata intre timp cu 6eor&e )stfel ca deznodamantul este previzibil, iar 6eor&e care.l loveste nu este dacat un instrument al destinului 6eor&e este arestat, <lorica ramane sin&ura, iar averea lui Ion revine bisericii %incolo de destinele individuale, romanul prezinta aspecte mono&rafice ale satului romanesc traditional" traditii le&ate de marile momente din viata omului (nunta, botezul, inmormantarea*, obiceiuri de 3raciun, relatii de familie, relatii socio.economice, 4ora ,ocul popular, portul, &ura satului, carciuma, institutiile (biserica, scoala*, autoritatile 3omunitatea se conduce dupa le&ile statului austro.un&ar, dar si dupa le&i nescrise 3asatoriile se fac in functie de avere si cu acordul parintilor, iar fetele trebuie sa isi apere virtutea Incalcarea acestor norme are urmari tra&ice, cum este cazul )nei, alun&ata si dispretuita de toti !aratiunea la persoana a III.a si obiectivitatea naratorului se realizeaza intr.un stil neutru, impersonal" metoda fara stralucire artistica, fara stil (- Lovinescu* /tilul direct alterneaza cu stilul indirect, in caracterizare fiind utilizat si stilul indirect.liber Ion de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv deoarece are ca trasaturi" specificul relatiei narator.persona,, obiectivitatea= impersonalitatea naratorului omniscient care intretine iluzia realitatii (viziunea realista*, utilizarea naratiunii la persoana a III.a, cu focalizare zero (viziunea dindarat*, atitudinea detasata in descriere, verosimilul intamplarilor