SUPORT DE CURS

COAFOR

CUPRINS

Tehnici de executare in domeniul coafurii ........................................................................................... 3
Noiuni de igien ................................................................................................................................ 88
Microbiologie ................................................................................................................................... 122
Norme de protecia muncii, PSI i protecia mediului ..................................................................... 148
Organizarea muncii i iniiere n afaceri .......................................................................................... 172







Tehnici de executare in
domeniul coafurii
Capitolul 1. Scurt istoric

Antichitatea. In lumea timpurie si primitiva, stilul cel mai simplu, purtat de oamenii de rand,
il constituia parul lasat lung sau taiat, purtat uneori strans intr-un fileu sau o banda. Aristocratia a
dezvoltat stiluri distinctive, mai elaborate. Nobilimea din Sumer, de exemplu, purta parul strans
intr-un coc greu, impletit in jurul capului sau lasat pe umeri. Parul era apoi pudrat cu pulbere de aur
si fixat cu un apret auriu, parfumat. Barbatii asirieni si babilonieni isi vopseau parul lung si barbile
patrate in negru si isi faceau bucle cu drotul. Unii purtau chiar peruci. Nobilii din Persia isi buclau
de asemenea parul si barba si le vopseau cu henna.
Nobilimea (barbati si femei, deopotriva) din Egiptul Antic purtau parul strans pe langa cap.
Mai tarziu, din motive de igiena intr-un climat cald, isi radeau testele cu lame din bronz. La ocazii
speciale si ceremonii, pentru a se proteja de soarele puternic, au adoptat peruci mari si grele, de
obicei negre. Ele puteau fi cu par scurt si buclat, sau lungi, incarcate de bucle si codite, ornate cu
ace de par impodobite cu fildes, ornamente de aur sau flori proaspete. Barbatii isi radeau barbile,
dar purtau barbi false impletite. In Grecia antica, barbatii purtau parul tuns scurt, iar uneori purtau si
barba. Mai tarziu, au inceput sa se poarte capetele rase. Femeile isi purtau parul lung pe spate sau
impletit intr-un coc, care mai tarziu avea forma unui cantalup. Ambele sexe purtau fileuri, iar
clasele avute foloseau drotul. Unele femei isi vopseau parul in rosu, iar la Atena, chiar si in albastru,
apoi il pudrau cu praf alb, auriu sau rosu si il impodobeau cu flori, panglici sau diademe pretioase.
In Roma antica, republicana si austera, barbatii si femeile au adoptat stilurile simple ale
grecilor, dar in timpul imperiului, clasele superioare foloseau drotul, iar barbatii isi pudrau parul cu
praf colorat sau de aur. Femeile isi vopseau parul blond sau purtau peruci in culoarea abanosului,
sau blonde, facute din parul femeilor barbare luate sclave. Parul era prins in crestet, in bucle si
cosite, uneori fiind fixate in forme inalte pe niste cosulete impletite din sarma. Peste tot in lumea
antica, coafarea si barbieritul erau efectuate de sclavii personali sau la barbierii publici.
Lumea neoccidentala, lumea islamica si Orientul. La musulmani, in mod traditional, parul
era strans modest si ascuns sub turban sau fes, iar la femei, sub val. Si femeile si barbatii mergeau,
de regula la hammam uri (bai publice), unde barbatii erau barbieriti (uneori rasi pe tot capul, cu
exceptia unei suvite din crestet), iar femeilor li se spala parul si li se clatea cu henna.
In China, dupa traditie, barbatii isi radeau parul de pe jumatatea frontala a craniului, iar
restul era impletit cu par de cal sau matase neagra. Purtata de Manciurieni si apoi impusa tuturor
supusilor acestei dinastii, coada impletita a ajuns in secolul 17 semnul supunerii, iar mai tarziu,
semnul demnitatii si al barbatiei. A trage pe cineva de coada era cea mai grava insulta. Femeia
chineza isi pieptana parul pe spate si il purta legat intr-un nod simplu, care putea fi decorat cu
piepteni pretiosi, ace de par sau flori. Fetele tinere purtau plete lungi.
In Japonia, conform traditiei, barbatii isi radeau fruntea si crestetul capului, lasand la spate o
codita subtire. Femeile japoneze din perioada medievala purtau parul revarsat pe spate. Dupa
introducerea pomadei de par, in sec. 17, femeile au adoptat parul strans si aranjat cu piepteni, ace
lungi de par si panglici, lasand libera ceafa, care era considerata foarte sexy. Coafurile lacuite ale
gheishelor, care de multe ori erau peruci, erau extrem de complicate si elaborate.
Africa. Africanii si-au dezvoltat stiluri complexe, care indicau pozitia sociala. Unele
presupuneau capul ras si pictarea scalpului cu argila si unsoare sau decolorarea parului cu amoniac
si fixarea cu balegar. La triburile Massai, barbatii care nu erau razboinici si femeile se purtau cu
capul ras, in timp ce barbatii razboinici isi legau parul de pe frunte in trei codite, iar parul de la
spate era prins intr-o coada lunga pana la omoplati. Femeile tribului Mangbetu isi aranjau pletele
peste un cosulet cilindric, in varful caruia parul era legat intr-un smoc care flutura liber. Aceste
stiluri se realizau intr-un timp indelungat si, in consecinta, parul nu era desfacut cu saptamanile.
Mult mai simplu se aranjau fetele din tribul Miango, care se pieptanau cu o coada lunga, legata cu
ramurele si isi acopereau capul cu o basma. Fetyele din tribul Ibo se radeau pe cap, iar apoi lasau
parul sa creasca numai pe unele portiuni, conform unui model complicat desenat pe pielea capului.
America pre-columbiana. In epoca pre-columbiana, capetele indienilor nord-americani de pe
Coasta de Est erau rase in intregime cu lame facute din scoica sau piatra, cu exceptia unei creste sau
coame de par lung. Iar indienii de la ses purtau parul in plete despartite printr-o carare pe mijloc,
care era de altfel si stilul obisnuit al tuturor femeilor indiene.
Mai la sud, in zone mai civilizate, au aparut stiluri mai complexe, cum ar fi de exemplu,
stilul cu spirale foarte stranse rotite in jurul urechilor fetelor de maritat din triburile Hopi. Femeile
triburilor Mixtece isi strangeau parul intr-un coc ca o chifla, sub un turban conic. Femeile Aztece isi
impleteau cosite cu snururi colorate, pe care le purtau cununa in jurul capului, asa cum unele femei
din Mexicul zilelor noastre mai poarta inca. La razboinicii Azteci creasta de par indica faptul ca
purtatorul ei a luat multi prizoniei. Nobilii Mayasi, care purtau niste palarii inalte, se pare ca isi
radeau craniile alungite in mod artificial. Capeteniile Incase purtau parul tuns relativ scurt, strans
intr-o banda pe care o infasurau de 5 ori.
Evul Mediu Occidental si Renasterea. Barbarii, care au cutreierat Europa medievala purtau
plete lungi si barba. Incepand cu secolul IX, nobilii de pe continent au inceput sa poarte parul scurt
(pana la barbie) si isi radeau barbile. Dupa cucerirea normanda a britanicilor cu parul lung, moda pe
continent s-a schimbat, revenind la parul lung, buclat si barba. In secolele XIII si XIV parul s-a
purtat rotunjit, pana la umeri, in stilul numit paj. Stilul castron de pudding, care lasa urechile
descoperite, la moda in secolul XV, a pierdut teren in favoarea aceluiasi paj, care se purta mai
simplu in nordul Europei, si aranjat cu meticulozitate in Italia. Clerul se distingea prin acea
tonsura, care era o portiune rasa din pielea capului, de obicei rotunda. Forma sa exacta a fost
subiectul unei dispute intre Biserica Celtica si Biserica Romana in secolul VII, cea din urma avand
castig de cauza.
Influenta Bisericii, preocupata intotdeauna de modestie, a incurajat femeile nobile casatorite
sa-si stranga parul cu panglici si sa-l acopere cu un val. In secolele XIII si XIV, parul era strans
deasupra urechilor in doi ciorchini de bucle sau infasurat in crestet si acoperit cu o calota din fir de
aur sau argint sau, la femeile din patura saraca, era acoperit cu o basma de in. In secolul XV,
doamnele bogate din nordul Europei isi smulgeau firele de par de pe linia fruntii pentru ca aceasta
sa para mai inalta si mai lata, iar parul era strans si ridicat la spate intr-un coc ascutit, cu un model
foarte elaborat. In insorita Italie femeile isi lasau parul sa cada liber in plete, sub un turban mic,
impodobit cu bijuterii sau o boneta. Atat femeile cat si barbatii se straduiau sa-si faca parul blond,
fie prin decolorare, fie prin vopsire cu sofran sau foi de ceapa, iar in cazul femeilor italiene, prin
expunerea timp indelungat la soare, acoperite cu o palarie cu calota decupata.
In secolul XVI, dupa ce regele Francisc I si-a ars din greseala parul cu lumanarea, barbatii
au trecut la parul scurt si mustata si barba tunse scurt. Parul femeilor era ascuns sub un fel de gluga
teapana (capison in Italia) care, cu timpul, si-a redus dimensiunile si a lasat vederii tot mai mult par,
in final ajungand o simpla toca moale. Parul era frizat in jurul fetei si ondulat cu drotul sau rulouri
de metal. Parul de la spate era impletit intr-un coc care aparea imediat deasupra marginii gulerului
inalt. Foarte popular era parul blond sau, in Anglia, cel roscat (ca al reginei Elisabeth I), iar cine
avea parul inchis la culoare si-l ascundea sub peruci in culorile la moda. Ca sa apara in nuante mai
deschise, parul era pudrat cu faina sau prafuri de diverse culori. Apoi parul era fixat cu rasina de la
arborele de cauciuc sau stejar. Bijuteriile, penele si acele de par ornamentale faceau decorul.
Secolele XVII si XVIII. In prima jumatate a sec. XVII, domnii purtau plete lungi, buclate,
care cadeau peste gulerele mari si albe. Destul de des parul era prins la spate cu o panglica, iar
mustata era tunsa ingrijit si barba era tunsa in forma de cioc (celebra Vandyke). Mai tarziu, barbatii
se purtau cu barba si mustata rase complet, iar parul si-l acopereau cu bonete (acasa) sau peruci cu
bucle lungi (in societate).
Parul femeilor era, in prima parte a sec. XVII, purtat lins, coafat cu un breton frizat pe
frunte si manunchiuri de zulufi atarnand peste urechi si un coc mic la spate, decorat cu rozete sau o
boneta din dantela fina.
In sec. XVIII, barbatii au continuat sa poarte peruci, dar mai mici si mai usoare, pudrate cu
alb. Unele peruci se terminau cu o bucla lunga la spate, prinsa cu o funda din catifea neagra sau
impletita sau invelita intr-un saculet din matase. Magistratii, militarii si marinarii aveau peruci
diferite, specifice fiecarei meserii.
In prima parte a sec. XVIII, femeile isi aranjau niste capsoare mici si zulufate, pudrate cu
praf alb si decorate cu ghirlande de flori si funde. Vaduvele, femeile din clasa mijlocie si toate
femeile, cand erau acasa, purtau o boneta mica. Pe la 1770, coafurile inaltate pe suporturi din par de
cal sau cosulete impletite din sarma, apoi fixate de cap cu o pomada si apretate, puteau ajunge pana
la aproape 1 metru inaltime. Unele peruci erau chiar prevazute cu arcuri, pentru reglarea inaltimii.
Erau impodobite in modul cel mai extravagant cu putinta, cu pene, flori si fructe, bijuterii, uneori
chiar cu corabii, gradini si menajerii. Astfel de constructii necesitau numeroase ore de munca, zile
sau chiar o saptamana intreaga. Intre doua ocazii in care se purta peruca, componentele acesteia
se puteau altera si face viermi. Astfel ca, pe la 1780, a aparut o reactie de respingere a acestor
extravagante, care a condus la stilul arici constand intr-o masa bogata de bucle.
Cam in aceasta epoca, coaforii au format o breasla distincta. Cei mai buni erau barbatii,
multi dintre ei avand o bogata experienta in producerea perucilor. Foarte vestit era Legros de
Rumigny, fost brutar, care a ajuns coaforul curtii regale a Frantei. In 1765 el a publicat Arta coafarii
doamnelor si a deschis la Paris Academia de Coafura, in 1769.
Secolul XIX. Revolutia Franceza si Imperiul napoleonian, care au adus gustul pentru
simplitate si antichitate, au avut un efect puternic asupra stilurilor. Atat barbatii, cat si femeile isi
taiau parul foarte scurt, in genul imparatilor romani, sau femeile isi innodau parul in stilul femeilor
din Grecia antica, cu bucle scurte incadrand fata. Se mai purtau in continuare perucile colorate.
Treptat, pe masura ce barbatii deveneau tot mai ocupati cu comertul, ei aveau la dispozitie
tot mai putin timp pentru a se ingriji de par. Astfel ca il purtau destul de scurt, doar uneori ondulat si
aranjat cu ulei de macassar. Majoritatea purtau mustata, favoriti si barba intr-o mare varietate de
forme.
Pe la 1830, femeile au inceput sa se coafeze cu un coc circular sau rulat drept pe crestet,
sustinut de panglici si piepteni, si cu doi ciorchini de buce scurte deasupra urechilor. Incepand cu
1840, coafurile presupuneau parul lins, cu carare pe mijloc si prins in parti in noduri din care
atarna cate un ciorchine bogat de carnaciori(bucle spirala), iar mai tarziu se purta un coc greu
din bucle la spate. Pe la 1880, parul din fata forma un fel de franjuri de zulufi frizati, iar dupa 1890,
pompadour-ul D-rei Gibson venea pieptanat peste un suport care forma o cununa ampla in jurul
fetei si prins la spate, rotit ca un melc. Buclele, zulufii si onduleurile Marcel cu un aspect foarte
natural se obtineau cu ajutorul drotului sau al fierului de ondulat inventat de coaforul francez
Marcel Grateau in 1870.
Secolul XX. Urmare schimarilor produse de Primul Razboi Mondial, femeile de pretutindeni
s-au tuns bob, ca o expresie a emanciparii politice si sociale. A urmat un lung sir de stiluri pentru
parul scurt, mulat pe cap, inspirate de stilul paj purtat de Greta Garbo sau stilul Peek-a-Boo (cucu-
bau, cu un ochi acoperit de un breton mai lung) lansat de starul hollywoodian Veronica Lake. Parul
scurt a facut ca onduleurile permanente, inventate de germanul Karl Nessler in 1905, sa castige
repede popularitate. Dar la vremea aceea, permanentul se facea numai la cald si dura cam 12 ore, iar
rezultatul nu era totdeauna reusit, ci mai degraba zbarlit. Mai tarziu, permanentul la rece, cu
chimicale, a simplificat mult lucrurile.
Pe la 1950, inventarea bigudiurilor de ondulare a facut posibila tunsoarea italiana, scurta si
in trepte. Pe masura ce femeile active si nonconformiste renuntau la portul palariei, stilurile, bufante
sau netede, cu coafuri geometrice, se raspandeau rapid. Prin anii 60, comercializarea unor mese de
par cu aspect natural in forma completa, de peruca, sau partiala (postise, mese), de lungimi si culori
diferite au dat posibilitatea fiecarei femei sa-si schimbe cu usurinta coafura.
In secolul XX, barbatii au adoptat parul tuns scurt si, in general, simplu, mergand pana la
tuns perie. Marea lor majoritate se purtau cu fata complet rasa. Prin anii 60, tinerii
nonconformisti (hippies) au adoptat pletele si favoritii sau barba, care se potriveau de minune cu
imbracamintea lor neconventionala. Unii au exagerat spre stilul salbatic. Toate aceste stiluri au
fost adoptate si ca noutate au aparut saloane de coafura pentru barbati, care ofereau tunsori din
foarfece sau lama, lotiuni, uscatul cu fileu, vopsitul parului, etc.
Exigente profesionale. In secolul XX un coafor trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte
specifice. In Statele Unite, un coafor trebuie sa urmeze cursurile unei scoli de cosmetologie, cu
aprox. 1000 ore de practica, pentru a putea primi o licenta de libera practica. In Europa, el trebuie sa
fie mai intai ucenic, intre 1 si 5 ani, inainte de a primi licenta, in Romania se poate urma un curs de
4-6 luni si se poate obtine diploma de calificare in meseria de coafor.

Capitolul 2. SALONUL DE COAFURA
n ultimii ani, numrul saloanelor a crescu foarte mult. n construcia lor s-a cutat s se in cont de
indicii necesari pentru a asigura microclimatul ideal pentru desfurarea activitii n condiii optime.
Saloanele de coafor pot fi de dou feluri:
Independente, cnd locul este destinat numai pentru coafor. Este forma cea mai indicat de
amenajare
Comasate, atunci cnd cabinetele sunt amplasate pe lng unitile de cosmetica,
manichiura-pedichiura.

1. DOTAREA SI ASPECTUL SALII DE ASTEPTARE
Sala de ateptare trebuie s aib o suprafa ce variaz n funcie de numrul persoanelor prevzute
aproximativ s atepte. Se consider cca 2-3mp de persoan, deci o sal de ateptare a unui salon va avea cel
puin 8-10mp.
Din punct de vedere sanitar, sala de ateptare trebuie s aib pereii zugrvii sau tapetai n culori
pastel. n cazul n care sunt vopsii cu vopsea de ulei, aceasta va fi aplicat numai pe partea inferioar a
pereilor, ntruct astup porii i mpiedic buna ventilaie.
Ferestrele trebuie s asigure ptrunderea unei cantiti ct mai mari de lumin i o bun aerisire,
precum i o izolare fonic i termic. Pe perei, pentru a completa estetica slii de ateptare i pentru a crea
un cadru ct mai plcut, pot fi aplicate tablouri adecvate, n specificul unitii respective.
Mobilierul slii de ateptare se compune din:
Canapele sau fotolii mbrcate ntr-un material plastic uor lavabil, acoperite cu huse n culori
deschise sau nflorate, plcute, n armonie cu culoarea pereilor.
Una-dou msue pe care vor fi amplasate: reviste de mod i de specialitate, vase cu flori.
ntr-un col al slii de ateptare, mobilierul este completat de o garderob.


2. DOTAREA SI ASPECTUL COAFORULUI
Pereii cabinetului trebuie construii astfel nct s se realizeze o bun izolare fonic i termic, iar
acetia zugrvii, pentru confort i igien n culori pastel.
Pardoseala trebuie s fie impermeabil, cu conductibilitate termic redus, cu proprieti antifonice,
uor de curat.
Uile cabinetului s fie prevzute cu deschidere nafar, s nu produc zgomot i s asigure o bun
izolare.
Ferestrele cabinetului s fie mari, cu deschidere oblic n interior asigurnd o bun aerisire i
luminozitate cabinetului. Este de preferat ca orice cabinet s fie orientat cu geamurile spre nord; astfel se
realizez un iluminat suficient, dar, n acelai timp, sunt evitate razele solare care ar supranclzi atmosfera
i ar deranja pe cei ce lucreaz.
Iluminatul cabinetului trebuie s fie intens i uniform pentru a se putea observa toate detaliile. Acesta
poate fi realizat natural prin geamuri curate. Lumina zilei rmne cel mai bun sistem de iluminat, att pentru
efectuarea unui vopsit ct i a unui tuns. n condiiile n care iluminatul natural este insuficient sau, n
timpul serii, cabinetul trebuie s fie iluminat electric-artificial. Se folosete iluminatul incandescent, pentru
c red fidel culorile i nu obosete ochiul. Se evit folosirea iluminatului fluorescent.
nclzirea cabinetului: se impune o temperatur corespunztore necesitilor de confort termic de 18-
20C. Variaiile de temperatur n 24 ore nu rebuie s depeasc 2-3C.
mprosptarea aerului se poate realiza natural prin ferestre sau artificial folosindu-se ventilatoare
pentru instalaiile de aer condiionat.
Echipamentul salonului
Cantitatea de echipament achiziionat depinde de bugetul pe care-l avei la dispoziie, de suprafaa
salonului i trebuie s se fac n aa fel nct s corespund necesitilor de confort i de estetic.
Designul salonului este foarte important i trebuie gndit cu mult atenie, iar dac este posibil, apelai
la sfatul unui expert. Este foarte important s respectai standardele care sunt impuse de legislaia n vigoare.
In salon gsim:
Mobilier
Oglinzi
Scaune
Csti
Climazoane
Instrumente necesare unui coafor:
Foarfeca pentru tuns
Peipteni de diferite mrimi:
-pentru diespieptnat
- pentru pus prul pe bigudiuri
- pentru tapat
- pentru tuns
- pentru vopsit
Perii de diespieptnat
Perii de finisat
Perii plate pentru uscat prul
Perii rotative:
- Pe suport din lemn sau pr natural
- Cu dinii din plastic
- Metalice sau ceramice
Uscator de par
Instrumente necesare pentru vopsit si decolorat:
Vazoane din plastic
Pensule
Csti pentru suvite
Instrumente pentru coafat:
Bigudiuri de diferite mrimi
Clipsuri cu varf plat pentru melci
Clipsuri cu varf ascutit pentru bigudiuri
Instrumente pentru permanent:
Bigudiuri din lemn sau plastic
Gume pentru permanent
Vazoane din plastic
Inventarul moale este compus din:
Halate de protectie
Prosoape flausate din BBC 100%
Mantile lungi pentru tuns
-cauciucate sau de unic folosint pentru vopsit
- Scurte pentru coafat
Tot acest mobilier, aparate electrice, materiale, ustensile, i produsele necesare trebuie aranjate cu
gust, pstrate ntr-o curenie exemplar i o ordine perfect.
Dezordinea, murdria, dau o not neplcut salonului, inspir nencredere persoanelor care solicit
servicii de infrumusetare, iar nerespectarea regulilor de igien n timpul lucrului pot afecta sntatea pielii,
expus tratamentelor.
Igiena personal i vestimentatia sunt foarte importante. Salonul va fi judecat dupa imaginea
receptionerei si a stilistilor. In special in aceasta industrie imaginea este importanta, de aceea trebuie sa va
asigurati ca:
Se realizeaza igiena personala pentru a preveni aparitia mirosurilor, de ex. cel putin un dus/ o baie
pe zi; folosirea deodorantelor/ antiperspirantelor. Se recomand igiena dentar regulat i folosirea
unui produs pentru remprosptarea respiraiei.
Nu fumati! Mirosul nu vine doar din respiratie, ci si din par si haine.
Purtati mereu un halat curat si calcat, suficient de larg pentru a va permite sa va miscati in voie.
Parul este curat si coafat.
Pantofii sunt curati si comfortabili,
Daca purtati dresuri/ sosete, asigurati-va ca sunt curate si ca nu s-au destramat.
Purtati un machiaj discret si improspatati-l de-a lungul zilei.
Unghiile vor fi ingrijite

3. NOTIUNI DE ETICA PROFESIONALA
n zilele noastre clienii se asteapta sa fie tratati cu respect si eficienta de catre personalul saloanelor
de nfrumuseare, totodata sa beneficieze de o serie de facilitati si nu in ultimul rand ca serviciile sa merite
banii investiti.
Hairstilistul trebuie sa aiba o tinuta impecabila, sa fie atenta si grijulie cu clientii, ceea ce va da o
imagine profesionista salonului. Abilitatile de comunicare sunt foarte importante, indiferent daca se
vorbeste personal cu clientul sau la telefon. Informatiile trebuie furnizate cu claritate si siguranta.
Obligaia hairstilistului este de a-i insui temeinic cunotinele teoretice i practice necesare i s fie
la curent cu toate noutile referitoare la metodele de lucru, aparatur, produse. Aceasta se pote realiza prin
schimburi de experien, seminarii, la care trebuie s participe.
Hairstilistul trebuie s se conformeze unor norme de conduit astfel:
Trebuie s lucreze corect, s aplice toate procedeele cunoscute, innd seama de msurile de
igien. Fiecare operaie s fie executat cu mult atenie, corect, nu n grab sau superficial.
S nu fac diferenieri ntre cliente n ceea ce privete vrsta, poziia social, sau n funcie de
simpatie. Toate clientele vor fi servite prompt i contiincios.
Hairstilistul trebuie s aib o atitudine demn n relaiile cu clientele. Discuiile purtate nu
trebuie comentate cu alte persoane. Trebuie s fie discret i serioas i s nu se amestece n
problemele personale ale clientelor.
Un hairstilist trebuie s tie s-i apropie clientele, s le tempereze dac sunt nervoase, cu
cuvinte frumoase i cu mult tact.
recomandarea serviciilor trebuie s se fac cu tact, fr s se impun serviciile respective, ci
doar sugerate, convingnd-o c-i sunt necesare. Pentru aceasta ctrebuie s aib gust i
discernmnt, s fie corect n recomandri.
Rbdarea, calmul i buna dispoziie sunt obligatorii n comportamentul hairstilistului.
Bonurile trebuie ntocmite corect n funcie de tarifele n vigoare, i, dac este cazul, s se dea
explicaiile necesare pentru sumele stabilite.
Pentru ntocmirea fiei sunt necesare o serie de date personale ale clientei. Acestea se pot afla
cu mult tact i dibgie, ntr-o conversaie plcut, presrat i cu o glum, fr a se pune
ntrebri indiscrete.
n cadrul colectivului n care lucreaz, trebuie s aib o atitudine demn, colegial, sa fi modesta,
amabila, discreta,atenta si serviabila cu colegele, oferindu-si serviciile in limita timpului disponibil. Trebuie
s se respecte pe ea nsi i pe colegii de munc, pentru a fi respectat. Atmosfera n care i desfoar
activitatea depinde de comportamentul ei la locul de munc.
4. Igiena salonului
Pentru a preveni rspndirea infeciilor:
fiecare stilist ar trebui s aib cel puin dou seturi de ustensile, unul n utilizare i cellalt
sterilizat, pregtit pentru urmtorul client
pentru fiecare client se vor folosi prosoape i pelerine curate. Prosoapele trebuie splate i uscate
dup utilizare (nu doar uscate)
prul trebuie mturat i aruncat la gunoi imediat dup tuns
suprafeele unde se lucreaz trebuie curate regulat cu ap cald i detergent.
clienii care au boli ale scalpului nu trebuie tratai n salon, ci trebuie s li se recomande un
medic. Dac serviciul este nceput i se observ o boal a scalpului, lucrul trebuie oprit imediat. Prul
contaminat, de exemplu ca pduchi, trebuie mturat imediat i pus ntr-un container sigilat. Echipamentul i
hainele care au intrat n contact cu clientul acesta trebuie sterilizate i dezinfectate.
pieptenii, periile i alte instrumente nu trebuie utilizate pe piele tiat sau crpat sau pe erupii.
n caz contrat trebuiesc sterilizate imediat. Dac pielea este tiat accidental cu foarfecele acesta trebuie
imediat splat i sterilizat.
Toate ustensilele cum ar fi pieptenii, periile sau bigudiurile trebuie curate cu ap i spun
pentru a ndeprta firele de pr, praf i murdrie. Foarfecele va fi curat cu antiseptic. Acest lucru trebuie
fcut naintea sterilizrii i dezinfectrii.
Dac ustensilele sunt scpate accidental pe jos, ele trebuie splate, uscate i sterilizate nainte de
a fi utilizate din nou.
trebuie s fii ateni cu instrumentele care pot tia sau strpunge pielea i atenie la rnile sau
tieturile sngernde pentru c exist riscul infectrii cu SIDA sau hepatit B.
SIDA
Aceasta este cauzat de un virus care atac sistemul imunitar al corpului, mpiedicnd corpul s i
vindece rnile sau bolile. Se transmite prin snge sau prin esut deschis de la o persoan infectat prin contact
al pielii i poate fi fatal.
Hepatita B
Este un virus care atac ficatul. Este o boal grav i poate fi mortal. Este transmis prin snge
infectat sau esut deschis care vine n contact cu fluidele corpului unei persoane neinfectate, de obicei printr-
o tietur.

Capitolul. 3
DIAGNOSTICUL
STRUCTURA FIRULUI DE PAR
RDCINA, sau foliculul pilos, situat n interiorul dermei, este cea care constituie partea vie a
firului de pr, locul unde acesta se formeaz. E o uzin biochimic, unde domnete o activitate intens:
celulele se nmulesc aici mai repede dect n restul organismului, cu o uimitoare capacitate de rennoire.
FIRUL, care e partea vizibila, este de fapt un esut deja mort!
Rdcina firului de pr se dezvolt din folicula prului, care are o rezerv de sange (firul de pr nu
contine vase de sange). Celulele care formeaz firul de pr migreaz de la rdcin n sus spre stratul exterior
al pielii, scalpul ntrindu-se gradat. Cand firul de pr a iesit din scalp, celula nu mai este vie si de aceea
spunem c prul nu este o materie vie, ci o materie lipsit de viat.
Fiecare fir de pr are propriul su ciclu, programat genetic: o faz de cretere anagen-care poate
dura de la cteva luni pn la apte ani, o faz de regresie-catagen-de cteva sptmani, i o faz de odihn
telogen, de la 3 la 4 luni, care precede cderea i, din nou, creterea. Aceste diferene ale speranei de viaa
sunt cele care explica faptul ca unii nu ajung niciodat s aib prul cu adevrat lung... Din fericire, dac
pierdem, in mod normal, de la 20 la 80 de fire pe zi 20.000 pe an, cele 100.000-150.000 de fire ale prului
nostru sunt complet autonome i preiau tafeta n aa fel nct lipsa nu se vede.
Firul de pr are 3 straturi importante:
Mduva sau medula este cavitatea central a firului de pr ce formeaz canalul medular: are efect
slab asupra caracteristicilor prului.
Cortexul este un strat fibros, ce contine substante colorante ale prului- pigmentii, un fel de substant
liant responsabil cu mentinerea laolalt si cu elasticitatea stratului. Stratul fibros si substanta liant se
modific odat cu schimbarea culorii si formei prului.
n componenta prului intr mai multe straturi, 90% din acestea fiind o protina numita keratina. Restul
l formeaz mineralele si alte substante (apa, lipide, pigmenti, elemente de identificare).
Keratina este alctuit din uniti de aminoacizi care se gsesc n lanuri care se numesc lanuri de
polipeptide. Aceste lanuri de polipeptide sunt legate unele de altele prin verigi. Verigile temporare se sparg
i se reunesc atunci cnd prul este uscat, fixat sau ntins, sau cnd prul este pieptnat ntr-un stil diferit. Ele
se numesc verigi temporare pentru c toate aceste procese sunt anulate prin umezirea prului. Exist i verigi
permanente care sunt foarte puternice i pot fi rupte numai prin utilizarea unor substane chimice puternice
sau prin aplicarea unei soluii de permanent.
Cuticula este nvelisul exterior al firului de pr si se compune din straturi mrunte sub form de
solzi; are rol de protector al cortexului si un rol esential n aspectul sntos si strlucitor al prului. Este mai
expus datorit periajului si a coafurii asa c este esential s se previn deteriorarea lui, mai ales pentru rolul
su de protectie a cortexului mpotriva pierderii de ap si deteriorrii mecanice


Structura scalpului (sau a pielii)
Scalpul (pielea) este mprit n dou straturi:
stratul exterior |epiderma| este stratul protector care elimin celulele moarte ale pielii. Cnd acest lucru se
ntmpl excesiv, se produce mtrea
stratul interior |derma| este cel mai gros i cel mai important strat al pielii. Acolo foliculele, terminaiile
nervoase, glandele sebacee, sngele i glandele sudoripare i gsesc adpostul.
Prul nu poate supravieui fr a fi alimentat cu snge. Inima pompeaz snge care conine oxigen (necesar
pentru keratin) nspre suprafaa pielii prin artere. Arterele devin capilare n interiorul dermei, facilitnd trecerea
sngelui pn la baza firului de pr pentru a-l hrni. Cu ct acest procedeu se realizeaz mai eficient, cu att prul va
crete mai repede. Aadar, cnd piele noastr este roie i cald n timpul verii, prul i unghiile cresc mai repede.
TIPURI DE PAR
Clasificare in functie de diametru
-par fin (diametrul sub 0,04 mm)
-parul mediu (diametrul intre 0,05-0,07mm)
-parul gros (diametrul de 0,08 mm si peste)
Clasificare in functie de cantitatea de sebum
NORMAL. Este sntos de la natur, strlucitor i se murdrete putin.
USCAT. Fragil, tern, sufer de o lips marcat a sebumului ce
unge solzii i care d parului aspectul sntos. Asta se ntmpl n mod deosebit cu prul cre, a crui
suprafa neregulat complic buna repartizare a acestui lubrifiant natural.
GRAS. Sebumul este cel mai bun... dar i cel mai ru lucru, atunci cnd este n exces: transpiraia, stresul,
hipersecreia de hormoni masculini, medicamentele... sunt tot atia factori declanatori. Scalpul este, de
fapt partea corpului cea mai bogat n glande sebacee. i acestea sunt gata s se activeze in orice moment:
este suficient sa atingem parul un pic mai des! Ct despre periat i masaj, acestea se recomand a fi efectuate
cu blndee.
MIXT. Rdcini grase, vrfuri uscate: o adevrat btaie de cap, n principiu legat de tratamentele prost
adaptate. n cea mai mare msur, este vorba de un fost pr gras, cruia secreia i-a fost diminuat prin
colorri i ondulri permanente repetate. Sau despre un pr cu tendin spre uscat, cruia ampoanele prea
agresive i-au decapat scalpul i i-au stimulat seboreea.
Prul si schimb tipologia n medie o dat la sase ani. n consecint, ngrijirile pe care i le acordm
trebuie adaptate la aceast evolutie.
Clasificare in functie de forma tijei capilare
Cu cat un fir este mai plat cu atat se increteste mai mult. Forma tijei capilare, al crui tipar" se formeaz la
rdcin, sub scalp, va fi cea care determin textura firului. Dac l privim n seciune, la microscop, vom
observa c are forma unei elipse, mai mult sau mai puin aplatizat, n funcie de tipul de cretere i de
implantare.
DREPT. Un pr drept este caracterizat printr-o seciune rotund: cu ct aceasta este mai simetric, cu
att se apropie mai mult de prul asiatic, care este cel mai bun exemplu, prezentnd, n acelai timp, cel mai
mare diametru, ns prul de tip european prezint i el acelai model de structura.
ONDULAT l FRIZAT. Mergnd de la cel mai rotund pn la cel mai plat, toate variaiile conturului
seciunii firului coexist (chiar pe acelai cap!), dup capriciile prului, pe a crui lungime pot fi prezente
zone de torsiune.
CRE. Cea mai plat tij capilar este cea a prului african, n consecin acesta caracterizndu-se prin
bucle extrem de stranse.
Stabilirea condiiei prului
Poziionare Condiie bun Condiie proast
Condiia de suprafa Solzii cuticulei sunt plai i
strni
Solzii cuticulei sunt ridicai i
deschii, uneori deteriorai. Suprafaa
este aspr, prul fragil (vrfuri
despicate). Cuticula este deteriorat.
Acesta este aa-numitul pr poros.
Condiie intern Suprafaa este neted i
strlucitoare. Verigile de
legtur din interiorul
cortexului sunt puternice i
elastice i sunt umede n mod
natural.
Verigile au fost rupte de substane
chimice puternice cum ar fi: soluie
de permanent, peroxid de hidrogen.
Prul i-a pierdut puterea,
elasticitatea i umiditatea natural
(prin solzii deschii ai cuticulei).
Prul poart denumirea de supra-
elastic (pr care se ntinde foarte
uor).

Testul de porozitate
Pentru a realiza un test de porozitate, luai cteva fire de pr i inei-le ferm ntre degete, trecndu-le
printre degete pn la rdcin. Dac prul este aspru, atunci nseamn c este poros, iar solzii cuticulei sunt
deteriorai.
Testul de elasticitate
Prul condiionat are o bun elasticitate. El se poate ntinde pn la o treime din lungimea sa cnd
este uscat, jumtate din lungimea sa cnd este ud, i apoi revine la lungimea iniial.
Prul care i-a pierdut elasticitatea pentru c verigile interne din cortex au fost deteriorate se poate
ntinde pn la dou treimi din lungimea sa sau se poate chiar rupe.
Metoda
Pentru a testa elasticitatea prului, luai o uvi subire de pr umed ntre degetul arttor i degetul
mare i tragei uor. Dac se ntinde mai mult dect jumtate din lungimea sa, atunci este supra-elastic i s-ar
putea rupe.
Teste de incompatibilitate
Unele produse pe care clienii le-au folosit pe prul lor pot reaciona ru n contact cu unele produse
chimice pe care intenionai s le utilizai i prul se poate rupe.
Cele mai comune produse sunt substanele care refac culoarea prului, cum ar fi Grecian 2000. Ele
conin sruri metalice, iar culoarea se stabilizeaz dup o perioad de timp. Prul deseori capt o culoare
verzuie i este aspru la atingere. Problema este c cei mai muli clieni nu recunosc c le-au folosit pentru c
nu consider c i-au vopsit prul folosindu-le (ei cred c i-au refcut culoarea natural a prului).
n salon, unui client care a folosit substane care refac culoarea prului nu trebuie s i se fac:
permanent
vopsire
decolorare
pentru c toate aceste produse conin peroxid de hidrogen.

Aptitudini comerciale
Salonul exist pentru un singur motiv: pentru a avea profit. Personalul trebuie s ncurajeze clienii
s revin i s viziteze salonul regulat. Saloanele de succes sunt cele care au clieni muli care frecventeaz
salonul regulat. Nu exist reclam mai bun dect un client satisfcut cu un pr impecabil i sntos. Un
stilist de succes trebuie s aib:
clientel regulat
personalitate agreabil
un puternic sim de profesionalism
bun expertiz
abilitatea de a se vinde clienilor
Ce se vinde:
Stilitii nu vnd doar:
produse: ampoane, sprayuri, spume, geluri, cear etc. care ajut clientul s-i menin coafura.
echipament sau accesorii: piepteni, perii, bijuterii, ornamente pentru pr, usctoare, plci de
ntins prul etc.
ei promovez:
salonul
pe ei ca i stiliti
serviciile i tratamentele salonului
Aadar toi stilitii trebuie s aib cunotine complete despre serviciile salonului.

Capitolul. 4 SPALATUL. MASAJUL
1. Curatarea parului si a pielii capului
1.1 Lucrari pregatitoare
Lasati clienta sa se aseze
Puneti-i pelerina
Pieptanati sau periati parul
Apreciati starea parului si a pielii capului
Consiliati clienta si conveniti impreuna asupra alegerii samponului.
1.2. Realizarea spalarii parului. Pozitia de lucru pentru spalarea pe spate.
Orientati in asa fel scaunul sau bazinul pentru spalat, incat marginea bazinului sa fie la
inaltimea cefei.
Aplecati usor capul clientei pe spate, in asa fel incat ceafa sa vina peste marginea bazinului
(v.fig.1 ).
Intrebati clienta daca sta comod.
Asezati-va in spatele bazinului.
Deschideti cu grija robinetul si reglati temperatura apei.
Aparati cu mana fata clientei de apa,
tineti dusul aproape de par, evitand
jeturile puternice (v.fig.2).
Intrebati clienta daca temperature apei
este placuta si daca este necesar,
modificati-o. In acest ultim caz, jetul
se indeparteaza de cap.
Udati temeinic parul.



Prespalarea
Repartizati uniform pe parul ud cam jumatate din cantitatea totala necesara de sampon.
Realizati un masaj scurt de curatare cu varfurile degetelor usor flexate.
Incepeti cu zona fruntii. Masati, dinspre frunte spre ceafa, cu miscari circular-frictionate si
presand mai mult sau mai putin - fara a smuci ori a trage;
incepeti din nou cu fruntea, alunecand spre tample cu miscari circuIar- frictionante, pana spre
ceafa;
intrebati clienta daca receptioneaza in mod pIacut masajul. Zona tampleIor, foarte sensibila,
masati-o apasand mai putin. Succesiunea zonelor masate poate varia.
Clatirea
Daca este necesar, potriviti din nou temperatura apei si clatiti samponul. Procedati ea Ia
umezirea parului.
Spalarea principala
Procedati ca la prespalare.
Efectuati masajul de curatare
pana cand parul este bine spumat
si continuati cu masajul de
relaxare.
Clatirea finala
In timpul clatirii ravasiti mereu parul cu
mana, pana cand se duce toata spuma.
Stergeti apa ramasa pe par (v.fig.3).



Activitati ulterioare
Asezati cu grija prosopul plusat pe conturul paruIui, in asa fel ca Ia ridicarea capului sa nu se
scurga apa pe fata clientei (v.fig.4).
Lasati clienta sa se aseze intr-o pozitie
comoda.
Presati cu prosopul apa ramasa, de la
radacina pana la varf, pana cand stergeti
complet parul.
Cand este ud, parul se va despieptana
cu o perie sau cu un pieptene cu dintii
foarte rari.
Despieptanatul se va incepe de la
ceafa, la fiecare suvita se va diespieptana varful si apoi se trece treptat pana la despieptanatul spre
radacina firului de par.


















Capitolul. 5 TUNSUL

Foarfeca de tuns
Foarfeca de tuns este folosit pentru tierea prului n cadrul realizrii tunsorilor brbteti sau de dam.
Foarfeca de tuns este alctuit din:
lamele foarfecei, a cror parte interioar se numete ti
articulaia - locul unde lamele foarfecei se ncrucieaz i sunt fixate cu un urub
coada foarfecei-format din 2 componente prevzute cu lcauri pentru degete



Atenie!
Vrful i tiul foarfecei pot produce rni!

Foarfeca de filat

Foarfeca de filat este folosit pentru filarea prului.
Filare= rrirea (subierea) uniform a prului.
Avantajul folosirii foarfecei de filat este obinerea de lungimi diferite ale firelor de pr, fr a se
forma trepte vizibile.
Foarfecele de filat sunt de dou tipuri:
1. foarfeca dinat fin pe dou pri
-taie, la o nchidere, aproximativ o treime din numrul firelor de pr
- este recomandat pentru filarea prului uscat.
2. foarfeca de modelat, dinat doar pe o parte
- taie, la o nchidere, aproximativ jumtate din numarul firelor de pr
Mnuirea foarfecei de tuns

Reguli de protecie a muncii n mnuirea foarfecei de tuns
Lucrtorul trebuie s poarte echipamentul de protecie.
Se vor folosi doar instrumente tioase fabricate din oel inoxidabil.
Instrumentele tioase nu se in n buzunar.
nainte de nceperea lucrului, instrumentele trebuie verificate. Dac foarfeca prezint jocuri n
articulaii, va fi dat la reparat.
Instrumentele tioase vor fi mnuite cu grij pentru a nu produce rniri lucrtorului, colegilor sau
clientului.
Instrumentele tioase nu vor fi manipulate cu mna ud.

Reguli de mnuire a foarfecei de tuns
Aezai foarfeca cu vrful spre stnga. Capul urubului trebuie s fie orientat n jos.
Introducei degetul mare al minii drepte n lcaul de jos, iar inelarul n cellalt lca, pn la a doua
falang.
Punei degetul arttor i cel mijlociu pe partea superioar a cozii foarfecei.







Pentru a ine fix foarfeca i a o conduce sigur, apsai cu degetele arttor, mijlociu i inelar pe partea
superioar a cozii acesteia.
n timpul tunsului, se mic uniform doar lama superioar a foarfecei acionat de degetul mare. Lama
inferioar rmne nemicat.
Important!
Dac foarfeca este acionat cu toate degetele, ea nu este condus uniform. Aceasta se va reflecta negativ
n calitatea tunsorii.
Pentru a exersa mnuirea foarfecei de tuns:
Nu introducei prea mult degetul mare n lca, deoarece nu vei putea manevra foarfeca.
Spijinii foarfeca nchis, cu lama inferioar, pe arttorul minii stngi.







Cu ajutorul degetului mare, deschidei i nchidei foarfeca astfel sprijinit. Trebuie s se mite doar lama
acionat de degetul mare.
Retragei din timp n timp degetul arttor care susine lama inferioar a foarfecei i continuai s acionai
lama superioar cu degetul mare.

Mnuirea foarfecei de tuns mpreun cu pieptenul

Pe parcursul realizrii tunsorilor, foarfeca i pieptenul se folosesc concomitent. De aceea, este
foarte important deprinderea mnuirii foarfecei de tuns mpreun cu pieptenul.
Exerciiu
Analizeaz imaginile, citete instruciunile i pune-le n practic!




Introdu inelarul minii drepte n orificiul superior al foarfecei. Rsucete mna n jos i ine foarfeca cu
mna uor flexat.


mpinge foarfeca spre interiorul palmei. Ia piptenul tot cu mna dreapt i ine-l cu degetul mare i cu
arttorul.
Repet exerciiul pn cnd vei reui, fr efort, s ii ntr-o mn foarfeca i pieptenul mpreun.

PREGTIREA CLIENTEI N VEDEREA REALIZRII TUNSORII

Consilierea clientei-se face printr-o discuie politicoas pentru explicarea corelrii caracteristicilor
ei cu forma tunsorii
Consilierea are caracter individualizat, cu luarea n consideraie a dorinelor pentru:
a satisface nevoia de informare a clientei
a oferi servicii i produse care s acopere necesitile clientei
servire a clientei, care contribuie la satisfacerea ei i la formarea unei impresii pozitive
Discuiile de consiliere se pot face naintea, n timpul, la ncheierea unei tunsori.
Se mpart n:
Faza de ntmpinare i contact
salutai cu amabilitate clienta
zmbii-i
vorbii clar i rar
nsoii clienta spre locul de munc
Faza de informare
punei ntrebri clare pentru a afla dorina clientei
ateptai rspunsul; punei ntrebri pn v vei forma o imagine clar asupra dorinei clientei
explicai clientei c un rol important n alegerea tunsorii este studierea imperfeciunilor craniului i
ale figurii
s i se prezinte cu ajutorul cataloagelor, revistelor, programelor de calculator posibile tipuri de
tunsori
Faza de consiliere
evideniai avantajarea clientei i oferii-i i alte posibiliti dac este nehotrt
Faza de ncheiere i confirmare
convingei-v c clienta a neles totul corect i este de acod cu tunsoarea potrivit
ludai clienta i confirmai-i c a fcut o alegere bun
dup executarea tunsorii ntrebai clienta dac este mulumit
oferii clientei sfaturi, recomandai-i produse pentru ngrijirea prului acas

COAFORUL TREBUIE S CONVING CLIENTA C EL ESTE UN EXPERT N
MBUNTIREA ASPECTULUI GENERAL

Protejarea mbrcmintei clientei
Scopul:acoperirea mbrcmintei clientei astfel nct aceasta s nu se pteze sau s se ude
mantaua de tunsprotejeaz mbrcmintea clientei de prul tuns

Aezarea clientei ntr-o poziie comod i n acelai timp optim pentru lucrtor se face
utiliznd scaune profesionale cu nlime reglabil

INSTRUMENTE I APARATE FOLOSITE LA REALIZAREA UNEI TUNSORI:
Foarfeca;
Brici cu lama;
Pieptene;
Foarfeca de filat;
Masina nr. 0000.
Este recomandat ca tunsoarea sa se execute pe parul ud!

Etapele unei tunsori:
aezarea clientei n mod corespunztor pe scaun i reglarea lui n raport cu nlimea clientei;
alegerea unei tunsori n funcie de fizionomia i imperfeciunile craniene;
alegerea genului de tunsoare n funcie de calitatea, cantitatea, lungimea i starea de sntate a prului;
scurtarea prului la o lungime care s avantajeze fizionomia
Tipuri de fizionomii:
Faa oval
Este considerat formatul ideal cruia i se potrivete orice tunsoare.




Faa prelung
Mai mult lung dect lat, se preteaz prului tuns de lungime medie care adaug volum pe prile
laterale. Evitai tunsorile cu prul pn la umeri i pieptnturile care dau volum prii inferioare a feei
dumneavoastr.





Faa ptrat
Limea feei reprezint mai mult de dou treimi din lungime, dndu-i un aspect ptrat.Tunsorile
drepte i liniile orizontale nu avantajeaz. Alegei un stil ciufulit sau care s ascund o parte din fa. Mrii
volumul pe prile laterale ale frunii sau la baza capului pentru a lungi faa.
Alegei tunsori cu lungime medie, peste maxilar sau chiar mai jos.





Faa rotund
Limea feei depete dou treimi din lungime. Alegei o tunsoare cu volum pe cretet i lateral
pn deasupra urechii. Pieptnturile asimetrice i liniile n diagonal vor da impresia unei fee prelungi.





Faa lat
Echilibrai formatul feei pieptnnd prul n sus, cu linii verticale. Dai volum prului spre tmple i
n cretet. Evitai tunsorile cu volum mare pe lateralele feei.




Faa coluroas (diamant)
Alegei tunsorile care acoper fruntea i pomeii. Dai volum prului n zona maxilarelor. Nu
pieptnai prul pe spate pentru a evita dezgolirea feei.





Faa n form de inim
Lat n partea superioar i ngust la cea inferioar. Echilibrai dnd volum prului la partea
inferioar a feei.





Faa n form de par
Alegei pieptnturi bogate n cretet i la tmple pentru a echilibra maxilarele late. Optai pentru
onduleuri, lsnd fruntea liber.





13. Tehnici de tuns
- tehnica bob: in aceasta tehnica, lamele foarfecului taie perpendicular suvita de par, de la un capat la
celalalt, pana se scurteaz toate firele de par
- tehnica pivot point: in aceasta tehnica lamele foarfecului vor scurta suvita de par in unghi de aproximativ
45 de grade; se va pivota dea latul suvitei scurtand-o in acest fel, fara a intra cu varful foarfecului in
adancime. Dup taiere, marginea va avea aspectul unui fierastrau.
- Tehnica deep point: lamele vor fi paralele cu firele de par din suvita, iar scurtarea se va face in adancime,
bagand varful foarfecului in suvita si dintr-o singura miscare se va taia parul. Se scoate apoi foarfecul si
pentru o noua taiere se va proceda la fel. Aceasta tehnica se executa numai pe parul uscat.
mprirea primar i secundar
nainte de nceperea tunsului, este necesar s mprii prul n pri bine definite. Acestea poart
numele de seciuni. Urmnd acest procedeu, vei reui s ducei la bun sfrit planul cu mai mult acuratee.
Partea primar este o linie dreapt pornind din centrul liniei prului din fa i continund pn n
centrul liniei prului de la ceaf.
IMPARTIRE PRIMARA:
Partea secundar este o linie dreapt de-a curmeziul vrfului capului, pornind din spatele unei
urechi i ncheindu-se n spatele celeilalte urechi.
IMPARTIRE SECUNDARA
Distribuirea prului la designul de baz
Stilurile de baz trebuie s aib o linie bine definit, ceea ce nseamn c nu trebuie s existe lungimi
diferite.
Pentru a realiza un design de baz, prul trebuie s fie pieptnat n forma lui natural atunci cnd este
tuns. Prul este n forma lui natural atunci cnd cade natural datorit gravitaiei.
Pentru a putea pieptna prul n poziia sa natural, trebuie s nelegei cum este distribuit natural
prul pe suprafaa capului. Prul care crete n vrful capului pornete n general din vrful capului crend un
model sub forma unor linii care sunt repartizate pe tot cretetul capului. Prul trebuie s se ntind de-a
lungul curbei capului nainte s cad liber. Prul care crete sub coam va cdea n general datorit
gravitaiei, atrnnd liber. Urechea este un obstacol pentru pr deoarece prul care crete deasupra urechii
trebuie s strbat o distan mai lung peste ureche pentru a ajunge la ceaf.

Poziia capului n cazul unui design de baz
Poziionarea capului este important atunci cnd trebuie s realizai un design de baz.
Capul trebuie s fie orientat spre fa sau uor nclinat atunci cnd tundei seciunile din spate.
Cnd capul este drept, linia ajuttoare se va modifica datorit micrii muchilor gtului, de exemplu
prul de pe ceaf cade pe centru i se ridic n prile laterale.

Poziia capului

Ca urmare a acestei micri a gtului, trebuie s inei seama de acest luru cnd vrei s realizai linia
de design a prului de deasupra umerilor. Acordai o atenie deosebit urmtoarelor detalii:
pentru a obine o linie dreapt, poziia degetului trebuie s fie uor aplecat;
pentru a obine o linie convex, poziia degetului trebuie s fie dreapt;
pentru a obine o linie concav, poziia degetului trebuie s fie ntr-un unghi bine definit;
pentru lungimi mai mari, de ex. pr peste umeri, inei degetul n poziie dreapt.
Dac clienta st picior peste picior, acest lucru poate afecta poziia capului i n consecin i linia
designului. Dei efectele vor fi probabil minore, vor fi observabile la un design de baz.
Poziia minii i a foarfecelui la un design uniform

Cnd inei prul, trebuie s v asigurai c nu exercitai tensiune asupra lui, ntinzndu-l astfel.
Acest lucru va duce la o linie de design imperfect atunci cnd prul se usuc. Prul trebuie inut i tiat n
poziia lui natural, aa cum cade el natural, fr a se exercita tensiune asupra lui i fr a-l ridica.
De asemenea, putei modifica cderea natural a prului, prin ndeprtarea prului de cap atunci cnd
l tundei. Cnd realizai un design uniform, nu trebuie s ridicai prul sau s-l ndeprtai de scalp n timpul
tunsului. Dac facei acest lucru, va rezulta ntr-o tunsoare n trepte.
TEXTURA I NEREGULARITILE PRULUI
Anumite neregulariti ale prului pot cauza dificulti atunci cnd realizai un design de baz. Cnd
v consultai cu clientul, trebuie s fii foarte atent i s observai dac clientul are:
double crown / vrtej n vrful capului (dou poriuni de pr apropiate una de cealalt, pe
care prul crete n direcii opuse)
front cowlick / vrtej frontal (poriune de pr care crete brusc spre stnga sau spre dreapta)
nape cowlick / vrtej pe ceaf
widow's peak / poriuni pe care prul formeaz un V (fire de pr care se ntlnesc ntr-un
singur punct n mijlocul liniei frunii)
poriuni n care prul crete nspre exterior n partea din fa a capului sau n prile laterale
poriuni n care prul crete spre interior n partea din fa a capului sau n prile laterale

Aceste neregulariti afecteaz direcia i distana pe care prul o parcurge pentru a ajunge la linia de
design. Trebuie s inei cont de toate acestea atunci cnd tundei prul. De exemplu, este important s nu
exercitai tensiune n aceste zone pentru a evita eventualele neuniformiti ale liniei de design.
PROCEDURA DE REALIZARE A UNEI TUNSORI DE BAZ
nainte de a ncepe:
1. amponai i aplicai balsamul pe prul manechinului.
2. Pieptnai prul cu un pieptene cu dinii rari.
3. Secionai prul n pri primare i secundare.
4. Se va folosi foarfecele pentru a stabili linia ajuttoare.
Tunsul
Stabilii linia ajuttoare prin mprirea n seciuni la ceaf ntr-un anumit unghi.
Acest lucru previne rotunjirea colurilor, ncurajnd prul s fie pieptnat drept.
Verificai ca poziia capului manechinului s fie orientat nainte.
Poziionai-v chiar n spatele seciunilor. Nu v deplasai corpul spre coluri, deoarece acest lucru va
modifica unghiul cotului i va face colurile liniei de baz s fie tunse mai scurt.
Not: Concentrai-v eforturile mai mult pe pieptnarea prului dect pe tuns.
Folosii partea cu dinii mai dei a pieptenului pentru o tensiune ridicat.
Tundei linia ndrumtoare la lungimea si forma dorit, de exemplu dreapt sau ntr-un anumit unghi.
Trecei la urmtoarea seciune. Mrimea seciunii va fi dat de grosimea firului de pr, de exemplu
pentru prul subire, seciuni mari, iar pentru prul cu fir gros, seciuni mai mici.
Asigurai-v c linia ndrumtoare este vizibil.
Tundei fiecare seciune nou la aceeai lungime cu linia ndrumtoare. Acest lucru va crea o linie de
baz cu greutate.
Continuai cu seciunile din spate, lucrnd de la stnga la dreapta sau invers.
Cnd ajungei la zona coamei, folosii partea cu dini mai rari a pieptenului, pentru a repartiza prul
de-a lungul curburii capului.
Verificai din cnd n cnd pentru a v asigura c tunsoarea este simetric n ambele pri, n timp ce
v ndreptai spre linia secundar.
Cnd linia tunsorii este uniform, trecei la urmtoarea seciune.
Seciunile laterale 3 i 4 cuprind tot prul din partea secundar spre fa.
Seciunea 3 poart numele de seciune box. Reprezint limea urechii i se ntinde paralel cu linia
secundar.
Aceast seciune permite prului s cad peste ureche. Dac prul este ntins n jos peste ureche i
tiat, se va ridica, devenind mai scurt.
Luai o seciune orizontal de la linia secundar pn la linia frontal a prului.
Capul trebuie s fie drept sau aplecat ntr-o parte.
Luai puin din prul din spatele urechii pentru a v orienta n prile laterale. Continuai cu unghiul
dorit.
Cnd tundei seciunea box, inei prul astfel nct s ating doar puin vrful urechii.
Continuai apoi n fa seciunea 4 folosindu-v de seciunea box pentru a v ghida.
inei aceast seciune ntins n jos n faa urechii pentru a preveni tunsoarea n scri.
Continuai pn la linia primar.
Cnd ajungei la ultima seciune, n vrf, trecei din nou la partea cu dini mai rari a pieptenului
pentru a ajuta prul s cad natural peste cretetul capului.
Repetai micrile i pe partea cealalt a capului.
Verificai cu ajutorul unei oglinzi dac ambele pri sunt egale.
Nu uitai
inei capul orientat spre fa atunci cnd tundei seciunile din spate pentru a preveni
asimetriile.
inei prul ntins n jos, deoarece ridicarea sa va cauza gradaii ale tunsorii.
Aezai-v chiar n dreptul seciunilor din spate pentru a preveni rotunjirea colurilor.
Concentrai-v eforturile mai mult pe pieptnarea prului dect pe tuns.
Prul din spatele urechilor cade pe spate, prul din faa urechilor cade n prile laterale.
Unghiul degetelor dv. determin rezultatul dorit. Poziia braelor poate determina unghiul
degetelor, de exemplu dac ridicai cotul stng, acest lucru va face ca mna s v cad n jos.
Finisarea
Pentru a finaliza tunsoarea, trebuie aplicat un produs adecvat de styling nainte de uscarea prului,
cum ar fi spuma de pr sau un ser.
Alegei perii potrivite pentru stilul dorit, de exemplu o perie rotund, o perie Denman sau una
dreptunghiular.
Se poate aplica i un produs special pentru finisaj, de exemplu sprayul fixativ sau ceara de pr.


mprirea n seciuni la tunsoarea de baz

lungime mic lungime mare
(deasupra umerilor) (peste umeri)

linie ndrumtoare unghiular linie ndrumtoare
spatele spatele



linie de baz unghiular linie de baz
lateral lateral
Ai ntmpinat probleme?
Uoarea gradare a tunsorii poate fi cauzat de:
palma dv. ridicat n timp ce inei i tundei seciuni ale prului;
foarfecele inut ntr-un anumit unghi, n loc s fie inut paralel cu linia tunsorii;
exercitarea tensiunii sau a presiunii n timp ce inei prul;
ndeprtarea de scalp a prului sau ridicarea sa n timp ce tundei seciunile prului.
Lungimile inegale pot fi cauzate de:
schimbarea poziiei naturale a prului;
tensiunea inegal sau un pr prea umed;
tunsul sub linia tunsorii sau deasupra ei;
poziia incorect: atunci cnd nu stai exact n faa manechinului sau cnd v schimbai
frecvent poziia corpului.

CAP. 6. COAFATUL

Coafatul este operatia de ondulare a prului care are durat scurt de timp. Aceast operatie nu
modific structura firului de pr si se execut cu ajutorul bigudiurilor, clipsurilor si a periilor. Coafatul se va
executa numai pe pr proaspt splat sau umezit foarte bine.
Coafatul ajut si el la corectarea imperfectiunilor fetei sau ale capului iar efectuat necorespunztor va
avea un efect negativ asupra imaginii persoanei si asupra liniei tunsorii.
Stilurile de coafat pot fi mprite n trei grupe:
clasic
modern
alternativ
Stilurile clasice
Aceste stiluri au un farmec nepieritor. Prul se coafeaz n: cute franuzeti, bucle sau crlioni.
Stilurile moderne
Acestea sunt stiluri n vog acum. Prul se coafeaz n spirale sau bucle separate i definite cu cear.
Se folosesc bigudiurile clasice pentru a da volum prului scurt, mediu sau chiar lung.
Ceea ce se caut acum este un volum mediu al prului fr ca prul s se nale de la rdcin.
Cutele franuzeti se pot coafa diferit, ridicate, n jos sau peste cap pentru a crea diferite efecte.
Rezultatele difer exploatnd variaii ale aceleiai teme. Tehnicile clasice i moderne de coafare sunt foarte
solicitate n ocazii speciale cum ar fi cununiile. Stilul miresei este realizat utiliznd ornamente cum ar fi flori
naturale sau artificiale n finisaj.
Stiluri alternative
Acestea sunt cele mai noncomformiste, adesea utilizndu-se ornamente i mee adugate. Ele sunt de
obicei restrnse la diferite spectacole, competinii, edine fotografice. Stilul are la baz elemente clasice, dar
detaliile sunt exagerate pentru a crea rezultate mai dramatice.
Consultarea clientului
utilizai un catalog pentru a ajuta clientul s i aleag coafura potrivit
discutai cu clientul ocazia
discutai ce fel de haine va purta clientul, dac va avea decolteu sau guler, pentru a vedea dac
frizura se afl n armonie cu vestimentaia
discutai de ct timp vei avea nevoie pentru coafat
menionai preul final
Aspecte care trebuie luate n considerare n alegerea unui stil:
forma capului. Dac este plat la ceaf, adugai mai mult volum n spate pentru echilibru.
forma feei. O fa rotund sau ptrat va fi armonizat de cteva uvie n jurul feei.
cantitatea prului. Pentru tapat, are clientul nevoie de mee sau nu?
structura prului. Dac prul este prea ntins, va avea nevoie de ondulare. Dac este prea cre, va
trebui ntins.
textura prului. Prul rebel va avea nevoie de cear sau de crem pentru a-l netezi. Prului aspru
i se va aplica o loiune.
lungimea prului. Cu ct prul este mai lung, cu att devine mai greu i va crea probleme de
coafare.
Cnd se coafeaz un pr lung, trebuie s lum n considerare urmtoarele:
care este ocazia? Merge clientul la un eveniment special?
ce va mbrca clientul? n cazul n care vestimentaia are decolteu, lsai cteva uvie s atrne
pentru c prul prins n ntregime peste cap va da un efect de goliciune.
este vestimentaia cu model sau ntr-o culoare? ncercai s nu facei o coafur prea ncrcat n
cazul n care rochia este cu modele. Pstrai o coafur simpl, clasic. Dac rochia este ntr-o
singur culoare, ndrznii s realizai o coafur mai creativ.
va exista vreun ornament pentru pr? Dac clienta poart plrie, pstrai un stil simplu al
coafurii.
nu uitai pantofii. Pantofii cu toc vor face clienta s arate nalt, deci nu uitai s realizai un
echilibru ntre coafur i nlime.
are clienta un partener pentru eveniment? Luai n considerare nlimea pentru c un cuplu n
care femeia este mai nalt nu este plcut ochiului.
Pregtirea clientului
Punei-i clientului pelerina sau prosopul nainte de a ncepe coafatul.
Dac prul este tapat, sugerati clientului s poarte o bluz care nu trebuie scoas peste cap pentru a
nu strica frizura. O bluz cu nasturi este cea mai bun soluie.
Ustensile, echipamente i produse utilizate pentru fixarea prului
Indiferent de stilul pe care l creai, selectarea ustensilelor potrivite este esenial n obinerea unui
rezultat de succes.
Reinei
Indiferent de ocazie, alocai ntotdeauna timp suficient lucrului fr a fi nevoie s v grbii. O
edin de exersare este o idee bun pentru c v permite s ncercai o varietate de stiluri nainte de
evenimentul n sine i d ocazia clientei s se rzgndeasc dac e cazul.
Reinei
Clientul este cea mai important persoan din salon. Dac este nemulumit, nu va reveni, n timp ce
un client satisfcut va reveni mereu n salon.
Periile
Sunt utilizate pentru a desclci prul sau dup scoaterea bigudiurilor pentru a aranja prul. Periile
plate i cu dinii rari sunt folosite deseori pentru c nu se nclcesc n pr.
Pieptenii
Pieptenii cu coad au dini de plastic sau de metal i sunt utilizai pentru a separa prul nainte de a-l
pune bigudiuri.
Pieptenii pentru desclcit au dinii rari pentru a desclci prul i dini subiri pentru a pieptna prul
de la spate.
Bigudiurile tradiionale
Acestea pot fi netede sau cu epi. Bigudiurile cu epi sunt ideale pentru a ine prul, dar este dificil
meninerea lor curate i fr pr, cci ele de obicei se nclcesc n prul mai lung. Bigudiurile netede sunt
preferate pentru prul poros i cnd se fixeaz prul pentru competiii sau edine foto pentru c nu las urme
pe pr.
Bigudiurile sunt disponibile n forme cilindrice sau conice.
Bigudiurile arici
Se folosesc pentru prul uscat, ele se aga de pr cu nite mici gherue, rmnnd fixate n pr fr
s fie nevoie de agrafe.
Bigudiurile nclzite
Acestea sunt prenclzite i aplicate pe prul uscat i se ndeprteaz numai dup ce se rcesc. Sunt
ideale pentru a da o form prului nainte de a fi tapat.
Reinei
O utilizare excesiv a cldurii i a echipamentului ce funcioneaz pe baz de cldur poate cauza
deteriorri prului i n unele cazuri scalpului dac nu se lucreaz cu atenie.
Bigudiuri din spum/cauciuc
Se utilizeaz pentru a coafa prul n spirale sau pentru a crea efect de inele prului lung. Ele produc
un efect de crlion care este uniform pe toat lungimea prului.
Ca i n cazul celorlalte bigudiuri, dimensiunea este esenial pentru rezultatul final. Cele mari
produc bucle mai mari, iar cele mai mici, bucle mai strnse.
Ace i agrafe
Acele netede se utilizeaz pentru a fixa bigudiurile n timpul coafatului.
Acele fine sunt folosite n principal pentru coafuri i sunt disponibile n diverse nuane pentru a se
potrivi prului clientei.
Agrafele de pr sunt i ele disponibile ntr-o varietate de culori i se utilizeaz n principiu pentru
prul lung.
Plasele de fixare sunt utilizate pentru a fixa bigudiurile i acele ct timp prul clientei este uscat.
Plasele de pr sunt deseori fcute din pr natural i sunt ntr-o varietate de culori i nuane. Sunt
utilizate pentru edinele foto i spectacole, ele pstreaz prul neted deoarece sunt foarte fine i nu las urme
dac sunt folosite corect.
Produse de finisare i de styling
Produse de fixare
Aceste produse de fixare au dou scopuri principale: s protejeze prul de cldura usctorului de pr
i s previn absorbirea umezelii pentru a prelungi coafura. Acest lucru se realizeaz acoperind prul cu un
film de plastic care se dizolv n ap.
Loiuni de fixare/spray-uri gel
Acestea sunt lichide i pot s curg. Gelurile spray sunt o form modern de fixare i sunt
disponibile n recipiente de spray non-aerosol. Ele vor oferi o fixare ferm i se aplic pe prul ud.
Reinei
Atenie cnd tapai prul, putei deteriora cuticulele i putei cauza ruperea prului i a vrfurilor
despicate.
Umiditatea din atmosfer poate determina lsarea coafurii. Produsele de finisare vor aciona ca o
barier mpotriva umezelii din atmosfer.
Spuma
Se folosete pe prul ud i las prul mai moale dect loiunile de fixare.
Gelul/loinunile de modelare
Au consisten mai groas dect celelalte loiuni. Ele nu curg i sunt ideale pentru modelarea prului,
de exemplu cnd vrei s creai valuri.
Spray-uri termoactive
Acestea sunt utilizate pentru fixarea uscat utiliznd bigudiuri nclzite pentru a fixa coafura. Ele se
aplic pe prul curat i uscat nainte sau dup punerea bigudiurilor n funcie de lungimea prului. Cnd prul
este mai lung, este bine s se aplice nainte de punerea bigudiurilor.
Ceara
Aceasta confer fixarea cea mai puternic definind prul. Ea poate fi destul de grea i poate face
prul s arate gras dac este aplicat n exces.
Pomade/creme de fixare
Acestea au aceeai utilizare ca i ceara dar las prul mai moale i nu l ngreuneaz.
Spray-uri pentru luciu
Acestea confer strlucire prului, dar nu se aplic n exces pentru a nu da prului un aspect gras.
Loiuni hidratante
Ideale sunt serurile, utilizate pentru a netezi prul, pentru luciu i pentru a accentua stilul coafurii.
Spray-uri de pr
Acestea sunt utilizate pentru a finisa coafura i pentru a o fixa.
Tehnici de fixare
Fixare umed
Fixarea prului n timp ce este umed va determina un rezultat mai ferm i mai de lung durat, ceea
ce este ideal cnd se lucreaz cu un pr subire care se fixeaz foarte greu.
Fixare uscat
Aceast metod se aplic prului curat i uscat, avnd ca rezultat un pr mai moale, potrivit modei de
azi. Cele mai cunoscute metode sunt cele cu bigudiurile arici i cele nclzite.
Reinei
Este important s tii cum i cnd s utilizai produsele de styling i de finisare.
Metode de fixare tradiionale
Metodele tradiionale includ fixarea pe bigudiuri, ondularea cu ace i ondularea manual. Acestea
sunt tehnici eseniale, care pot fi adaptate i ncorporate n coafuri clasice, moderne sau alternative.
Metode de fixare alternative
Metodele alternative includ ondularea n spiral cu bigudiuri din spum sau cauciuc, beigae sau
textile. Aceast metod de ondulare este aceeai cu ondularea n spiral pentru un permanent.
Styling i finisri creative
Odat ce tehnicile de baz al aranjrii sunt stpnite, tehnicile pot fi adaptate aa cum se dorete
pentru a obine stiluri clasice, moderne sau alternative. Este deseori posibil s se combine mai multe tehnici
de fixare pentru a crea un look specific.
Pregtirea prului pentru coafat
Cnd coafai reinei urmtoarele:
ndeprtai cerceii, colierele pe care clientul le poart pentru a nu se nclci n pr
Dac este necesar s se pieptene prul la spate, n timpul crerii de volum, utilizai doar zona
rdcinii i nu capetele i zona de mijloc a prului. Cnd ncercai s scdei din volumul prului,
pieptnai doar zona de la cretetul capului.
Dac facei codie, utilizai bentie speciale pentru a nu deteriora prul.
Dac folosii ornamente, avei grij s armonizeze coafura i s nu o ncarce.
Utilizai spray de pr care se usuc repede, cu fixare medie n timp ce lucrai, i aplicai un spray
mai puternic pentru finisare.
Alegerea periilor pentru coafat
Stiluri netede
Utilizai o perie cu dinii mai rari pentru a ndeprta urmele de la bigudiuri. Netezii prul i
pieptnai zona cretetului dac este necesar.
Stiluri ondulate
Pentru o finisare mai casual, coafai prul utiliznd degetele sau un piaptn pentru a separa buclele.
Reinei c perierea excesiv produce un efect electrizat.
Lsai prul s se rceasc nainte de coafare. Nu ndeprtai bigudiurile ct timp prul este cald
pentru c rezultatul va fi mai slab.
Dac nu periai prul nainte de coafat, v va fi dificil s o facei dup ce ai nceput s realizai
coafura.
Exersai diferite stiluri de coafat pe capul unui manechin sau pe unii clieni doritori. Rezultatele bune
se datoreaz exersrii i experienei.
Coafarea prului lung
Coafarea prului mai lung necesit experien, dar de ndat ce v-ai familiarizat cu tehnicile de baz
ale coafrii, este posibil s le exploatai crend stiluri diferite n funcie de ocazie i cererea clientului. Prul
poate fi coafat n diverse feluri i multe stiluri se pot crea prin combinaii de tehnici.
Prul ondulat coafur casual
Pentru acest stil vei crea o form lejer, casual. Modelul de coafur este bazat pe o form
triunghiular.
mprii prul n trei pri avnd dou seciuni n fa, iar partea din spate a capului reprezint a treia
seciune.
Rsucii partea din spate a prului i fixai-o, lsnd cteva bucle s cad. Rsucii uviele care ies
pentru a crea o forme egale.
Rsucii prul din seciunile din fa la capete pentru a crea o form. Procedai n acelai fel cu toate
uviele laterale pn cnd ai obinut forma dorit. Nu utilizai cear pentru c poate ngreuna prul, fcnd
coafura s cad. Utilizai spray pentru a defini buclele.
Reinei
Dac aplicai tensiune excesiv asupra prului sau l strngei pentru o mai mare perioad de timp,
totul va determina:
disconfortul clientului
un scalp uscat
un scalp sensibil
foliculi deteriorai
alopecie (pierderi de pr)
Prul adugat
Prul fals este ideal pentru a aduga volum sau lungime prului. Acesta se poate ataa n diferite
feluri i poate fi utilizat pentru cteva ore sau pentru cteva luni.
Stylingul termic
Plcile pot fi utilizate pentru a produce o varietate de efecte, de la bucle i vlurele la inele sau pur i
simplu realizeaz o ondulare la capetele prului. Acestea se utilizeaz dup ndreptarea prului prin uscare.
Periile i bigudiurile nclzite pot fi i ele utilizate pe prul africano-caraibean.
Metod de utilizare a plcilor
Micrile principale n utilizarea plcilor sunt:
- Deschiderea i nchiderea plcilor, prul fiind prins ntre ele n timpul micrii descendente.
- Rsucirea plcilor pentru ondularea prului.
Exist o combinaie de micri care poate oferi urmtoarele efecte:
- vlurele
- bucle de la rdcin
- spirale
- bucle la vrfuri
Utilizai ntotdeauna un spray de styling termic nainte de a aplica plcile pentru a proteja prul de
cldura acestora.
ntindei prul apucndu-l de la rdcin i lsnd plcile s alunece de-a lungul uviei de cteva ori.
Procedeul netezete cuticulele

ASEZAREA BIGUDIURILOR DE VOLUM



Diametrul bigudiului de volum determin elasticitatea
buclelor si onduleurilor:
- diametru mic=elasticitate mare
- diametru mare=elasticitate redus.
Unghiul suvitei de pr cu pielea capului determin volumul
coafurii ulterioare:
- unghi drept cu pielea capului se potriveste coafurilor la care se
doreste volum la rdcin
- unghi obtuz cu pielea capului ofer un volum f mare la rdcin
- unghi ascutit cu pielea capului nu ofer volum la rdcin.
Coordonarea si orientarea bigudiurilor este decisiv pentru
coafur. Trasarea unei crri poate fi evitat printr-o tehnic de
ondulare combinat cu o trasare a crrii n zig-zag.
Metoda de lucru:
Umezii abundent prul i pieptanai-l.
Pregtii bigudiurile pentru folosire
Separai o uvi de pr de lungimea i grosimea bigudiului.
inei uvia n unghi drept fa de pielea capului (v.fig.4).
Pieptnai uvia, pstrnd unghiul, de la inserie pn la vrf.
Apucai uvia ntre degetul mare i arttor, trgnd uor.
Cu cealalt mn luai un bigudiu i punei vrfurile uviei pe direcia bigudiului, pe toat limea
lui.
inei uvia cu bigudiul sub tensiune (v.fig.5).
Presai vrfurile uviei pe bigudiu, cu ajutorul degetului mare ori al arttorului.
Incepei s rsucii.
Tragei uor de uvia i rsucii-o pe bigudiu
pn la pielea capului (v.fig.6).
inei bine bigudiul i blocai-l cu un ac aezat oblic pe piele prin bigudiu. Nu punei acul prea
vertical, pentru a nu zgria pielea capului (v.fig.7).
nfurai a doua uvi.
Fixai cu acul i al doilea bigudiu


Scoatei acul din primul bigudiu i introducei-l n direcia invers celui de-al doilea bigudiu.
Astfel evitai tensiunea pe frunte.


ONDULAREA PRULUI REALIZAT MANUAL PE ME


La ondularea umed sunt importante urmtoarele cunotine de specialitate:
Ondulri orientate spre stnga: ondulaii curbate spre stnga, privite dinspre executant.
Ondulaii orientate spre dreapta : ondulaii curbate spre dreapta, privite dinspre executant.
Canturile ondulaiei : zona ridicat prin care un onduleu trece n alt onduleu alturat.
Valea ondulaiei : partea n form de arc dintre canturile ondulaiei.
Limea onduleului : distanta dintre 2 canturi ale unui onduleu.
Linia pieptnarii : direcia de baza a cursului onduleului.
Ondulaiile umede realizate manual dau coafuri cu volume mici i imagine foarte regulata a
ondulrii. Pentru par foarte scurt i cret nu se recomanda ondulaia umed manual.
Metoda de lucru
Periai uvia i umezii-o.
Lsai uvia pe mijlocul perinei de
exercitiu.
Fixai-o cu mai multe ace de fixare p e p e r i n a .
Pieptnai parul, ca el s stea neted pe perina
Separai n partea stng o uvi de cca. 5 cm lime
i ndeprtai restul cu pieptanul.
Tineti pieptenul n mna aa cum se arat n fig.
Puneti degetul mijlociu puin n faa uviei de pr pieptnat
n jos.
Puneti pieptenul exact n faa degetului mijlociu, pe suvita
de pr.
Construiti cu pieptenul o ondulaie orientat spre dreapta
punnd arttorul n faa cantului onduleului n lucru .
Strangeti aratatorul si degetul mijlociu n aa fel incat sa apara
un cant ridicat de onduleu.
Pieptanati prul n jos-uor stnga
Punei degetul mijlociu n faa cantului onduleului n lucru.
Asezati pieptenul lng degetul mijlociu. Formai arcul
orientat spre stnga al onduleului j punei aratatoruldin nou in
faa cant ul ui buclei n l ucru.
Apropi at i arttorul i degetul mijlociu, aprnd astfel al
doilea cant al buclei.
Pieptanati parul n jos-uor dreapta.
Puneti degetul mijlociu iari n faa cantului buclei noi, si
din nou formai un arc de bucl orientat spre dreapta.

Continuarea lateral a unui onduleu
Umezii tot parul i pieptanai-l pn la netezire.
Pe partea stng a uviei facei din nou un onduleu orientat
spre stnga;
Mutai degetul mijlociu spre dreapta i repetai etapele deja
expuse, la dreapta, lng prima parte a onduleului. Arcul
onduleului trebuie s se conexeze exact cu arcul anterior i sa
corespund limii onduleului. Nu trebuie s rezulte nici o
neregularitate n construcia onduleurilor, ca s nu se observe
locul lor de unire.
Succesiunea procedurilor artate trebuie continuat pn cnd ntreaga lime a uviei este
ondulat.
Continuarea fiecrui pas al procedurii
Punei degetul mijlociu n faa ultimei pri (dreapta) a cantului onduleului n lucru.
I
Aezai pieptenul la degetul mijlociu i formai
arcul orientat spre stnga.
Punei arttorul din nou n faa cantului
onduleului n formare.
Strngei degetul mijlociu i arttorul, astfel
apare al doilea cant al onduleului.
Pieptnai prul n jos-uor dreapta.
Mutai degetul mijlociu spre stanga si repetati paii
expui n stnga, alturi de prima parte a onduleului
(v.fig.8).
Reluai succesiunea etapelor pe intreaga latime a
uviei.
Continuati munca pana cand ajungeti la varful parului.



FORMAREA BUCLELOR PLATE INCEPAND DE LA RADACINA
Se realizeaza prin rularea parului umed pe deget, incepand de la radacina, formandu-se mai multe
bucle de acelasi diametru consolidate cu clipsuri.
Aceasta buclare nu se preteaza la parul foarte cret si foarte lung. Coafura cu onduleuri se obtine
atunci cand buclele plate sunt ordonate la rand, in directii alternative.

Diametrul buclelor determina
-elasticitatea
-latimea onduleului
-grosimea suvitelor de par separate


Buclele plate cu ncepere de la rdcin, descrise n instruciunile acestea, se potrivesc coafurilor lipite
pe cap, sau pentru poriunea de coafur respectiv. Pentru acestea merg i buclele plate ncepnd dinspre vrf
(v. urmtoarele instruciuni). Dac parul trebuie s rmn neted n zona inseriei, sunt prelucrate numai
vrfurile.


Bucle plate de la rdcin, formate spre dreapta
Umezii prul i pieptnai-l.
Separai o uvi de pr de cca. 2 pe 3 cm., pe partea stng a capului de exerciiu.
Pieptnai uvia ncepnd cu inseria, lipit de cap, spre dreapta. Formai un rotocol (v.fig.3).
Luai vrful prului n mna stng i inei arttorul minii drepte oblic, sub inseria uviei (v.fig.4).
nfurai uvia de pr pe arttorul drept, ca o band, dar nu prea strns. Atenie s nu se ncurce prul
(v.fig.5).
Punei vrful degetului sub gtul buclei.
Scoatei de pe arttorul minii drepte bucla format, cu ajutorul arttorului i al degetului mare al minii
stngi, i inei-o bine.
Luai un clips i consolidai bucla pe gtul buclei,
cum arta fig.6. Atenie ca la fixarea cu clipsul, s nu fie deteriorat forma rotund a buclei.
Dup acest prim exerciiu, pieptnai din nou bine parul i facei o crare ca n fig.7.
De-a lungul liniei crrii formai un rnd de bucle orientate spre dreapta.
In cadrul exercitiului urmator veti pleca de la acest sir de
bucle pentru a executa buclele in directii alternative ale
coafurii ondulate.
Separati o suvita de par de cca 2 pe 3 cm, incepand de la
partea dreapta a capului de exercitiu, sub primul rand fig 8.
Pieptanati suvita lipit de cap, de la stanga la dreapta si formati
rotocolul buclei. Luati in mana dreapta varfurile firelor de par
si tineti aratatorul mainii stangi oblic sub insertia suvitei.

Rsucii uvia n jurul arttorului minii stngi, ca o
band, creind o bucl orientat spre stnga.
Aezai degetul i cu mna dreapt scoatei bucla.
Consolidai bucla cu un clips.
Formai alte bucle, pn ajungei din nou pe partea stng a
capului.


TEHNICI DE FOENARE
MISCARI SI VOLUME IN FOENAREA PARULUI
Uscarea i formarea prului cu foenul se realizeaza:
- i cu peria plat de foenare pentru efectuarea de micri n pr;
- i cu o perie rotund, pentru a da prului volum
Dimensiunea periei rotunde influeneaz volumul coafurii:
perie mare, volum mare
perie mic, volum mic, mai muli carlioni.
Cu ct parul este foenat mai puternic la radcin n sens invers direciei intenionate coafrii, cu att va fi
coafura mai voluminoas.
Pentru foenare trebuie s fie separate uvie mici de pr. Astfel timpul de uscare se scurteaz i prul
dobndete o mai mare elasticitate.
Foenul poate fi folosit cu sau fr duza plat. Curentul de aer cald va fi ngustat corespunztor duzei,
dac se dorete formarea de poriuni nguste.
La reglarea temperaturii de foenare se au n vedere urmtoarele.
la foenarea din apropiere i la foenarea prului fin, degradat structural, se folosesc temperaturi mai
mici;
la prul gros i sntos se utilizeaz temperaturi mai ridicate.
Produsele de styling adecvate uureaz foenarea i protejeaz prul.
Miscarea la foenarea parului
Aezai-va lateral dreapta. n spatele capului de exerciiu.
Luai n mna dreapt peria iar n cealalt mn foenul.
Punei peria pe partea lateral a capului de exerciiu i cu o
uoar rotire ridicai prul cu peria.



Ridicati usor peria si purtati-o in directia intentionata coafarii finale.
Simultan conduceti foenul cuplat pe cald, dinspre radacina spre varful parului. Miscarile periei si
curentul de aer produs de foen trebuie sa aiba intotdeauna aceeasi directie.
Periati si foenati parul numai in sens invers coafurii ulterioare pentru a obtine volum.
Pieptanati parul din nou in directia intentionata a coafurii. El este acum mai stabil si mai plin.
Mutati-va in cealalta parte si apucati peria si foenul schimband mainile. Foenati restul parului in
modalitatea aratata.
Foenati parul din partea frontala si posterioara a capului.
Formati zona cefei miscand incet peria spre interior.
Aranjati parul cu degetul ori cu perie.
FOENAREA PARULUI IN LUNGIME SI A VARFURILOR
La acest exerciiu se ia ca model coafura din figura. Partea dreapta a coafurii i partea posterioara a capului, respectiv
ceafa, trebuie foenate spre interior, partea stng trebuie foenata spre exterior (v.fig.3).

Aplicai loiune de foenare pe parul splat i uscat cu prosopul.
Separai 7 cmpuri de aceeai dimensiune fiecare i consolidai prul cu clame.

Foenarea spre interior
Asezati-va in spatele capului de exercitiu si luati de la ceafa o portiune subtire din parul
delimitat.
Cu peria semirotunda sau rotunda plecati de la radacina parului. Trageti peria rotind-o usor
spre interior pana la varfuri.
cu foenul cuplat pe cald, actionati de deasupra suvitei. Curentul de aer al foenului trebuie sa
insoteasca miscarea periei.
Rasuciti peria cu o jumatate de rotatie spre
interior.
Repetati operatiunile descrise pana cand
parul din zona este uscat si format.
Foenati zona cefei in acest fel , suvita cu
suvita.


dupa parul de pe ceafa foenati parul din partea posterioara a capului si apoi partea din
dreapta, spre interior

Foenarea portiunii care cade spre exterior
Pentru foenare separati portiunea cea mai joasa din partea stanga a
coafurii.
Preluati pe latimea unei perii rotunde portiunea de par, incepand de
sus. Trageti peria, rotind-o spre varfuri.
Tineti foenul sub portiunea de par. Curentul de aer trebuie si aici sa
insoteasca miscarea periei.
Rulati parul cu o jumatate de rotatie a periei spre exterior si mai
foenati odata parul.
Indepartati peria rotind-o cu atentie. Foenati in acest mod, portiune
cu portiune , intregul par de pe partea stanga.





TEHNICI DE FINALIZARE A COAFURII.
PERIATUL SI PIEPTANATUL.
Prul trebuie aranjat n conformitate cu planul de coafare. Aranjarea, ca i tehnica de aranjare decid
coafura de mai trziu. Plecnd de la tehnicile de buclare (v.fig.1) descrise, trebuie realizat o coafur cu
onduleuri i o parte buclat n zona cefei (v.fig.2).


Inainte de coafare, parul trebuie s fie complet uscat i rcit, n caz contrar, la coafare se pierde prea
mult din elasticitate.
La planificarea coafurii se va avea n vedere c elasticitatea prului este dependent de:
- densitatea prului
- starea sa de ntreinere
- intensitatea unui eventual permanent existent
- diametrul bigudiurilor utilizate i al buclelor.
Nivelul de relaxare a prului la coafare este dependent de:
- calitatea i pretratamentul prului,
- felul preparatului i al tehnicii de aranjare,
- intensitatea pieptnatului i a periatului,
- distana dintre dinii pieptenului,
- densitatea perilor,
- frecvena pieptnatului i periatului.
Ca mijloace ajuttoare mpotriva "zburrii" parului (ncrcare electrostatica) i pentru strlucire se
recomand sprayuri de strlucire, creme de coafare, ceara i preparate-gel.
Coafura va fi consolidat cu fixativ.
Controlati daca parul este uscat pe toata lungimea. Daca este cazul, mai lasati-l sa se usuce
liber.
Indepartati bigudiurile cu atentie.

Afanarea si detensionarea parului
Incepeti cu ceafa, tragand cu degetele fiecare suvita buclata si pieptanand-o cu un pieptan cu dintii rari.
Procedati in acelasi mod cu toate buclele.
Luati peria plata si periati parul. Periatul puternic si repetat detensioneaza
Coafarea parului
Pe partea dreapta a partii anterioare a capului periati un onduleu.
Pieptanati onduleul
Neteziti parul in zona superioara si posterioara a capului, cu pieptenul. Veniti cu palma pe urma
pieptenului pentru a disciplina eventuale varfuri.
Controlati forma in oglinda si daca este cazul, cu coada pieptenului ridicati suvitele prea plate.
Daca este nevoie, dati pe varfuri cu spray pentru stralucire ori cu ceara.
Cu ajutorul cozii pieptenului ori cu degetele trageti onduleuriledin partea inferioara a capului.
Retrageti-va cativa pasi si controlati in oglinda conturul exterior al coafurii. Cu ajutorul cozii
pieptenului mai ridicati suvitele prea plate, sau apasati cu palma portiunile prea iesite in afara.
Comparati coafura cu modelul.
Consolidati coafura cu fixativ, pe care il pulverizati de la cca 30cm de par.

TAPAREA SI COAFAREA IN FORMA
Prin tapare, coafurei i se poate mari volumul, dar poate fi si aplatizata. Rezultatul taparii este in functie
de :
- Distanata dintre dintii pieptenului.
- Desimea periei
- Frecventa miscarilor de tapare.
Parul cu lungimi diferite ete usor de tapat. Parul cu suprafata foarte neteda si cu lungimea firelor
egala se tapeaza greu.
Instructiunile urmatoare descriu tehnicile de tapare a diferitelor segmente ale coafurii. Ca actiune
pregatitoare , aplicati tehnica de ondulare la fiecare segment (fig.1). in partea dreapta sunt prevazuti carlionti
si in aceasta situatie se utilizeaza bigudiuri mai subtiri.


Taparea prului pentru stabilitate i volum
Separai n partea frontal a capului o uvia de acoperire de 8 cm lime i cu o grosime de 3 cm. Avei
grij s nu se suprapun crarea de separare a uvielor cu cea a uvielor pentru bigudiuri trasate anterior. In
caz contrar, se vor creea n coafur crri nedorite.
Pieptnai uvia n sus, la un unghi mai mare sau mai mic
fa de pielea capului, n funcie de volumul pe care-l dorii.
inei uvia ridicat cu mna, trgnd uor de vrfuri.
Aezai pieptenul la cca. 3 cm de pielea capului, n partea
inferioar a uviei de pr, n aa fel nct dinii pieptenului s nu
strpung complet uvia.
Impingei pieptenul, rsucind uor dinii n jos, pn la pielea
capului. Firele de pr mpinse n zona rdcinii confer uviei
stabilitate i volum (v.fig.3).
Repetai procedura n funcie de volumul dorit. Pentru
aceasta, introducei pieptenul din ce n ce mai sus n uvia de par
(v.fig.4).
Separai urmtoarea uvi, de aceeai mrime, n spatele
primei uvie.
Introducei din nou pieptenul, de data aceasta dinii
ptrunznd complet n uvi.
Tapai aceast uvia
i pe celelalte n acelai
mod, pn la ceaf. Pentru
nceput lsai prile
laterale neprelucrate.
Exersati taparea cu
diferiti piepteni si diferite
perii.
"Netezirea" i coafarea
zonelor tapate
Incepei cu ultima
poriune de pr tapat la
ceaf.
Aezai uvia n palma ntins i netezii-o (v.fig.5).
Pieptnai uvia n forma dorit a coafurii. Nu introducei prea
adnc pieptenul n pr, pentru ca prul anterior tapat s nu fie
descalcit (fig. 6)

Prelucrai fiecare parte pentru finalizarea coafurii.
Taparea partilor invecinate coafurii

Incepei cu partea stng, deasupra urechii. Separai o
uvi de pr de 3 cm. lime, iar restul prului din zon
fixai-l sus, cu o clam (v.fig.7).
inei uvia ntins aproape de cap, n direcia coafurii.
Tapai uvia ncepnd de sus (v.fig.8).
Tapai poriunile de deasupra - cu excepia poriunii de
crare - aa cum s-a artat.
Tapai ultima poriune, pe crare, de jos. Pieptnai
poriunea laterala n forma dorit.




Tapar e a par t i i ondul at e a coaf ur i i
luati din partea dreapta o portiune mai mare de par si
tapati-o conform volumului dorit, in lungime si in varf.
Repetati procedura, in functie de necesitati. Tapati varfurile
numai usor, pentru ca taparea sa nu fie vizibila.
Retusarea
Unii prile coafate, coafnd zonele de legtur (v.fig.10).
Prul de acoperire netezit trebuie s acopere peste tot zona tapat.
Controlai n oglind forma coafurii i eventual ridicai prile prea plate, cu ajutorul cozii pieptenului.
Prile prea voluminoase i vrfurile rebele apasai-le cu palma.
Folosii produsele de finisare, pentru a conferi coafurii stabilitate.
Comparai ceea ce ai obinut, cu modelul (v.fig.11).
TEHNICI SPECIALE DE FINISARE A PARULUI
USCAT

Formarea parului scurt cu ondulatorul electric
La finalul acestui exercitiu trebuie sa obtineti coafura din fig.1

Uscati parul cu foenul
Pieptnai prul i separai o uvi de mrimea unui bigudiu mediu de volum, n zona superioar a
capului.
Pieptnai prul vertical pe pielea capului.
inei uvia ntre degetul mare i arttorul unei mini, iar cu cealalt mn inei ondulatorul preincalzit.
Punei ondulatorul la mijlocul uviei (v.fig.2).
Tragei ondulatorul spre vrful uviei (v.fig.3).

Ondularea
Prin nchiderea ondulatorului, apucai vrful uviei de pr (v.fig.4). Avei grij ca parul s fie egal
repartizat pe ondulator.
Incepei s ondulai prul. Dup una-dou rotiri deschidei puin ondulatorul i trgndu-l uor netezii
eventualele vrfuri rebele.
Ondulai constant prul pn n apropierea pielii capului (v.fig.5).
Formarea i protejarea
Introducei dinii unui piepten sub poriunea ondulat, pentru a feri pielea capului de temperatura ridicat
(v.fig.6).
Lsai cldura s acioneze scurt asupra prului; la prul puternic timp mai ndelungat, la prul fin i la
cel deteriorat timp mai scurt.
Realizarea detaliilor coafurii
Prelucrai coafura rcit, prin ciupire, pieptnare i altele.
Finisarea cu ajutorul degetelor si cu fixativul.
Ridicati parul de la radacina cu ajutorul degetelor de la o
mana si pulverizati-l cu fixativul.
Prelucrati restul parului in ordinea: crestet, partile laterale,
partea din spate.

Finisarea cu ajutorul degetelor i cu gel
Luai pe vrful degetelor o mic cantitate de gel.
Prin ciupiri formai vrfurile i lateral n faa urechilor (v.fig.8).
Prelucrai n acelai fel o parte ori tot prul de la ceaf
Creati diferite forme de franjuri

Finisarea cu degetele prin fricionare
Punei n podul palmelor o cantitate mic de gel.
Introducei minile sub poriunile de pr i fricionai prul la rdcin
n sens invers celui al coafurii (v.fig.9).
Prelucrai n acelai mod parul din partea superioara a capului, din
lateral i din spatele capului.
n final ciupii uviele n direcia dorit.

IMPLETITURI.COZI

Impletitura este un gen special de formare a coafurii, pentru care trebuie sa existe o suficienta
lungime a parului.
Impletiturile sau cozile pot fi realizate din trei sau mai multe suvite.
Formele de baza ale impletiturilor sunt:
coada-spic. Din ambele parti se impleteste o noua suvita cu doua cozi medii.(fig. 1).
coada n trei uvie. Din ambele pri se pleac cu cte o uvi nou, pus i mpletit pe una din cele trei
uvie existente (v.fig.2).
coada in trei suvite, varianta. De ambele parti se mai ia cate o suvita noua, dar de sub una din cele 3
suvite existente si impletita cu ea.










Coada spic

Aezai-v napoia capului de exerciiu ori a clientei-model.
In partea superioar a capului separai o poriune de pr de cca.10 cm. lime i 3 cm. grosime i formai
din ea dou uvie egale (v.fig.4).
Aezai
uvia B din
dreapta
peste uvia
A din
stnga
(v.fig.5).
In josul
uviei A
separai o alta uvi. n acest scop utilizai un pieptene pe care l inei cu mna stng, ori arttorul minii
stngi (v.fig.6).
uvia separat aezai-o la dreapta, pe uvia A, n
cruci peste uvia B (v.fig.7).
Luai n mna stng ntreaga mpletitur. Cele dou
uvie nu trebuie s se amestece i trebuie s fie egal
tensionate.
n josul uviei B separai o nou uvi. n acest scop
folosii un pieptene cu coad inut n mna dreapt, ori
arttorul minii drepte.


uvia separata punei-o spre stnga, pe uvia B, venind n cruci peste uvia A (v.fig.8).
Luai din nou mpletitura cu mna dreapt.
Repetai aceiai pai pn cnd ajungei la ceaf i n lateral nu mai exist pr de mpletit.
mpletii coada pn la capt, lund alternativ de la stnga i de la dreapta uvie, pe care, aa cum s-a
artat mai sus, le vei aeza cruci (v.fig.9).
Strngei finalul cozii cu un elastic.

Coada in trei suvite


Aezai-v napoia capului de exerciiu, ori al clientei-model.
Separai o poriune de pr de cca. 10 cm. lime i 3 cm. grosime din cretet i din ea alctuii 3 uvie de
grosimi egale (v.fig.10).
Punei uvia A din stnga peste uvia B din centru (v.fig.11).
Luati portiunea de impletit in palma stanga si puneti suvita C pe suvita A (v.fig.12).
Puneti suvita B, spre dreapta, peste suvita C si mutati portiunea de impletit in mana cealalta
(v.fig.13).

Sub suvita A, spre stanga, separati o alta suvita.
Folositi in acest scop un pieptene cu coada manevrat cu mana stanga, ori aratatorul stang
(v.fig.14).
Ultima suvita separata asezati-o peste suvita B,
spre dreapta (v.fig.15).

Luati portiunea de impletit in mana stanga, puneti suvita A spre dreapta, peste suvita B tocmai prelucrata.
Acum suvita A este in poziie centrala (fig. 16)
Separati la dreapta o noua suvita. In acest scop folositi mana dreapta si un pieptan cu coada, ori aratatorul
mainii drepte.
Suvita proaspat separata puneti-o spre dreapta peste suvita centrala (fig 17).
Luati portiunea de impletit in mana dreapta.
Repetati etapele pana cand ajungeti la ceafa si nu mai exista par disponibil pentru impletit. (fig.18).
Impletiti restul parului ca la o coada obisnuita cu trei segmente. (fig.19).
Fixate capatul cozii cu un elastic.
Variatii.
Folositi tehnicile invatate spre a va dezvolta creative propria experienta. Urmatoarele imagini (fig.
20,21) sunt destinate sa va stimuleze in acest sens.



Capitolul. 7. ONDULATII PERMANENTE

1. ONDULAREA PERMANENTA A PARULUI
Montarea unei zone de par pentru ondularea permanenta se face astfel incat:
Varfurile sa stea paralel cu lungimea firelor pe bigudiu;
Parul sa se aseze pe bigudiu uniform, fara incalceli.
Separarea zonei pentru ondulare:
Latimea este corespunzatoare lungimii bigudiului
Grosimea este corespunzatoare diametrului lateral al bigudiului(fig. 1).

Impartirea parului
Trasati doua carari paralele, de la frunte la ceafa. Distanta dintre carari trebuie sa corespunda lungimii
bigudiurilor.
Campul creat impartiti-l printr-o carare transversala si prindeti cu clame parul portiunii din fata si din
laterale. (fig.2)


Separarea zonelor de ondulat
Trasai transversal o crare, astfel ca s apar o poriune de
pr corespunztoare bigudiului (v.fig.3).
Ridicai poriunea separat cu ajutorul cozii pieptenului i
luai-o n mna liber. Apoi alunecai cu coada pieptenului inut
orizontal sub poriunea separat, de sus n jos, peste prul rmas. In acest fel acesta va fi separat de zona de
ondulare.
Rsucii pieptenul cu coad n mn. Pieptnai poriunea n unghi drept cu capul (v.fig.4).
Pieptnai poriunea pn cnd ea este ntins uniform (v.fig.5). Cu degetul mare i cu arttorul netezii
poriunea, pe care acum o luai n mna dreapt

Aezarea hrtiilor speciale pentru permanent
Cu mna stng luai o foi (v.fig.6).
Punei foia pe zona centrala a poriunii de pr inut ntins
(v.fig.7).
Alunecai cu hrtia ctre vrful prului, astfel ca vrfurile s
se gseasc complet n hrtie.


Montarea bigudiurilor i ondularea
Punei un bigudiu sub arttorul, paralel cu pielea capului
(v.fig.8).
Punei apoi degetul mare pe bigudiu i tragei-l pn la
vrful firelor de pr.
Infurai cu degetul mare vrfurile pe bigudiu (v.fig.9).
Rsucii prul pe bigudiu, trgnd uor, pn la rdcina
prului. Degetele mari apas permanent, pentru ca vrfurile
s se ruleze pe bigudiu.
Consolidarea bigudiului
Luai cu degetul mare i cu arttorul elasticul de cauciuc i
agai-l.
Atenie ca elasticul s nu exercite nicieri vreo presiune
deosebit asupra prului, iar bigudiul s nu stea prea lejer (v.fig.10).



2. ASEZAREA BIGUDIURILOR PE CAMPURI SAU AMESTECAT
La asezarea pe campuri a bigudiurilor pentru ondulatii permanente nu se are in vedere directia de
crestere a parului si coafura ulterioara.
La asezarea amestecata a bigudiurilor pentru ondulari permanente:
- Este posibila optarea pentru felul de coafura ulterioara si luarea in considerare a particularitatilor
individuale.
- Se evita cararile nedorite.
Metoda de lucru:
trasati doua carari paralele intre frunte si ceafa. Distanta
dintre carari trebuie sa corespunda lungimii bigudiului.
Impartiti campul obtinut printr-o carare transversala.
Impartiti campurile laterale printr-o carare verticala care se
termina in spatele urechii
Prindeti cu clame parul din campurile respective (fig.1).
Incepeti asezarea bigudiurilor urmand instructiunile
anterioare. Continuati lucrul camp cu camp, pana cand tot
parul este infasurat pe bigudiuri (fig.2).

Asezarea bigudiurilor amestecat se realizeaza astfel:
Se separa o zona de ondulare in procedeul zig-zag incepand cu mijlocul fruntii si se monteaza in mod
obisnuit bigudiul.
Urmatoarele bigudiuri se pun amestecat, pana la ceafa. La portiunile inguste se folosesc bigudiuri mici,
pentru a le plasa corect si pentru a nu se stanjeni reciproc.

3. UTILIZAREA TEHNICILOR SPECIALE DE ONDULARE PERMANENTA
Prin alegerea si ordonarea de bigudiuri cu marimi diferite, in unele cazuri i in alternanta cu portiuni
ce nu se onduleaza, se pot valorifica multe posibilitati de creatie de coafuri.
Ordonarea bigudiurilor contribuie la formarea coafurii viitoare. Utilizarea bigudiurilor de volum mai
mari, conduce la o diversitate creatoare deosebit de generoasa.
Folosirea bigudiurilor de marimi diferite.


Ondulati portiunile separate, mai intai cu bigudiuri subtiri de ondulari permanente, apoi prodresiv cu
bigudiuri mai mari. Plecand din crestet, luati bigudiuri de volum din ce in ce mai mari. Daca parul cefei
trebuie sa ramana neted, nu va fi pus pe bigudiuri.
Ondulri cu distane mai mari fa de pielea capului

Pieptnai spre napoi prul umed i aplecai capul de
exerciiu uor n fa.
Separai mai nti n zona din spate a capului, cmpul
mediu i restul prului ndeprtai-l prin fixare cu clame
(v.fig.3).
Pieptnai prul cmpului mediu orizontal pe cap, astfel
nct poriunea inferioar de ondulat s poat fi mprit
uor. Prindei n clame parul rmas, ca s nu deranjeze
ondularea poriunii (v.fig.4).
Ondulai poriunea separat ca de obicei.
Separai poriunea de deasupra. Punei-o pe bigudiuri,
fiecare sprijinindu-se pe cel de dedesubt.
Procedai la fel cu alte poriuni, partea neondulat
rmnnd tot mai lung (v.fig.5)







Ondularea cu bigudiuri moi ("looper")
Pregtii o poriune de pr pentru ondulare, pe frunte.
Ca de obicei, nfurai parul cu foia de hartie pe un "looper".
Dup ce ai rulat prul pn la rdcina, indoiti captul liber al "looper"-ului, ca s in onduleul.
Continuai
Rularea in spirala
Aplecati capul de exercitiu usor in fata si pieptanati parul umed din spatele capului, orizontal spre lateral.
Impartiti parul cu o carare de la o ureche la alta si prindeti cu clame parul de sus.(fig.7)
Pieptanati in jos parul de la ceafa. Separati prima portiune vertical, in spatele urechii.
Puneti bigudiul de-asemenea vertical pe varfurile parului si rotiti pe bigudiu suvita elicoidal, pana la
radacina parului (fig.8).
Consolidati bigudiul cu elasticul (fig.9).
Continuati asa cum s-a aratat.(fig.10)


4. APLICAREA PREPARATULUI PENTRU ONDULARE I SUPRAVEGHEREA
PROCESULUI DE ONDULARE
Preparatul va fi astfel aplicat, incat toate bigudiurile sa beneficieze de el uniform si suficient si sa nu
stropeasca pielea capului. Un preparat ajuns pe pielea capului poate sa produca iritatii. O perioada prea
scurta de actiune a preparatului are ca urmare o ondulare deficitara si o durabilitate redusa a ondularii
pemanente.
Aplicarea preparatului:
a) Incepei cu ceafa. Mai nti umezii fiecare bigudiu cu puin preparat, ca s nu se desfac. Cu cealalt
mn inei un erveel absorbant sub bigudiu, pentru ca s nu se scurg nici o pictur de preparat.
b) Aplicai din nou preparatul pe bigudiu. Repetai procedura de doua-trei ori, astfel ca toate bigudiurile
c) s fie umezite (v.fig.1). Atenie s nu se scurg nimic pe pielea capului !


Stabilirea perioadei de aciune a preparatului
a) Citii n instruciunile de utilizare a preparatului ce durat de aciune se recomand.
b) Sprijinii procesul de ondulare cu ajutorul unei cti de uscare cnd:
- perioada de aciune trebuie scurtat;
- prul este greu de ondulat;
- este recomandat de productor prin instruciunile de utilizare.
c) In perioada de aciune controlai:
- dac toate bigudiurile sunt bine acoperite de casca pentru permanente, fr a le presa;
-dac sursa de cldur eventual folosit genereaz temperatura dorit.
Aprecierea stadiului ondulrii pe bigudiului de proba
La ncheierea perioadei de aciune, verificai stadiul
formrii.
a) n diverse zone ale capului desfacei cte un bigudiu i
rsucii-l cu atenie pn la jumtatea lungimii firelor de
pr.
b) Printr-o uoar mpingere napoi verificai gradul
ondulrii (v.fig.3 i 4).
c) Rsucii bigudiul la loc.
Stabilirea perioadei ramase de actiune:
a) Daca formarea corespunde cerintei, treceti imediat la
clatire si fixare.
b) Daca ondularea este vizibila, dar inca insuficienta
(v.fig.4), rulati la loc cu atentie si prelungiti perioada de
actiune cu cateva minute. Faceti un nou control la
expirarea noii perioade.
c) Daca ondularea realizata este prea slaba (v.fig.3), rulati cu atentie bigudiul la loc si stabiliti o noua
perioada de actiune cu sprijin termic.
d) Daca veti constata ca parul ramane aproape neted la impingerea inapoi, rulati-l cu atentie la loc si dati
inca o data cu preparat pe toate bigudiurile.
La incheierea noii perioade de actionare, controlati iarasi nivelul formarii.

5. FIXAREA ONDULARII PERMANENTE
Bigudiurile trebuie clatite bine, pentru a se asigura efectul optimal fixarii ulterioare.
Fixarea finalizeaza procesul de ondulare si stabilizeaza ondularea. In afara de asta, ea trebuie:
- Sa neutralizeze substantele de reductie existente in par;
- Sa neutralizeze resturile alcaline;
- Sa improspateze parul.
Printr-un tratament final parul devine mai usor de pieptanat si mai consolidat.
Clatirea preparatului de ondulare:
a) Orientati bazinul pentru spalare in asa fel ca marginea sa fie la inaltimea portiunii de pe ceafa.
b) Aplecati capul clientei usor pe spate, in asa fel ca ceafa sa depaseasca marginea bazinului. Dati clientei un
servetel si asigurati-va ca sta comod.
c) Incepeti clatirea zonei delimitata de mana dv. si indreptati dusul spre partea posterioara a capului(v.
Fig.1).

d) Splai temeinic toate bigudiurile (v. instruciunile de utilizare a preparatului de ondulare).
e) Lsai s se scurg apa de pe pr.
f) Punei erveelele absorbante sau un prosop pluat peste bigudiuri i stoarcei apa rmas.
Dozarea si pregatirea substantei de fixare
a) Dozai preparatul pentru fixare corespunztor substanei de ondulare aplicate, conform instruciunilor de
folosire.
b) Turnai preparatul de fixare n recipientul corespunztor.
Aplicarea preparatului de fixare
Aplicarea cu buretele
a) Luai pe burete, n mod repetat, preparat de fixare din vas i umezii bigudiurile (v.fig.2).
b) Tamponai apoi uor, de mai multe ori, bigudiurile, ca s apar spuma (v.fig.3). Atenie la poziia corect
a buretelui, pentru ca prin zimii si s ajung ct mai mult preparat i n spaiile dintre bigudiuri. Consumai
cca. 2/3 din preparat.
Fig2 fig.3
Stabilirea perioadei de acionare
Luai ca punct de plecare timpul prevzut n indicaiile de utilizare. Timpul indicat nu trebuie n nici
un caz s fie depit. Verificai dac bigudiurile mai stau corect i dac este necesar tamponai cu erveele
picturile de preparat scurse.
Scoaterea bigudiurilor, fixarea intermediar i fixarea final
a) Scoatei bigudiurile de pe o parte din pr, cu atenie i uor. Ondularea prului trebuie s fie pstrat.
Pe fiecare poriune eliberat de bigudiuri, punei puin din preparatul de fixare rmas. Indeprtai
totodat, simultan cu bigudiurile i foia de hrtie.
b) Lsai ca preparatul s-i fac din nou efectul, conform instruciunilor de utilizare.
c) Dac este cazul, tergei picturile de preparat scurse pe faa ori pe gtul clientei.
Cltirea preparatuiui de fixare i tratamentul final
a) Incepei cltirea cu zona delimitat de mn dv., ndreptnd duul spre zona din spate a capului.
b) Clatiti temeinic tot parul. Actionati cu mana libera de-a lungul firelor de par pentru ca preparatul de
fixare sa fie bine indepartat.
c) Eliminati apa ramasa, prin apasarea cu un prosop plusat.
d) Pentru tratamentul final folositi un preparat adecvat, conform instructiunilor de utilizare.



CAP. 8 VOPSITUL
Exist foarte multe motive pentru care un client alege s i coloreze prul pentru a-i
acoperi firele albe, pentru a pune n valoare o coafur existent sau pur i simplu pentru c dorete o
schimbare a imaginii
Echiparea clientului
Cel mai indicat este s acoperii clientul cu o rob cauciucat sau din plastic pentru a proteja
hainele clientului de substanele folosite. Majoritatea saloanelor folosesc de asemenea prosoape,
pelerine i erveele amplasate n jurul gtului clientului.
Dac folosii culori foarte nchise sau clientul are pielea sensibil, se poate s avei nevoie
de o crem de protecie n jurul liniei prului.
Pregtirea proprie
Purtai tot timpul mnui i or cnd folosii produse de colorare sau decolorare pentru a v
proteja minile de rni i iritaii i pentru a v proteja hainele de pete.
Pregtirea ustensilelor i echipamentului
nainte s ncepei colorarea, verificai s avei suficiente produse i materiale necesare s
terminai tehnica pe care ai ales-o. Plasai-v pe crucior sau n zona dvs. de lucru ustensilele,
echipamentul i produsele necesare pentru a termina serviciul de colorare asigurai-v c totul este
la ndemn i vei putea lucra eficient. Curai zona de lucru i aruncai resturile pe msur ce
lucrai pentru a preveni accidentele, a reduce riscul infeciilor i a promova o imagine profesionist
a salonului. De ndat ce v-ai terminat lucrul, verificai fiele de nmagazinare pentru a preveni
pierderile i nenelegerile n cadrul salonului.
Msuri de siguran de reinut
nainte de a ncepe serviciul de colorare, verificai instruciunile i politica salonului cu
privire la utilizarea i depozitare produselor de colorare.
Facei testele de piele i de pr necesare. Dac produsul vine n contact cu pielea
clientului, verificai dac exist instruciuni n legtur cu recomandarea testrii pielii n prealabil.
Verificai pielea clientului, e important ca aceasta s nu aib inflamaii sau tieturi. Dac
nu suntei siguri cum s procedai, cerei prerea unui alt stilist.
Curai orice soluie care se vars n timpul procedurii. Asigurai-v c toate ustensilele
i echipamentul sunt sterilizate utiliznd chimicale, dezinfectani, cldur sau UV.
Dac alegei s utilizai o surs de cldur adiional pentru a grbi procesul de colorare,
asigurai-v c aceasta se poate folosi cu produsele de colorare respective. Verificai echipamentul
electric nainte de utilizare.
Asigurai-v c clientul se simte confortabil n timpul procedurii.
Cnd cltii prul asigurai-v c temperatura apei este potrivit. Reinei c scalpul
poate fi sensibil la temperatura apei dup colorare.
Asigurai-v c nu exist riscul unor accidente pe parcursul vizitei clientului n salon.
Textura i porozitatea prului
Verificai textura i porozitatea prului. Reinei c prul cu o textur aspr se va colora mai
greu, iar prul care este poros neuniform va absorbi culoarea inegal. Facei un test prin tierea unei
uvie de pr dac nu suntei siguri de rezultat.
Fiele de date
Mai multe informaii sunt necesare pentru colorarea sau decolorarea prului unui client, aa
c nu uitai s completai fia imediat, notnd toate detaliile. Cum multe saloane au computere n
care sunt trecute informaii despre clieni, se poate utiliza i aceast form de nregistrare a datelor.
Prin colorarea parului se intelege schimbarea culorii naturale a firului de par prin agatarea
de pigmenti chimici de pigmentii naturali ai firului de par. Aceasta operatie se realizeaza prin
combinarea oxidantilor cu pigmentii chimici din tubul de vopsea si aplicarea acestui amestec pe
suvitele de par.
Culori temporare
Culorile temporare sunt foarte cunoscute pentru c ele creeaz o schimbare instant, se
aplic rapid i sunt uor de ndeprtat dac clientul nu este satisfcut de rezultat.
Acestea sunt utile pentru a aduga nuane mai puternice culorii naturale, de ex: auriu,
cenuiu etc.
Cteodat, prul alb natural sau prul decolorat arat glbui i poate fi neutralizat prin
nuane argintii.
Totui, adugarea unor nuane gri poate fi dificil, reinei c prul gri este alctuit dintr-un
amestec de pr alb i culoare natural. Unele culori produc nuane calde, cum ar fi portocaliu sau
rou, ceea ce nu este de dorit.
Culorile temporare pot fi utilizate pentru a nchide la nuan prul natural sau colorat
artificial.
Aspecte chimice ale culorilor temporare
Moleculele de pigment ale culorilor temporare sunt prea mari pentru a putea penetra
suprafaa prului, astfel nct ele mbrac firul de pr doar la exterior. De aceea se ndeprteaz att
de uor.
Totui, prul care este poros neuniform va cpta ntotdeauna o culoare inegal. Solzii
cuticulelor sunt umflai i deschii n cazul prului poros, astfel nct moleculele de culoare se vor
menine ntre solzi i nu se vor ndeprta la splare.
Culori semi-permanente
Culorile semi-permanente au un avantaj pentru c acioneaz ca un colorant i un balsam n
acelai timp. Ele nu se amestec cu peroxid de hidrogen, iar cnd prul crete, nu las diferene de
culoare la rdcin.
Sunt utile n a acoperi mici suprafee de pr alb sau gri, dar nu sunt destul de puternice
pentru a acoperi suprafee prea mari de pr alb.
Aspecte chimice ale culorilor semi-permanente
Moleculele de pigmeni ale acestor culori semi-permanente sunt mai mici dect cele ale
culorilor temporare, astfel nct pot penetra n cortexul prului. Totui, se ndeprteaz mai greu la
splat i dureaz mai mult dect culorile temporare.
Prul care este poros neuniform va primi culoare semi-permanent inegal. Solzii cuticulelor
sunt umflai i deschii, iar moleculele ajung mai adnc n cortex n partea poroas a prului, dar n
timpul cltirii, prile netede ale prului i pierd culoarea, iar rezultatul este un pr ptat.
Culori cvasi-permanente
Unele dintre cele mai noi culori semi-permanente dureaz pn la 15 splri pentru c
acestea conin un ingredient numit para. Pentru acestea, clientul trebuie s i fac un test al
pielii. Aceste culori sunt diferite pentru c sunt amestecate cu un peroxid de hidrogen slab i sunt
cunoscute sub denumirea de culori cvasi-permanente. Ele acoper mai bine prul alb i ofer un
luciu excelent, ns vor aprea diferene de culoare la creterea prului.
Culori permanente
Exist trei tipuri de culori permanente:
Vopsele naturale, pe baz de vegetale
Cea mai cunoscut este henna, care ofer nuane de cupru i rou prului care acioneaz
mbrcnd firul de pr pe exterior.
Vopsele metalice
Acestea se gsesc de vnzare n magazine sub denumirea de restauratoare de culoare
(Grecian 2000). Niciodat nu aplicai permanent, nuanator sau decolorant peste prul care a fost
vopsit cu acest produs pentru c prul se poate rupe datorit faptului c neutralizatorii reacioneaz
cu srurile metalice existente n pr n urma aplicrii vopselelor metalice.
Vopsele sintetice
Aceste vopsele permanente sunt cunoscute sub numele de vopsele de oxidare pentru c sunt
amestecate ntotdeauna cu peroxid de hidrogen.

Pentru a realiza colorarea parului trebuie sa cunoastem culoarea naturala a parului clientei.
Aceasta o putem determina prin compararea bazei naturale a clientei cu mostrele de suvite.
Inaltimea tonului (Loreal Professionnel):
1-negru
2-saten foarte inchis baze inchise
3-saten inchis
4-saten
5-saten deschis baze medii
6-blond inchis
7-blond
8-blond deschis baze deschise
9-blond foarte deschis

Reflexe (Loreal Professionnel)
1. cendre (albastru)


2. irise



3.auriu


4. aramiu


5. acajou


6. rosu


7.verde


Nuante reci: 1, 2,7
Nuante calde: 3, 4, 5, 6
Pentru deschiderea parului se amesteca crema Majirel 50ml cu oxidant crema 75ml.
Oxidant 6% - deschide 2 tonuri
Oxidant 9% - deschide 3 tonuri
Ex. baza naturala 5, folosim oxidant 6%, obtinem baza 7.
baza naturala 5, folosim oxidant 9%, obtinem baza 8
Alegerea nuantei din catalog la vopseaua Majirel:
-prima cifra reprezinta inaltimea tonului nuantei, iar dupa punct se afla reflexele. Prima cifra
dupa punct este reflex principal iar a doua cifra este reflex secundar.
Ex. 8.42 blond deschis aramiu irizat
Produse pentru colorare si decolorare din gama LOreal Professionnel
Colorare oxidativa: majirel
Luo color
Colorare fara amoniac: Richesse de Diacolor
Hi.Richesse
Decolorare: Platinium
Platifiz Precision
Platine SOB3 Precision
De retinut: daca clienta are parul vopsit si doreste o nuanta mai deschisa, aceasta o putem
obtine doar prin decolorare +colorare.
Instructiuni inainte de a aplica crema coloranta:
Realizarea testului de alergie cutanata:
- se face cu 48 de ore inainte de fiecare aplicare a colorantului.
- Scoateti cerceii si aplicati in spatele urechii o cantitate de produs neamestecat de
marimea unei monede. Reaplicati de 2 sau 3 ori si lasati sa se usuce.
- Indepartati cu grija produsul colorant.
- Asteptati 48 de ore fara sa spalati, sa acoperiti sau sa atingeti zona respectia.
- Daca in aceasta perioada constatati reactii anormale, cum ar fi mancarime, inrosire sau
umflaturi in zonele testate sau in jurul lor, nu aplicati vopseaua.
Tatuaj cu hena neagra: daca clienta a facut, chiar si o singura data, un asemenea tatuaj,
exista riscul de a fi devenit alergica fara sa o stie. Nu aplicati acest produs inainte de a efectua un
test de alergie cutanata, cu 48 ore inaintea aplicarii.
Nu utilizati daca: - clienta dvs. a reactionat deja la un produs se colorare.
-clienta dvs are pielea capului iritata sau deteriorata.
in caz de reactii adverse in timpul aplicarii, cum ar fi: senzatie de intepaturi intense,
iritatii, pete, senzatii de arsura la nivelul pielii capului, clatiti imediat si incetati procedura. In cazul
in care apar tulburari respiratorii, solicitati imediat asistenta medicala. Inainte de a face o re-
vopsire, recomandati clientei sa consulte medicul.
Utilizati manusi de unica folosinta in timpul prepararii, aplicarii si clatirii produsului.
Utilizati numai oxidantii si cremele recomandate
Respectati proportiile indicate
Respectati timpii de pauza
Clatiti bine parul dupa aplicare
Evitati contactul produsului cu pielea si ochii, nu folositi vopseaua pentru gene si
sprancene. Nerespectarea acestor sfaturi poate duce la orbire.
Daca produsul a intrat in contact cu ochii, clatiti imediat. In cazul lentilelor de contact,
indepartati-le inainte de a clati din abundenta.
Este de preferat sa preparati si sa aplicati amestecul intr-un loc foarte bine aerisit.
Pentru toate intrebarile legate de sensibilitatea clientelor dvs, recomandati-le sa consulte
un medic.
Nu folositi in apropierea copiilor. Nu folositi produsele pe copii.
Nu folositi daca parul a fost colorat cu hena sau cu vopsea progresiva
Nu utilizati pe barba sau mustata, folositi exclusiv pentru par
Nu inhalati sau ingerati
Asteptati 15 zile dupa permanent sau alte procedee de coafare cu caracter permanent,
pentru a aplica produsul de colorare.
Pasii de stabilire a culorii:
Zambiti si fiti prietenosi, prezentati-va
Folositi intrebari de inceput pentru a porni o conversatie:
- Ce culori ati vrea sa vedeti in parul dumneavoastra?
- Ce culori nu ati vrea sa vedeti in parul dumneavoastra?
- Sunteti multumita de culoarea dumneavoastra sau pot sa va sugerez o schimbare?
- Cat a trecut de la ultima vopsire?
- Ti se pare ca culoarea s-a schimbat mult de la ultima vopsire?
- Sunteti multumita de gradul de acoperire a parului alb?
- A-ti fi de acord cu schimbarea tehnicii de vopsire care ar de tunsorii dumneavoastra un
nou aspect?
Ascultati cu atentie ce spune clienta. Raspunsurile la aceste intrebari vor duce la
nasterea altor intrebari cu scop de cercetare care dau indicatii clare in luarea deciziei.
Intotdeauna repetati clientei ce credeti ca ati auzit-o pe ea spunand, aceasta va confirma
faptul ca ambii vorbiti despre acelasi lucru si va asigura ca veti da clientei ceea ce-si doreste.
COLORIMETRIE
O nuanta fundamentala se neutralizeaza cu o nuanta sa complementara.





Neutralizare:


+ = + =


+
+ = =


+


Regula #1 Determinarea nivelului bazei naturale
1 Negru albastrui
2 Negru
3 Saten inchis
4 Saten mediu
5 Saten deschis
6 Blnd inchis
! Bln mediu
" Blnd deschis
# Blnd $arte deschis
1% &'tra blnd
()**+ (,-R
patru reguli de baza




Regula #2 Determinarea nivelului .e care dresti sa/l .tii
Vrei sa
Deschizi0
1nchizi0
*astrezi nivelul e'istent0
5N
()**+ (,-R
patru reguli de baza




.atru reguli de baza
Regula #3 Determinarea tnului drit
Vrei sa
neutralizezi sau sa evidentiezi $ndul
de declrare0
()**+ (,-R


Rule #4 Determinarea ,'idantului crema 2atri'
33 // .entru un tn mai deschis
63 // .entru 2 tnuri mai deschise
#3 // .entru 3 tnuri mai deschise
123 // .entru 4 tnuri mai deschise
4si .entru blndurile s.eciale5
patru reguli de baza
()**+ (,-R





)mestecati S,6,7,R8beaut9 1:1
cu 'idant/crema 2atri'
;im. de actinare: 35 .ana la 45 minute
445 minute .entru .ar alb rezistent85
amestec si tim. de actinare
()**+ (,-R



Regula 1: Determinarea Nivelului Bazei Naturale si .rcenta<ului de .ar alb8
Regula 2: Determinarea Nivelului .e care Dresti sa/l ,btii8
alegeti nivelul natural .entru ac.erire8
Regula 3: Determinarea ;nului Drit8
6lectia Blended Natural ri Re$lect 6llectin8
Regula 4: Determinarea 3 de 2atri' ,'idant
$lsirea de 63 .entru de.zitare ma'ima .e .arul alb8
cele 4 reguli de baza ale clrarii .arului alb
mdel =r>sh. 2: clrarea .arului alb
()**+ (,-R



11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Wysokoci tonu, podkady rozjaniajc i ic! nutra"izacja
#ond d
dco"orar
$ry pa"
y""o%
&a" y""o% '""o% (o"d )i*!t +ran* +ran* ,ark +ran* -d +ran* -d -d .ro%n ,ark rd
.ro%n
,scrira
ni/"u"ui .azi
natura"
0i/"u" .azi
natura"
12tra "i*!tst
"i*!t ."ond
)i*!tst "i*!t
."ond
$ry "i*!t
."ond
)i*!t 3"ond 4diu5
3"ond
,ark ."ond )i*!t .ro%n 4diu5
3ro%n
,ark .ro%n
3"ack 3"u ."ack
&ntru a
nutra"iza
6o"ositi




Noiuni de igien











Cuprins

6a.itlul 1 Ntiuni generale
6a.itlul 11 ;erminlgii curente
6a.itlul 111 Nrmele de igiena .entru s.atiile in care se des$asara serviciile
6a.itlul 1? Nrme tehnice .rivind intretinerea@ curatarea si dezin$ectarea incintelr@
su.ra$etelr si echi.amentelr de lucru
6a.itlul ? Nrme tehnice .rivind sterilizarea
6a.itlul ?1 Regimul deseurilr s.eci$ice serviciilr
6a.itlul ?11 Nrme de igiena .rivind .ersnalul care e$ectueaza serviciile
6a.itlul ?111 Nrme s.eci$ice de igiena re$eritare la ca$ura@ $rizerie si barbierit
6a.itlul 1A Nrme de igiena .entru .rtectia clientilr
Bibligra$ie








6a.itlul 1 Ntiuni generale

1n dmeniul serviciilr de in$rumusetare cr.rala@ au $st .rmvate nrme de igiena care
vizeaza cabinetele in care se des$asara aceasta categrie de servicii@ .ersnalul lucratr im.licat@ in
calitate de anga<at@ anga<atrul@ .recum si .rcedurile de lucru s.eci$ice8
)ctul nrmativ care a.rba Normele de igiena pentru cabinetele de infrumusetare corporala este
Ordinul nr. 1136/! iunie ""! al ministrului sanatatii .ublice@ .ublicat in 2nitrul ,$icial@ .artea 1@ nr8
4"4B1# iulie 2%%!@ cu intrare in vigare la 6% de zile de la .ublicare8
Chidul re.rezinta un instrument cncret de acces $acil la nrmele de igiena reglementate@
sistematizat .e urmatarele destinatii:
18 s.atii in care se rganizeaza si se des$asara serviciileD
28 .ersnalul care e$ectueaza serviciileD
38 .rcedurile de lucru a$erente $iecarei categrii de servicii: tratament si machia< csmetic@ e.ilare@
manichiura si .edichiura@ ca$ura@ $rizerie@ barbierit8

6a.itlul 11 ;erminlgii curente

18 procedura sau operatiune / activitate de tratament si machia< csmetic@ manichiura@ .edichiura@
e.ilare@ $rizerie@ ca$ura si barbieritD
2. estetician / .ersana cali$icata sa e'ecute .eratiunile de ingri<ire si in$rumusetareD
38 client / .ersana care slicita servicii de tratament si machia< csmetic@ manichiura@ .edichiura si
e.ilare@ de $rizerie@ ca$ura@ barbieritD
48 cabinet / lcul in care se des$asara activitatile de tratament si machia< csmetic@ manichiura@
.edichiura si e.ilare@ de $rizerie@ ca$ura si barbierit 4echivalentul ntiunii de Eunitate de .restari serviciiE
$lsita in c.eratia mestesugareasca@ .entru acest dmeniu5D
58 barbierit / .rcedeu de inde.artare a .arului de .e $ata si gat cu a<utrul unui instrument sau
biect taisD
68 frizat, coafat / .rcedura de scurtare@ aran<are si ingri<ire a .aruluiD
!8 produs cosmetic / rice substanta sau .re.arat care urmeaza sa $ie .us in cntact cu diverse
.arti e'terne ale cr.ului uman@ .recum .iele@ .ar@ unghii@ buze@ cu sc.ul e'clusiv sau .rinci.al de a le
curata@ a le .ar$uma@ a le mdi$ica as.ectul siBsau a le .rte<a ri a le mentine in buna stareD
"8 data de minima durabilitate / data .ana la care un .rdus csmetic@ de.zitat in cnditii
cres.unzatare@ cntinua sa isi inde.lineasca $unctiunile initiale $ara sa .ericliteze sanatatea umana@
atunci cand este $lsit in cnditii nrmale sau ratinal .revizibile de $lsireD
#8 eticheta / rice material scris care cntine elemente de identi$icare a .rdusului si@ du.a caz@
instructiuni de utilizare .entru cnsumatrD
1%. ambalaj primar / material care vine in cntact direct cu .rdusul csmetic@ $lsit la
mentinerea caracteristicilr .rescrise ale .rdusului .e tata .eriada de valabilitateD
118 ambalaj secundar material $lsit la .rte<area ambala<ului .rimarD
128 perioada dupa deschidere / .eriada de tim. in care un .rdus csmetic $init .ate $i $lsit in
siguranta@ calculata din mmentul .rimei deschideri a ambala<ului .rimar si ince.erii utilizarii .rdusului8
138 curatare eta.a .reliminara bligatrie@ .ermanenta si sistematica in cadrul ricarei activitati
sau .rceduri de inde.artare a murdariei 4materie rganica si anrganica5 de .e su.ra$ete 4inclusiv
tegumente5 sau biecte@ .rin .eratiuni mecanice sau manuale@ utilizandu/se agenti $izici siBsau chimici@
care se e$ectueaza in cabinetele 4unitatile5 de in$rumusetare cr.rala de rice ti.@ ast$el incat activitatea
sa se des$asare in cnditii .time de securitateD
148 dezinfectie .rcedura de distrugere a micrrganismelr .atgene sau ne.atgene de .e
rice su.ra$ete 4inclusiv tegumente5@ utilizandu/se agenti $izici siBsau chimiciD
158 substanta activa substanta sau un micrrganism@ inclusiv un virus sau ciu.erca 4$ung5@ ce
are actiune generala sau s.eci$ica asu.ra ri im.triva rganismelr daunatareD
168 produs detergent-dezinfectant .rdusul ce include in cm.zitia sa substante care curata si
substante care dezin$ecteaza8 *rdusul are actiune dubla: curata si dezin$ecteazaD
1!8 antiseptic .rdusul care .revine sau im.iedica multi.licarea ri inhiba activitatea
micrrganismelrD aceasta activitate se realizeaza $ie .rin inhibarea dezvltarii@ $ie .rin distrugerea lr@
.entru .revenirea sau limitarea in$ectiei la nivelul tesuturilrD
1"8 sterilizare .eratiunea .rin care sunt eliminate sau mrate micrrganismele@ inclusiv cele
a$late in stare vegetativa@ de .e biectele inerte cntaminate@ rezultatul acestei .eratiuni $iind starea de
sterilitate8


6a.itlul 111 Nrmele de igiena .entru
s.atiile in care se des$asara serviciile

Destinatia spatiilor
18 6abinetul trebuie sa aiba incinte se.arate .entru $iecare dintre urmatarele activitati:
58 accesul@ inregistrarea si aste.tarea clientilrD
68 des$asurarea .rcedurilrD
!8 .astrarea echi.amentului@ instrumentarului si a articlelr curate@ dezin$ectate si sterile@ in dula.uri
se.arate si inchise@ in s.atii li.site de .ra$ si umiditate@ la care au acces numai .ersanele
autrizateD
"8 de.zitarea echi.amentelr si materialelr utilizate .entru curatenie8

118 *entru urmatarele activitati trebuie sa e'iste incinte se.arate .rin usi:
a5 e.ilare@ tratament si machia< csmeticD
b5 .edichiura@ manichiuraD
c5 ca$ura@ manichiuraD
d5 $rizerie@ barbierit@ manichiura8

Amenajarea si intretinerea spatiilor/suprafetelor
.18 Se acce.ta amena<area cel .utin a unui s.atiu sau al unei inca.eri .entru curatarea@
dezin$ectia@ sterilizarea instrumentarului si a materialelr re$lsibile@ in camera de des$asurare a
.rcedurilr8
.. *eretii@ .delele si tavanele din $iecare camera trebuie sa $ie bine intretinute@ netede@ lavabile@
cn$ectinate din materiale neabsrbante@ care sa .ata $i usr s.alate si curatate@ iar culrile acestr
su.ra$ete trebuie sa $ie deschiseD in cazul $inisa<elr nelavabile@ curatarea se $ace .rin as.irare8
.3. 1ncintele trebuie sa $ie adecvat luminate cu lumina arti$iciala si naturala@ sa $ie bine ventilate@
.entru a se elimina $umul@ .ra$ul sau va.rii8
.#. 6abinetul trebuie sa $ie dtat cu gru. sanitar@ intretinut cres.unzatr din .unct de vedere
igienic/sanitar si bine ventilat8
.$. &ste bligatriu sa e'iste chiuveta .entru s.alarea materialelr rezultate ca urmare a
e$ectuarii .rcedurilr@ .recum si chiuveta se.arata .entru s.alarea si dezin$ectia mainilr@ situata in
camera de des$asurare a .rcedurii8 Se asigura bligatriu a.a .tabila curenta rece si calda@ in cantitati
su$iciente@ sa.un antibacterian@ .eriuta de unghii si .rs. de hartie de unica $lsinta sau dis.zitive
.entru uscarea mainilr8
.6. Numarul .tim de dtari sanitare se va stabili cn$rm nrmelr de .riectare@ in $unctie de
numarul de .eratri si clienti ai unitatii8
.!. ;ate su.ra$etele trebuie mentinute in .er$ecta stare de curatenie si intretinere8 Su.ra$etele
.e care se des$asara tratamentele sau cele a$late in zna de sterilizare trebuie sa $ie cn$ectinate din
materiale ne.rase@ neabsrbante8
.%. &ste bligatrie a$isarea la lc vizibil a interdictiilr .rivind $umatul@ cnsumul de bauturi
alclice@ de substante stu.e$iante@ .recum si accesul animalelr in cabinetD
.&. 7a amena<area cabinetului este bligatriu sa se ia masuri de .rtectie a lcatiei im.triva
insectelr si rzatarelr8
.1". 6abinetul trebuie sa $ie dtat cu trusa sanitara de .rim a<utr@ usr accesibila@ cn$rm
.revederilr legale in vigare8
.11. ;em.eratura de lucru trebuie sa $ie cn$rtabila si sa nu se situeze sub 2%F68

6a.itlul 1? Nrme tehnice .rivind
intretinerea@ curatarea si dezin$ectarea
incintelr@ su.ra$etelr si echi.amentelr de
lucru

1. 6uratenia re.rezinta rezultatul a.licarii crecte a unui .rgram de curatare8
. 6uratarea se realizeaza cu detergenti@ .rduse de intretinere si .rduse de curatat8
3. 1n utilizarea .rduselr $lsite in activitatea de curatare trebuie res.ectate urmatarele reguli:
res.ectarea tuturr recmandarilr .rducatruluiD
res.ectarea nrmelr generale de securitate si sanatate in muncaD
este interzis amestecul .rduselrD
este interzisa .astrarea .rduselr de curatare in ambala<e alimentareD
.rdusele se distribuie la lcul de utilizare@ res.ectiv la nivelul cabinetelrBincintelr@ in ambala<ul
riginal .rimar sau in reci.iente s.ecial destinate@ etichetate cu identi$icarea .rdusului8
#. -rmarirea si cntrlul im.lementarii .rgramului de curatare@ .arte integranta a .lanului
.r.riu al cabinetului 4unitatii5@ revin .ersnalului@ care@ cn$rm legislatiei in vigare@ este res.nsabil cu
su.ravegherea si cntrlul inde.linirii nrmelr de igiena8
$. De.zitarea .rduselr si a ustensilelr $lsite la e$ectuarea curatarii se $ace res.ectandu/se
urmatarele:
a' in cabinet trebuie sa e'iste s.atii s.ecial destinate de.zitarii .rduselr si ustensilelr a$late in
stc .recum si a$late in rula<@ .entru .regatirea activitatii .r.riu/zise sau $lsite in .rcesul de e$ectuare
a curatariiD
b' s.atiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a .rduselr .ana la utilizareD
c' s.atiile de de.zitare trebuie sa inde.lineasca urmatarele cnditii:
.avimentul si .eretii trebuie sa $ie im.ermeabili si usr de curatatD
zna de de.zitare trebuie sa .ermita aran<area in rdine a materialelr
de curatare si accesul usr la acesteaD
trebuie sa e'iste aerisire naturalaD
trebuie sa e'iste iluminat cres.unzatrD
gradul de umiditate sa $ie .tim .astrarii calitatii .rduselrD
trebuie sa e'iste chiuveta cu a.a .tabila rece si calda@ dtata .entru igiena .ersnalului
care e$ectueaza curatarea@ cn$rm .revederilr legislatiei in vigareD
trebuie sa e'iste chiuveta sau bazin cu a.a .tabila@ .entru dezin$ectia si s.alarea
ustensilelr $lsite la e$ectuarea curatariiD
dezin$ectia@ s.alarea si uscarea materialului male $lsit la curatare se .t $ace utilizandu/
se masini de s.alat cu uscatr sau masini de s.alat si uscatare 4$unctie de caz5D
trebuie sa e'iste su.rt uscatr .entru manusile de mena<@ m.urile@ .eriile si alte
ustensileD
trebuie sa e'iste .ubela si saci clectri de unica $lsinta .entru deseuri@ cn$rm
legislatiei in vigare8
6. 1ntretinerea ustensilelr $lsite .entru e$ectuarea curatarii se $ace zilnic@ du.a $iecare
.eratiune de curatare si la s$arsitul zilei de lucruD ustensilele utilizate se s.ala@ se curata@ se dezin$ecteaza
si se usuca8 6uratarea si dezin$ectia ustensilelr cm.le'e se e$ectueaza in $unctie de recmandarile
.rducatrului8
!. *ersnalul care e'ecuta .eratiunile de curatare si dezin$ectie a materialului de curatare trebuie
sa .arte manusi de mena< sau manusi de late' nesterile8
%. 6uratenia trebuie e$ectuata la s$arsitul sau la ince.utul .rgramului de lucru@ .recum si ri de
cate ri este necesar@ de catre .ersnal cali$icat8
&. Dezin$ectia este .rcedura care se a.lica numai du.a curatare si se realizeaza cu .rduse si
substante chimice autrizateBinregistrate@ cn$rm .revederilr legale in vigare8
1". 6riteriile de utilizare si .astrare crecta a .rduselr antise.tice sunt urmatarele:
un .rdus antise.tic se utilizeaza numai in sc.ul .entru care a $st autrizatBinregistratD
se res.ecta intcmai indicatiile de utilizare de .e eticheta .rdusuluiD
se res.ecta intcmai cncentratia si tim.ul de cntact .recizate in autrizatiaBinregistrarea
.rdusuluiD
.e $lacn se nteaza data deschiderii si data limita .ana la care .rdusul .ate $i utilizatD
la $iecare utilizare@ $lacnul trebuie deschis si inchis crectD
$lacnul se mani.uleaza cu atentieD este interzisa atingerea gurii $lacnului@ .entru a nu se
cntaminaD
este interzisa transvazarea in alt $lacnD
este interzisa recnditinarea $lacnuluiD
este interzisa cm.letarea unui $lacn .e <umatate glit in alt $lacnD
este interzisa amestecarea@ .recum si utilizarea succesiva a dua .rduse antise.tice di$eriteD
se recmanda alegerea .rduselr antise.tice care se utilizeaza ca atare si nu necesita dilutieD
sunt de .re$erat .rdusele cnditinate in $lacane cu cantitate micaD
du.a a.licare@ antise.ticul nu se inde.arteaza .rin clatire@ dearece se .ierde e$ectul remanentD
se .astreaza numai in $lacanele riginale@ .entru a se evita cntaminarea lr si .entru a nu se
.ierde in$rmatiile de .e eticheta $lacnuluiD
$lacanele trebuie .astrate la ada.st de lumina si de.arte de surse de caldura8
11. Dezinsectia .eridica se va $ace la 3 luni@ iar deratizarea .eridica se va $ace la intervale de
ma'imum 6 luni sau ri de cate ri este nevieD intre .eratiunile .eridice se vr a.lica .rceduri de
dezinsectie si deratizare curente@ de intretinere@ in $unctie de .rezenta vectrilr8
1. Su.ra$etele si echi.amentele trebuie curatate@ dezin$ectate@ cn$rm .revederilr legale in
vigare@ res.ectandu/se recmandarile .rducatrului8
13. *entru curatare si dezin$ectare se utilizeaza dar .rduse bicide@ autrizate cn$rm
.revederilr (tararii Cuvernului nr8 #56B2%%5 .rivind .lasarea .e .iata a .rduselr bicide@ cu
mdi$icarile ulteriare8
1#. Slutiile de lucru ale .rduselr bicide@ utilizate .entru dezin$ectie@ se .re.ara@ se .astreaza si
se utilizeaza cn$rm instructiunilr .rducatrului8
1$. ;ate reci.ientele si cntainerele@ altele decat ambala<ul riginal al .rducatrului@ $lsite
.entru dezin$ectie@ trebuie etichetate adecvat in .rivinta cntinutului@ cncentratiei si datei la care slutiile
de lucru au $st .re.arate8
16. &chi.amentul electric@ care nu .ate $i imersat in lichid@ trebuie curatat .rin stergere si
.ulverizat cu un .rdus bicid8
1!. -tilizarea metdelr@ a ti.ului de .rdus bicid .entru curatare@ dezin$ectie si sterilizare se $ace
du.a cum urmeaza:
Suport de tratat (etoda de aplicare Obser)atii
Materiale necritice
Su.ra$ete inerte@ cum ar $i:
.avimente .ereti@ mbilier
etc8
6uratare S.alare cu slutie de
detergent .entru
inde.artarea .ra$ului si murdariei@ urmata de
clatire cu a.a calda
Su.ra$ete inerte@ cum ar $i:
chiuveta@ G868 su.ra$etele
de lucru@ .at de lucru etc8
Dezin$ectie de nivel
scazut sau cu un
.rdus detergent
dezin$ectant
Stergere@ res.ectandu/se tim.ul si
cncentratia cn$rm instructiunilr
.rducatrului@ a.i clatire
2aterial male@ cum ar $i:
.rsa.e@ cearcea$uri etc8
Dezin$ectie de nivel
scazut
S.alare la masini autmate cu ciclu termic de
dezin$ectie si
$ierbere sau la $irma s.ecializata@ in baza
unui cntract
-scarea se $ace in camere s.ecial amena<ate
sau in
uscatarele masinilr de s.alat
S.atule din .lastic sau
metal@ tavitele@ ustensilele
care intra in cntact cu
.ielea intacta@ .ar sau unghii
ri cu substante de lucru8
Dezin$ectie de nivel
scazut cu un .rdus
detergent /
dezin$ectant
S.alare@ urmata de imersie cm.leta in
.rdusul bicid@ a.i clatire cu a.a

Materiale semicritice
,rice su.ra$ata inerta sau
material male care a $st
str.it cu sange sau alte
$luide cr.rale
Dezin$ectie de nivel
intermediar
Stergere sau imersie completa in produsul
bicid@ urmata de s.alare@ a.i clatire cu a.a
*ilele de unghii re$lsibile@
.ensetele@ vasele .entru
manichiura@ caditele .entru
.edichiura@ .erii de unghii
lavare .entru s.alat .arul
etc8
Dezin$ectie de nivel
intermediar
Stergere sau imersie cm.leta in .rdusul
bicid@ a.i clatire
,rice articl care vine in
cntact cu mucasele
intacte sau cu .ielea lezata
ri care sustine un articl
steril
Dezin$ectie de nivel
inalt
S.alare urmata de imersie in .rdusul bicid@
a.i clatire

Materiale critice
)rticlele taiase si
inte.atare care .atrund
adanc in .iele@ re$lsibile
Sterilizare .rin
metde $izice sau
chimice
6n$rm .revederilr legale in vigare si ale
art8 5 din ane'a nr8 1 la rdin


6a.itlul ? Nrme tehnice .rivind
sterilizarea

18 ,btinerea starii de sterilitate@ .recum si mentinerea ei .ana la mmentul utilizarii re.rezinta
bligatie .ermanenta in cadrul cabinetului de in$rumusetare cr.rala8
28 ;ate dis.zitivele si materialele care urmeaza a $i sterilizate trebuie curatate si dezin$ectate@
inainte de a $i su.use unui .rces de sterilizare standardizat8
38 Serviciul de sterilizare din cabinete trebuie sa $ie amena<at intr/un s.atiu s.ecial destinat8
48 ,rganizarea activitatii serviciilr de sterilizare cu.rinde:
circuitul de clectare@ reci.ientele si mi<lacele de trans.rt .entru instrumentele murdare@
nesterileD
asigurarea ariei de curatare in vederea diminuarii incarcaturii micrbieneD
veri$icarea starii de $unctinare a a.araturiiD
s.atiul curat .entru inventarierea si im.achetarea instrumentelrD
sterilizarea .r.riu/zisa si sistemul de cntrl al .rcesuluiD
.rcedurile de cntrl si marcare a .rduselr $initeD
tratarea necn$rmitatilrD
inregistrarea si arhivarea datelr .rivind .arcursul .rcesului@ in vederea asigurarii trasabilitatii 41S,
"4%25@ care este un element de sistem de calitate si este .arte cm.nenta a materivigilenteiD
circuitul de stcare@ distributie@ trans.rt la utilizatriD
instruirea .ersnaluluiD
echi.amentul de .rtectie al .ersnalului8
58 1nstrumentarul care necesita sterilizare trebuie sa $ie im.achetat individual in ambala<e a.rbate
.entru sterilizare sau in seturi care sunt $lsite .entru singura .rcedura8 )mbala<ele trebuie
inscri.tinate cu data sterilizarii si numele .ersanei care a e$ectuat sterilizarea8 )mbala<ele cu
instrumentele sterilizate trebuie mentinute in cnditii cres.unzatare de asigurare a sterilizarii si
de.zitate intr/un lc inchis@ li.sit de umiditate si .ra$@ la care e'ista acces cntrlat8 &ste
bligatrie a$isarea interdictiei de acces al .ersanelr straine in lculBcamera de .astrare a
biectelr si echi.amentelr curate@ sterile sau dezin$ectate8
68 Se admite .sibilitatea sterilizarii instrumentarului intr/ unitate sanitara s.ecializata8 Daca
sterilizarea se e$ectueaza in alta .arte decat lcatia cabinetului@ trebuie sa se $aca dvada sterilizarii
.rin urmatarele dcumente:
cntractul incheiat intre cele dua .artiD
data sterilizarii si numele .ersanei care a e'ecutat sterilizareaD
cantitatea si ti.ul de instrumentar sterilizatD
ti.ul de sterilizare $lsit@ .arametrii de sterilizare@ ti.ul de a.arat $lsitD
cnditiile de trans.rt al instrumentarului sterilizat8
!8 Hiecare .achet cu instrumentar sterilizat trebuie mnitrizat in .rivinta sterilizarii@ utilizandu/se
indicatrii chimici sau bilgici8
"8 *rcedurile de sterilizare e$ectuate cn$rm recmandarilr .rducatrului a.aratului se
inregistreaza si trebuie sa $ie dis.nibile in cursul actiunilr de ins.ectie8
#8 1nregistrarile scrise cu .rivire la .rcedurile zilnice de sterilizare si dezin$ectare@ e$ectuate cn$rm
.revederilr ,rdinului ministrului sanatatii .ublice nr8 261B2%%!@ cu mdi$icarile ulteriare@ se
.astreaza de catre .ersana res.nsabila8
1%8 *ersana res.nsabila cu sterilizarea instrumentarului trebuie sa demnstreze in cadrul ins.ectiei
ca .rcedurile de sterilizare au $st e'ecutate crect si .tim8
118 1nregistrarile .rcedurii sterilizarii trebuie sa cu.rinda urmatarele:
metda si .arametrii de sterilizareD
data sterilizariiD
cantitatea si ti.ul de instrumentar sterilizatD
numele sau initiala .ersanei care a sterilizat instrumentarulD
mnitrizarea sterilizarii .rin indicatrii chimici sau bilgici8
128 1nstrumentarul sterilizat si de.zitat cn$rm .revederilr legale in vigare@ care nu a $st $lsit in
decurs de 24 de re de la data sterilizarii@ trebuie resterilizat inainte de $lsire@ e'ce.tie $acandu/
se .entru instrumentarul nu .resterilizat8
138 Daca se $lsesc instrumente .resterilizate@ trebuie sa e'iste dcumentatia $urnizata de
.rducatr in care sa $ie descrisa metda de sterilizare si .recizate recmandarile de de.zitare si
mentinere a sterilitatii8 )ceasta dcumentatie trebuie $urnizata in cursul actiunilr de ins.ectie8
*ersanele res.nsabile cu de.zitarea si mani.ularea instrumentarului sterilizat trebuie sa
res.ecte instructiunile .rducatrului de mentinere a sterilitatii8
148 Hiecare cabinet sau lcatie tem.rara trebuie sa mentina inregistrarile .rivind dezin$ectia si
sterilizarea dis.nibile in tim.ul actiunilr de ins.ectie si acestea trebuie sa cu.rinda urmatarele:
date des.re .rdusul bicid $lsit 4denumire cmerciala@ aviz sanitar@ $isa de securitate5D
dmeniul .entru care .rdusul bicid este $lsitD
data@ $recventa dezin$ectieiD
numele .ersanelr care sunt res.nsabile cu dezin$ectia8

158 Sterilizarea se realizeaza@ numai cu a.arate de sterilizare autrizate si avizate cn$rm .revederilr
legale in vigare@ .rin metde $izice@ abur sub .resiune sau abur la tem.eratura si .resiune
ridicateBscazute@ caldura uscata@ .recum si .rin metde cmbinate $izic/chimice8 ;rebuie
res.ectate instructiunile de utilizare din cartea tehnica a instrumentelr cu .rivire la tem.eratura@
.resiunea si tim.ul de sterilizare recmandate de .rducatr@ in $unctie de ti.urile de materiale de
sterilizat ambalate8
168 Se elabreaza instructiuni tehnice s.eci$ice .rivind e'.latarea a.aratelr@ .recum si masurile ce
trebuie luate in caz de avarii@ intreru.eri sau dereglari si se a$iseaza la $iecare lc de munca8
1!8 Se e$ectueaza cntrlul mediului@ mnitrizand si cntrland:
calitatea aerului@ a.ei si a $luidelr utilizateD
starea de igiena a su.ra$etelrD
mdul de $unctinare a echi.amentelr de sterilizareD
mdul de $unctinare a echi.amentelr de cntrl@ masura si testareD
tinuta si $rmarea .r$esinala ale .ersnalului8

6a.itlul ?1 Regimul deseurilr s.eci$ice
serviciilr
18 6abinetul trebuie sa $ie dtat cu mi<lace .entru .reclectarea si clectarea deseurilr .ericulase@
.recum si a celr mena<ere: reci.ient cu ca.ac@ .ubela@ cntainere si saci clectri de unica
$lsintaD clectarea@ de.zitarea@ trans.rtul si neutralizarea deseurilr se $ac cn$rm
.revederilr legale in vigare8
28 S.atiul de de.zitare trebuie sa e'iste in $iecare cabinet 4unitate58 1n situatia in care nu a $st
.revazut in .riect un s.atiu .entru de.zitare tem.rara@ se va cnstrui sau se va amena<a
ulterir8
38 S.atiul de de.zitare tem.rara trebuie sa aiba dua cm.artimente@ si anume:
un cm.artiment .entru deseurile .ericulase 4daca este cazul5@ .revazut cu dis.zitiv de
inchidere care sa .ermita numai accesul .ersanelr autrizateD
un cm.artiment .entru deseurile asimilabile celr mena<ere@ amena<at cn$rm nrmelr de
igiena .rivind mediul de viata al ..ulatiei8
48 Durata de.zitarii tem.rare va $i cat mai scurta .sibil@ iar cnditiile de de.zitare vr res.ecta
nrmele de igiena in vigare8
58 *entru deseurile .ericulase 4daca este cazul5 durata de.zitarii tem.rare nu trebuie sa
de.aseasca !2 de re@ din care 4" de re in incinta cabinetului si 24 de re .entru trans.rt si
eliminare $inala8

68 ;rans.rtul deseurilr in incinta cabinetului 4unitatii5 se $ace .e un circuit se.arat de cel al
clientilr@ cntainerele de de.zitare dezin$ectandu/se du.a $iecare descarcare8
!8 Deseurile .rduse in cabinet 4unitate5 trebuie eliminate .rin .rcedee autrizate s.eci$ice $iecarei
categrii de deseuri@ res.ectiv:
incinerareaD
de.zitarea in de.zitul de deseuriD
includerea in ciclul de eliminare a deseurilr munici.ale8
"8 )nga<atrul este bligat sa nminalizeze .ersana res.nsabila cu activitatea de eliminare a
deseurilr8
#8 1nca.erile sau .lat$rmele im.ermeabilizate amena<ate .entru de.zitarea reci.ientelr de
clectare a reziduurilr slide trebuie sa $ie racrdate la un hidrant si la reteaua de canalizare@
.entru a $i curatate cand este necesar@ cat si .entru s.alarea si dezin$ectia reci.ientelr8
6a.itlul ?11 Nrme de igiena .rivind
.ersnalul care e$ectueaza serviciile
18 *ersnalul trebuie sa .arte halate sau echi.amente de lucru lavabile@ curate@ de culare deschisa@
cn$ectinate s.ecial .entru a $i .urtate in tim.ul e'ecutarii .rcedurilr8
28 )sigurarea igienei mainilr .eratruluiBesteticianului se $ace res.ectandu/se urmatarele reguli:
s.alarea mainilr se $ace cu sa.un antibacterian si a.a curenta .tabilaD
uscarea se $ace cu .rsa.e sau servete de unica $lsinta sau .rin $lsirea unui a.arat de uscare
a mainilrD este interzisa $lsirea .rsa.elr te'tile de multi$lsintaD
dezin$ectia mainilr se $ace .rin s.alare sau $recare@ utilizandu/se un .rdus bicid@ destinat
dezin$ectiei mainilr8
38 *rcedeele de s.alare si de $recare a mainilr se e$ectueaza cn$rm in$rmatiilr $urnizate de
.rducatr .e eticheta .rdusuluiD .rdusul trebuie sa $ie recmandat .entru uz sanitar si trebuie
sa cntina indicatii des.re:
necesitatea umectarii .realabile a mainilrD
vlumul de .rdus utilizatD
tim.ul de s.alareB$recareD
$recventa a.licarii .rdusuluiD
instructiunile s.eciale .entru utilizarea a.ei8
48 Dezin$ectia igienica a mainilr se $ace utilizandu/se un .rdus antise.tic8
58 *rcedurile recmandate@ in $unctie de nivelul de risc:
Ni)elul de risc *roceduri +ndicatii
2inim / s.alarea mainilr
/ dezin$ectia igienica a mainilr
.rin $recare
/ cand mainile sunt vizibil murdare
/ la ince.utul si la s$arsitul .rgramului de lucru
/ inainte si du.a scaterea manusilr 4sterile sau
nesterile5
/ inainte si du.a activitatile de curatare
/ inainte si du.a cntactul cu .acientii
/ du.a utilizarea gru.ului sanitar 4G65
1ntermediar / dezin$ectia igienica a mainilr
.rin $recare
/ dezin$ectia igienica a mainilr
.rin s.alare
/ du.a rice cntact accidental cu sangele sau cu alte
lichide bilgice
/ du.a tate manevrele .tential cntaminante

68 1giena mainilr este bligatrie in urmatarele situatii@ res.ectandu/se cnditiile .revazute la .ct8 2
de mai sus:
inainte si du.a e$ectuarea .rceduriiD
cand se cntamineaza accidental cu sange@ $luide cr.rale sau secretiiD
du.a inde.artarea manusilr de .rtectieD
du.a $lsirea taleteiD
inainte si du.a servirea meseiD
du.a e$ectuarea unr .eratiuni care duc la cntaminarea mainilr8
!8 -nghiile .eratrului vr $i taiate scurt si curate8
"8 1n situatia in care .eratrulBesteticianul .rezinta la nivelul mainilr leziuni@ iritatii sau rice alta
a$ectiune dermatlgica@ se interzice .racticarea .rcedurii .ana la vindecarea acestra8
#8 )nga<atrul trebuie sa asigure anga<atilr sai cursuri .eridice de instruire@ cn$rm
reglementarilr 2inisterului Sanatatii *ublice si 2inisterului &ducatiei@ 6ercetarii si ;ineretului@
ast$el incat .rin activitatile des$asurate de acestia sa nu $ie a$ectata sanatatea lr si a clientilr8
1%8 *ersnalul anga<at are bligatia de a e$ectua cntrale medicale la anga<are si cntrale .eridice@
cn$rm .revederilr legislatiei in vigareD dcumentele care dvedesc e$ectuarea acestr
cntrale medicale se .un la dis.zitia ins.ectrilr sanitari@ in tim.ul actiunilr de ins.ectie8
118 *ersnalul anga<at trebuie sa cunasca tate reglementarile dmeniului sau de activitate si sa
demnstreze cm.etenta in $lsirea materialelr si a .rcedurilr@ in cn$rmitate cu
res.nsabilitatile atribuite@ ast$el incat sa .revina rice .ericl .entru sanatate8
128 *entru acrdarea .rimului a<utr in caz de accidente@ anga<atii trebuie sa aiba la dis.zitie trusa de
.rim a<utr@ $acilitati si .ersnal instruit .entru acrdarea .rimului a<utr8

6a.itlul ?111 Nrme s.eci$ice re$eritare
la ca$ura@ $rizerie si barbierit

18 ;ate echi.amentele si instrumentele $lsite trebuie mentinute in buna stare de $unctinare@ iar
mdul de utilizare trebuie sa res.ecte instructiunile .rducatrului8
28 *artile din echi.ament care se .t cntamina trebuie curatate siBsau dezin$ectate zilnic@ du.a
necesitate@ si ac.erite cu hartie@ care se va schimba .eridic8
38 *ensulele si casletele .entru .re.ararea s.umei de ras se curata si se dezin$ecteaza du.a
utilizarea acestra la un singur client8
48 6lectarea .arului se va $ace in saci de .lietilena@ se.arat de alte deseuri8
58 &chi.amentul@ instrumentarul si materialele $lsite .entru deservirea clientului $ac .arte din
urmatarele categrii:
a5 article taiase si inte.atare care .atrund sau .t leza .ielea@ cum sunt a.arate si lame de ras
re$lsibile@ bricege@ $ar$eci de tuns si de $ilat etc8D du.a $lsirea la un singur client@ articlele de
unica $lsinta se arunca@ iar cele de multi$lsinta se sterilizeaza $izic sau chimic@ cn$rm
.revederilr legale in vigareD
b5 article care vin in cntact cu mucasele@ cu .ielea lezata sau cu biectele care sustin articlele
sterile@ .recum si .ensulele de ras@ casleteleD du.a $lsirea la un singur client@ articlele de unica
$lsinta se arunca@ iar cele re$lsibile se curata si se dezin$ecteaza .rin dezin$ectie de nivel inalt
sau se sterilizeaza cn$rm .revederilr ca.itlului 1?@ .ct81! si ca.itlului ? D
c5 article care vin in cntact cu .ielea intacta si .arul@ $ara sa aiba cntact cu mucasele@ cum sunt
bigudiuri@ .ie.teni@ clame@ agra$e@ .erii@ alte article similareD du.a $lsirea la un singur client@
articlele de unica $lsinta se arunca@ iar cele re$lsibile se curata si se dezin$ecteaza .rin
dezin$ectie de nivel scazut sau cu un .rdus detergent / dezin$ectant8
6)*1;,7-7 1A Nrme de igiena .entru
.rtectia clientilr
18 1nstrumentele@ echi.amentele si accesriile utilizate trebuie curatate@ dezin$ectate siBsau
sterilizate@ cn$rm .revederilr legale in vigare@ res.ectandu/se recmandarile .rducatrului8
28 2aterialele@ instrumentele@ accesriile si echi.amentele de unica $lsinta se $lsesc .entru un
singur client8

38 ;ate echi.amentele@ instrumentele si materialele de unica $lsinta trebuie inde.artate imediat
du.a ce au $st $lsite la un client8
48 &ste interzisa re.rcesarea in vederea reutilizarii a dis.zitivelr si materialelr de unica $lsinta8
58 &ste interzisa $lsirea creianelr hemstatice sau a alaunului .entru a .ri sangerarea8
68 1nainte de ince.erea tratamentului se e$ectueaza evaluarea starii .ielii@ cu res.ectarea
urmatarelr cnditii:
inainte de ince.erea tratamentului de in$rumusetare@ zna res.ectiva de .iele sau unghie trebuie
evaluataD
daca clientul .rezinta in zna care urmeaza a $i tratata leziuni deschise@ in$ectii@ in$lamatii sau bli
dermatlgice@ tratamentul trebuie amanat8
PRECIZARE :
Chidul nu este .arte a cadrului legislativ@ ci re.rezinta un instrument de asistenta cncreta si
sistematizata a celr im.licati in .rcesul de rganizare@ cnducere si e'ecutie a activitatilr din
dmeniu@ in vederea identi$icarii si inde.linirii bligatiilr .rivind nrmele de igiena .entru
cabinetele de in$rumusetare cr.rala D
Se recmanda cm.letarea in$rmatiilr cu.rinse in ghid .rin studierea reglementarilr
mentinate in Bibligra$ia ane'ata acestuia8
Bibligra$ie
I Ordin nr. 1136/!/"6/""! .rivind a.rbarea Nrmelr de igiena .entru cabinetele de in$rumusetare
cr.rala / .ublicat in 28,8 nr84"4B1#8%!82%%!
I Ordin nr. 61/"6.".""! .entru a.rbarea Nrmelr tehnice .rivind curatarea@ dezin$ectia si
sterilizarea in unitatile sanitare / .ublicat in 28,8 nr812"B218%282%%!
, Ordin nr. %#"/1#."$.""! .entru mdi$icarea si cm.letarea Nrmelr tehnice .rivind curatarea@
dezin$ectia si sterilizarea in unitatile sanitare@ a.rbate .rin ,rdinul ministrului sanatatii .ublice nr8
261B2%%! / .ublicat in 28,8 nr8 35%B238%582%%!
I -egea nr. 1!%/""" .rivind .rdusele csmetice@ re.ublicata in 28,8 nr8 #1B2!8%182%%5
I Ordin nr. 1&/"1."#."" .entru a.rbarea Nrmelr tehnice .rivind gestinarea deseurilr rezultate
din activitatile medicale si a 2etdlgiei de culegere a datelr .entru baza natinala de date .rivind
deseurile rezultate din activitatile medicale / .ublicat in 28,8 nr83"6B%68%682%%2
Ordin privind aprobarea Normelor de igiena pentru cabinetele de
infrumusetare corporala nr. 1136/2007

*ublicat in 2nitrul ,$icial@ *artea 1 nr8 626 din 12B%#B2%%!
)vand in vedere .revederile titlului 1 din 7egea nr8 #5B2%%6 .rivind re$rma in dmeniul sanatatii@ cu
mdi$icarile si cm.letarile ulteriare@ in temeiul (tararii Cuvernului nr8 "62B2%%6 .rivind rganizarea si
$unctinarea 2inisterului Sanatatii *ublice@ vazand Re$eratul de a.rbare al 1ns.ectiei sanitare de stat nr8
&8N8 68"4"B2%%!@ ministrul sanatatii .ublice emite urmatrul rdin:
)rt8 1 Se a.rba Nrmele de igiena .entru cabinetele de in$rumusetare cr.rala@ .revazute in ane'ele nr8
1/3 care $ac .arte integranta din .rezentul rdin8
)rt8 2 )utritatea de sanatate .ublica din 2inisterul Sanatatii *ublice si 1ns.ectia sanitara de stat din cadrul
2inisterului Sanatatii *ublice@ autritatile de sanatate .ublica <udetene si a munici.iului Bucuresti@
ins.ectiile sanitare de stat <udetene si a munici.iului Bucuresti@ ministerele si institutiile cu retea sanitara
.r.rie@ unitatile .ublice si .rivate din dmeniu vr duce la inde.linire dis.zitiile .rezentului rdin8
)rt8 3 7a data intrarii in vigare a .rezentului rdin se abrga art8 !"/"3 din ,rdinul ministrului sanatatii nr8
536B1##! .entru a.rbarea Nrmelr de igiena si a recmandarilr .rivind mediul de viata al ..ulatiei@
.ublicat in 2nitrul ,$icial al Rmaniei@ *artea 1@ nr8 14% din 3 iulie 1##!@ cu mdi$icarile si cm.letarile
ulteriare@ .recum si rice alte dis.zitii cntrare8
)rt8 4 *rezentul rdin se .ublica in 2nitrul ,$icial al Rmaniei@ *artea 1@ si intra in vigare in termen de
6% de zile de la .ublicare8
ANEXA Nr. 1 - DISPOZITII GENERALE

)rt8 1 1n sensul .rezentului rdin@ termenii de mai <s au urmatarele intelesuri:
a5 .rcedura sau .eratiune J activitate de .iercing@ tatua<@ micr.igmentare@ tratament si machia<
csmetic@ manichiura@ .edichiura@ e.ilare@ $rizerie@ ca$ura si barbieritK
b5 .eratr J .ersana care este instruita si e'ecuta .eratiunile de .iercing@ tatua<@ in cnditiile legiiK
c5 estetician J .ersana cali$icata sa e'ecute .eratiunile de ingri<ire si in$rumusetareK
d5 client J .ersana care slicita servicii de .iercing@ tatua<@ micr.igmentare@ de tratament si machia<
csmetic@ manichiura@ .edichiura si e.ilare@ de $rizerie@ ca$ura@ barbieritK
e5 cabinet J lcul in care se des$asara activitatile de .iercing@ tatua<@ micr.igmentare@ de tratament si
machia< csmetic@ manichiura@ .edichiura si e.ilare@ de $rizerie@ ca$ura si barbieritK
$5 .iercing J inte.area .ielii si a straturilr sale in sc.ul de a crea bresa .entru a insera bi<uterie sau un
alt rnamentK
g5 .iercingul urechii J .iercingul lbului siBsau al znei su.eriare cartilaginase a urechiiK
h5 micr.igmentare J .rcedura asemanatare din .unct de vedere tehnic cu cea $lsita in a.licarea
tatua<ului@ de intrducere a unui .igment sau clrant in stratul dermic al .ielii@ $lsita .entru machia<
semi.ermanent@ cum ar $i cnturul buzelr si al chilr8 2icr.igmentarea dureaza mai multi ani@ dar nu
este .ermanentaK
i5 tatuare J .ractica de im.rimare a unui insemn sau a unei $iguri .e .ielea umana .rin im.unsaturi si de
intrducere a unui .igment@ cu carater .ermanentK
<5 e.ilare J .rces .rin care se inde.arteaza tem.rar sau de$initiv .arul nedrit din di$erite zne ale
cr.uluiK
>5 machia< J a.licare tem.rara a unui .rdus csmetic care are aceasta $unctie@ .e zna $etei@ gatului si
bustuluiK
l5 tratament csmetic J .rcedura de curatare@ masa< si ingri<ire a .ielii de un anumit ti. al tenului sau
avand anumita a$ectiuneK
m5 manichiura J .rceduri de ingri<ire si in$rumusetare a mainilr si a unghiilr de la mainiK
n5 .edichiura J .rceduri de ingri<ire si in$rumusetare a .iciarelr si a unghiilr de la .iciareK
5 a.licarea unghiilr arti$iciale J mdalitate de e'tensie a unghiilr naturale cu a<utrul di$eritelr .rduse
si tehniciK
.5 barbierit J .rcedeu de inde.artare a .arului de .e $ata si gat cu a<utrul unui instrument sau biect
taisK
L5 $rizat@ ca$at J .rcedura de scurtare@ aran<are si ingri<ire a .aruluiK
r5 anestezice J medicamente .rin administrarea carra este diminuata sau su.rimata sensibilitatea la
durereK
s5 tim. de vindecare J tim.ul necesar vindecarii canalului in care a $st inserata bi<uteria sau a znei in care
s/a e$ectuat tatua<ul@ du.a lezarea tesutului8

)rt8 2
415 6abinetul trebuie sa aiba incinte se.arate .entru $iecare dintre urmatarele activitati:
a5 accesul@ inregistrarea si aste.tarea clientilrD
b5 des$asurarea .rcedurilrD
c5 .astrarea echi.amentului@ instrumentarului si a articlelr curate@ dezin$ectate si sterile@ in dula.uri
se.arate si inchise@ in s.atii li.site de .ra$ si umiditate@ la care au acces numai .ersanele autrizateD
d5 de.zitarea echi.amentelr si materialelr utilizate .entru curatenie8
425 Se acce.ta amena<area cel .utin a unui s.atiu .entru curatarea@ dezin$ectia@ sterilizarea
instrumentarului si a materialelr re$lsibile@ in camera de des$asurare a .rcedurilr8
435 *eretii@ .delele si tavanele din $iecare camera trebuie sa $ie bine intretinute@ netede@ lavabile@
cn$ectinate din materiale neabsrbante@ care sa .ata $i usr s.alate si curatate@ iar culrile acestr
su.ra$ete trebuie sa $ie deschiseD in cazul $inisa<elr nelavabile@ curatarea se $ace .rin as.irare8
445 1ncintele trebuie sa $ie adecvat luminate cu lumina arti$iciala si naturala8
455 1ncintele trebuie sa $ie bine ventilate@ .entru a se elimina $umul@ .ra$ul sau va.rii8
465 6abinetul trebuie sa $ie dtat cu gru. sanitar@ intretinut cres.unzatr din .unct de vedere igienic/
sanitar si bine ventilat8
4!5 &ste bligatriu sa e'iste chiuveta .entru s.alarea materialelr rezultate ca urmare a e$ectuarii
.rcedurilr@ .recum si chiuveta se.arata .entru s.alarea si dezin$ectia mainilr@ situata in camera de
des$asurare a .rcedurii8 Se asigura bligatriu a.a .tabila curenta rece si calda@ in cantitati su$iciente@
sa.un antibacterian@ .eriuta de unghii si .rs. de hartie de unica $lsinta sau dis.zitive .entru uscarea
mainilr8
4"5 Numarul .tim de dtari sanitare se va stabili cn$rm nrmelr de .riectare@ in $unctie de numarul de
.eratri si clienti ai unitatii8
4#5 ;ate su.ra$etele trebuie mentinute in .er$ecta stare de curatenie si intretinere8 Su.ra$etele .e care se
des$asara tratamentele sau cele a$late in zna de sterilizare trebuie sa $ie cn$ectinate din materiale
ne.rase@ neabsrbante8
41%5 6abinetul trebuie sa $ie dtat cu mi<lace .entru .reclectarea si clectarea deseurilr .ericulase@
.recum si a celr mena<ere: reci.ient cu ca.ac@ .ubela@ cntainere si saci clectri de unica $lsintaD
clectarea@ de.zitarea@ trans.rtul si neutralizarea deseurilr se $ac cn$rm .revederilr legale in
vigare8
4115 1nca.erile sau .lat$rmele im.ermeabilizate amena<ate .entru de.zitarea reci.ientelr de clectare a
reziduurilr slide sunt racrdate la un hidrant si la reteaua de canalizare@ .entru a $i curatate cand este
necesar@ cat si .entru s.alarea si dezin$ectia reci.ientelr8
4125 Dezinsectia .eridica se va $ace la 3 luni@ iar deratizarea .eridica se va $ace la intervale de ma'imum 6
luni sau ri de cate ri este nevieD intre .eratiunile .eridice se vr a.lica .rceduri de dezinsectie si
deratizare curente@ de intretinere@ in $unctie de .rezenta vectrilr8
4135 Se interzic $umatul@ cnsumul de bauturi alclice@ de substante stu.e$iante@ .recum si accesul
animalelr in cabinetD este bligatrie a$isarea acestr interdictii la lc vizibil8
4145 7a amena<area cabinetului este bligatriu sa se ia masuri de .rtectie a lcatiei im.triva insectelr si
rzatarelr8
4155 6abinetul trebuie sa $ie dtat cu trusa sanitara de .rim a<utr@ usr accesibila@ cn$rm .revederilr
legale in vigare8

)rt8 3
)sigurarea igienei mainilr .eratruluiBesteticianului se $ace res.ectandu/se urmatarele reguli:
a5 s.alarea mainilr se $ace cu sa.un antibacterian si a.a curenta .tabilaD
b5 uscarea se $ace cu .rsa.e sau servete de unica $lsinta sau .rin $lsirea unui a.arat de uscare a
mainilrD este interzisa $lsirea .rsa.elr te'tile de multi$lsintaD
c5 dezin$ectia mainilr se $ace cu un .rdus bicid@ destinat dezin$ectiei mainilr8

)rt8 4
415 1giena mainilr este bligatrie in urmatarele situatii@ res.ectandu/se cnditiile .revazute la art8 3:
a5 inainte si du.a e$ectuarea .rceduriiD
b5 cand se cntamineaza accidental cu sange@ $luide cr.rale sau secretiiD
c5 du.a inde.artarea manusilr de .rtectieD
d5 du.a $lsirea taleteiD
e5 inainte si du.a servirea meseiD
$5 du.a e$ectuarea unr .eratiuni care duc la cntaminarea mainilr8
425 -nghiile .eratrului vr $i taiate scurt si curate8
435 1n situatia in care .eratrulBesteticianul .rezinta la nivelul mainilr leziuni@ iritatii sau rice alta
a$ectiune dermatlgica@ se interzice .racticarea .rcedurii .ana la vindecarea acestra8

)rt8 5
415 6abinetelr in care se des$asara activitati de in$rumusetare li se a.lica dis.zitiile ,rdinului ministrului
sanatatii .ublice nr8 261B2%%! .entru a.rbarea Nrmelr tehnice .rivind curatarea@ dezin$ectia si
sterilizarea in unitatile sanitare@ .ublicat in 2nitrul ,$icial al Rmaniei@ *artea 1@ nr8 12" din 21 $ebruarie
2%%!@ cu mdi$icarile ulteriare8
425 Su.ra$etele@ instrumentele@ echi.amentele si accesriile utilizate trebuie curatate@ dezin$ectate siBsau
sterilizate@ cn$rm .revederilr legale in vigare@ res.ectandu/se recmandarile .rducatrului8
435 2aterialele@ instrumentele@ accesriile si echi.amentele de unica $lsinta se $lsesc .entru un singur
client8
445 ;ate echi.amentele@ instrumentele si materialele de unica $lsinta trebuie inde.artate imediat du.a
ce au $st $lsite la un client8
455 *rcedurile .entru .eratiile de sterilizare@ recmandate de catre .rducatrul a.aratului utilizat in
acest sc.@ trebuie sa $ie dis.nibile in cursul actiunilr de ins.ectie8
465 Se admite .sibilitatea sterilizarii instrumentarului intr/ unitate sanitara s.ecializata8 Daca sterilizarea
se e$ectueaza in alta .arte decat lcatia cabinetului@ trebuie sa se $aca dvada sterilizarii .rin urmatarele
dcumente:
a5 cntractul incheiat intre cele dua .artiD
b5 data sterilizarii si numele .ersanei care a e'ecutat sterilizareaD
c5 cantitatea si ti.ul de instrumentar sterilizatD
d5 ti.ul de sterilizare $lsit@ .arametrii de sterilizare@ ti.ul de a.arat $lsitD
e5 cnditiile de trans.rt al instrumentarului sterilizat8
4!5 Se utilizeaza dar .rduse bicide@ autrizate cn$rm .revederilr (tararii Cuvernului nr8 #56B2%%5
.rivind .lasarea .e .iata a .rduselr bicide@ cu mdi$icarile ulteriare8
4"5 Slutiile de lucru din .rduse bicide@ utilizate .entru dezin$ectie@ se .re.ara@ se .astreaza si se
utilizeaza cn$rm instructiunilr .rducatrului8
4#5 ;ate reci.ientele si cntainerele@ altele decat ambala<ul riginal al .rducatrului@ $lsite .entru
dezin$ectie@ trebuie etichetate adecvat in .rivinta cntinutului@ cncentratiei si datei la care slutiile de
lucru au $st .re.arate8
41%5 &chi.amentul electric@ care nu .ate $i imersat in lichid@ trebuie curatat .rin stergere si .ulverizat cu un
.rdus bicid8
4115 1nstrumentarul care necesita sterilizare trebuie sa $ie im.achetat individual in ambala<e a.rbate
.entru sterilizare sau in seturi care sunt $lsite .entru singura .rcedura8 )mbala<ele trebuie
inscri.tinate cu data sterilizarii si numele .ersanei care a e$ectuat sterilizarea8 )mbala<ele cu
instrumentele sterilizate trebuie mentinute in cnditii cres.unzatare de asigurare a sterilizarii si
de.zitate intr/un lc inchis@ li.sit de umiditate si .ra$@ la care e'ista acces cntrlat8 &ste bligatrie
a$isarea interdictiei de acces al .ersanelr straine in lculBcamera de .astrare a biectelr si
echi.amentelr curate@ sterile sau dezin$ectate8
4125 Hiecare .achet cu instrumentar sterilizat trebuie mnitrizat in .rivinta sterilizarii@ utilizandu/se
indicatrii chimici sau bilgici8
4135 *rcedurile de sterilizare e$ectuate cn$rm recmandarilr .rducatrului a.aratului se inregistreaza
si trebuie sa $ie dis.nibile in cursul actiunilr de ins.ectie8
4145 1nregistrarile scrise cu .rivire la .rcedurile zilnice de sterilizare si dezin$ectare@ e$ectuate cn$rm
.revederilr ,rdinului ministrului sanatatii .ublice nr8 261B2%%!@ cu mdi$icarile ulteriare@ se .astreaza de
catre .ersana res.nsabila8
4155 1nregistrarile .rcedurii sterilizarii trebuie sa cu.rinda urmatarele:
a5 metda si .arametrii de sterilizareD
b5 data sterilizariiD
c5 cantitatea si ti.ul de instrumentar sterilizatD
d5 numele sau initiala .ersanei care a sterilizat instrumentarulD
e5 mnitrizarea sterilizarii .rin indicatrii chimici sau bilgici8
4165 1nstrumentarul sterilizat si de.zitat cn$rm .revederilr legale in vigare@ care nu a $st $lsit in
decurs de 24 de re de la data sterilizarii@ trebuie resterilizat inainte de $lsire@ e'ce.tie $acandu/se .entru
instrumentarul .resterilizat8
41!5 *ersana res.nsabila cu sterilizarea instrumentarului trebuie sa demnstreze in cadrul ins.ectiei ca
.rcedurile de sterilizare au $st e'ecutate crect si .tim8
41"5 Daca se $lsesc instrumente .resterilizate@ trebuie sa e'iste dcumentatia $urnizata de .rducatr in
care sa $ie descrisa metda de sterilizare si .recizate recmandarile de de.zitare si mentinere a sterilitatii8
)ceasta dcumentatie trebuie $urnizata in cursul actiunilr de ins.ectie8 *ersanele res.nsabile cu
de.zitarea si mani.ularea instrumentarului sterilizat trebuie sa res.ecte instructiunile .rducatrului de
mentinere a sterilitatii8
41#5 Hiecare cabinet sau lcatie tem.rara trebuie sa mentina inregistrarile .rivind dezin$ectia si sterilizarea
dis.nibile in tim.ul actiunilr de ins.ectie si acestea trebuie sa cu.rinda urmatarele:
a5 date des.re .rdusul bicid $lsit 4denumire cmerciala@ aviz sanitar@ $isa de securitate5D
b5 dmeniul .entru care .rdusul bicid este $lsitD
c5 data@ $recventa dezin$ectieiD
d5 numele .ersanelr care sunt res.nsabile cu dezin$ectia8
42%5 6uratenia trebuie e$ectuata la s$arsitul sau la ince.utul .rgramului de lucru@ .recum si ri de cate ri
este necesar@ de catre .ersnal cali$icat8
4215 Deseurile .ericulase rezultate in urma activitatilr se clecteaza se.arat@ se de.ziteaza@ se
trans.rta si se neutralizeaza@ in cn$rmitate cu .revederile ,rdinului ministrului sanatatii si $amiliei nr8
21#B2%%2 .entru a.rbarea Nrmelr tehnice .rivind gestinarea deseurilr rezultate din activitatile
medicale si a 2etdlgiei de culegere a datelr .entru baza natinala de date .rivind deseurile rezultate
din activitatile medicale@ cu mdi$icarile ulteriare8

)rt8 6
6ntrlul substantelr si al .re.aratelr chimice .ericulase se $ace cu res.ectarea urmatarelr cnditii:
a5 anumite substante si .re.arate chimice .ericulase $lsite in .ractica curenta trebuie sa $ie instite de
$isa de siguranta a .rdusului@ eliberata de catre .rducatr@ in cn$rmitate cu .revederile ,rdnantei de
urgenta a Cuvernului nr8 2%%B2%%% .rivind clasi$icarea@ etichetarea si ambalarea substantelr si
.re.aratelr chimice .ericulase@ a.rbata cu mdi$icari .rin 7egea nr8 451B2%%1@ cu mdi$icarile si
cm.letarile ulteriare@ si ale (tararii Cuvernului nr8 4#%B2%%2 .entru a.rbarea Nrmelr metdlgice
de a.licare a ,rdnantei de urgenta a Cuvernului nr8 2%%B2%%% .rivind clasi$icarea@ etichetarea si
ambalarea substantelr si .re.aratelr chimice .ericulase@ cu mdi$icarile ulteriareD $isa de siguranta
trebuie inmanata bene$iciarului inainte sau data cu .rima livrare a substantei sau .re.aratului chimic
res.ectivD
b5 .ersnalul care mani.uleaza ast$el de substante sau .re.arate chimice .ericulase trebuie sa $ie instruit
si sa semneze $isa de instruire .entru .rtectia muncii@ in cn$rmitate cu .revederile legale in vigareD
c5 substantele si .re.aratele chimice si csmetice trebuie sa $ie $lsite in cn$rmitate cu instructiunile
.rducatrului@ in cnditiile legii8

)rt8 !
&ste interzisa $lsirea creianelr hemstatice sau a alaunului .entru a .ri sangerarea8

)rt8 "
1nainte de ince.erea tratamentului se e$ectueaza evaluarea starii .ielii@ cu res.ectarea urmatarelr
cnditii:
a5 inainte de ince.erea tratamentului de in$rumusetare@ zna res.ectiva de .iele sau unghie trebuie
evaluataD
b5 daca clientul .rezinta in zna care urmeaza a $i tratata leziuni deschise@ in$ectii@ in$lamatii sau bli
dermatlgice@ tratamentul trebuie amanat8

)rt8 #
415 )nga<atrul trebuie sa asigure anga<atilr sai cursuri .eridice de instruire@ cn$rm reglementarilr
2inisterului Sanatatii *ublice si 2inisterului &ducatiei@ 6ercetarii si ;ineretului@ ast$el incat .rin activitatile
des$asurate de acestia sa nu $ie a$ectata sanatatea lr si a clientilr8
425 *ersnalul anga<at are bligatia de a e$ectua cntrale medicale la anga<are si cntrale .eridice@
cn$rm .revederilr legislatiei in vigareD dcumentele care dvedesc e$ectuarea acestr cntrale
medicale se .un la dis.zitia ins.ectrilr sanitari@ in tim.ul actiunilr de ins.ectie8
435 *ersnalul anga<at trebuie sa cunasca tate reglementarile dmeniului sau de activitate8
445 *ersnalul anga<at trebuie sa demnstreze cm.etenta in $lsirea materialelr si a .rcedurilr@ in
cn$rmitate cu res.nsabilitatile atribuite@ ast$el incat sa .revina rice .ericl .entru sanatate8
455 *entru acrdarea .rimului a<utr in caz de accidente@ anga<atii trebuie sa aiba la dis.zitie trusa de .rim
a<utr@ $acilitati si .ersnal instruit .entru acrdarea .rimului a<utr8


ANEXA Nr. 3 - NORME DE IGIENA pentru serviciile din cabinetele de
tratament si machiaj cosmetic, epilare, manichiura, pedichiura,
coafura, frizerie si barbierit


)rt8 1
415 S.atiile de des$asurare a activitatii trebuie sa res.ecte .revederile art8 2 din ane'a nr8 1 la rdin8
425 *entru urmatarele activitati trebuie sa e'iste incinte se.arate .rin usi:
a5 e.ilare@ tratament si machia< csmeticD
b5 .edichiura@ manichiuraD
c5 ca$ura@ manichiuraD
d5 $rizerie@ barbierit@ manichiura8
435 Daca in cabinet se des$asara dar activitati de ca$ura siBsau $rizerie@ inclusiv barbierit si manichiura@
incinta .entru accesul@ rece.tia si aste.tarea .ublicului este .tinala8
445 ;em.eratura de lucru trebuie sa $ie cn$rtabila si sa nu se situeze sub 2%F68

)rt8 2
415 -tilizarea metdelr@ a ti.ului de .rdus bicid .entru curatare@ dezin$ectie si sterilizare se $ace du.a
cum urmeaza:
Suport de tratat (etoda de aplicare Obser)atii
(ateriale necritice
Su.ra$ete inerte@ cum ar $i:
.avimente .ereti@ mbilier etc8
6uratare S.alare cu slutie de
detergent .entru
inde.artarea .ra$ului si murdariei@
urmata de clatire cu a.a calda
Su.ra$ete inerte@ cum ar $i:
chiuveta@ G868 su.ra$etele de
lucru@ .at de lucru etc8
Dezin$ectie de nivel
scazut sau cu un .rdus
detergent dezin$ectant
Stergere@ res.ectandu/se tim.ul si
cncentratia cn$rm instructiunilr
.rducatrului@ a.i clatire
2aterial male@ cum ar $i:
.rsa.e@ cearcea$uri etc8
Dezin$ectie de nivel
scazut
S.alare la masini autmate cu ciclu
termic de dezin$ectie
si $ierbere sau la $irma s.ecializata@ in
baza unui cntract
-scarea se $ace in camere s.ecial
amena<ate sau in
uscatarele masinilr de s.alat
S.atule din .lastic sau metal@
tavitele@ ustensilele care intra in
cntact cu .ielea intacta@ .ar sau
unghii ri cu substante de lucru8
Dezin$ectie de nivel
scazut cu un .rdus
detergent / dezin$ectant
S.alare@ urmata de imersie cm.leta in
.rdusul bicid@ a.i clatire cu a.a

(ateriale semicritice
,rice su.ra$ata inerta sau
material male care a $st str.it
cu sange sau alte $luide cr.rale
Dezin$ectie de nivel
intermediar
Stergere sau imersie cm.leta in
.rdusul bicid@ urmata de s.alare@
a.i clatire cu a.a
*ilele de unghii re$lsibile@
.ensetele@ vasele .entru
manichiura@ caditele .entru
.edichiura@ .erii de unghii lavare
.entru s.alat .arul etc8
Dezin$ectie de nivel
intermediar
Stergere sau imersie cm.leta in
.rdusul bicid@ a.i clatire
,rice articl care vine in cntact
cu mucasele intacte sau cu .ielea
lezata ri care sustine un articl
steril
Dezin$ectie de nivel
inalt
S.alare urmata de imersie in .rdusul
bicid@ a.i clatire

(ateriale critice
)rticlele taiase si inte.atare
care .atrund adanc in .iele@
re$lsibile
Sterilizare .rin metde
$izice sau chimice
6n$rm .revederilr legale in vigare
si ale art8 5 din ane'a nr8 1 la rdin


425 6ana.eaua .entru tratamente csmetice va $i ac.erita cu husa de unica $lsinta@ care se va schimba
du.a $iecare client@ sau din material im.ermeabil@ care se curata si se dezin$ecteaza du.a $iecare sedinta cu
un .rdus detergent/dezin$ectant8

)rt8 3
415 ;ate .rdusele csmetice utilizate trebuie sa res.ecte .revederile 7egii nr8 1!"B2%%% .rivind .rdusele
csmetice@ re.ublicata@ cu mdi$icarile si cm.letarile ulteriare8
425 ;ate .rdusele csmetice trebuie .astrate in cntainere inchise si curate@ etichetate cres.unzatr si
utilizate cn$rm .revederilr legale in vigare8
435 -tilizarea unui .re.arat csmetic .entru un client se $ace .rin e'tragerea unei .rtiuni din cntainerul
.re.aratului res.ectiv .entru evitarea cntaminarii .rdusului@ iar re.artitia acestuia se $ace $lsindu/se
una dintre urmatarele metde:
a5 $lsirea unei s.atule curate .entru scaterea unei .rtiuni de substanta din cntainerD
b5 $lsirea unui tub din metal sau .lastic care .ate $i rasturnatD
c5 $lsirea .rtiunilr individualizate .entru singura utilizare .entru a .reveni cntaminarea materialelr
in vrac8
445 *rdusele csmetice se utilizeaza res.ectand termenul de valabilitate .recizat .e ambala<8

)rt8 4
*ersnalul trebuie sa .arte halate sau echi.amente de lucru lavabile@ curate@ de culare deschisa@
cn$ectinate s.ecial .entru a $i .urtate in tim.ul e'ecutarii .rcedurilr8

)rt8 14
,.eratiunile de ca$ura@ $rizerie@ barbierit se e$ectueaza res.ectandu/se urmatarele:
18 ;ate echi.amentele si instrumentele $lsite trebuie mentinute in buna stare de $unctinare@ iar mdul
de utilizare trebuie sa res.ecte instructiunile .rducatrului8
28 *artile din echi.ament care se .t cntamina trebuie curatate siBsau dezin$ectate zilnic@ du.a necesitate@
si ac.erite cu hartie@ care se va schimba .eridic8
38 *ensulele si casletele .entru .re.ararea s.umei de ras se curata si se dezin$ecteaza du.a utilizarea
acestra la un singur client8
48 6lectarea .arului se va $ace in saci de .lietilena@ se.arat de alte deseuri8
58 &chi.amentul@ instrumentarul si materialele $lsite .entru deservirea clientului $ac .arte din
urmatarele categrii:
a5 article taiase si inte.atare care .atrund sau .t leza .ielea@ cum sunt a.arate si lame de ras
re$lsibile@ bricege@ $ar$eci de tuns si de $ilat etc8D du.a $lsirea la un singur client@ articlele de unica
$lsinta se arunca@ iar cele de multi$lsinta se sterilizeaza $izic sau chimic@ cn$rm .revederilr legale in
vigareD
b5 article care vin in cntact cu mucasele@ cu .ielea lezata sau cu biectele care sustin articlele sterile@
.recum si .ensulele de ras@ casleteleD du.a $lsirea la un singur client@ articlele de unica $lsinta se
arunca@ iar cele re$lsibile se curata si se dezin$ecteaza .rin dezin$ectie de nivel inalt sau se sterilizeaza
cn$rm art8 2 alin8 415D
c5 article care vin in cntact cu .ielea intacta si .arul@ $ara sa aiba cntact cu mucasele@ cum sunt
bigudiuri@ .ie.teni@ clame@ agra$e@ .erii@ alte article similareD du.a $lsirea la un singur client@ articlele de
unica $lsinta se arunca@ iar cele re$lsibile se curata si se dezin$ecteaza .rin dezin$ectie de nivel scazut
sau cu un .rdus detergent/dezin$ectant8

Legea nr 178/2000 privind produsele cosmetice, republicata in 2005
(odificari si completari
I 7ege nr8 46#B2%%6
Capitolul I - Dispozitii generale
)rt8 1
*rezenta lege reglementeaza cnditiile care trebuie sa $ie res.ectate la $abricarea si .unerea .e .iata a
.rduselr csmetice de uz uman8
)rt8 2
*entru a.licarea .rezentei legi termenii si sintagmele de mai <s semni$ica du.a cum urmeaza:
a5 .rdus csmetic / rice substanta sau .re.arat care urmeaza sa $ie .us in cntact cu diverse .arti
e'terne ale cr.ului uman@ .recum .iele@ .ar@ unghii@ buze@ rgane genitale e'terne sau cu dintii si mucasa
bucala@ cu sc.ul e'clusiv sau .rinci.al de a le curata@ a le .ar$uma@ a le mdi$ica as.ectul siBsau a le
crecta mirsurile cr.rale siBsau a le .rte<a ri a le mentine in buna stareD
b5 ingredient csmetic / rice substanta sau .re.arat de rigine sintetica ri naturala $lsit in cm.zitia
unui .rdus csmetic@ cu e'ce.tia im.uritatilr din materiile .rime $lsite@ materialelr tehnice au'iliare
$lsite in .re.ararea .rdusului $inal@ dar care nu sunt .rezente in acesta@ si a materialelr $lsite in
cantitati strict necesare ca slventi sau .urtatri de .ar$um ri cm.zitii armaticeD
c5 clranti csmetici / substante care se adauga in .rduse csmetice in sc.ul clrarii .rdusului siBsau
a unr .arti ale cr.ului umanD
d5 cnservanti / substante care se adauga in .rdusele csmetice@ in sc.ul .rinci.al de a inhiba
dezvltarea micrrganismelr in aceste .rduseD
e5 $iltre ultravilete / substante care se adauga in .rdusele csmetice .entru a $iltra anumite radiatii
ultravilete@ in sc.ul .rte<arii .ielii de e$ectele nedrite ale acestr radiatiiD
$5 lt de $abricatie / cantitate de$inita in materie .rima@ material de ambalare sau .rdus $init@ $abricata in
cnditii identice .rintr/un .rces sau serie de .rcese@ ast$el incat sa .ata $i cnsiderata mgenaD
g5 numar de lt de $abricatie / cmbinatie distinctiva de numere siBsau de litere@ care in md s.eci$ic
identi$ica un ltD
h5 data de minima durabilitate / data .ana la care un .rdus@ de.zitat in cnditii cres.unzatare@
cntinua sa isi inde.lineasca $unctiunile initiale si res.ecta .revederile art8 5D
i5 nti$icare / demersul administrativ care cnsta in transmiterea in $rma scrisa catre 2inisterul Sanatatii a
intentiei de .unere .e .iata a unui .rdus csmeticD
<5 .rinci.ii de buna .ractica de $abricatie a .rduselr csmetice / ansamblul de reguli care gru.eaza
.rinci.ii generale@ .rceduri@ actiuni si veri$icari ce se e'ercita asu.ra .rcesului de $abricatie a .rduselr
csmeticeD
>5 eticheta / rice material scris care cntine elemente de identi$icare a .rdusului si@ du.a caz@ instructiuni
de utilizare .entru cnsumatrD
l5 ambala< .rimar / material care vine in cntact direct cu .rdusul csmetic@ $lsit la mentinerea
caracteristicilr .rescrise ale .rdusului .e tata .eriada de valabilitateD
m5 ambala< secundar / material $lsit la .rte<area ambala<ului .rimarD
n5 .rdus csmetic $init / .rdusul csmetic in $rmula sa $inala@ asa cum este intrdus .e .iata si $erit
cnsumatrului $inal@ sau .rtti.ul acestuiaD
5 .rtti. / .rimul mdel sau design al unui .rdus csmetic care nu a $st $abricat in lturi si de la care
.rdusul csmetic $init este c.iat sau dezvltatD
.5 .eriada du.a deschidere / .eriada de tim. in care un .rdus csmetic $init .ate $i $lsit in siguranta@
calculata din mmentul .rimei deschideri a ambala<ului .rimar si ince.erii utilizarii .rdusului8
)rt8 3
7ista cu.rinzand categriile de .rduse csmetice@ asa cum sunt de$inite in cu.rinsul art8 2 lit8 a5@ este
.revazuta in ane'a nr8 18
)rt8 4
2inisterul Sanatatii re.rezinta autritatea natinala cm.etenta .entru reglementarea cmercializarii
.rduselr csmetice@ nti$icarea acestra in intcmirea si administrarea bazei de date@ ins.ectia si
cntrlul .e .iata@ in$rmarea ..ulatiei@ inregistrarea cazurilr semnalate .rivind e$ectele adverse asu.ra
..ulatiei@ cauzate de .rdusele csmetice@ ra.rtarea catre 6misia &ur.eana8
Capitolul II - Conditii impuse produselor cosmetice pentru securitatea
consumatorilor
)rt8 5
*rdusele csmetice .use .e .iata nu trebuie sa .ericliteze sanatatea umana atunci cand sunt $lsite in
cnditii nrmale sau ratinal .revizibile de $lsire@ tinandu/se seama@ in s.ecial@ de .rezentarea
.rdusului@ etichetarea@ instructiunile .rivind utilizarea si inde.artarea acestuia@ .recum si de rice alta
indicatie .revazuta de .rducatr@ de re.rezentantul sau autrizat sau de rice alta .ersana res.nsabila
.entru intrducerea .e .iata a .rdusului8 )ceste indicatii nu vr scuti nici .ersana@ in nici
circumstanta@ de a se cn$rma cu alte dis.zitii ale .rezentei legi8
)rt8 6
415 Se interzice .unerea .e .iata a .rduselr csmetice in a carr cm.zitie se gasesc:
a5 substante interzise de 2inisterul Sanatatii .entru a $i utilizate in cm.zitia .rduselr csmeticeD
b5 substante in a$ara limitelr de admisibilitate si a cnditiilr im.use de 2inisterul SanatatiiD
c5 agenti de clrare@ altii decat cei stabiliti de 2inisterul Sanatatii@ cu e'ce.tia .rduselr csmetice
destinate a $i $lsite numai la clrarea .aruluiD
d5 agenti de clrare $lsiti in a$ara limitelr de admisibilitate si a cnditiilr im.use de 2inisterul
Sanatatii@ cu e'ce.tia .rduselr csmetice destinate a $i $lsite numai la clrarea .aruluiD
e5 cnservanti@ altii decat cei stabiliti de 2inisterul SanatatiiD
$5 cnservanti@ in a$ara limitelr de admisibilitate si a cnditiilr im.use de 2inisterul Sanatatii@ cu e'ce.tia
cazului in care sunt $lsite alte cncentratii@ .entru sc.uri s.eci$ice@ care reies din .rezentarea
.rdusuluiD
g5 $iltre -?@ altele decat cele stabilite de 2inisterul SanatatiiD
h5 $iltre -?@ $lsite in a$ara limitelr de admisibilitate si a cnditiilr im.use de 2inisterul Sanatatii8
425 *rezenta urmelr unr substante dintre cele .revazute la alin8 415 lit8 a5 este .ermisa numai daca@ din
.unct de vedere tehnic@ nu .ate $i evitata in cnditiile unei bune .ractici de $abricatie si se res.ecta
.revederile art8 58
)rt8 !
415 Hara a se .re<udicia inde.linirea bligatiilr ce deriva din art8 5@ se interzice:
a5 intrducerea .e .iata a .rduselr csmetice in legatura cu $rmula $inala@ cat si a celr cntinand
ingrediente sau cmbinatii de ingrediente care@ .entru a inde.lini cerintele .rezentei legi@ au $st testate .e
animale@ $lsindu/se metda@ alta decat cea alternativa@ du.a data la care aceasta din urma a $st
validata si ad.tata la nivelul -niunii &ur.ene@ tinandu/se seama de evlutia .rcesului de validare din
cadrul ,rganizatiei .entru 6.erare si Dezvltare &cnmicaD
b5 testarea .e animale a .rduselr csmetice $inite@ .entru a inde.lini cerintele .rezentei legiD
c5 testarea .e animale a ingredientelr sau cmbinatiilr de ingrediente@ .entru a inde.lini cerintele
.rezentei legi@ ince.and cu data la care aceste teste trebuie sa $ie inlcuite de metdele alternative validate
sau stabilite de 6misia &ur.eana8 2etdele alternative sunt .revazute in ane'a nr8 3 la Nrmele
metdlgice de a.licare a ,rdnantei de urgenta a Cuvernului nr8 2%%B2%%% .rivind clasi$icarea@
etichetarea si ambalarea substantelr si .re.aratelr chimice .ericulase@ a.rbate .rin (tararea
Cuvernului nr8 4#%B2%%28
425 2inisterul Sanatatii asigura@ .rin rdin al ministrului@ .reluarea nilr metde alternative@ in acrd cu
.rgresul realizat in validarea si ad.tarea acestra de catre 6misia &ur.eana@ in cn$rmitate cu
urmatarele termene/limita: 11 martie 2%%#@ .entru testarea ingredientelr sau cmbinatiilr de
ingrediente@ si 11 martie 2%13@ .entru testele de t'icitate cu dza re.etata@ t'icitate re.rductiva si
t'iccinetica8
435 1n situatii e'ce.tinale@ atunci cand e'ista un mtiv intemeiat in ceea ce .riveste siguranta unui
ingredient csmetic e'istent@ 2inisterul Sanatatii .ate slicita 6misiei &ur.ene sa acrde dergare de
la .revederile alin8 4158 6ererea de dergare trebuie sa cntina evaluare a situatiei si sa indice masurile
necesare8 *e baza cererii si du.a cnsultarea 6mitetului Stiinti$ic .entru 6smetice si *rduse
Nealimentare@ 6misia &ur.eana .ate autriza dergarea .rin decizie mtivata8 )ceasta autrizare
trebuie sa cntina cnditiile in care s/a acrdat dergarea@ biectivul s.eci$ic@ durata si ra.rtarea
rezultatelr8
445 Dergarea .ate $i acrdata numai daca:
a5 ingredientul se $lseste in md $recvent si nu .ate $i inlcuit de un alt ingredient cu $unctie similaraD
b5 .rblema de sanatate umana s.eci$ica este $undamentata si nevia de a recurge la testari .e animale
este <usti$icata si sustinuta de un .rtcl de cercetare detaliat@ .r.us ca baza de evaluare8
)rt8 "
415 &ste interzisa $lsirea in .rdusele csmetice a substantelr clasi$icate ca $iind cancerigene@
mutagenice sau t'ice .entru re.rducere@ din categriile 1@ 2 si 3@ asa cum sunt .revazute in ane'a nr8 2 la
Nrmele metdlgice de a.licare a ,rdnantei de urgenta a Cuvernului nr8 2%%B2%%% .rivind clasi$icarea@
etichetarea si ambalarea substantelr si .re.aratelr chimice .ericulase8
425 , substanta clasi$icata in categria 3 .ate $i $lsita in .rdusele csmetice numai daca a $st evaluata
de 6mitetul Stiinti$ic .entru 6smetice si *rduse Nealimentare al 6misiei &ur.ene si a $st acce.tata
.entru a $i $lsita in .rduse csmetice8
)rt8 #
415 7istele cu.rinzand substantele ce .t $i utilizate in cm.zitia .rduselr csmetice sunt stabilite .rin
rdin al ministrului sanatatii si cu.rind:
a5 substantele utilizate in limite de admisibilitate si in cnditiile im.use de 2inisterul SanatatiiD
b5 agentii de clrare@ cu e'ce.tia celr care urmeaza sa $ie $lsiti numai la clrarea .arului@ cnservantii
care .t $i $lsiti numai in anumite cnditii si limite admisibile@ $iltrele -? care .t $i $lsite numai in
anumite cnditii si limite admisibileD
c5 cnservantiiD
d5 $iltrele -?8
425 7istele cu.rinzand substantele interzise@ .recum si substantele care nu $ac biectul .rezentei legi vr $i
stabilite .rin rdin al ministrului sanatatii8
435 7istele .revazute la alin8 415 si 425 vr $i actualizate in $unctie de .rgresul tehnic@ .rin rdin al ministrului
sanatatii8
)rt8 1%
415 *rin dergare de la .revederile art8 6 si $ara a aduce atingere .revederilr ,rdinului ministrului
industriei si resurselr si al ministrului sanatatii si $amiliei nr8 3%#B!2#B2%%1 .rivind inventarul .entru
ingredientele $lsite in .rdusele csmetice@ .ublicat in 2nitrul ,$icial al Rmaniei@ *artea 1@ nr8 !56 din
2" niembrie 2%%1@ 2inisterul Sanatatii .ate autriza $lsirea .e teritriul Rmaniei a substantelr care
nu sunt .revazute in lista de substante .ermise .entru anumite .rduse csmetice@ in urmatarele cnditii:
a5 autrizarea trebuie sa se limiteze la .eriada ma'ima de 3 aniD
b5 sa se e$ectueze veri$icare $iciala a .rduselr csmetice care cntin substanta sau .re.aratul a carui
utilizare a $st autrizataD
c5 .rdusul csmetic ast$el $abricat trebuie sa .arte indicatie distincta@ care va $i .recizata in autrizatie8
425 2inisterul Sanatatii trebuie sa in$rmeze 6misia &ur.eana si statele membre des.re decizia de
autrizare luata cn$rm alin8 415@ in decurs de dua luni de la data intrarii in vigare a autrizatiei8
435 1nainte de e'.irarea termenului de 3 ani@ .revazut la alin8 415 lit8 a5@ 2inisterul Sanatatii .ate inainta
6misiei &ur.ene cerere .entru includerea .e lista substantelr .ermise a substantei care a .rimit
autrizarea natinala@ cn$rm alin8 4158 6ncmitent va cmunica dcumentatia .e care se intemeiaza
aceasta cerere si va indica utilizarile carra le este destinata substanta8
)rt8 11
*rdusele csmetice .t $i .use .e .iata .e teritriul Rmaniei numai daca .rducatrul@ re.rezentantul
sau autrizat@ bene$iciarul $abricarii .rdusului csmetic sau .ersana res.nsabila .entru .unerea .e
.iata a .rdusului csmetic im.rtat este inregistrata legal in Rmania si a nti$icat 2inisterului Sanatatii
intentia de .unere in circulatie a .rduselr csmetice8
)rt8 12
Nti$icarea cnsta in transmiterea@ in $rma scrisa siBsau electrnica@ a urmatarelr date:
a5 numeleBdenumirea .rducatrului@ a re.rezentantului sau autrizat@ a bene$iciarului $abricarii
.rdusului csmetic si numarul de inregistrare la registrul cmertului a .rducatrului@ res.ectiv a
re.rezentantului sau autrizatD
b5 sediul in Rmania al .rducatrului sau al re.rezentantului sau autrizatD
c5 tara de rigine .entru .rdusul csmetic $abricat in a$ara teritriului RmanieiD
d5 denumirea cmerciala a .rdusului csmeticD
e5 $unctia de .rdus csmeticD
$5 declaratia de cn$rmitate .rin care .rducatrul@ re.rezentantul sau autrizat@ bene$iciarul $abricarii
.rdusului csmetic sau .ersana res.nsabila .entru .unerea .e .iata a .rdusului csmetic im.rtat isi
asuma res.nsabilitatea cn$rmarii .rduselr csmetice $abricateBim.rtate cu .revederile .rezentei
legi8
)rt8 13
415 Nti$icarea unui .rdus csmetic care se intrduce .e .iata .e teritriul Rmaniei se $ace la 2inisterul
Sanatatii@ .rin transmiterea in $rma scrisa siBsau electrnica a $rmularului de nti$icare8 2inisterul
Sanatatii inregistreaza nti$icarea@ cmunica celui care a transmis/ numarul nti$icarii si $ace .ublica lista
.rduselr csmetice nti$icate8
425 Nti$icarea devine e$ectiva din mmentul transmiterii datelr .revazute la art8 128
435 ,rice mdi$icare a in$rmatiilr transmise 2inisterului Sanatatii@ cn$rm .revederilr art8 12@ va $i
adusa la cunstinta acestuia in termen de 3% de zile de la data a.aritiei mdi$icarii8
)rt8 14
415 1n sc.ul e'ercitarii cntrlului de catre autritatile cm.etente .rducatrul@ re.rezentantul sau
autrizat@ bene$iciarul $abricarii .rdusului csmetic sau .ersana res.nsabila .entru .unerea .e .iata a
unui .rdus csmetic im.rtat trebuie sa detina la adresa s.eci$icata .e eticheta urmatarele date:
a5 cm.zitia calitativa si cantitativa a .rdusuluiD in$rmatiile .rivind cm.zitia .ar$umata si .ar$umurile
sunt limitate la numele si la numarul de cd ale cm.zitiei@ .recum si la identitatea $urnizruluiD
b5 s.eci$icatiile $izic/chimice si micrbilgice .entru materiile .rime si .rdusul $init si criteriile de cntrl
de .uritate si micrbilgie .entru .rdusul csmeticD
c5 metda de $abricare cn$rm nrmelr de buna .ractica de $abricatie a .rduselr csmetice in vigareD
d5 numele .ersanei res.nsabile cu $abricarea sau im.rtul .entru .rima data al unui .rdus csmetic in
-niunea &ur.eanaD .ersana res.nsabila trebuie sa .sede un nivel adecvat de cali$icare .r$esinala
sau e'.erienta@ in cn$rmitate cu legislatia si .ractica statului membru al -niunii &ur.ene unde sunt
$abricate sau unde sunt .rima data im.rtate .rdusele csmeticeD
e5 evaluarea riscului .entru sanatatea umana al .rdusului csmetic8 *entru aceasta $abricantul va tine
seama de .r$ilul t'iclgic general al ingredientelr $lsite@ de structura lr chimica si de nivelul de
e'.unere@ in s.ecial de caracteristicile de e'.unere s.eci$ice znei in care .rdusul va $i a.licat sau de
..ulatia careia ii este destinatD .entru .rdusele destinate c.iilr sub 3 ani@ .recum si .entru cele
destinate e'clusiv igienei intime e'terne trebuie sa e'iste evaluare s.eci$ica a securitatii .entru sanatatea
umana8 1n cazul in care .rdusul se $abrica in di$erite lcalitati .e teritriul Rmaniei sau al statelr
membre ale -niunii &ur.ene@ .rducatrul .ate sa aleaga singura lcatieBlc@ unde in$rmatiile .rivind
.rdusul sunt dis.nibile8 1n acest sens@ la slicitarea autritatilr cm.etente .entru mnitrizarea
.rdusului sau a altr autritati cu cm.etente de cntrl@ .rducatrul este bligat sa .recizeze adresa la
care in$rmatiile sunt ra.id accesibileD
$5 numele si adresa .ersanelr cali$icate res.nsabile care au evaluat .rdusul din .unctul de vedere al
sigurantei .entru sanatatea umanaD .ersanele res.nsabile .entru evaluare trebuie sa aiba di.lma de
studii su.eriare in s.ecialitatile: $armacie@ t'iclgie@ dermatlgie@ medicina sau s.ecialitate similara@
asa cum este de$inita in cu.rinsul 7egii nr8 2%%B2%%4 .rivind recunasterea di.lmelr si cali$icarilr
.r$esinale .entru .r$esiile reglementate din RmaniaD
g5 datele e'istente cu .rivire la e$ectele nedrite .entru sanatatea umana@ .rvcate de .rdusele
csmetice ca urmare a utilizariiD
h5 dvada .rivind e$ectul declarat al .rdusului csmetic@ in cazul in care natura acestuia <usti$icaD
i5 in$rmatii .rivind rice testari .e animale@ e$ectuate de .rducatr@ agentii sau $urnizrii sai@ legate de
dezvltarea .rdusului sau de evaluarea sigurantei .rdusului csmetic ri a ingredientelr sale@ inclusiv
rice testare .e animale@ e$ectuata in sc.ul res.ectarii unr reglementari natinale din tarile care nu sunt
membre ale -niunii &ur.ene8
425 1n cazul in care .e eticheta sunt indicate mai multe adrese ale $abricantului@ res.ectiv im.rtatrului@ se
va sublinia adresa la care se a$la dsarul .rivind .rdusul csmetic8
435 Hara a se aduce .re<udicii .rte<arii secretului cmercial si .r.rietatii intelectuale@ .rducatrul@
re.rezentantul sau autrizat@ bene$iciarul $abricarii .rdusului csmetic sau .ersana res.nsabila cu
intrducerea .e .iata a unui .rdus csmetic im.rtat va asigura ca in$rmatia .revazuta la alin8 415 lit8 a5 si
g5 sa $ie accesibila .ublicului in rice $rmat@ inclusiv electrnicD in$rmatiile .revazute la alin8 415 lit8 a5@ care
vr $i accesibile .ublicului@ vr $i limitate la in$rmatiile cantitative ale substantelr .ericulase
reglementate .rin ,rdnanta de urgenta a Cuvernului nr8 2%%B2%%% .rivind clasi$icarea@ etichetarea si
ambalarea substantelr si .re.aratelr chimice .ericulase@ a.rbata cu mdi$icari si cm.letari .rin 7egea
nr8 451B2%%18
445 &valuarea sigurantei .entru sanatatea umana@ asa cum este .revazuta la art8 14 alin8 415 lit8 e5@ va $i
e$ectuata in cn$rmitate cu .rinci.iile de buna .ractica de labratr .revazute de (tararea Cuvernului
nr8 63B2%%2 .rivind a.rbarea *rinci.iilr de buna .ractica de labratr@ .recum si ins.ectia si veri$icarea
res.ectarii acestra in cazul testarilr e$ectuate asu.ra substantelr chimice8
)rt8 15
Datele .revazute la art8 14 vr $i .rezentate in limba rmana sau intr/ limba de circulatie internatinala8
)rt8 16
1n urma e$ectuarii actiunii de veri$icare intre.rinse de re.rezentantii im.uterniciti ai rganelr de cntrl
abilitate@ .rducatrul@ re.rezentantul sau autrizat@ bene$iciarul $abricarii .rdusului csmetic sau
.ersana res.nsabila .entru .unerea .e .iata a unui .rdus csmetic im.rtat@ du.a caz@ este bligat sa
asigure accesul acestra la datele .revazute la art8 14@ in cel mult !2 de re de la slicitare8
)rt8 1!
415 *rdusele csmetice .t $i .use .e .iata numai daca .e reci.ient si .e ambala< in$rmatiile urmatare
sunt inscri.tinate vizibil@ lizibil si cu caractere care nu se sterg usrD in ceea ce .riveste in$rmatiile
.revazute la lit8 i5@ acestea .t $i inscri.tinate dar .e ambala<8 Se vr indica urmatarele date:
a5 numele sau denumirea .rducatrului ri a .ersanei res.nsabile cu intrducerea .e .iata stabilite in
-niunea &ur.eana sau abrevierea@ daca aceasta .ermite identi$icarea .ersanelr res.ectiveD
b5 sediul sau adresa din statul membru al -niunii &ur.ene a .rducatrului sau a .ersanei res.nsabile
.entru intrducerea .e .iata in -niunea &ur.eana a unui .rdus csmetic im.rtat sau abrevierea sa@
atat tim. cat aceasta este .sibil de identi$icatD
c5 tara de rigine .entru .rdusele $abricate in a$ara statelr membre ale -niunii &ur.eneD
d5 cntinutul nminal in mmentul ambalarii .rdusului@ indicat in greutate sau in vlum@ e'ce.tand
ambala<ele ce cntin mai .utin de 5 grame sau mai .utin de 5 mililitri@ esantianele gratuite si dzele unice8
1n ceea ce .riveste ambala<ele in care se cmercializeaza .rduse intr/un ansamblu de bucati si .entru care
indicarea greutatii sau a vlumului nu este semni$icativa@ cntinutul .ate sa nu $ie indicat@ dar se va
mentina .e ambala< numarul de bucatiD aceasta mentiune nu este necesara atunci cand numarul de .iese
este usr de determinat din e'terir sau daca .rdusul este cmercializat in md uzual ca unitateD
e5 data de minima durabilitate indicata .rin sintagma M) se $lsi .re$erabil inainte de 888M@ urmata de data
sau de indicarea lcului de .e ambala< unde se a$la inscri.tinata aceasta data8 Data trebuie clar
mentinata@ indicandu/se@ in rdine si cu ci$re arabe@ $ie luna si anul@ $ie ziua@ luna si anul8 Daca este
necesar@ aceasta in$rmatie va $i su.limentata de indicare a cnditiilr care trebuie inde.linite .entru a se
garanta durabilitatea a$irmata8 1ndicarea datei de durabilitate nu este bligatrie .entru .rdusele
csmetice a carr durabilitate minima de.aseste 3% de luni8 *entru acestea mentiunile se cm.leteaza cu
indicarea .eriadei@ du.a deschiderea .rdusului csmetic@ in care .ate $i $lsit in siguranta de catre
cnsumatri8 )ceasta in$rmatie va $i redata .rin simblul .revazut in ane'a nr8 2@ urmat de .eriada de
utilizare e'.rimata in luni siBsau aniD
$5 .recautiunile s.eciale la utilizare@ in s.ecial cele re$eritare la ingredientele mentinate in listele
.revazute la art8 # alin8 415 si a.rbate .rin rdin al ministrului sanatatii si care trebuie inscri.tinate .e
ambala<@ .recum si in$rmatiile s.eciale de avertizare .entru .rdusele csmetice de uz .r$esinal@ in
s.ecial cele .entru ca$ura8 1n situatia in care acest lucru nu este .sibil din mtive .ractice@ va $i alaturat
un .rs.ect@ banderla ri un cartnas care va cntine in$rmatiile necesare cnsumatrilr@ $ie abreviat@
$ie .rin utilizarea simblului .revazut in ane'a nr8 3@ care trebuie sa $igureze .e reci.ient si .e ambala<D
g5 $unctia .rdusului csmetic@ e'ce.tand cazul in care aceasta rezulta din .rezentarea .rdusuluiD
h5 numarul ltului de $abricatie@ marcat .e reci.ient sau .e ambala<@ du.a caz@ ri indicatie care sa
.ermita identi$icarea .rdusuluiD
i5 lista cu.rinzand ingredientele care $ac .arte din cm.zitia .rdusului csmetic@ in rdinea
descrescatare a greutatii in mmentul incr.rarii lrD aceasta lista este .recedata de cuvantul
MingredienteM8 1n cazul in care@ din mtive .ractice legate de s.atiu@ acest lucru nu este .sibil@ va $i alaturat
un .rs.ect@ banderla ri un cartnas ce trebuie sa cntina in$rmatia necesara cnsumatrului si va $i
inscri.tinata .e reci.ient ri .e ambala< in$rmatia abreviata ri simblul .revazut .rin rdin al ministrului
sanatatii8 Se vr mentina ingredientele in cncentratie mai mica de 13@ $ara rdine anume@ du.a cele a
carr cncentratie este mai mare de 138 6lrantii se .t mentina du.a celelalte ingrediente8 *entru
.rdusele csmetice decrative cmercializate in mai multe culriBnuante se mentineaza tti agentii de
clrare $lsiti@ .recedati de sintagma M.ate cntineM sau de simblul MNB/M8 6m.zitiile de .ar$umare
sau de armatizare si materiile lr .rime vr $i mentinate .rin cuvantul M.ar$umM@ res.ectiv MarmaM8
Substantele cu.rinse in listele .rezentate la art8 # alin8 415 lit8 a5 si a.rbate .rin rdin al ministrului
sanatatii@ .entru care e'ista mentiunea de a $i inscri.tinate .e amabala<@ vr $i incluse .e lista
ingredientelr@ indi$erent de $unctiunea .e care au in .rdusul csmetic8
425 )cl unde@ din mtive .ractice legate de dimensiunea sau de $rma reci.ientelr ri a ambala<elr@ nu
este realizabila inscri.tinarea in$rmatiilr .revazute la alin8 415 lit8 $5 si i5@ acestea se inscriu .e eticheta@
banderla@ un .rs.ect sau un .liant care este alaturat .rdusului8 1n cazul sa.unului@ al bilelr .entru
baie sau al altr .rduse de dimensiuni mici@ unde este .ractic im.sibil@ din mtive de dimensiune sau
$rma@ sa $ie scrise in$rmatiile .revazute la alin8 415 lit8 i5 .e un .rs.ect@ eticheta@ banderla@ un .liant
sau un cartnas atasat@ aceste in$rmatii vr $i scrise .e un .liant .us in imediata vecinatate a reci.ientului
in care .rdusul csmetic este e'.us s.re vanzare8
435 *entru .rdusele csmetice care nu sunt .reambalate si care sunt ambalate la .unctul de vanzare la
cererea cum.aratrului ri care sunt .reambalate .entru imediata vanzare@ regulile detaliate .entru mdul
de indicare a in$rmatiilr .revazute la alin8 415 se a.rba .rin rdin al ministrului sanatatii@ care se .ublica
in 2nitrul ,$icial al Rmaniei@ *artea 18
)rt8 1"
1n$rmatiile .revazute la art8 1! alin8 415 lit8 d5/$5 si h5 trebuie sa $ie scrise in limba rmana@ cu e'ce.tia listei
cu.rinzand ingredientele@ unde se vr $lsi denumirile din Nmenclatrul internatinal .entru .rduse
csmetice / 1N61@ iar clrantii vr $i scrisi cn$rm numarului din 1nde'ul culrilr / 6lur 1nde'8
)rt8 1#
415 2inisterul Sanatatii nu .ate interzice@ restrange sau im.iedica intrducerea .e .iata a .rduselr
csmetice care inde.linesc cerintele .revazute de .rezenta lege8
425 1n vederea asigurarii unui tratament medical .rm.t si adecvat in cazul unr situatii cu risc .entru
sanatate@ la slicitarea 2inisterului Sanatatii@ .rducatrul@ im.rtatrul sau .ersana res.nsabila cu
intrducerea .e .iata trebuie sa asigure $urnizarea in$rmatiilr necesare si adecvate .rivind substantele
$lsite in .rdusele csmetice8
435 2inisterul Sanatatii este autritatea natinala cm.etenta care asigura transmiterea in$rmatiilr
.revazute la alin8 425 catre ricare dintre statele membre ale -niunii &ur.ene@ la slicitarea acestra@ luand
masurile necesare .entru ca in$rmatia sa $ie transmisa dar in sc.ul a.licarii unui tratament medical
adecvat8
)rt8 2%
415 1n etichetare@ .rezentarea s.re vanzare sau .rmvarea .rdusului se interzice intrebuintarea te'telr@
denumirilr@ marcilr@ imaginilr sau a altr insemne care atribuie .rduselr caracteristici .e care acestea
nu le au8
425 *rducatrul ri .ersana res.nsabila cu intrducerea .e .iata a .rdusului .ate mentina@ .e
ambala< sau .e rice alt dcument@ nta@ eticheta@ banderla ce insteste ri care se re$era la .rdus@ ca
.rdusul nu a $st testat .e animale@ numai daca .rducatrul sau $urnizrul sau de materii .rime nu a
e$ectuat testari .e animale .entru .rdusul $inal ri .entru .rtti. sau nu a $lsit nici un ingredient
testat .e animale de catre terte .ersane@ in sc.ul $rmularii de .rduse csmetice ni8
ANEXA Nr. 1 - Lista cuprinzand categoriile de produse cosmetice
I 6reme@ emulsii@ ltiuni@ geluri si uleiuri .entru .iele 4maini@ $ata@ .iciare etc85
I 2asti .entru $ata 4cu e'ce.tia .rduselr care actineaza ca abrazive su.er$iciale ale .ielii .e cale
chimica5
I Baze nuantatare 4lichide@ .aste@ .udre etc85
I *udre de machia<@ .udre du.a baie@ .udre igienice etc8
I Sa.unuri de taleta@ sa.unuri dedrante etc8
I *ar$umuri@ a.e de taleta@ a.e de clnie etc8
I *re.arate .entru baie si dus 4saruri@ s.ume@ uleiuri@ geluri etc85
I De.ilatare
I Dedrante si anti.ers.irante
*rduse .entru ingri<irea .arului:
- nuantatare si declranteD
- .rduse .entru ndulare@ indre.tare si $i'areD
- .rduse .entru aran<are 4decrare5D
- .rduse .entru curatare 4ltiuni@ .udre@ sam.ane etc85D
- .rduse de cnditinare 4ltiuni@ creme@ uleiuri etc85D
- .rduse de ca$are 4ltiuni@ lacuri@ briantine etc85
I *rduse .entru ras 4creme@ s.ume@ ltiuni etc85
I *rduse .entru machia< si inde.artarea acestuia de .e $ata si chi
I *rduse destinate a.licarii .e buze
I *rduse .entru ingri<irea dintilr si a gurii
I *rduse .entru ingri<irea unghiilr si decrarea lr
I *rduse .entru igiena intima e'terna
I *rduse .entru bai de sare 4.la<a5
I *rduse .entru brnzare $ara sare
I *rduse de albire a .ielii
I *rduse antirid8












Microbiologie






ANATOMIA CAPULUI SI A GATULUI

Problema care ne-a framantat dintotdeauna este insa urmatoarea: este frumusetea ceva superficial? Ei
bine, in ceea ce priveste aspectul fetei umane, stim cu certitudine urmatoarele lucruri: la suprafata, epidermul
este cel care inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale
masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument exista stratul
musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar
musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia,
respectiv mimica.
Terminologie medicala:
medial = intern
lateral = extern
cranial = superior
caudal = inferior
ventral = anterior
dorsal = posterior
proximal = spre radacina
membrului
distal = spre extremitatea
membrului












Corpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. Capul si gatul alcatuiesc impreuna
extremitatea cefalica a corpului.
Capul este alcatuit din doua parti:
una craniana, situata superior si posterior, corespunzatoare neurocraniului sau cutiei craniene
alta, reprezentata de fata, asezata anterior si inferior viscerocraniul.
Gatul este partea corpului care leaga capul de trunchi. El are:
e) regiune posterioara sau nucala, alcatuita din vertebre, articulatii si muschi
f) regiune cervicala anterioara care contine muschii, fascii, osul hioid, dar si organe ale gatului:
laringe, trahee, esofag, tiroida, etc.
OASELE CAPULUI

Craniul este cadrul osos al capului care contine si protejeaza creierul si organele de simt. El da forma
capului si fetei, adaposteste dintii si ofera puncte de atasare muschilor. Are doua parti principale craniul si
fata (neurocraniul si viscerocraniul).
Oasele craniului



Craniul este format din 8 oase: Occipital, frontal, etmoid, sfenoid, temporale (2), parietale (2). Oasele
centrale sunt nepereche, iar oasele laterale sunt pereche.

Denumire Nr Descriere
Occipital 1 Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. Inferior
prezinta o gaura mare (foramen magnum) prin care trece maduva
spinarii, si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas (prima vertebra a
coloanei vertebrale)
Frontal 1 Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor.
Etmoid 1 Se afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului,
intre cele doua orbite. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a
orbitelor. Are forma cubica si are aspectul unui burete, prezentand multe
gauri.
Sfenoid 1 Este un os situat in interiorul craniului si are aspectul unui liliac cu
aripile intinse, avand un corp, si 4 aripi, 2 mari si 2 mici. Aripile mari se
unesc cu: frontalul, parietalele, occipitalul si etmoidul. Acest os contine
sinusuri pline cu aer, care comunica cu cavitatile nazale si adapostesc
epifiza.
Temporale 2 Formeaza partile laterale si ale craniului si partial partea
inferioara. Formeaza urechea medie si interna.
Parietale 2 Formeaza partile laterale ale craniului si prin unire, partea
superioara.

Oasele fetei

Oasele fetei sunt in numar de 14 si in general sunt perechi, cate unul de fiecare parte a fetei.
Denumire Nr Descriere
Maxilare 2 Se unesc in mijlocul fetei pentru a forma maxila. Formeaza
partea inferioara a orbitei, lateralele si peretii inferiori ai cavitatilor
nazale, si si adapostesc dintii superiori
Palatine 2 Se unesc la mijloc ca doua L-uri pentru a forma cerul gurii,
si o portiune din orbita
Lacrimale 2 Sunt situate pe peretele intern al orbitelor. Contin canalul
lacrimal.
Nazale 2 Formeaza partea osoasa a nasului.
Zigomatice 2 Cele doua oase care formeaza pometii. Arcurile zigomatice
sunt formate de oasele zigomatice si cele temporale.
Cornetele
nazale inferioare
2 Sunt doua oase curbate ca niste cornete situate pe pereti
externi ai cavitatilor nazale. Aerul inhalat este rotit prin aceste
cornete, dandu-i astfel timp sa se incalzeasca inainte de a patrunde
in plamani.
Vomerul 1 Este un os situat in partea posterioara a septului nazal.
Mandibula 1 Este singurul os mobil al fetei. Are forma de potcoava si se
articuleaza cu oasele temporale prin articulatia temporo-
mandibulara. Partea centrala formeaza barbia si adaposteste dintii
inferiori.








Parul

Este o formatie epiteliala
cornoasa, filiforma, cilindrica si
flexibila. Se gaseste in toate zonele
corpului cu exceptia palmelor, talpilor
picioarelor si mucoaselor.
La fiecare fir de par se distinge:
d) o portiune libera
numita tulpina sau tija. Forma tijei
parului determina aspectul drept sau
ondulat al parului. O tija cilindrica este
asociata cu un fir de par drept, iar o tija
ovala cu parul ondulat. Tija aplatizata
cu un par carliontat.
e) o portiune implantata in
tegumente numita radacina a carei
extremitate de forma ovoida poarta
numele de bulbul parului.
f) polul inferior al bulbului
prezinta o depresiune in forma de cupa
in care patrunde o prelungire
conjunctivo-vasculara a dermului numita papila parului.
g) radacina parului este cuprinsa intr-un fel de sac dermo-epidermic numit folicul pilos, la care
se anexeaza o glanda sebacee si muschiul erector al parului.
Straturile firului de par:

Cuticula - stratul exterior
Cortexul - stratul mijlociu
Maduva - stratul interior
Cuticula protejeaza interiorul fiecarui fir de par. La
un par normal, sanatos, aceste invelisuri ale
cuticulei sunt alaturate astfel incat parul este
uniform, matasos, stralucitor si usor de pieptanat.
Parul deteriorat este rar, aspru, lipsit de stralucire,
dificil de pieptanat si nu mai are rezistenta impotriva factorilor nocivi.
Cortexul reprezinta partea cea mai mare a firului de par (70 %-90 %). Pigmentii naturali se gasesc in
cortex (maro-negru si rosu), dand parului culoarea sa naturala.
Maduva contine granule de grasimi si bule de aer. Parul subtire nu are maduva.
Firul de par este un organism viu : el se naste, se hraneste, respira, creste permanent pana la maturitate
si cade. Acesta reprezinta un ciclu de viata, sau de regenerare, dupa care un alt fir nou generat ii ia locul.
Durata unui ciclu sanatos de regenerare este cuprinsa intre 4-8 ani, adica o radacina poate genera intre 10 -
25 de fire noi pe parcursul vietii.
Daca dintr-o cauza firul de par cade, in locul sau creste imediat un alt fir, dar nu mai mult de 10-25 de
ori. Evident, daca un ciclu de regenerare se scurteaza de la cativa ani la cateva luni sau chiar saptamani,
atunci, intr-un interval relativ scurt, daca nu se intervine eficient, parul se va rari sau poate aparea chelia.
Foliculii firelor de par cresc n cicluri repetitive. ntr-un ciclu, pot fi observate 3 faze.
1) Anagen sau Faza de crestere. Aproximativ 85% din toate firele de par sunt n aceasta faza, n orice
moment am cauta. Faza denumita Anagen sau faza de crestere, poate dura ntre 2 si 6 ani. Parul creste cu
aproximativ 10 cm pe an si orice fir de par nu e probabil sa atinga mai mult de un metru.
2) Catagen Faza de tranzitie. La finele fazei Anagen, firele de par intra ntr-o faza de Catagen, care
dureaza 1-2 saptamni; n timpul fazei de Catagen, foliculul se reduce la aproximativ 1/6 din lungimea
normala. Partea inferioara este distrusa si papila dermala erupe, apoi ramne latenta sub acesta.
3) Telogen Faza latenta. Faza latenta urmeaza dupa catagen si dureaza de obicei n jur de 5-6
saptamni. n acest timp, firul de par nu creste, ci ramne atasat foliculului, n timp ce papila dermala ramne
n stare latenta, mai jos. Aproximativ 10-15% din toate firele de par sunt n aceasta faza n acelasi timp. La
sfrsitul fazei de Telogen, foliculul reintra n faza de Anagen. Papila dermala si baza foliculului se reunesc si
un nou fir de par nce pe sa se formeze. Daca firul vechi nu a cazut nca, atunci cel nou l mpinge pe cel
vechi afara, si ciclul de crestere ncepe din nou.
Fiecare fir trece prin aceste faze independent de fazele prin care trec firele vecine.

Factorii care cauzeaza absenta, rarirea
sau degradarea firului de par sunt:
- boli congenitale, unii oameni se nasc fara
par pe anumite portiuni ale scalpului.
- boli dobandite pe parcursul vietii, cicatrici
lipsite de par in urma unor arsuri, traumatisme,
infectii, operatii, inflamatii.
- intoxicatii cu diverse substante, de exemplu
medicamente ce induc efecte secundare
- poluare chimica si atmosferica
- deficiente de alimentatie, destul de frecvente la noi in tara
- stres psihic, profesional, social
- dezechilibre hormonale
- influiente negative ale mediului, de exemplu radioactivitatea.
Indiferent de factorii cauzatori, mecanismul declansarii afectiunii se centreaza in jurul unui produs al
metabolismului testosteronului, hormon sexual masculin, secretat in cantitati mici si la femei. Predispozitia
metabolizarii excesive a DHT este de cele mai multe ori transmisa genetic.
Acest produs este metabolizat din testosteronul din sange de catre o enzima ce se gaseste in radacina
firului de par. Atunci cand cantitatea de DHT devine in exces actioneaza distructiv asupra procesului de
crestere a celulei radacinii , producand doua efecte negative :
1. stimuleaza secretia de sebum la nivelul radacinii firului de par
2. blocheaza cresterea parului cu scurtarea ciclului de regenerare
Dezechilibrul ce intervine in metabolismul testosteronului afecteaza cu precadere firele de par de pe
suprafata frontala si de deasupra scalpului. Suprafetele de par laterale si ceafa nu sunt afectate deoarece
beneficiaza de un metabolism independent de prezenta in exces a DHT.
Compozitia chimica a parului
Compozitia chimica a parului este complexa si difera in functie de zona foliculului pilos fiind
constituit din substante organie, anorganice si apa.
Dintre substantele organice amintim:
Glicogenul, cel mai raspandit dintre hidratii de carbon din par. Se gaseste in treimea mijlocie a
foliculului pilos la nivelul zonei exterioare a radacinii. De asemenea in papila dermica se depoziteaza
cantitati insemnate in timpul catagenului si telogenului, fiind sursa majora de energie pentru sinteza
proteinelor.
Polizaharidele acide sunt gasite in celulele zonei exterioare a radacinii, unde se gaseste si glicogenul si
in celulele bulbului, la limita cu papila dermica. Polizaharidele acide reprezinta sursa de sulfhidril pentru
sinteza keratinei.
Lipidele se gasesc in zonele interne ale radacinei si in portiunea superioara a bulbului. Sunt prezente la
pubertate si scad odata cu varsta, mai mult la femei decat la barbati.
Proteinele constitue componeneta principala a parului. Aminoacizii izolati sunt: lizina, histidina,
arginina, acidul aspartic, treonina, prolina, glicina, alanina, cistina, valina, metionina, izoleucina,
fenilalanina. Cistina se gaseste in cea mai mare proportie, iar metionina in cea mai mica. La nivelul
foliculului pilos proteinele sunt distribuite diferit si anume Matricea contine proteine sarace in sulf, pentru ca
in corticala sa predomine proteinele bogate in sulf. Maduva contine cantitati mici de cistina si cantitati mai
mari din ceilalti aminoacizi.
Componenta principala a tijei firului de par este o proteina, sclerokeratina, ce reprezinta o forma
intermediara intre keratina moale epidermica si keratina dura din unghii. In compozitia sa se gaseste un
aminoacid bogat in sulf, L-cisteina, care asigura coeziunea moleculelor de cheratina prin puntile disulfidice
care leaga catenele polipeptidice si imprima rezistenta mecanica firului de par. Prezenta acestor legaturi face
keratina insolubila in apa precum si in solutii saline si inerta fata de multi agenti chimici cat si fata de
enzime. Este partial solubila in solutii apoase alcaline de acid tioglicolic, prin ruperea unor legaturi
disulfidice.
Elementele minerale pe care le putem gasi in firul de par sunt Fe, Cu, Ca, Mg, P, S, Zn, K, Hg, Pb,
majoritatea dintre ele au o provenienta externa.
Componentele chimice ale parului ii confera acestuia proprietati fizice importante: elasticitatea, rezistenta la
tractiune si torsiune, deformabilitate, ondulatia naturala, volum, culoare, higroscopicitate. Decolorarea si
permanentul repetat, la fel si lumina solara si expunerile la UV duc la alterarea proprietatilor elastice ale
parului, prin degradarea chimica si fotochimica a cistinei in acid cisteic.

Boli neinfecioase

Nume Descriere Cauz Tratament Recomandare
Mtreaa Scoar
uscat mrunt
de culoare alb
sau gri
Apare
datorit scalpului
uscat i a
stresului
ampoane
antimtrea,
uleiuri i creme
aplicate pe scalp
Tratament n
salon
Seboree pr
excesiv de gras
Gland
sebacee supra-
activ
Loiuni i
ampoane pentru
pr gras
Tratament n
salon
Eczem (cteodat
numit dermatit)
Piele
roie i
inflamat,
uneori iritat i
dureroas
Iritaie sau
reacie alergic
Tratament
medical
Dac clientul
nu face actualmente
un tratament,
recomandai-i un
medic
Psoriazis Scoar
groas, uscat
i argintie, de
obicei aflat n
spatele
urechilor
O
producie
excesiv a
celulelor
epidermice.
Posibil genetic
sau datorit
stresului
Tratament
medical sau
ampon special
pe baz de
crbune
Dac clientul
nu face actualmente
un tratament,
recomandai-i un
medic
Alopecia aerata Zone cu
chelie
oc sau
stres. Ereditar
Tratament
medical.
Dac clientul
nu face actualmente
Tratament cu
frecvene nalte
un tratament,
recomandai-i un
medic
Chelie (subiere a
prului)
Frunte
nalt, subiere
a prului,
chelie
Genetic
sau ereditar
Tratament
medical

Alopecie cicatrizant Zone de
chelie
permanent
unde prul a
fost distrus
O cicatrice
cauzat de
chimicale,
cldur sau
tieturi

Chist sebaceic O
umfltur
deasupra sau
dedesubtul
scalpului
Blocaj al
glandei sebacee
Tratament
medical
Recomandai
un medic
Vrfuri despicate Capete
uscate i
despicate
Deteriorare
fizic sau
chimic a prului
Tunsoare i
tratamente de
recondiionare
Tratament n
salon
Cuticule deteriorate Pr aspru
i lipsit de
strlucire
Deteriorare
fizic sau
chimic a prului
Tratamente
de recondiionare
Tratament n
salon
Trichorrhexisnodosa Prul
este aspru i se
rupe cu
uurin
Utilizare
abuziv a
chimicalelor (Ex.
bigudiuri strnse
prea tare n
timpul
permanentului).
Deteriorri fizice
(Ex. prin aplicare
elasticelor de pr
strnse)
Tunsoare i
tratamente de
recondiionare

Monilethrix Umfltur
i de-a lungul
O
producie
Tratai
prul delicat n

firului de pr neuniform a
keratinei n
folicul
cadrul salonului
Keloid esut
cicatrizat fr
foliculi de pr
Distrugeri
permanente ale
pielii
Aceast
zon este foarte
sensibil, lucrai
cu delicatee

Pr crescut sub piele Pr care
crete sub piele
Pr care
face o bucl n
timpul creterii i
se infecteaz
Recomandai
un medic sau un
specialist


Boli infecioase
Dac l suspectai una dintre urmtoarele boli ale scalpului, recomandai clientului s consulte un
medic.
Boal Descriere Cauz
Pduchi Contagios. Des ntlnit la
copii. Parazii mici, gri, cu 6
picioare, de 2mm, care neap
scalpul i se hrnesc cu snge.
Femelele depun ou care se
fixeaz pe firul de pr.
Infestarea cu pduchi, care
depun ou i se hrnesc cu snge
Scabie (rie) O erupie care produce
mncrimi. Apare ca nite pete
roii i se ngroap n piele
Un parazit al riei care
ptrunde n piele i depune ou
Tinea capitis (vierme
inelar)
Foarte infecioas. Pete
rozalii de pe suprafaa scalpului
se transform n zone cu o
scoar gri de unde prul se rupe
Ciuperc. Se ia prin contact
direct cu perii, piepteni sau
prosoape.
Impetigo (pustule
purulente)
Foarte infecioas. Beici
pe suprafaa pielii care crap i
formeaz o crust uscat i
galben.
Bacterii care ptrund n
pielea tiat sau crpat.
Sucosis barbae Pete mici i galbene.
Iritaii i inflamaii ale pielii.
O infecie bacterian a
zonelor cu pr ale feei.
Herpes simplex Beici umplute cu lichid
care apar pe i n jurul buzelor.
Beicile sunt iritate i se umfl.
O infecie viral a pielii.
Foliculit Pustule mici i galbene,
cu un fir de pr n mijloc.
Bacterii datorit scrpinatului
sau contactului cu o alt persoan
infectat.
Negi Umflturi de culoarea
pielii
Virus. Prin contact direct.
Sunt infecioi doar dac le-a fost
afectat integritatea.


Boal TRIMITERE LA
MEDICUL DE FAMILIE
TRIMITERE LA
MEDIC SPECIALIST
Eczem
Psoriazis
Alopecia acreata
Impetigo
Furunculi
Alopecie tractil
Foliculit
Viermi inelari
Alopecie difuz
Negi


Alopecia-caderea parului


Caz de calviie Piele sntoas

Alopeciile reprezinta afectiuni ale parului si scalpului caracterizate prin caderea difuza sau localizata a
parului.
Alopeciile difuze sunt definite in raport cu o cadere normala de cca.50 de fire de par pe zi.Unele
caderi ale parului sunt fiziologice (caderea parlui lanugo la nou nascut si cea zisa seboreica la sexul
masculin).
Alopecia androgenica este foarte frecventa la barbati, responsabila de calvitia comuna, cu
predispozitie ereditara-dominanta. Ea incepe dupa adolescenta, mai ales in regiunea temporala si este
dependenta de atitudinea afectiva a subiectului vis-avis de podoaba sa capilara.Acest tip de calvitie la o
femeie trebuie sa duca la cautarea unui sindrom de virilizare.Tratamentul acestui tip de alopecie este
deceptionant si reprezinta o sursa importanta de profit pentru comertul cu produse medicale si para-medicale.
Efluvium telogen (alopecia difuza de stress) ,este datorat sincronizarii a numeroase fire de par in faza
telogena, dupa un episod febril, o nasere dificila, o interventie chirurgicala sau un episod negativ psiho-
afectiv.Refacerea completa dupa un astfel de episod se realizeaza in 4 pana la 6 luni.
Alopeciile toxice sunt datorate in special chimioterapiei anti-canceroase, antitiroidienelor de sinteza,
anticoagulantelor, anticonvulsivantelor sau derivatilor de vitamina A..
Pelada este o boala frecventa de cauza inca neprecizata, asociata cu vitiligo, cu auto-anticorpi anti-
stomac, anti-tiroida, ereditate, diabet, atopie, traume psihice.Limita zonei fara par este neta,pielea este
stralucitoare, punctata de orificiile foliculilor pilo-sebacei, inconjurata de fire rupte la 1 cm, deformate in
forma de semnul exclamarii.Evolutia poate fi spre crestere spontana sau capricioasa, spre generalizare.
Alte alopecii in placi sunt fie traumatice: tricotilomania sau alopecii create de diverse tipuri de
coafura.
Alopeciile cicatriciale urmeaza orice proces care distruge foliculul pilos :traumatism, arsura, afectiuni
congenitale ,lupus, foliculite, modificari date de tratamente radioterapice, cancere epiteliale primitive,
metastaze, etc.
Alopecia mucinoasa sau follicular mucinosis reprezinta o eruptie dermatologica constand din papule
foliculare si/sau placi indurate care demonstreaza modificari histologice distinct in foliculii pilosi care
conduc la pierderea parului. Acumularea de material mucinos in foliculii de par alterati si in glandele sebacee
creaza o conditie inflamatorie cu procese degenerative secundare. Fata, gitul si scalpul sunt zonele cele mai
afectate, desi leziunile pot apare in orice parte a corpului. Mortalitatea este relationata cu coexistenta
micozei fungice in alopecia mucinoasa secundara. 15-40% dintre pacientii cu alopecie mucinoasa vor
dezvolta limfom. Potentialul malign pentru alopecia mucinosa nu poate fi cuantificat datorita naturii sale
enigmatic si a altor anomalii cutanate ale celulelor T. Morbiditatea alopeciei mucinoase este in general
limitata la cosmetica.
Alopecia areata reprezinta o forma de pierdere a parului recurenta, necicatriciala care poate afecta
orice zona piloasa. Este o conditie benigna si asimptomatica la majoritatea pacientilor. Poate determina stress
psihosocial la persoanele afectate. Aceasta poate fi localizata, extinsa sau asociata cu conditii autoimmune
precum dermatita atopica, vitiligo, afectiuni tiroidiene, boli vasculare colagenoase, diabet zaharat, anomalii
ale persoanalitatii.
Alopecia areata este impredictibila. Nici un tratament nu este efficient in oprirea progresiei conditiei. Cei mai
multi pacienti prezinta citeva localizari, iar cresterea spontana a parului apare intrun an. Sub 10% din
pacienti sufera de alopecie extensive. Factorii de prognostic negative cuprind anomaliile unghiilor, atopia,
debut la virsta frageda si formele severe de alopecie areata. Alopecia areata poate apare la orice varsta de la
nastere pana la decadele indepartate ale vietii. Au fost raportate si cazuri congenitale. Incidenta maxima
apare intre 15-29 de ani. Peste 44% dintre persoanele cu alopecie areata au un debut inainte de 20 de ani.
Alopecia areata localizata. Episoadele de alopecie localizata sunt autolimitante, regenerarea spontana a
parului aparand la majoritatea pacientilor intr-o luna, cu sau fara tratament.
Alopecia areata extensiva. Reprezinta afectarea a peste 50% din suprafata scalpului. Este mai rara. La
30% dintre pacienti intervine caderea totala a parului in 6 luni de la debut. Evolutia este impredictibila dar
recunoaste recaderi.
Alopecia areata universalis. Caracterizeaza pierderea totala a parului de pe toate zonele corpului.


Matreata


Matreata este o afectiune a pielii capului foarte comuna, pe care o experimenteaza aproape toti oamenii
la un moment dat din viata indiferent de sex sau etnie. Aceasta afecteaza nu doar scalpul dar si urechile,
sprincenele, interiorul narilor si pieptul. Matreata poate afecta zonele paroase ale corpului sau cele cu foarte
putin par. Alte denumiri ale matretii sunt dermatita seboreica sau seborea si istoric Pityriasis capitis.
Reprezinta descuamarea excesiva a pielii moarte de pe zonele paroase. Poate fi cauzata de expunerea
excesiva la caldura si frig. Descuamarea excesiva poate fi cauzata de dermatita seboreica, la persoanele cu
ten gras, de psoriazis, infectiile fungice sau excoriatii asociate cu infestarea cu paduchi. Este normal ca
celulele pielii sa moara si sa se descuameze. O cantitate mica de matreata este normala si comuna. Totusi
unele persoane experimenteaza o descuamare abundenta care poate fi acompaniata de roseata si iritatie. Cele
mai multe cazuri de matreata pot fi tratate simplu cu sampoane.
Seborea este o cauza frecventa de matreata excesiva la persoanele cu ten gras sau mixt. Cauza seboreei
este necunoscuta, desi o ciuperca care traieste frecvent pe scalp, Malassezia furfur poate juca un rol.
Seboreea afecteaza si fata, zona interscapulara si pieptul-zone cu multiple glande sebacee. Pe fata se prezinta
ca pete rosii si comedoame pe o zona grasa situata pe aripile nazale, frunte, barbie, jumatatea mediana a
obrajilor.
Sampoanele folosesc o combinatie de ingrediente pentru a controla matreata. Acidul salicilic inlatura
celulele pielii moarte de pe scalp si scad rata la care acestea sunt create. Zinc pyrithione omoara pityospora.
Doar cresterea folosirii de sampon va inlatura matreata. Samponarea regulata cu un antifungic poate reduce
recurenta.
Pentru matreata cauzata de seboree este indicata crema cu cortizon pentru fata si lotiunile pentru scalp cu
utilizare de doua ori pe zi. Cremele antifungice sunt frecvent eficiente deoarece reduc numarul de ciuperci
care traisc pe piele. Cremele contin clotrimazole si miconazole in concentratii de 1% si 2%. Acestea sunt
aplicate de doua ori pe zi.
Patogenia matretii
Pe masura ce stratul epidermic se innoieste continuu, celulele sunt impinse in afara si mor
descuamindu-se. La cei mai multi oameni acesti fulgi de piele sunt prea mici pentru a fi vizibili. Totusi
anumite conditii determina cresterea ratei de reinoire celulara mai ales pe scalp. Pentru persoanele cu
matreata celulele pielii se pot matura si elimina in 2-7 zile fata de durata de o luna la persoanele sanatoase.
Cauze si factori de risc pentru matreata
Cauza exacta a matretii este necunoscuta. Se includ in diferite combinatii producerea crescuta de
sebum a pielii, cresterea numarului de ciuperci ale pielii, transpiratia, expunerea la caldura sau frig, sistem
imunitar slab, afectiuni cronice, stress emotional sau mental.
Factorii de risc pentru matreata cuprind: afectiuni cronice, varsta tanara si cea mijlocie, pe masura ce
oamenii imbatranesc nu mai prezinta matreata, totusi pentru unele persoane problema poate dura toata viata,
barbatii prezinta mai frecvent matreata deoarece acestia au glande care produc sebum mai mari si datorita
influentei hormonale, tenul seboreic, dieta saraca in zinc, vitamina B sau unele tipuri de grasimi, o
componenta ereditara.
Sistemul imun deficitar poate determina matreata. Bacteriile nu determina matreata. Matreata nu este o
infectie fungica si nu este aceeasi entitate patologica cu tineea capitis. Matreata nu este contagioasa. Matreata
poate fi determinata sau agravata de igiena deficitara si samponarea rara. Sistemul imun poate juca un rol in
aparitia matretii. Desi matreata usoara este o conditie foarte comuna la majoritatea persoanelor cu un sistem
imun normal, matreata severa este mai intilnita in afectiunile cronice cum este Parkinson sau SIDA.
Matreata determinata de dermatita seboreica

Dermatita seboreica este o eczema care apare in anumite parti ale corpului cu sebum excesiv. Zonele
afectate cuprind scalpul, urechile, fata, pieptul si faldurile pielii, cum sunt zona inghinala, zona de sub sani,
zona axilara. Cauza seboreei este necunoscuta desi se considera a juca un rol important o ciuperca care
traieste pe piele-Malassezia furfur.
O manifestare comuna a seboreei care afecteaza capul este matreata. Pe fata aceasta se manifesta ca
pete rosii, inflamate, cu aspect uleios, dure pe aripile nazale, frunte, barbie, obraji si in spatele urechilor.
Seboreea scalpului nu determina pierderea permanenta a parului. Frecvent aceasta nu este foarte
pruriginoasa. Seboreea poate apare din copilarie, imediat dupa nastere si tine citeva luni. Poate afecta scalpul
sau sa produca pete rosii pe corp. Adultii de toate varstele pot dezvolta seboree mai ales pe scalp si fata.
Matreata prin dermatita de contact si psoriasis
Dermatita de contact sau sensibilitatea la produse de ingrijire a parului sau la fixative poate determina
un scalp eritematos, pruriginos si care se descuameaza. Samponarea prea frecventa sau folosirea a multor
produse de aranjare a parului poate irita scalpul determinind matreata.
Psoriazisul este o afectiune a pielii care determina acumularea de celule ale pielii moarte care formeaza
lambouri albe. Apare frecvent la genunchi, trunchi, dar poate afecta si scalpul.
Pentru cei mai multi tineri si adulti simptomele matretii sunt usor de remarcat: fulgi albi, uscati sau
grasi de piele moarta alba care cad pe umeri si git, sau persista in aglomerari pe scalp. Frecvent determina
prurit si eritemul zonelor afectate.
Exista un alt tip de matreata care afecteaza copii mici. Aceasta determina un scalp cu cruste, care se
descuameaza, comun nou-nascutilor, dar si in orice perioada a copilariei. Desi poate alarma parintii nu este
periculoasa si de obicei se vindeca singura cind copilul implineste 1 an.
Cele mai multe cazuri de matreata nu necesita control medical. Dar daca pruritul persista pentru cateva
saptamani, exista eritem, secretii dupa eliminarea crustelor este indicata o vizita la medic..
Leziuni dermatologice elementare
Clasificarea leziunilor dermatologice elementare:
- leziuni prin modificri de coloraie: pata pigmentar i pata vascular;
- leziuni cu coninut solid: plac urticarian, papula, tuberculul, goma, lichenificarea, vegetaia,
tumoarea;
- leziuni cu coninut lichid: vezicula, bula, pustula;
- leziuni prin soluii de continuitate: excoriaia, eroziunea, ulceraia, fisura;
- deeuri cutanate: scuama, crusta, escara; sechele cutanate: cicatricea, atrofia;
Descrierea leziunilor dermatologice:
- pata pigmentar - modificare de coloraie hipo sau hiperpigmentar;
- pata vascular - pata aprut prin dilatarea vaselor sau prin extravazarea sngelui;
- plac urticarian - ridictur a tegumentului, roie, cu diametrul 1 -2 cm pn la 7-8 cm;
- papula - ridictur a tegumentului dur, circumscris;
- tuberculul - nodul circumscris, dur, cu mrime variabil;
- goma - nodul circumscris, dur la nceput, care pe parcursul evoluiei se ramolete, apoi coninutul se
elimin, se formeaz o ulceraie i apoi se cicatrizeaz;
- lichenificarea - ngroarea pielii ntr-un teritoriu limitat, cu adncirea anurilor cutanate;
- vegetaia - excrescen filiforma sau globular, cu aspect de conopid sau creast de coco; tumoarea
- formaiune circumscris, neinflamatorie;
- vezicula ridictur a tegumentului cu coninut lichid, de dimensiuni mici;
- bula - ridictur a tegumentului cu coninut lichid, de dimensiuni mari;
- pustula - colecie de lichid purulent, de dimensiuni mici;
- excoriaia - este o soluie de continuitate superficial, la nivelul epidermului, aprut dup un
traumatism;
- eroziunea - pierdere de substan superficial ce intereseaz epidennul;
- ulceraia - pierdere de substan mai profund, rotund, oval sau neregulat;
- fisura - pierdere de substan liniar, dureroas;
- scuama - mic fragment de strat cornos;
- crusta - se formeaz prin acumularea i uscarea secreiilor de la nivelul ulceraiilor, veziculelor,
bulelor i pustulelor;
- escara - rezultatul unui proces de neeroz cutanat limitat cu tendina de eliminare i formare de
cicatrice;
- cicatricea - nlocuiete pierderile de substan aprute n urm proceselor patologice distructive;
- atrofia - alterare n urm creia tegumentul devine flasc, neted, uscat, subire;
- clavus(bttur) - plac hiperkeratozic, plan sau uor bombat, bine delimitat, neted sau
scuamoas, glbuie, dureroas la presiune, prezent mai ales pe tlpile piciarelor;
- calus: plac de esut cornos, uor bombat, cu contururi estompate, rotund sau oval, ivorie sau
galben, prezent la nivelul tlpilor.
Bolile pielii
Cauzele bolilor de piele
Pielea este organul cel mai expus al corpului omenesc deoarece vine n contact direct cu mediul
ambiant
a) Factorii fizici: microtraumatisme (zgrietura, neptur, arsur) care deschid calea de ptrundere a
factorilor biologici n organism.
b) Factorii chimici:
- sunt substane care produc microtraumatizarea pielii prin distrugerea stratului cornos al
epidermei i astfel produc fenomene inflamatorii i deschid poarta pentru intrarea factorilor
biologici n organismul uman;
- unele substane din compoziia produselor utilizate repetat chiar n cantiti mici, au aciune
alergizant i produc inflamaii, iritaii, mncrimi, etc.
c) Factorii biologici: virusuri, bacterii, fungi, parazii care produc infecii. Rezistena (imunitatea)
organismului are un rol important n dezvoltarea acestor infecii, un corp imunitate sczut face
infecii mult mai uor i mai greu de vindecat.
d) Msuri de contracarare a aciunii factorilor nocivi pentru piele, specifice salonului de estetic:
- Respectarea cu strictee a normelor de igien;
- Respectarea cu strictee a normelor de curire, dezinfecie i sterilizare a instrumentelor,
materialelor i lenjerie;
- Respectarea cu strictee a normelor de curenie i dezinfecie a suprafeelor din salon;
- Efectuarea corect a procedurilor specifice, eliminnd posibilitatea de a traumatiza clientul
n orice fel;
- Realizarea examinrii i consilierii clientului cu atenie, pentru a afla dac sufer de
afeciuni ale pielii, sau este alergic la anumite produse.
- Utilizarea unor produse de calitate nalt, care sunt testate dermatologic i cu respectarea
termenelor de valabilitate.
- Purtarea echipamentului de protecie n timpul activitii (mnui, halat, etc)
- Clientul cu boli de piele trebuie ndrumat spre un consult medical.
Principalele afectiuni ale pielii
1) Dermatomicozele:
- Sunt provocate de organisme microscopice denumite ciuperci dermatofite;
- Sunt deosebit de contagioase, bolnavul trebuind s fie scos din colectivitate pn la vindecare;
- Sursa infeciei este omul bolnav, animalele bolnave, solul;
- Transmiterea se face prin contact direct sau prin obiecte care au venit n contact cu omul bolnav:
pieptene, perie, brici, lama de ras, pmtuf, cciul, batic, ciorapi, papuci, nclminte,
instrumente de manichiur - pedichiur;
Principalele dermatomicoze:
a) Tricofiia uscat i microsporia
La nivelul pielii proase a capului are aspectul unor plci rotunde mai mari sau mai mici, acoperite
cu scuame(cojie) uscate, cu firele de pr rupte. Uneori singurul semn vizibil al bolii este elementul
scuamos(mtreaa) persistent pe o anumit zon. Se poate vindeca spontan.
Poate apare i pe alte zone ale corpului sau pe unghii unde se manifest prin zone ngroate ale
unghiilor alternnd cu suprafee subiri friabile.
La nivelul picioarelor se localizeaz interdigital prezentnd o descuamare accentuat a epidermei
nsoit de un miros neplcut i mncrime. Se poate ntinde pe toat talpa unde pot apare i vezicule care se
pot infecta devenind dureroase.
La mini se manifest la fel ca la picioare, dar predomin leziunile nsoite de descuamare care
evolueaz ani de zile fiind o surs de infecie periculos pentru colectivitate.
b) Tricofiia supurat
Se localizeaz n special n barba adulilor. Se manifest sub forma unor plci roii cu scuame, apoi
apare puroiul i se formeaz cruste(coji), iar firele de pr se rresc. Se poate vindeca spontan.
c) Favusul
Leziunile au aspectul unor godeuri de mrimea unui bob de linte sau ceva mai mari, crustoase, de
culoare galben, fiind colonii de ciuperci ce au nconjurat firul de pr. Se distruge rdcina firului de pr. Nu
se vindec spontan i las cicatrici cu alopecii definitive.
d) Candidozele
Se localizeaz la nivelul membrelor i unghiilor i seamn cu tricofitiile. Pot da si leziuni purulente
ale perionix-ului unghial.
Prevenirea dermatomicozelor
- Dup examinarea clientului, acesta este ntiinat discret despre pericolul pe care-1 reprezint pentru
cei din jur i este ndrumat la medic.
- - Daca prezena dermatomicozei s-a observat dup executarea lucrrii respective, se iau
urmtoarele msuri: se arde pieptenul, pensula, etc, lenjeria se va dezinfecta i steriliza prin fierbere
i clcare, restul instrumentelor se sterilizeaz.
- Locul unde a czut prul, bazinele de pedichiur i vazonaul de manichiur se dezinfecteaz cu
cloramin 5% sau cu soluii mai performante.
- Se vor lua msuri pentru pstrarea cureniei i igienei la locul de munc.
- Lucrtorii frizerii i coaforii, vor face controale periodice pentru descoperirea purttorilor de mcoze.
2) Inflamaiile pielii (piodermite)
- Sunt afeciunile pielii nsoite de puroi.
- Pe suprafaa pielii i pe toate obiectele din jur se gsesc n mod obinuit doi microbi saprofii:
streptococul i stafilococul. Cu ct starea de igien e mai bun cu att sunt mai puini microbi.
- In anumite condiii aceti microbi ptrund n piele (zgrietur, tietur, neptur, etc) i produc
infecii, dar ei ptrund uneori i n orificiul pilosebaceu.
Principalele afeciuni inflamatorii ale pielii sunt:
Foliculita
Este o colecie de puroi punctiform n jurul firului de pr, datorat streptococului. Atunci cnd apare
pe prul de pe cap produce alopecii.
Furunculul
Apare dac inflamaia cuprinde glandele sebacee i esuturile din jur i se datoreaz tot
streptococului. Daca sunt muli furunculi afeciunea se numete furunculoz i apare la un organism cu
imunitate slbit.
Acneea
Apare pe o piele seboreic n prezena stafilococului. Se manifest prin apariia unui dop de sebum
(comedon) oxidat, n orificiul foliculului pilosebaceu, ca un punct negru la suprafaa pielii. Uneori n jurul
comedonului apare o roea i un punct de puroi (pustul) cu un nodul dureros la baz(co). Coninutul se
elimin i rmne o cicatrice pe piele. Acneea poate evolua mult timp.
Impetigo contagios
Este dat de streptococul de la nivelul pielii care apare sub forma unor zone nroite urmate de apariia
unor bule pline cu coninut lichid. Dup spargerea bulelor se formeaz cruste. Apare mai des pe fa sau pe
cap i poate acoperi pielea ca o carapece crustoas.
Panariiul
Este dat de stafilococ i este colecie de puroi de la nivelul pulpei degetului datorat unei nepturi
cu un instrument infectat. Netrat infecia devine profund i se agraveaz.
Perionixisul
Este determinat att de streptococ ct i de stafilococ. Se caracterizeaz prin roea periunghiular,
tumefacie(umfltur) colecie de puroi i uneori ulceraii. Poate fi prins i lama unghial cnd unghia se
ngroa, devine galben i se observ puncte galbene sub unghie.
Impetigoul palmar
Este determinat de streptococ i se manifest prin apariia unei pete roii nconjurat de o lam
uscat de epiderm, aceasta reprezentnd resturile unei bule.
Prevenirea inflamaiilor pielii proase i unghiilor:
- Asigurarea unei igiene individuale permanente;
- Pstrarea unei igiene corecte la locul de munc;
- Curarea, dezinfecia i sterilizarea conform normelor n vigoare a lenjeriei, materialelor,
instrumentelor i aparatelor;
- Dezinfecia corect i imediat a micro traumatismelor (zgrietur, tietur, neptur, etc);
- Splarea imediat a minilor dup realizarea procedurilor n care minile intr n contact cu
substane chimice iritante care se gsesc n soluiile pentru permanent, ampoane, loiuni pentru pr,
etc. Mnuirea corect i cu atenie a instrumentelor tioase i respectarea tehnicii de lucru.
3) Seboreea
Este determinat de o tulburare funcional a glandelor sebacee, ce determin o cretere exagerat a
secreiei de sebum. Pielea seboreic este acoperit cu un strat grsos, uleios, uneori prezentnd o descuamare
fin. Este necesar un tratament medical de specialitate.
4) Cderea prului
Are cauze variate, unele produc distrugerea foliculului pilos, cderea fiind ireversibil, alte cauze nu
distrug foliculul pilos i cderea este reversibil.
Cauzele cderii prului: microbi, micoze, boli infectocontagioase (ex. tifos), anumite tulburri
endocrine, tratamente cu Roentgen, tratamente incorect aplicate cu substane chimice (ampon neadecvat,
loiune de pr neadecvat, etc), cauze genetice i cauze necunoscute.
Prevenirea cderii prului se face printr-o alimentaie sntoas, respectarea igienei prului,
utilizarea ampoanelor i a altor produse de ngrijire corespunztoare. In salon este obligatoriu s se respecte
normele de igien, curenie, dezinfectare i sterilizare pentru spaii, lenjerie, materiale, instrumente i
aparate. Prezentarea la medic atunci cnd se observ cderea accentuat a prului.
5) Verucile (epidermovirozele)
Sunt proeminene ale pielii, excrescene papilare hiperkeratozice, determinate de inframicrobi sau
ultramicrobi cu un anumit potenial contagios.
Apar de obicei pe partea dorsal a minilor dar i pe tlpi sau alte zone ale corpului. Verucile de pe
tlpi trebuiesc difereniate de btturi, astfel prin apsare se produce o durere vie, spre deosebire de btturi
unde la apsare apare o durere uniform.
6) Nevii
Sunt tumori benigne necanceroase, plane sau proeminente, circumscrise ale pielii, cu forme i
dimensiuni diferite, care pot apare pe orice parte a corpului. Nevii acoperii de pr se numesc nevi piloi.
Prin iritarea lor se pot transforma n tumori maligne (canceroase).
7) Cheratodermia palmoplantar simetric a adulilor.
Se caracterizeaz prin ngroarea stratului cornos al pielii n regiunea palmar sau plantar, simetric.
Pe pielea ngroat apar crpturi (fisuri) care trebuiesc tratate la un serviciu medical. Se trateaz
prin rzuirea treptat a maselor ngroate, dup nmuierea stratului ngroat cu soluii speciale sau cu pomezi
speciale. Pentru eliminarea acestor ngroari se recomand consult medical.
8) Clavusurile
Sunt ngroari ale epidermei care apar n locuri n care se produce o apsare sau o frecare mai
accentuat ntre piele i nclminte. Se trateaz prin rzuirea treptat, dup nmuierea stratului ngroat sau
cu pomezi speciale.
9) Dermatozele alergice (eczemele)
Sunt afeciuni care apar datorit contactului prelungit cu substane alergene
Se manifest prin apariia de edem i roea urmat de apariia unor vezicule, ce se sparg i
formeaz cruste(coji). Deseori apare i o mncrime puternic. Uneori apare doar edemul. Aceste fenomene
apar i pe pielea clienilor, de aceea se face obligatoriu testul de sensibilitate nainte de operaiile de vopsire.
Prevenirea apariiei eczemelor se face prin utilizarea mnuilor de protecie, splarea minilor dup
fiecare lucrare i ungerea minilor cu un unguent de protecie.
Clienii vor fi ntrebai dac sufer de alergie sau dac au avut manifestri alergice cu ocazia altor
tratamente.
10) Parazitoze
a) Scabia
- Scabia este cauzat de acarianul Sarcoptul scabiei. Acarienii ce produc scabia sunt atrai de cldura
i mirosul corpului uman. Femelele de acarieni ptrund n piele, spnd mici tunele ca nite firicele,
care uneori sunt vizibile. Paraziii depun oule n aceste tuneluri. Scabia este transmis n mod
obinuit prin atingerea unei persoane cu scabie. Bolnavul prezint o piele pruriginoas i iritat i are
des tendina de a se scrpina. Scabia se localizeaz ntre degetele minilor i pe faa palmar a
ncheieturii minii, i de aici se mprtie pe tot corpul. Leziunile secundare, se dezvolt mai trziu
n evoluia bolii i includ:
leziuni de grataj (scrpinat), cteodat acoperite de ctre o crust, zone de piele roie, uscat,
solzoas, iritat
scabia nodular reprezentat de mici zone roiatice maronii (noduli) pruriginoase.
b) Pediculoza
- Pediculoza este dat de insecte mici (pduchi - popular) care triesc la nivelul pielii i se hrnesc cu
snge.
- Pruritul este cel mai frecvent simptom al pediculozei i este cauzat de o reacie alergic. Insectele
muc pielea pentru a se hrni, saliva acestora determin reacii alergice i pruritul.
- Pediculoza capului poate fi vzut pe firele de pr, la ceaf sau dup urechi, sau n orice alt zon.
Oule sunt albe, rotunde sau ovalare i sunt ataate de firul de pr aproape de rdcin i nu alunec
singure de-a lungul firului de pr.
- Gratajul frecvent poate determina apariia unor infecii la nivelul pielii. In cazurile severe, poate sa
apar cderea parului. La unii pacieni pielea din zonele afectate se ngroa i se nchide la culoare
pentru perioade lungi de timp.
Prevenirea transmiterii parazitozelor n cadrul salonului.
- Examinarea clientului se va face meticulos.
- Atunci cnd se observ ou de parazii pe firele de pr clientul va fi ntiinat discret de prezena
paraziilor i va fi ndrumat spre un consult medical dermatologic, explicnd pericolul pe care l
prezint pentru comunitate.
- Lenjeria, materialele, instrumentele i aparatura utilizat la lucrrile din salonul vor fi curate,
dezinfectate i sterilizate respectnd procedurile.
- ntreinerea cureniei n salonul se va face corect respectnd procedurile.

Tipuri de sampoane
Sampoanele sunt agenti de curatire pentru par si pielea capului, ingredientul principal fiind un
detergent.
In compozitia lor intra surfactantul principal pentru efectul de detergent si spumare; surfactantul
secundar pentru conditionare; aditivii care dau efecte speciale.
Sampoanele pot fi gasite sub diferite forme de prezentare: lichide, creme sau paste, aerosoli sau sub forma de
pulbere. Marea lor majoritate sunt lichide, transparente sau opace (perlate).
Calitatile samponului nu se limiteaza la o simpla curatare: parul trebuie sa fie frumos, stralucitor,
moale la atingere, suplu, usor de coafat, fara sa se electrizeze, tonic, cu volum etc. De asemenea exista mai
multe situatii in functie de natura parului (uscat, gras, decolorat, permanent), de maladiile pielii capului
(matreata, dermatita seboreica, psoriazis), de obiceiurile de igiena, varsta, sezon, mod de viata in care se cere
un sampon special.
Sampoanele cosmetice (sau de conditionare) sunt destinate sa aiba calitati de ingrijire si de
infrumusetare particulare, in functie de nevoile firului de par, stralucire si pieptanare usoara pentru parul
uscat, volum si lejeritate pentru parul gras, imbunatatirea aspectului pentru parul fin, suplete si disciplina
pentru parul vopsit sau decolorat. Formularea acestor sampoane este foarte elaborata: baza de spalare este cel
mai adesea o asociere intre produsi tensio-activi anionici si amfoteri, cu aditivi: polimeri cationici (avand
afinitate pentru cheratina favorizeaza descurcarea parului), polimeri anionici sau amfoteri (pentru de
revigorare a parului).
Diferenta dintre sampoanele cosmetice si cele dermatologice consta in special in concentratiile
principiilor active, de regula mai mari la sampoanele dermatologice, acceptate si autorizate pe piata ca
medicament.De exemplu in sampoanele cosmetice sulfura de seleniu este in concentratie de maxim
1%(Dercos) , iar in cele dermatologice poate fi 2%(Selsun).Toate aceste situatii sunt speculate de industria
cosmetica pentru a pune pe piata nenumarate produse de spalare a parului cu indicatii diferite.
Sampoanele clasice, sunt cele mai des utilizate, au putere de spumare mare, curata bine si au in
compozitia lor agenti tensio-activi anionici. In functie de concentratia bazei de spalare si a catorva aditivi pot
sa fie destinate in functie de tipul de par: uscat sau gras. Sampoanele pentru copii, sunt sampoane blande,
care au ca imperativ primordial calitatea de a fi perfect tolerate de pielea fragila a scalpului si de mucoasa
oculara a copilului. Baza de spalare este mai putin detergenta si are in compozitie cel mai adesea agenti
tensioactivi anionici foarte slabi, amfoterici sau nonionici.
Sampoanele colorante reinvie culoarea naturala a parului sau dau anumite reflexe. Musetelulul,
datorita compozitiei de flavonoide intareste blondul natural, extractul de nuc intareste culoarea bruna iar
Henna confera reflexe rosii sau acajou. Deasemenea aceste sampoane au efecte antiseptice si antiparazitare.
Sampoanele tratament au in compozitia lor pe langa baza de spalare diversi constituienti care le
confera pe langa rolul de curatare si proprietati terapeutice:
Sampoanele antiparazitare sunt pentru tratarea pediculozei scalpului, iesind din cadrul cosmeticelor.
Considerate medicamente, pot contine insecticide ca: hexaclorciclohexan, malation, piperonilbutoxid,
derivati de mercur.
Sampoanele pentru par gras (ex Sabal,Argeal) au proprietati detergente foarte bune si o actiune de
conditionare mica. Substantele active care pot intra in compozitia lor sunt foarte multe: lemnul de Panama
(limiteaza seboreea reactionala), taninul (rol astringent, cysteina, metionina, uleiul de cade (actiune
antibacteriana si antifungica), argila (absorbant al sebumului).
Sampoanele pentru parul uscat, fragil sau deteriorat datorita decolorarii, vopsirii, permanentului (ex
Lactocerat) produc o curatare blanda si o conditionare buna, putand contine ulei de ricin, ulei de avocado,
ulei de vizon, acizi grasi esentiali. Prin continutul de agenti tensioactivi cationici fac ca parul sa poata fi
pieptanat mult mai usor.
Sampoanele antipeliculare (ex Selegel, Kertyol S, Triazol, Nizoral, Dercos, Stiprox, Node DS, Node
K, Tgel) contin pe langa baza de spalare agenti antimicrobieni si antifungici asociati cu un agent keratolitic.
Agentii keratolitici au ca obiectiv eliminarea scuamelor de la suprafata pielii si sunt reprezentati de unii alfa
hidroxi acizii, acid salicilic etc.Gudroanele, desi foarte eficace au fost retrase din formulari datorita efectelor
lor potential mutagene. Dintre agentii antifungici cel mai frecvent intilnim pirocton-olamina,pirition-
zincul,ketoconazolul,clotrimayilul, climbazolul, seleniumul-sulfid.
Sampoanele pentru spalare frecventa, pot fi folosite zilnic, au in compozitia lor concentratii reduse de
agenti tensioactivi anionici sau prezenta unor tensioactivi amfoteri sau neionogeni, mai putin agresivi
(Node,Extra-Doux).Aceste sampoane nu determina seboree reactionala si au un efect cosmetic bun fara sa
incarce parul , asa cum se poate intampla daca se folosesc repetat anumite produse cosmetice:balsamuri,
fixative, geluri.
Produse de conditionare

Pentru imbunatatirea aspectului parului avem la dispozitie produsele de conditionare folosite dupa
spalare. Acestea contin acizi grasi si acooli: trigliceride naturale (ulei de masline, ulei de avocado), ceara,
ulei de jojoba, lanolina, fosfolipide, vitamina A, B, E, colagen, keratina, gelatina si polimeri cationici.
Produsele de conditionare sunt prezentate sub diferite forme:
1. Balsamurile, sunt destinate parului normal, uscat sau foarte uscat si sunt folosite dupa fiecare
spalare.
2. Mastile capilare sunt creme destinate parului foarte uscat, se folosesc dupa indicatiile
producatorului.
3. Uleiurile capilare sunt utilizate de foarte mult timp, ele protejeaza lubrefiaza si dau parului un aspect
placut. Se pot aplica inainte sau dupa samponaj.
Alte produse de conditionare care nu necesita clatire sunt destinate a ajuta la coafarea parului si a
mentine coafura: lotiunile hidroalcoolice, gelurile non grase, spumele in aerosoli, brillantinele etc.
Avnd la dispozitie o gama larga de sampoane si produse de conditionare ingrijirea parului poate fi
facuta cu usurinta. Frecventa cu care se spala parul depinde de tipul acestuia,si de starea de sanatate .
Dermatologul poate ajuta la alegerea samponului in functie de starea scalpului sau a parului (sanatosa sau
patologica) si poate pescrie medicamente specifice , sampoane dermatologice sau cosmetice .


















Norme de protecia muncii, PSI
i protecia mediului








Cap.1 Obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea in munca, cf legii nr.319 din 14 iulie
2006
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 ,,Legea securitatii si sanatatii in munca,, are ca scop instituirea de
msuri privind promovarea mbuntirii securitii i sntii n munc a lucrtorilor. Aceasta stabilete
principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii i securitatea
lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat
potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor lor, precum i direciile generale pentru
implementarea acestor principii.
Termeni i expresii:
lucrtor - persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii n perioada
efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia
persoanelor care presteaz activiti casnice;
angajator - persoan fizic sau juridic ce se afl n raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul
respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderii i/sau unitii;
ali participani la procesul de munc - persoane aflate n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale n vederea angajrii,
persoane care presteaz activiti n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat, precum i
omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane care nu au contract
individual de munc ncheiat n form scris i pentru care se poate face dovada prevederilor
contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de prob;
reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor
- persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori, n conformitate cu prevederile legale, s i
reprezinte pe acetia n ceea ce privete problemele referitoare la protecia securitii i sntii
lucrtorilor n munc;
prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului de munc,
n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale;
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul
procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau
accidentul de traseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune;
accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care
au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac
incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat
de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc;
echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit n munc;
echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor
pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i
sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest
obiectiv;
loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii i/sau unitii,
inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii
activitii;
pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia i lipsete doar prilejul
declanator pentru a produce un accident n orice moment;
stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau specialitii n care se
pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii n perioada de reconversie profesional;
securitate i sntate n munc - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea
celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice,
sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,
emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc
sau/i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil
s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s produc pagube materiale;
servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara ntreprinderii/unitii, abilitate s presteze servicii
de protecie i prevenire n domeniul securitii i sntii n munc, conform legii;
accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea
primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile;
boal legat de profesiune - boala cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt
de natur profesional.
Obligaiile lucrtorilor
Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea sa,
precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de
accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi afectate de
aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc.
Lucrtorii au urmtoarele obligaii:
a) s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte
mijloace de producie;
b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup utilizare, s l napoieze sau s l
pun la locul destinat pentru pstrare;
c) s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a
dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i
cldirilor, i s utilizeze corect aceste dispozitive;
d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc despre care au
motive ntemeiate s o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice
deficien a sistemelor de protecie;
e) s aduc la cunotin conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele suferite de propria
persoan;
f) s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, att timp ct este necesar, pentru a face posibil
realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari, pentru
protecia sntii i securitii lucrtorilor;
g) s coopereze, att timp ct este necesar, cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite
angajatorului s se asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru
securitate i sntate, n domeniul su de activitate;
h) s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii i sntii n munc i
msurile de aplicare a acestora;
i) s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari.
Obligaiile prevzute se aplic, dup caz, i celorlali participani la procesul de munc, potrivit
activitilor pe care acetia le desfoar.
Accidente de munc
Numim accident de munc:
a) accidentul suferit de persoane aflate n vizit n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv n cadrul
unor activiti culturale, sportive, n ar sau n afara granielor rii, n timpul i din cauza ndeplinirii
acestor sarcini;
c) accidentul survenit n cadrul activitilor culturalsportive organizate, n timpul i din cauza ndeplinirii
acestor activiti;
d) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru
salvarea de viei omeneti;
e) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru
prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public i privat;
f) accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munc organizat
de acetia, n timpul programului de munc, i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de la domiciliul
lucrtorului la locul de munc organizat de angajator i invers;
h) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la
locul de munc sau de la un loc de munc la altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de munc;
i) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la
care este ncadrat victima, ori de la orice alt loc de munc organizat de acestea, la o alt persoan
juridic sau fizic, pentru ndeplinirea sarcinilor de munc, pe durata normal de deplasare;
j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de lucru,
locul de munc, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual
de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spltor sau
dac se deplasa de la locul de munc la ieirea din ntreprindere sau unitate i invers;
k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de
angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romni sau de persoane fizice romne, delegai pentru
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afara granielor rii, pe durata i traseul prevzute n documentul
de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul romn care efectueaz lucrri i servicii pe teritoriul altor ri, n baza
unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice romne cu
parteneri strini, n timpul i din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare a pregtirii
profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practic;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale, cum ar fi furtun, viscol, cutremur,
inundaie, alunecri de teren, trsnet (electrocutare), dac victima se afla n timpul procesului de munc
sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
p) dispariia unei persoane, n condiiile unui accident de munc i n mprejurri care ndreptesc
presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoan aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei
agresiuni.
n situaiile menionate la lit. g), h), i) i l), deplasarea trebuie s se fac fr abateri nejustificate de
la traseul normal i, de asemenea, transportul s se fac n condiiile prevzute de reglementrile de
securitate i sntate n munc sau de circulaie n vigoare.
Accidentele de munc se clasific, n raport cu urmrile produse i cu numrul persoanelor
accidentate, n:
a) accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp i din aceeai cauz.
nregistrarea accidentului de munc se face pe baza procesului-verbal de cercetare. Accidentul de
munc nregistrat de angajator se raporteaz de ctre acesta la inspectoratul teritorial de munc, precum i
la asigurtor, potrivit legii.
Bolile profesionale
Boala profesionala este afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici sau biologici carcateristici locului de munca, precum si
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca.
Declararea bolilor profesionale este obligatorie i se face de ctre medicii din cadrul autoritilor
de sntate public teritoriale i a municipiului Bucureti.
Cercetarea cauzelor mbolnvirilor profesionale, n vederea confirmrii sau infirmrii lor, precum
i stabilirea de msuri pentru prevenirea altor mbolnviri se fac de ctre specialitii autoritilor de
sntate public teritoriale, n colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munc.
Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
Bolile profesionale nou-declarate se raporteaz lunar de ctre autoritatea de sntate public
teritorial i a municipiului Bucureti la Centrul naional de coordonare metodologic i informare
privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sntate Public Bucureti, la Centrul de Calcul i
Statistic Sanitar Bucureti, precum i la structurile teritoriale ale asigurtorului stabilit conform legii.
Intoxicaia acut profesional se declar, se cerceteaz i se nregistreaz att ca boal
profesional, ct i ca accident de munc.
MASURILE DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE. PRIMUL AJUTOR LA
LOCUL ACCIDENTULUI - PRINCIPII GENERALE
Obligaia care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea strii victimei.
Cel care acord primul ajutor nu nlocuiete medicul dar prin msurile pe care le aplic el
trebuie s reueasc s evite: nrutirea strii accidentatului, apariia altor complicaii, producerea
morii victimei.
Salvatorul de la locul de munc este important si de nenlocuit, deoarece el se gsete la locul i
n momentul producerii accidentului, el este colegul de munc al victimei,
La acordarea primului ajutor particip: martorul accidentului, salvatorul, medicul
ntreprinderii (unde este cazul), serviciul de protecie a muncii, pompierii unitii (unde este cazul),
conducerea unitii.
n cazul producerii unui accident se intervine prin: oprire de urgen utilaj instalaie, ntrerupere
curent electric, ndeprtare, telefon, apel verbal, semnal de alarm, vehiculele unitii, trusa de prim
ajutor, targa, fie de intervenie.
La producerea unui accident, intervenia imediat a salvatorului are n vedere: protejarea
victimei, examinarea victimei, anunarea accidentului, acordarea primului ajutor, supravegherea victimei
pn la sosirea echipei de specialitate, asigurarea securitii victimei.
Avnd grij s nu-i pericliteze propria sntate, salvatorul trebuie s cunoasc regulile de aplicare
a primului ajutor, s-i pstreze calmul, s acioneze energic, eficace i rapid la luarea msurilor.
Inainte de orice intervenie asupra victimei salvatorul trebuie s-i pun ntrebrile: ce s-a petrecut?
{interognd martorii sau victima, dac este posibil), mai exist vreun pericol? (de electrocutare, de
incendiu sau explozie, de intoxicaie), dac NU s intervin, daca DA s interzic accesul n zon i s dea
ALARMA, S CEAR AJUTOR.
Pentru a proteja victima i a preveni extinderea accidentrii, salvatorul trebuie s observe dac
persist un risc de strivire, incendiu sau explozie, electrocutare, asfixie, etc.
Intr-o situaie de accident nainte de a efectua intervenia de prim ajutor, salvatorul trebuie s
examineze victima dac sngereaz abundent, rspunde la ntrebri, respir, i bate inima.
Intervenia de prim ajutor trebuie fcuta cu snge rece de ctre salvatori, astfel:
a) Dac victima nu vorbete, dar respira i i bate inima sunt necesare aezarea n poziia de
siguran, acoperirea victimei, alarma, supravegherea ei.
b) Dac victima nu rspunde, nu respir, dar inima i bate sunt necesare : degajarea cilor
respiratorii, respiraie "gur la gur" sau "gur la nas".
c) Dac victima nu respir, nu i bate inima este necesar: masaj cardiac extern asociat cu respiraie
"gur la gur" sau "gur la nas".
d) Dac victima sngereaz abundent se aplic compresie manual local, pansament
compresiv.
e) Dac victima prezint arsuri provocate de foc, cldur sau substane chimice se va face splare
cu apa.
f) Dac victima vorbete dar nu poate efectua anumite micri, va aciona ca i cum victima ar
avea o fractur, evitnd s o deplaseze.
g) Dac victima poate s prezinte plgi grave, aezarea ntr-o poziie adecvat, ngrijirea
segmentului amputat, compresie pentru oprirea sngerrii, etc.
h) Dac victima prezint plgi uoare se face curirea i pansarea plgii.
MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE
1. Scoaterea accidentatului de sub influena curentului electric (tensiuni < 1000V). Acest lucru se
efectueaz astfel: Acionai pentru ntreruperea tensiunii.
Dac scoaterea de sub tensiune a instalaiei necesit timp, defavoriznd operativitatea
interveniei, scoatei accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricror materiale sau echipamente
electroizolante care sunt la ndemn, astfel nct s se reueasc ndeprtarea accidentatului de zona de
pericol.
2. Determinarea strii accidentatului.
2.1 .Dac accidentatul este contient:
Are loc un contact verbal realizat sub forma ntrebrilor, concomitent cu aciunea de calmare:
Aeaz-te i stai linitit, respir adnc i regulat. Cum s-a ntmplat accidentul ? Te supr ceva ? Ai
ameeli ? Ai grea ? Ai dificulti de respiraie ? Te supr inima ?
In timpul ntrebrilor se analizeaz vizual starea accidentatului, culoarea pielii (a feei), transpiraia
feei i a palmelor, caracteristicile respiraiei i a pulsului, n cazul unui ru se solicit salvarea.
2.2.Dac accidentatul este incontient procedai dup cum urmeaz:
Dac accidentatul nu prezint vtmri corporale datorate unor lovituri prin cdere aezai
accidentatul ntr-o poziie care s permit examinarea lui, adic culcat pe spate pe o suprafa plan.
Desfacei hainele de la gt, piept i zona abdominal. Verificai starea respiraiei i existena pulsului. In
cazul lipsei funciilor vitale, acestuia i se va face respiraie artificial sau reanimare cardio-respiratorie.
Modalitatea de acordare a primului ajutor i n general orice intervenie se stabilete n funcie de
starea concret a accidentatului.
Chiar dac n urma electrocutrii, accidentatul nu acuz stri de ru, el trebuie inut n repaos timp
de 0,5-1 or, dup care trebuie supus unei consultaii medicale.
Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medical, deoarece ulterior pot
surveni tulburri de ritm cardiac.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR N CAZUL ARSURILOR TERMICE l CHIMICE
Arsurile sunt rni ale pielii sau ale altor esuturi produse de ageni termici, chimici, electrici sau de
radiaii. Durerea extrem, suferina intens produs de arsuri precum i evoluia acestora trebuie s
determine luarea tuturor msurilor de precauie pentru a mpiedica producerea accidental a arsurilor.
Arsura este o leziune local, reprezentnd elementul declanator al unor perturbri cu amploare
variabil asupra ntregului organism. Amploarea perturbrilor este legat direct de ntinderea i profunzimea
leziunilor produse de arsur dar i de capacitatea nativ a organismului de a lupta contra arsurii i durerii
provocat de ea. Aceast capacitate compensatorie este strns legat de vrsta accidentatului i de starea
fiziologic a persoanei (de exemplu diferite boli cum ar fi hepatita acut viral, diabetul, afeciunile renale)
agraveaz starea accidentatului. Arsura reprezint de fapt distrugerea unor celule vii din anumite regiuni.
Deoarece sunt afectate terminaii nervoase din piele, orice arsur provoac dureri puternice. Durerea nsi
este o cauza a ocului. ocul arilor este extrem de grav i pielea nu-i mai poate ndeplini funciile. Prin
esuturile lezate se pierde o mare cantitate de lichide bogate n proteine. Sngele i pierde masa circulant
i devine vscos. El se ncarc cu substane provenite din degradarea esuturilor, la care se mai adaug i
produii toxici provenii din infecii, ntr-un cuvnt, orice arsur poate deveni extrem de grav. Ea constituie
o urgen i necesit prim ajutor.
Clasificare:
In funcie de agentul care le-a provocat, exist patru tipuri majore de arsuri:
termice - produse de foc, contactul cu obiecte fierbini, abur;
corozive - cauzate de substane chimice foarte active cum ar fi acizii sau bazele;
electrice - produse de curentul electric;
prin radiaie - determinate de expunerea excesiv la soare, raze X sau materiale
radioactive;
Dup profunzimea lor, arsurile (este vorba despre arsurile termice), se clasific astfel:
arsuri de gradul l - limitate la stratul superficial al pielii; pielea este roie i ustur (un exemplu tipic este
arsura solar provocat de expunerea prelungit la soare a pielii neantrenate). Aceste arsuri sunt mai
puin grave.
arsurile de gradul II - cuprind toat grosimea pielii; pe pielea roie, congestionat apar bici, cu
coninut seros (glbui) sau amestecat cu snge. Pe lng durerea mare pe care o resimte victima,
pericolul principal const n infectarea coninutului veziculelor. Aceste arsuri sunt mai grave,
gravitatea fiind n raport cu mrimea suprafeei arse. Prin spargerea bicilor rezult o ran, care se
poate infecta foarte uor.
arsurile de gradul III - leziunile depesc grosimea pielii, distrugnd i straturile mai profunde: grsime,
muchi, vase de snge, nervi, ajungnd pn la os.
arsurile de grad IV - sunt foarte severe, incluznd distrugerea tuturor structurilor de esut, inclusiv a
osului (prin carbonizare).
Efectele arsurilor sunt determinate de :
- ntinderea suprafeei arse a corpului -- viaa accidentatului este ameninat dac arsurile depesc 10 % din
suprafaa total a pielii;
- localizarea arsurii - de exemplu arsurile din zona feei pot afecta respiraia;
- gradul arsurii - determinat de profunzimea leziunii;
- vrsta i starea fizic i fiziologic a victimei (chiar i arsurile mici pot fi critice pentru persoanele mai
vrstnice).
Complicaii:
- ocul - produs de durerea intens i de pierderea masei sanguine sau a plasmei;
- infecia - deoarece pielea ars expune la infecii i esuturile mai profunde, cu care are continuitate;
- probleme respiratorii - de exemplu la victimele cu arsuri faciale severe sau care au inhalat fum sau vapori
fierbini se produc leziuni ale cilor respiratorii sau chiar ale plmnilor;
- inflamarea (producerea edemelor) - se produce mai ales dac zona este presat de mbrcminte strns
sau bijuterii.
Ce trebuie sa facem:
1. Prima grij este s fie scos accidentatul de sub aciunea cauzei ce a produs arsura;
2. Dac este ap curat la ndemn, n primele secunde dup ce s-a produs arsura este indicat s
fie turnat ap rece curat peste locurile arse, pentru a ntrerupe aciunea cldurii asupra esuturilor; mai
trziu apa devine inutil;
3. Dac hainele ard, se arunc peste victim o ptur, o hain groas sau se folosete extinctorul
sau se rostogolete victima n zpad, dup mprejurri;
4. n cazul arsurilor ntinse se nvelete accidentatul ntr-un cearaf curat i se transport de
urgen la spital;
5. Pentru calmarea durerilor, un medicament calmant, administrat oral este totdeauna binevenit;
6. Dac victima cere de but i se administreaz apa ndulcit cu zahr, limonada sau ceai;
7. Ca regul general, arsurile de gradul II sau III, chiar dac ocup o suprafa mic a corpului,
necesit ngrijire de specialitate ntr-o unitate medical;
8. n cazul unei arsuri mici (de exemplu de mrimea unei palme), se aplic tratament ca n cazul
unei rni i apoi un pansament steril;
9. Arsurile de gradul l nu necesit, n general, ngrijiri medicale dac nu este afectat starea
general a bolnavului. Tratamentul acestor arsuri este simplu : se spal imediat pielea nroit cu ap rece i
se aplic comprese calmante;
10.n cazul arsurilor de natur chimic, se impune n primul rnd splarea imediat a suprafeei arse
cu mult ap curat, de preferin cldu, pentru a dilua ct mai mult substana chimic care a venit n
contact cu pielea. Nu este recomandat utilizarea n primul rnd a substanelor neutralizante fr ca arsura
s fie mai nti splat din abunden cu ap deoarece soluiile folosite direct pentru neutralizarea substanei
pot genera reacii de agravare a leziunii. Este contraindicat aplicarea alifiilor sau grsimilor pe arsur.
Splarea cu ap din abunden nu trebuie s fie aplicat mai puin de 10 minute pentru acizii obinuii, cu o
concentraie mic. Dac arsura este ntins, n situaii de extrem urgen, splarea se face direct sub du. i
n cazul arsurilor produse de baze (sub form solid sau soluii concentrate), care au aciune caustic asupra
pielii, tratamentul aplicat este acelai ca i n cazul arsurilor cu acizi. In cazul arsurilor cu fenol, tratamentul
se instituie urgent, din cauza pericolului de intoxicare general a accidentatului.
Acordarea primului ajutor n cazul arsurilor termice
Acordarea primului ajutor presupune degajarea victimei din focarul generator al arsurii (incendiu,
explozie, sursa de abur). Este contraindicat s se ncerce la locul accidentului ndeprtarea vestimentaiei
combustionate sau a veziculelor cu lichid formate n zona ars. Singurul indicator al calitii primului ajutor
este asigurarea unui timp ct mai scurt de la producerea accidentului i pn la aplicarea tratamentului
specific, n cazul asocierii arsurilor cu fracturi (ca urmare a unor explozii), se vor imobiliza focarele de
fractur cu mijloace improvizate.
Deoarece profunzimea leziunilor este strns legat i de durat de aciune a agentului termic,
primul ajutor include n unele cazuri ca salvatorii s acioneze cu rapiditate pentru stingerea hainelor
incendiate, pentru ndeprtarea hainelor mbibate cu lichide fierbini, scoaterea mnuilor sau a cizmelor n
care au ptruns lichidele fierbini, n arsurile mici, imediat dup producerea leziunii, zona afectat se
badijoneaz cu pansament steril.
Este interzis aplicarea pe arsur a unguentelor deoarece acestea favorizeaz infectarea si agravarea
leziunii, in arsurile limitate, foarte important este aplicarea local imediat a apei reci sub jet sau imersarea
prii arse n ap rece. Se uureaz astfel i durerea i se reduce inflamarea i bicarea, prevenindu-se
lezarea ulterioar a esuturilor.
Dac imersarea nu este posibil, se aplic pe zona arsurii mbrcminte curat sau comprese sterile
mbibate n ap rece. Se ndeprteaz imediat orice surs de presiune a zonei arse (inele, brri,
mbrcminte), nainte de apariia inflamrii. Se acoper arsura cu pansament curat, lipsit de scame,
preferabil steril. Nu se aplic lotiuni. alifii sau pansamente murdare si n nici un caz nu se folosesc uleiuri,
cerneal, albastru de metil. Este interzis spargerea bicilor. Nu se respir si nu se tuete peste arsuri si nu
se palpeaz zona.
Dac mbrcmintea este lipit de zona ars, nu se va dezlipi, n cazul arsurilor grave, se
controleaz respiraia victimei, i dac este necesar se aplic respiraie artificial. Concomitent cu aplicarea
primului ajutor se anun medicul unitii pentru asigurarea transportului urgent cu salvarea i acordarea
asistenei medicale de specialitate.
Acordarea primului ajutor n cazul arsurilor chimice
Arsurile produse de substanele chimice corozive sau caustice precum acizii tari sau bazele sunt
ntotdeauna serioase deoarece aceste substane continu s "ard" att timp ct rmn pe piele. Primul ajutor
eficient n aceste cazuri trebuie s se bazeze pe dezactivarea rapid i eficient a agentului chimic lezant
urmat de transportul rapid la spital. In cazul arsurilor produse de acizi i baze se spal din abunden zona
ars cu jet de ap curat, rece, timp de cel puin 60 minute (cu ct mai mult cu att mai bine).
Nu se recomand neutralizarea direct (fr a se spla mai nti rana cu multa ap) a acizilor tari cu
soluii de baze slabe sau a bazelor tari cu soluii acide slabe, deoarece folosirea excesiv a acestor
neutralizani poate genera leziuni grave.
Substanele neutralizante, sub form de soluii diluate, se aplic abia dup splarea abundent a
suprafeei arse. Cel mai indicat este aplicarea acestora cu avizul medicului. Arsura se trateaz apoi ca o
arsur termic. Se acoper cu pansament steril i se solicit ajutorul medicului.
Procedurile de prim ajutor n cazul arsurilor chimice cu anumite substane (n afara acizilor sau
bazelor frecvent folosite), pot diferi de procedurile uzuale (cum ar fi de exemplu arsura generat de varul
nestins la care prima operaie efectuat este ndeprtarea prafului de var uscat prin scuturarea cu o bucat
textil curat i abia apoi splarea cu jet de ap, pentru a mpiedica degajarea rapid de cldur la suprafaa
pielii; arsurile produse de anhidride, fosfor sau fenol au o gravitate extrem datorit efectului toxic al
substanelor i necesit n primul rnd ndeprtarea lor rapid de pe suprafaa pielii). Salvatorii (i
muncitorii) trebuie s cunoasc substanele chimice utilizate la locul lor de munc i s tie cum se acord
primul ajutor.
Arsurile chimice oculare trebuie tratate cu deosebit atenie datorit gravitii lor i sensibilitii
zonei afectate, n acest caz, asistena medical specializat este urgent necesar. Scopul primului ajutor este
s dilueze i treptat s elimine substanele chimice prin inundarea ochiului cu ap curat i splarea s
dureze minim 20 minute.
PIERDEREA CUNOTINEI, LEINUL
- Se verific dac victima are cile respiratorii deschise i dac respir;
- Se slbesc hainele la gt, piept i talie;
- Se aeaz victima n poziie de siguran (de recuperare), pe o parte, dac leziunile permit, pentru a evita
inundarea cilor respiratorii i necarea;
- Se asigur aer proaspt i se protejeaz victima de temperaturi extreme;
- Se menine victima ntins confortabil nc 10-15 min. Dup ce i-a recptat cunotina.
ATENIE! Pierderea temporar a cunotinei poate fi unul din simptomele care nsoesc o criza
ischemic sau o comoie cerebral. Trebuie avut n vedere o astfel de posibilitate, mai ales cnd leinul se
produce la persoane mai n vrsta i cauza nu este evident. Dac revenirea din lein nu este rapid i
complet este necesar ajutorul medical.
PLGI, HEMORAGII
a) contuzii, vnti - se aplic comprese reci sau punga cu ghea n reprize de 10-15 min., se culc
persoana accidentat i se ridic membrul rnit. Nu se aplica punga cu ghea direct pe piele.
b) plgi minore (cu sngerri mici, tieturi si zgrieturi minore) - se spal cu ap i spun, se terg cu tifon
steril i se acoper cu pansament special preparat sau improvizat.
c) plgi grave (cu snqerri abundente) - se aplic o apsare continu i direct pe plag (pansament
compresiv sau compresie manual). Dac rana are marginile desfcute, acestea se apropie nainte de
apsare, n cazul corpurilor strine nfipte, nu se aplic pansamentul compresiv. Corpurile strine nfipte nu
trebuiesc scoase. Rana se bandajeaz n jurul corpului strin nfipt i se urmrete blocarea micrii
acestuia n ran, prin bandajare.
FRACTURI
Nu trebuie fcut - victima nu trebuie ridicat n picioare sau transportat nainte de imobilizarea
fracturii, pentru c toate acestea pot provoca complicaii (accentuarea durerii, deplasarea fragmentelor
osoase, distrugerea muchilor, a vaselor de snge sau nervilor, hemoragii sau paralizii, transformarea
fracturilor nchise n fracturi deschise).
Trebuie fcut - acordarea primului ajutor la locul accidentului, exceptnd cazul n care persist un
pericol pentru salvator sau pentru victim, n acest caz, victima trebuie aezat n cel mai apropiat i sigur
loc n care rnile sale pot fi temporar asistate i stabilizate.
In caz de fractur deschis trebuie procedat mai nti la oprirea hemoragiei i la pansarea rnii.
Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fei de jur mprejur, dar nu
trebuie forat s intre napoi n ran.
Se va administra un calmant (antinevralgic, algocalmin, etc.), pentru calmarea durerii.
Primul ajutor la locul accidentului privind leziuni ale ochiului
CORPI STRINI N OCHI
Nu se ndeprteaz : cnd particula este pe cornee; cnd particula este ncastrat sau s-a lipit de
globul ocular; cnd particula nu poate fi vzut dei ochiul este umflat i doare.
Primul ajutor const n:
-avertizarea persoanei s nu-i frece ochiul. Cel care ajut i va spla minile nainte de a acorda primul
ajutor.
- nchiderea pleoapei i acoperirea ochiului afectat cu un tampon pentru ochi sau cu un tifon (se poate fixa
bandajul cu banda adeziv astfel nct s se evite presiunea asupra ochiului).
-solicitarea asistenei medicale de specialitate.
Cap.2. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII LA S.C.ESTHETIQUE
BEAUTY CENTER BACAU
INSTRUCIUNILE PROPRII au caracter juridic, de obligativitate numai n cadrul acestei societi.
Ele cuprind sub form de prevederi, msurile de securitate i sntate n munc prin a cror respectare se
urmrete eliminarea comportamentului accidentogen al executantului, detaliind i adaptnd din acest punct
de vedere reglementrile legale de securitate i sntate n munc la condiiile concrete date. Ele se
revizuiesc periodic, n concordan cu modificrile de natur legislativ, tehnic etc., survenite la nivel
naional sau microeconomic, n particular se elaboreaz i instruciuni proprii de securitate a muncii, pentru
un proces de producie, un subproces, loc de munc, operaie etc.
Angajatorul are obligaia s elaboreze instruciuni proprii, n spiritul prezentei legi, pentru
completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munc, innd seama de
particularitile activitilor i ale locurilor de munc aflate n responsabilitatea lor."(Legea 319/2006, art.13
lit. e).
I. PREVEDERI COMUNE ACTIVITII SPECIFICE l CONEXE
Art. 1. nainte de nceperea lucrului fiecare lucrtor al societii este obligat s verifice:
- dac echipamentele de munc pe care le vor utiliza sunt n stare tehnic corespunztoare;
- starea prizelor, a ntreruptoarelor i a techerelor;
- starea izolaiei cablurilor electrice;
- starea dispozitivelor i a aprtorilor de protecie;
Art. 2. nainte de utilizarea echipamentelor de munc electrice sau acionate electric, lucrtorii sunt obligai
s verifice vizual imposibilitatea atingerii pieselor care se afl normal sub tensiune (sigurane fuzibile, relee
etc.).
Art. 3. Este interzis efectuarea de improvizaii la echipamentele de munc electrice sau acionate electric
sau la dispozitivele de alimentare cu energie electric.
Art. 4. Se interzice orice intervenie la partea mecanic sau la instalaia electric a persoanelor necalificate i
neautorizate. Orice operaie de revizie sau reparaie va fi executat numai de ctre personal calificat i
autorizat.
Art. 5. Se interzice intrarea in unitate a persoanelor n stare de ebrietate, precum i introducerea sau
consumarea buturilor alcoolice n unitate.
Art. 6. Personalul este obligat s execute dispoziiile efilor ierarhici n condiiile prezentelor instruciuni i
trebuie s previn sau s opreasc orice aciune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor
persoane.
Art. 7. Personalul este obligat s i nsueasc, s respecte prevederile legislaiei n domeniul securitii i
sntii n munc i msurile de aplicare a acestora.
Art. 8. Personalul este obligat s respecte disciplina la locul de munc.
Art. 9. Personalul este obligat s nu fumeze dect n locurile special amenajate.
Art. 10. Este interzis salariailor care deservesc echipamentul de munc s efectueze remedieri n timpul
funcionrii acestuia. Pentru remedieri se va solicita personal calificat i desemnat n acest scop.
Art. 11. Se interzice utilizarea echipamentelor de munc dac acestea nu au montai toi protectorii i dac
dispozitivele de protecie lipsesc i/sau de avertizare nu funcioneaz sau funcioneaz defectuos.
Art. 12. Zonele din jurul echipamentelor de munc trebuie pstrate n stare de curenie, eliberate de
materiale, obiecte etc. care ar putea mpiedica desfurarea n condiii de securitate a activitii.
Art. 13. Cnd se constat o funcionare defectuoas a unui echipament de munc, lucrtorii sunt obligai s-l
opreasc i s anune imediat conductorul locului de munc, care are obligaia de a lua msuri de remediere.
Art. 14. Se interzice ca lucrtorii s intervin pentru remedierea defeciunilor, curare sau revizii la
echipamentele de munc aflate n funciune.
Art. 15. Este interzis utilizarea echipamentelor de munc pentru alte operaii dect cele pentru care au fost
proiectate.
Art. 16. Materialele, echipamentele i, n general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta
securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie fixate intr-un mod
adecvat i sigur.
Art. 17. In cazul producerii unui accident de munc s se ia msuri de acordare a primului ajutor i de
anunare a conducerii.
Art. 18. Este interzis scoaterea i folosirea n afara societii a echipamentului individual de protecie.
Art. 19. Lucrtorii sunt obligai s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup
utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare.
Art. 20. In caz de incendiu se va anuna cel mai apropiat post de pompieri.
II. INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU
ACTIVITATEA DIN SALON
Art. 21. Depozitarea materialelor n dulapuri, pe rafturi se va face n aa fel nct s nu fie depit sarcina
maxim admis pentru mobilierul respectiv.
Art. 22. La depozitarea produselor pe rafturi se va avea in vedere ca acestea s nu se rstoarne i s cad
chiar i n condiii puin deosebite (mici cutremure, lovirea involuntar ale rafturilor).
Art. 23. In activitatea propriu-zis, lucratorii vor aborda un aer calm, o tonalitate joas, fr a ridica tonul la
clieni n nici o situaie
Art. 24. Se interzice accesul cu flacr deschis n spaiile de lucru n care se depoziteaz i se manipuleaz
lichide inflamabile i volatile.
Art. 25. Pardoselile vor fi pstrate curate pentru a mpiedica pericolul alunecrii; n cazul n care, accidental,
se vars pe pardoseli substane inflamabile, toxice sau corozive, acestea vor fi evacuate la reeaua de
canalizare prin splare cu ap.
Art. 26. Se interzice pstrarea i uscarea pe calorifere, a mbrcmintei i a altor materiale mbibate cu
produse inflamabile sau care prezint pericol de autoaprindere.
Art. 27. Colectarea reziduurilor se va face n recipiente nchise, care vor fi evacuate ori de cte ori este
nevoie.
Art. 28. Se interzice efectuarea oricrei intervenii cu minile umede la echipamentele de munc electrice.
III. INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU CASCA DE USCAT
PRUL
Art. 29. Montarea ctii trebuie efectuat doar de personal tehnic.
Art. 30. Casca trebuie utilizat doar pentru uscarea prului doar n poziia prevzut i anume deasupra
capului.
Art. 31. Este interzis utilizarea ctii pentru uscarea altor pri ale corpului, la tratamente faciale, la uscarea
animalelor precum i a altor obiecte.
Art. 32. Este interzis utilizarea aparatului cu minile ude. Pericol de electrocutare!
Art. 33. n cazul n care aparatul sau cablul de alimentare este deteriorat, este interzis punerea aparatului n
funciune.
Art. 34. Este interzis punerea n funciune a aparatului dac acesta a czut pe pardoseal i prezint
defeciuni vizibile.
Art. 35. Se interzice ndeprtarea prafului sau a corpurilor strine din interiorul aparatului cu obiecte
ascuite. Pericol de electrocutare!
Art. 36. Cablul de alimentare trebuie s fie poziionat astfel nct s se evite trecerea
peste cablul de alimentare ct i mpiedicarea de acesta.
Art. 37. Nu tragei niciodat de cablul de alimentare, pentru a scoate aparatul din priz, inei de priz i
tragei de techer.
Art. 38. techerul se scoate din priz doar atunci cnd aparatul nu se utilizeaz un timp mai ndelungat.
Art. 39. Casca de uscat prul se cur doar cu o crpa umed n ap, n care a fost
dizolvat detergent i bine stoars, n prealabil, aparatul se scoate de sub tensiune.
Art. 40. Aparatul este proiectat doar pentru uz intern! Este interzis utilizarea aparatului n aer liber!
Art. 41. Casca de uscat prul trebuie s fie poziionat sub capul clientei astfel:
- distanele laterale s fie egale;
- toate bigudiurile trebuie s fie sub casc.

Art. 42. Este interzis utilizarea ctii fr filtre de aer.
Art. 43. Filtrele de aer trebuie nlocuite cu regularitate.
Art. 44. Este interzis conectarea aparatului la prize cu tensiuni mai mari de 220 V.
Art. 45. Este interzis utilizarea ctii de uscat prul n mod continuu o perioad mai mare de 2 (dou) ore.
Art. 46. n cazul funcionrii necorespunztoare n timp ce acesta este utilizat, oprii aparatul i scoatei-l din
priz.
Art. 47. Reparaiile pot fi efectuate doar de persoane sau firme autorizate.
IV. INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU
CLIMAZON MILLENIUM
Art. 48. Este interzis punerea n funciune a aparatului dac acesta sau cablul acestuia de alimentare
prezint defeciuni.
Art. 49. Este interzis punerea n funciune a aparatului dac acesta a czut pe pardoseala i are
defeciuni vizibile sau buna sa funcionare a fost afectat.
Art. 50. Este interzis utilizarea aparatului cu minile ude. Pericol de electrocutare!
Art. 51. Este interzis utilizarea aparatului n alte scopuri dect n acela pentru care a fost proiectat ( de ex.
uscarea prosoapelor, pericol de supranclzire posibil provocator de incendiu);
Art. 52. Este interzis utilizarea substanelor inflamabile sau a spray-urilor n apropierea aparatului aflat n
funciune.
Art. 53. Este interzis atingerea rezistenelor n timpul funcionrii aparatului.
Art. 54. Aparatul Climazon Millenium trebuie utilizat doar pentru tratamentul prului fixat deasupra capului.
Art. 55. Este interzis efectuarea de tratamente pentru alte pri ale corpului, efectuarea de tratamente faciale
sau uscarea altor obiecte cu Climazon Millenium .
Art. 56. Aparatul trebuie s fie poziionat exact n spatele clientului, capul acestuia trebuind s se gseasc
exact n centrul aparatului.
Art. 57. Nu tragei niciodat de cablul de alimentare, pentru a scoate aparatul din priz, inei de priz i
tragei de techer.
Art. 58. techerul se scoate din priz doar atunci cnd aparatul nu se utilizeaz un timp mai ndelungat.
Art. 59. Cablul de alimentare trebuie s fie poziionat astfel nct s se evite trecerea
peste cablul de alimentare ct i mpiedicarea de acesta.
Art. 60. Reparaiile pot fi efectuate doar de persoane sau firme autorizate.
V. INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PLACA
PROFESIONAL DE NTINS PRUL
Art. 61. Placa trebuie utilizat doar pentru ntinderea prului.
Art. 62. Aparatul este proiectat doar pentru utilizarea n spaii nchise. Este interzisa
utilizarea aparatului n aer liber.
Art. 63. Este interzis utilizarea plcii pentru ntinderea meelor sau a prului la animale.
Art. 64. Este interzis uscare diferitelor obiecte cu placa.
Art. 65. Este interzis folosirea plcii cu minile ude.
Art. 66. Este interzis introducerea plcii n ap.
Art. 67. Este interzis utilizarea plcii pe prul umed.
Art. 68. Nu sprijinii placa n timp ce aceasta este n funciune pe erveele de hrtie ci doar pe un suport
solid rezistent la cldur.
Art. 69. Dac aparatul sau cablul de alimentare prezint defeciuni este interzis punerea n funciune a
acestuia.
Art. 70. Este interzis punerea n funciune a aparatului dac acesta a czut n ap sau n alte lichide.
Art. 71. Pentru curirea plcii este interzis folosirea detergenilor abrazivi sau inflamabili.
Art. 72. nainte de curire, placa trebuie scoas din priz i lsat la rcit.
Art. 73. Placa trebuie curat din cnd n cnd cu o crp umed urmat de o curire cu o crp uscat.
Art. 74. Reparaiile pot fi efectuate doar de persoane sau firme autorizate.
VI. INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU
USCTORUL DE PR
Art. 75. Filtrul pentru reinerea firelor de pr i a impuritilor trebuie curat cu regularitate.
Art. 76. Este interzis introducerea usctorului de pr n ap sau n alte lichide.
Art. 77. Usctorul de pr trebuie scos din priz dup utilizare i nainte de curire.
Art. 78. Este interzis lucrul cu usctorul de pr dac firul acestuia prezint defeciuni, n acest caz cablul
trebuie nlocuit de o persoan sau o firm autorizat.
Art. 79. Nu tragei niciodat de cablul de alimentare, pentru a scoate aparatul din priz, inei de priz i
tragei de techer.
Art. 105. Reparaiile pot fi efectuate doar de persoane sau firme autorizate.
Cap. 3. PLAN DE ACTIUNE IN CAZ DE PERICOL GRAV SI IMINENT. MASURI DE
EVACUARE A LUCRATORILOR SI STINGEREA INCENDIILOR
(cf. Legii nr. 307/2006
privind aprarea mpotriva incendiilor)
A. MSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR
Cunoaterea locurilor n care sunt amplasate stingtoarele de incendiu, ieirile de urgen i punctele
de declanare manual a alarmei de incendiu din zona de care rspund;
Asigurarea zonei de care rspund, mpotriva izbucnirii unui eventual incendiu, precum i controlul
practicabilitaii i neobstructionrii cilor de evacuare;
Respectarea, n cadrul unitii, a regulilor stabilite privind fumatul i introducerea de igri,
chibrituri, brichete, etc., n locurile n care sunt interzise, precum i a regulilor referitoare la executarea unor
operaiuni sau lucrri sau la folosirea unor mijloace care pot provoca apariia de/sau incendii (sudur, foc
deschis, modificri neautorizate sau improvizaii la instalaiile i aparatele electrice i de nclzire, scule
necorespunztoare, etc.):
Indeplinirea sarcinilor stabilite, att n ceea ce privete supravegherea permanent a locului de munc
unde funcioneaz instalaii care pot produce incendii, explozii, avarii, ori alte accidente tehnice, ct i
controlul periodic al funcionrii acestora;
Verificarea obligatorie a locurilor de munc la nceperea i la terminarea programului de lucru, n
vederea depistrii i nlturrii unor eventuale pericole i cauze de incendiu.
Intreinerea, meninerea n bun stare de utilizare, a mijloacelor tehnice de aprare mpotriva
incendiilor de la locul de munc i neutilizarea acestora n alte scopuri;
Respectarea regulilor de ordine interioar i de disciplin a muncii;
Cooperarea cu salariaii desemnai cu atribuii in domeniul aprrii mpotriva incendiilor,
att ct i permit cunotinele i sarcinile sale, n vederea realizrii msurilor de aprare mpotriva
incendiilor:
Respectarea normelor de aprare mpotriva incendiilor (generale, pentru unitate i specifice, pentru
locul de munc) i a regulilor de aprare mpotriva incendiilor prevzute n atribuiile de serviciu i n
instruciunile de funcionare i utilizare a instalaiilor, aparatelor, dispozitivelor i a altor mijloace de aprare
mpotriva incendiilor din dotarea locurilor de munc, precum i ndeplinirea msurilor i sarcinilor ce fe-au
fost ncredinate;
Locul pentru fumat, stabilit pentru personal i va fi amenajat cu scrumiere sau vase cu ap, nisip sau
pmnt, instruciuni afiate, cuprinznd msuri de prevenire a incendiilor i reguli de comportare n caz de
incendiu i mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor. Amplasarea scrumierelor, va fi la cel puin 5 m
distan, fa de orice material combustibil.
B. REGULI DE COMPORTARE N CAZ DE INCENDIU
- Anunarea IMEDIATA a incendiului;
Anunarea telefonic a Inspectoratului Judeean pentru Situaii de Urgen, se face la numrul de
telefon: 112, sau instruirea altei persoane n acest sens, care s apeleze, n caz de urgen. Dispecerul de
serviciu al l.J.S.U. apelat v va pune ntrebri cu privire la eveniment. Nu ncheiai convorbirea pn cnd nu
rspundei la aceste ntrebri. Nu prsii locul de unde ai apelat telefonic dispeceratul pentru situaii de
urgen, deoarece acetia vor suna imediat, pentru confirmarea apelului de urgen efectuat; ncercarea de
stingere a focului, dac nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingtor; dac focul nu s-a stins,
evacuai imediat zona); Comunicarea, ctre conducerea unitii, a detaliilor referitoare la locaia exact i la
amploarea incendiului; ncetarea activitilor;
-Personalul salariat al unitii va opri instalaia sau aparatul la care lucreaz, prin acionarea butonului de
oprire;
- Abandoneaz obiectele personale;
- Las uile descuiate, dac nu exist alte reglementri contrare (de ex. la casierii); Prsesc imediat cldirea
prin ieirile de urgen, sau prin locurile indicate de membrii echipei de intervenie; Merg ctre locul de
adunare stabilit; Menin libere cile de acces ctre cldire;
- Urmeaz toate indicaiile primite de la membrii echipei de intervenie;
- Asist, dac este posibil la evacuarea n siguran a persoanelor din afara unitii;
- Rmn n afara cldirii pn la ncheierea definitiv a evenimentului;
- acordarea ajutorului, att ct este raional posibil, oricrui salariat, aflat ntr-o situaie de pericol.
C. INSTRUCIUNI DE INTERVENIE SI DE EVACUARE PERSONALULUI
LUCRTOR IN CAZ DE INCENDIU LA S.C. ESTHETIQUE BEAUTY CENTER BACAU
1. OBIECTUL INSTRUCIUNII
Scopul acestui document este de a stabili procedura i planul care trebuie pus n aplicare n cazul
unui eventual incendiu. Procedunie de evacuare, n caz de incendiu, sunt elaborate pentru asigurarea
siguranei utilizatorilor de la S.C. ESTHETIQUE BEAUTY CENTER S.R.L. BACU, pe timpul izbucnirii
unui incendiu, prin coordonarea i controlul evacurii persoanelor din cldire, pn la sosirea Inspectoratului
Judeean pentru Situaii de Urgent (pompierii militari) i a celorlalte forte de ajutor extrem calificat (Poliie,
Jandarmi, Serviciul de Ambulan, etc.).
2. PROCEDURA DE URGEN
2.1. La descoperirea unui incendiu, orice persoan are urmtoarele obligaii:
Anunarea IMEDIAT a incendiului;
Incercarea de stingere a focului, dac nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingtor; dac
focul nu s-a stins, evacuai imediat zona);
Anunarea telefonic a U.S.U., la numrul 112, din cea mai apropiat zon neafectat;
Comunicarea, ctre conducerea unitii, a detaliilor referitoare la locaia exact i la amploarea
incendiului.
2.2. La declanarea alarmei de incendiu, lucrtorii sunt obligai s acioneze
astfel:
Inceteaz orice activitate;
Personalul salariat al unitii va opri instalaia sau aparatul la care lucreaz, prin acionarea butonului de
oprire;
Abandoneaz obiectele personale;
Las uile descuiate, dac nu exist alte reglementri contrare (de ex. la casierii);
Prsesc imediat cldirea prin ieirile de urgen, sau prin locurile indicate de membrii echipei de
intervenie:
Merg ctre locul de adunare stabilit;
Menin libere cile de acces ctre cldire;
Urmeaz toate indicaiile primite de ta membrii echipei de intervenie;
Asist, dac este posibil la evacuarea n siguran a persoanelor din afara unitii;
Rmn n afara cldirii pn la ncheierea definitiv a evenimentului.
2.3. La declanarea alarmei de incendiu, membrii echipei de prim intervenie sunt
obligai:
S intre n toate ncperile accesibile din zona de responsabilitate alocat i s dirijeze personalul pentru
evacuarea cldirii;
S ndrume personalul ctre cea mai apropiat cale/ieire de urgen;
S menin calmul personalului pe timpul evacurii;
S mearg la punctul de adunare dup evacuarea zonei;
S preia controlul asupra locului de adunare i s se asigure c nici o persoan nu intr napoi n cldire
pn la primirea dispoziiei, n acest sens de la conducerea
unitii;
S participe la o analiz, dup terminarea evenimentului i s raporteze orice dificulti ntlnite n
procesul de evacuare;
3. PROCEDURA DE CONTABILIZARE A PERSOANELOR
Odat ce salariaii unitii i persoanele din afara acesteia, care se aflau n cldire, s-au adunat ia
locul stabilit, membrii echipei de intervenie vor ncepe numrarea persoanelor.
Contabilizarea persoanelor se va face consultnd:
Condica de prezen a personalului salariat;
Registrul de poart;
Informaiile primite de la personalul salariat al unitii, dup asigurarea validitii informaiei.
Se va ine cont de starea emotiv a persoanelor ntr-o astfel de situaie i se va ncerca validarea
informaiilor primite prin consultarea a cel puin 2 surse de informare.
4. ACCESUL I.J.S.U.
Accesul echipajelor specializate ale Inspectoratului pentru Situaii de Urgen, se va face pe poarta
de acces principal. Directorul unitii i eful echipei de prim intervenie vor comunica detaliile
incendiului (locaie, amploare, etc.), i vor informa cu privire la eventualele persoane lips la apel (mpreun
cu locaia presupus a acestora) i vor rmne la dispoziia acestora pe durata operaiunii de stingere a
incendiului.
D. OBLIGAIILE GENERALE ALE SALARIAILOR PRIVIND APRAREA
MPOTRIVA INCENDIILOR
Toi salariaii, din cadrul S.C. ESTHETIQUE BEAUTY CENTER S.R.L., rspund de respectarea
msurilor de aprare mpotriva incendiilor i de ndeplinirea obligaiilor ce le revin, potrivit art. 22 din Legea
nr. 307 din 12 iulie 2006 privind aprarea mpotriva incendiilor i prezentelor instruciuni, stabilite n
conformitate cu art. 19 lit. g din actul normativ menionat anterior, avnd, n acest scop, urmtoarele
obligaii generale:
Cunoaterea i respectarea normelor de aprare mpotriva incendiilor (generale, pentru unitate i
specifice, pentru locul de munc) i a regulilor de aprare
mpotriva incendiilor prevzute n atribuiile de serviciu i n instruciunile de
funcionare i utilizare a instalaiilor, aparatelor, dispozitivelor i a altor mijloace
de aprare mpotriva incendiilor din dotarea locurilor de munc, precum i
ndeplinirea msurilor i sarcinilor ce le-au fost ncredinate;
Participarea la instructajele i aciunile instructiv-educative organizate n vederea aprrii
mpotriva incendiilor i la exerciiile i aplicaiile de stingere a incendiilor, precum i de evacuare a
persoanelor i a bunurilor materiale;
Anunarea imediat a efilor ierarhici despre existena unor mprejurri de natur s provoace
incendii;
Respectarea, n cadrul unitii, a regulilor stabilite privind fumatul i introducerea de igri,
chibrituri, brichete, etc., n locurile n care sunt interzise, precum i a regulilor referitoare la executarea unor
operaiuni sau lucrri sau la folosirea unor mijloace care pot provoca apariia de/sau incendii (sudur, foc
deschis, modificri neautorizate sau improvizaii la instalaiile i aparatele electrice i de nclzire, scule
necorespunztoare, etc.);
ndeplinirea sarcinilor stabilite, att n ceea ce privete supravegherea permanent a
locului de munc unde funcioneaz instalaii care pot produce incendii, explozii, avarii, ori alte accidente
tehnice, ct i controlul periodic al
funcionrii acestora;
Verificarea obligatorie a locurilor de munc la nceperea i Ia terminarea
programului de lucru, n vederea depistrii i nlturrii unor eventuale pericole i
cauze de incendiu;
Intreinerea, meninerea n bun stare de utilizare, a mijloacelor tehnice de
aprare mpotriva incendiilor de la locul de munc i neutilizarea acestora n alte
scopuri;
Respectarea regulilor de ordine interioar i de disciplin a muncii;
Anunarea imediat a efilor ierarhici i a serviciului de urgenta asupra: incendiilor
izbucnite, pagubelor produse in urma calamitilor naturale i a catastrofelor cat si participarea (potrivit
organizrii activitii de aprare mpotriva
incendiilor la locul de munc) la localizarea si stingerea incendiilor, la evacuarea
persoanelor i bunurilor materiale.
Cooperarea cu salariaii desemnai cu atribuii in domeniul aprrii mpotriva incendiilor, att
ct i permit cunotinele i sarcinile sale, n vederea realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor;
Acordarea ajutorului, att ct este raional posibil, oricrui salariat, aflat ntr-o situaie de
pericol.

























Organizarea muncii i iniiere n
afaceri







mbuntirea afacerii
Dac suntei proprietarul unui salon, un angajat sau un stilist trebuie s inelegei cum se obine
profitul si cum se menine clientela. Reclama, relaiile bune cu clientul i o bun utilizare a resurselor
afecteaz succesul financiar al afacerii.
Succesul financiar al salonului este responsabilitatea angajailor, de la recepionist pn la manager.
Patronii de salon nu folosesc veniturile doar pentru a plti angajaii pstrnd restul pentru ei. Veniturile
implic achitarea unor costuri. Salonul trebuie s aib suficiente venituri pentru a acoperi urmtoarele
cheltuieli:
chirie
lumin i cldur
electricitate
telefon
asigurri
reclame
contabilitate
servicii de curenie
reparaii
Cel mai mare procentaj din venit revine cheltuielilor cum ar fi salariile, chiria i utilitile. Apa i
electricitatea reprezint un procent mai mic.
Valoarea financiar i prosperitatea salonului sunt afectate de mai muli factori. Variaiile de sezon
vor afecta numrul de clieni i profitul.
Acest capitol se refer la modaliti de a asigura o utilizare eficient a resurselor salonului i la
meninerea productivitii.
Resurse
Exist multe tipuri de resurse in salon inclusiv resursele umane(angajai si clieni), depozit,
instrumente, echipamente, utiliti, sisteme informaionale, timp, spaiu i bani.
resursele trebuie utilizate numai in scopuri aprobate. De exemplu, telefonul salonului trebuie
utilizat numai pentru apeluri telefonice care implic afacerea, angajaii nu-i pot suna prietenii.
resursele trebuie eficientizate.
pierderea produselor i a resurselor trebuie s fie minim.
utilizarea resurselor este n strnsa legtur cu cererile legale i organizaionale.
Echipamentul trebuie depozitat, utilizat si mnuit n funcie de instruciunile productorilor i politicile de
sntate i siguran ale salonului. Angajaii au drepturi egale cu privire la orele de lucru , pauze si salarii.
utilizarea incorect a resurselor duce la pierderi, deteriorarea instrumentelor i a
echipamentului, nemulumiri ale clientului i ale angajailor.
Angajaii trebuie s fie pregtii corect.
Angajaii trebuie s tie cnd s utilizeze resursele corect, s se conformeze cu
regulamentele de sntate i siguran referitoare la folosirea acestor resurse i pot, de asemenea, instrui
membrii mai noi ai personalului n legtur cu acest aspect sau pot oferi sfaturi clienilor despre produsele
pe care s le utilizeze acas.
Controlul stocului
Pentru ca salonul s funcioneze eficient depozitarea produselor trebuie controlat. Cu ct salonul
este mai mare, cu att depozitul este mai mare. Supravegherea stocrii este important i responsabilitatea
este alocat unei singure persoane din salon pentru a evita pierderile si problemele.
Obinerea de informaii
Informaiile se obin din diferite surse:
- productori de echipamente si produse
- cursuri i seminarii de pregtire
- manuale de instruire
- manageri ai salonului
- colegii
Pregtirea angajailor
Angajaii trebuie s fie bine pregatii cu privire la aspectele de sntate si siguran. Angajaii au
responsabiliti diferite i toi trebuie s stie cum s abordeze clienii i cum s foloseasca produsele i
echipamentele.
Este important ca toi angajaii s fie la curent cu legile actuale i s aplice regulile de sntate i
siguran. n plus fa de legislaia legat de sntate i siguran, majoritatea saloanelor au regulamente
interioare referitoare la folosirea resurselor.
Organizarea personalului
De obicei structura personalului const n proprietar sau manager, stiliti, stagiari i n unele cazuri
recepionist. Fiecare angajat are responsabiliti specifice n cadrul salonului.
Aceste responsabiliti trebuie s fie clar nelese de fiecare. Este ideal ca responsabilitile fiecruia
s fie afiate n salon. Cineva va fi responsabil cu ndrumarea clienilor i cu nregistrarea programrilor?
Se face aceasta de ctre recepionist sau rezervrile pot fi realizate i de membrii personalului?
Eventuale probleme
Salonul trebuie sa aib diverse proceduri pentru a se ocupa de eventualele probleme, iar angajaii
trebuie s fie contieni de limitele autoritii lor. Ei trebuie s tie cui s se adreseze atunci cand nu pot sa
rezolve singuri problema.


Definirea i clasificarea cheltuielior i veniturilor agenilor economici

Cheltuielile desemneaz n expresie bneasc raporturile patrimoniale cu privire la angajarea
i utilizarea resurselor economice n cadrul activitilor desfurate de unitatea patrimonial.
Ocazionarea cheltuielilor se deruleaz n urmtoarele etape succesive sau simultan n timp:
angajarea, consumul i plata.
In funcie de natura lor, cheltuielile sunt grupate pe feluri de activiti dup cum urmeaz:

1. cheltuielile de
exploatare
cheltuieli privind stocurile (cu materii prime i materiale
consumabile, mrfuri, energie i ap, ambalaje, materiale nestocate
etc.);
cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri;
cheltuieli cu impozite, taxe i vrsminte asimilate;
cheltuieli cu personalul (cheltuieli cu personalul, cu contribuiile la
asigurrile i protcia social);
alte cheltuieli de exploatare.
2. cheltuieli
financiare
pierderi din creane legate de participaii;
cheltuieli privind investiiile financiare cedate;
cheltuieli din diferene nefavorabile de curs valutar;
cheltuieli privind dobnzile acordate;
sconturile de decontare acordate clienilor;
alte cheltuieli financiare.
3. cheltuieli
extraordinare
cheltuieli privind calamitile i alte evenimente extraordinare.

Veniturile desemneaz n expresie bneasc raporturile patrimoniale cu privire la obinerea i
realizarea rezultatelor. Crearea lor se realizeaz urmtoarele etape succesive sau simultan n timp:
producia, vnzarea, ncasarea.

Veniturile sunt grupate pe feluri de actviti dup cum urmeaz:
1. venituri din
exploatare
venituri din vnzri de produse sau mrfuri, din prestri servicii,
executare de lucrri;
venituri din producia stocat;
venituri din producia de imobilizri;
venituri din subvenii de exploatare;
alte venituri din activitatea de exploatare.
2. venituri
financiare
venituri din imobilizri financiare;
venituri din investiii financiare pe termen scurt;
venituri din cteane imobilizate;
diferenele favorabile de curs valutar;
sconturile obinute de ntreprindere de la furnizorii si;
alte venituri financiare.
3. venituri
extraordinare
venituri din subvenii pentru evenimente extraordinare i altele
asimilate.


Importana i rolul preului
Ca instrument al pieii i indicator esenial al realitii economico-sociale preul pieii
reprezint o cantitate de moned pe care cumprtorul este dispus i poate s o ofere
productorului n schimbul bunului pe care acesta l poate oferi
1

n mod normal, preul se stabilete prin negocierea dintre productor i consumator,
negociere n care productorul propune un pre consumatorului, dar n final conteaz valoarea pe
care consumatorul o atribuie produsului. Deci preul se poate defini, ca expresie de cele mai multe
ori financiar, a valorii atribuite de consumator n cadrul schimbului.
Sub aspect economic preul reprezint reflectarea bneasc a valorii bunurilor sau
serviciilor, comparate i corelate prin prisma cantitii, calitii i a altor criterii.
n practica economic se ntlnesc dou mari categorii de preuri: preuri de aprovizionare
(pre de achiziie, pre negociat, pre cu ridicata, pre de import, pre de livrare al importatorului,
pre de vnzare al firmei de comer cu ridicata, preul bursei) i preuri de vnzare (preul de vnzare
al productorilor, al importatorilor, al firmelor de comer cu ridicata i cu amnuntul).
Nivelul preului depinde de raportul dintre cerere i ofert, de gradul de utilitate, de calitatea
i accesibilitatea sau raritatea produselor.
Funciile preurilor
Principalele funcii ale preurilor sunt:
1) funcia de corelare a ofertei cu cererea;
2) funcia de calcul sau de msurare a cheltuielilor i rezultatelor;
3) funcia de recuperare a costurilor i de restituire a veniturilor;
4) funcia de stimulare a agenilor economici.
Obiectivele stabilirii preului:
preurile trebuie s acopere n ntregime costurile;
preurile nu le vor depi pe acelea cerute de concurenii apropiai;
preurile vor fi stabilite astfel nct s descurajeze ptrunderea de noi firme pe pia;
preurile trebuie s asigure o recuperare a investiiei, nu mai mic de x la sut.

Calculul pretul de cost din activitatea de prestri servicii (preul la care se vnd produsele i
serviciile ctre populaie) se stabilete dup cum urmeaz:

1
28*latis Preul i formarea lui &d8&cnmicO@ BucurePti@ 1##!@ .ag82!8


Preul cu amnuntul
(en detail)
= Costul de achiziie + Adaosul comercial

Unde:

Costul de
achiziie
= Preul de cumprare
(pre de livrare)
+ Cheltuieli de transport
aprovizionare
+ Alte cheltuieli
accesorii

Adaosul comercial = Costul de achiziie x % Adaos comercial


Influena preului asupra profitului

Preul influeneaz direct proporional marimea profitului. Modul de calcul al profitului este:
Pr = CA - CT, unde Pr = profit, CA = cifra de afaceri, CT = Cost total.
CA = P*Q, unde P = pre si Q = volumul produciei.
Pretul unui produs este influentat si influenteaza la rndul sau numeroase variabile de marketing pe
parcursul planificarii de marketing. Factorii ce afecteaza deciziile de pret au fost grupati de Kotler
n factori interni si externi ntreprinderii :


Fig.nr.1 Factorii ce afecteaza decizia de pret

Stabilirea obiectivelor de pret.
nainte de a determina pretul potrivit pentru un produs, o ntreprindere trebuie sa determine
rolul pe care pretul l joaca n strategia sa de marketing.
Obiectivul de pret este scopul pe care ntreprinderea urmareste sa l atinga prin strategia sa de pret,
obiectiv care trebuie sa armonizeze cu obiectivele globale ale ntreprinderii. De exemplu, daca
obiectivul principal al ntreprinderii este sa devina lider pe o anumita piata, strategia de pret si va
desemna acele obiective necesare pentru realizarea obiectivului global.
Obiectivele vizate de strategia de pret pot fi numeroase, cele mai importante fiind prezentate
schematic astfel:




Fig.nr.2 Principalele obiective de prt


Documente de eviden contabil

Documentele sunt acte scrise intocmite pentru operatiile economice in momentul efectuarii
lor, cu scopul de a dovedi infaptuirea acestor operatii, precum si actele ocazionale de constatarea
existentelor patrimoniale si pentru exercitarea functiilor organizatorice si administrative ale
unitatilor patrimoniale.
Contabilitatea respecta doua principii de baza :
o nici o operatie economico-financiara fara document;
o nici o inregistrare contabila fara document.

Importanta, ntocmirea si prelucrarea documentelor
Importanta documentelor poate fi apreciata dupa urmtoarele caracteristici :
documentele fac dovada infaptuirii operatiilor economico-finaincare;
documentele furnizeaza informatii utilizatorilor interni si externi;
documentele constituie proba in justitie.
Continutul si clasificarea documentelor
Pentru reflectarea clara si precisa a continutului operatiilor economice, documentele trebuie sa
cuprinda anumite date cu caracter obligatoriu. Indiferent de natura operatiei pentru care se
intocmesc, exista o serie de elemente comune pe care trebuie sa le contina toate felurile de
documente, si anume:
a. denumirea documentului; (factura, chitanta, bon de consum);
b. numarul si data documentului;
c. denumirea i adresa emitentului;
d. datele de identificare fiscala ale emitentului: numrul de nmatriculare la Oficiul
Registrului Comerului, codul unic de inregistrare CUI, atributul fiscal AF,
capitalul subscris si varsat;
e. agentii economici care au participat la operatia economica nsemnata n document
f. date cantitative si valorice
g. semnaturile celor care au intocmit, verificat sau aprobat documentul
Tinand seama de anumite caracteristici ale documentelor, acestea se pot grupa dupa mai multe
criterii, si anume:
Dupa natura operatiilor economice pe care le consemneaza, documentele se impart in :
documente privind imobilizarile corporale, imobilizarile necorporale si financiare; valorile
materiale; munca efectuata si salarizarea ei; calculatia costurilor; vanzarile; trezorerie;
corespondenta; registratura, arhiva si documente contabile.
Dupa circuitul lor, se divid in:
o documente interne, care se intocmesc in cadrul intreprinderii si circula numai in interiorul ei
(note contabile, bonuri de materiale folosite pentru eliberari de materiale sectiilor de
productie)
o documente externe, care justifica raporturile economice cu alte intreprinderi sau persoane
(facturile furnizorilor pentru materiale cumparate, extrasele de cont de banca).

Clasarea si pastrarea documentelor

Dupa rezolvarea completa si definitiva a documentelor, acestea parcurg ultima faza a
circuitului lor-clasarea la dosar.
Prin clasare se intelege aranjarea documentelor intr-o anumita ordine strict determinata, care
sa asigure o buna pastrare a lor si o gasire usoara pentru obtinerea informatiilor necesare. De
precizia si corectitudinea ei depinde identificarea cu usurinta a oricarui act existent in arhiva
intreprinderii..
Criteriul nominal consta in gruparea intr-un dosar a documentelor care au aceeasi destinatie:
facturi, procese- verbale etc.
Indiferent de clasarea folosita, in fiecare dosar, documentele se aranjeaza in ordine cronologica.
Pastrarea documentelor trebuie sa asigure o integritate deplina a lor, deoarece acestea
servesc pentru controlul operatiilor economice efectuate, a exactitatii acestora si pentru scopuri de
informare asupra activitatii intreprinderii.
Termenele de pastrare a documentelor in arhiva intreprinderii sunt fixate prin dispozitii
legale si difera dupa natura si importanta documentului. Astfel, registrele de contabilitate si
documentele justificative ce stau la baza inregistrarilor in contabilitate se pastreaza 10 ani de la data
incheierii exercitiului, statele de salarii si bilantul contabil 50 de ani.


Reconstituirea documentelor

Reconstituirea documentelor se face in cazul pierderii, distrugerii sau sustragerii, in termen
de 30 de zile, pe baza unui dosar de reconstituire, intocmit pentru fiecare caz n parte.
Daca documentul provine de la o alta unitate, reconstituirea se va face de catre unitatea
emitenta la cererea scrisa a conducatorului unitatii solicitante.
Documentele si evidentele reconstituite poarta obligatoriu si vizibil mentiunea reconstituit
aratandu-se numarul si data dispozitiei pe baza careia s-a facut reconstituirea.
Gasirea ulterioara a documentului original care s fost reconstituit nu anuleaza sanctiunile
disciplinare sau penale. In acest caz actul reconstituit se anuleaza pe baza de proces -verbal.
Vinovatii raspund material de pagubele provocate din cauza disparitiei, sustragerii sau
distrugerii temporare a documentelor si pentru cheltuielile facute cu reconstituirea si gasirea lor.
Conducatorii unitatilor raspund de evidenta tuturor reconstituirilor de documente si de
pastrarea dosarelor de reconstituire.


Exemple de documente de eviden

Factura este un document contabil emis de firma furnizoare si are drept destinatar alta
companie sau persoana, mai precis - clientul. Acest document contine lista cu produsele vandute sau
serviciile prestate clientului de catre furnizor. O factura mai contine datele de identificare fiscala a
emitentului, datele furnizorului persoana fizica sau juridica, cota de taxa pe valoare adaugata,
pretul, cantitatea si valoarea fiecarui produs vandut.
Exceptii: Persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii pentru urmatoarele
operatiuni, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura:
transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de
calatorie sau a abonamentelor;
livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre
populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului;
livrarile de bunuri si prestarile de servicii consemnate in documente specifice, care contin
anumite informatii speciale.
Greseli frecvente. Cele mai multe omisiuni sau greseli se fac prin faptul ca nu se completeaza
adresa beneficiarului, contul si banca, la rubrica din partea de sus a facturii, unde apar denumirea si
Codul Fiscal. In partea de jos a facturii, unde este rubrica date privind expeditia, foarte des nu se
completeaza numele delegatului, cu toate datele. Consecinta este ca in cazul unui control, firma
primeste amenzi de la Administratia Financiara sau de la Garda Financiara.

Furnizor: Peugeot
(den, forma juritica)
Nr. Ord. Registru com
Nr. De inreg Fiscala
RO01203214
Localitate Bacau
Judetul Bacau
Contul 20316798
Banca BRD
Cota TVA 19%



FACTURA FISCALA
0477549
Seria
Cumparator SC SALORA
SOFT SRL
(den, forma juritica) SA
Nr. De inreg Fiscala RO972351
Localitate BACAU
Judetul BACAU
Cont
RO07BPOS04002955854RON
Banca BCR
Nr Factura 1977
Data (ziua, anul, luna)
08.03.2009
Nr. Aviz insotire a marfii; 56

Nr
Crt
Denumirea produselor sau
serviciilor
UM Cantitat
ea
Pret
unitary
(fara
TVA)
Valoarea
- lei -
Valoar
ea
TVA
- lei l-
0 1 2 3 4 5 6
Autoturism Peugeot buc 1 39000 39000 7410
Cheltuieli de transport 1000 1000 190

Semnatura
Si stampula
furnizorului
Data privind expeditia
Numele delegatului: Popescu
Mijlocul de transport: TIR
Expedierea s-a realizat in prezenta noastra la data
de:
08.03.2009
Semnaturile

Total
40000

7600
Semnatur
a
De
primire
Total
de
plata
47600


Chitana servete ca:
document justificativ pentru depunerea unei sume n numerar la casieria unitii;
document justificativ de nregistrare n registrul de cas i n contabilitate.
n condiiile n care sumele nscrise pe chitan sunt aferente livrrilor de bunuri sau
prestrilor de servicii scutite fr drept de deducere conform prevederilor legale formularul de
chitan este documentul justificativ care st la baza nregistrrii veniturilor n contabilitate.
Se ntocmete n dou exemplare, pentru fiecare sum ncasat, de ctre casierul unitii i se
semneaz de acesta pentru primirea sumei.
Circul la depuntor, rmne n carnet, fiind folosit ca document de verificare a
operaiunilor efectuate n registrul de cas.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil, dup utilizarea complet a carnetului.


Ordin de plat
Titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator), adresat bancii care
gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicita bancii sa plateasca o
anumita suma de bani unei alte persoane, denumita beneficiar. ordinul de plata este revocabil, plata
putand fi sistata de catre ordinator, in orice moment. in functie de documentele date de beneficiar,
ordinul de plata poate fi simplu, cand suma este incasata de la banca pe baza unei chitante eliberate
de beneficiar, si documentar, cand beneficiarul trebuie sa prezinte bancii si documentele care atesta
livrarea marfurilor sau prestarea de servicii. o plata dintr-un cont la banca se face in baza unui ordin
de plata.
Dispozitia data bancii de un titular de cont bancar de a i se plati neconditionat detinatorului
acestui titlu suma de bani inscrisa pe ordin.


Bonul de consum. Serveste ca:
document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;
document justificativ de scadere din gestiune;
document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.
Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie
pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de productie si a
consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitatii, care solicita materiale pentru a fi
consumate.

Bonul de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.
Bonul de consum (colectiv), in principiu, se intocmeste pe formulare separate pentru materialele din
cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de consum.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

UNITATEA SALORA SOFT Produs, lucrare (comanda)
U OP.
PAD
.
Numar
documen
t
Data Cod
predator
Cod
primitor
Nr. Comanda
Cod produs
Nr. Poz. BON DE
CONSUM
(colectiv)
Z L A
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0
11 12 13
4927707 1
8
0
3
09
Nr.
Crt
Denumirea
materialelor
(inclusiv sort,
marca, profil,
dimensiune)
Cont Cantitate
a
necesara
Cod U/
M
Cantitate
eliberata
Pret unitar Valoarea
Debito
r
Credito
r
17 1
8
1
9
Intreg
i
Z Lei B Lei B
1
4
15 16 21 22
1. Kit distributie 607 371 Buc 1 200.0
6
200.0
6

2. Pompa apa airtex 607 371 Buc 1 75.06 75.06
275.1
2

Data si semnatura: Sef compartiment: Gestionar: Primitor:
Lista de inventariere. Serveste ca:

document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile unitatii;
document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri (imobilizari, stocuri materiale) si
a altor valori (elemente de trezorerie etc.);
document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in contabilitate a
plusurilor si minusurilor constatate;
document pentru intocmirea registrului-inventar;
document centralizator al operatiunilor de inventariere.
Se intocmeste intr-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau in situatiile prevazute de
dispozitiile legale, de comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual
grupe sau subgrupe, separat pentru bunurile unitatii si separat pentru cele apartinand altor unitati,
aflate asupra personalului unitatii la data inventarierii, primite pentru prelucrare etc. si se semneaza
de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.








Unitatea
SC
SAOLRA
SOFT SRL
Lista de iventariere
Data: 31.03.2009
Gestiunea Pagina
1
Loc de depozitare
Magazia Cod
ul
Sau
num
arul
de
inve
ntar


U/
M
Cantitati Pret
unit
ar
Valoare contabila Deprecierea
N
r.
C
rt.
Denum
irea
bunuril
or
inventa
riate
Stocuri Diferent
e
Valo
area
Diferente Valo
are
de
inve
ntar
Valo
area
Moti
vul
(cod
)
Fapt
ice
Scrip
tice
Pl
us
Mi
nus
Plu
s
Mi
nus
1. Bara
fata
Bu
c
10 10 - - 203
.43
2034,
3
2034
.3

2. Bando
u bara
fata
Bu
c
15 17 - 2 32.
24
548,0
8

64.
48
483.
6

3. Kit
distrib
utie
Bu
c
7 7 - - 200
.06
1400,
42

1400
.42

4. Pompa
apa
aiertex
Bu
c
6 5 1 - 75.
06
375,3

75.
06
450.
36

5. Cataliz
ator
Bu
c
9 9 - - 235 2115 2115
6. Bujii Bu
c
29 30 - 1 10 300 10 290
7. Filtru Bu
c
25 27 - 2 35.
5
958,5 71 887.
5

8. Debit
metru
Bu
c
2 2 - - 750 1500

1500
9. Rulme
nt
Bu
c
18 18 - - 150 2700 2700
1
0.
Antige
l
Bu
c
15 15 - - 21 315 315
1
1.
Saboti
frana
Bu
c
5 5 - - 50 250

250
1
2.
Ulei Bu
c
28 32 - 4 10 320 40 280
1
3.
Stergat
oare
Bu
c
10 11 - 1 23 253 23 230

Nume si
prenume
Comisia de inventariere Gestionar
(responsabil
mijl. fixe)
Contabilitate
e




Motto: Mergi, lucreaz, nu te opri, nu te mulumi cu att, ai totul de nvat,
totul de fcut, totul de cucerit pentru a-i mplini viaa aa cum trebuie.

Oportunitatile existente pe piata muncii

Consideri c ai atins maximul de performan la locul de munc?
Crezi ca invatarea s-a incheiat odata cu diplomele scolare, de absolvire (cele liceale sau de
calificare)?
i se solicit tot mai multe sarcini ce implic s tii mereu lucruri noi?
Simi c e necesar s urmezi o serie de cursuri noi, ns nu tii cum s o faci?
Vrei s schimbi ceva n viaa ta profesionala i nu tii de unde s ncepi?
Eti preocupat s-i valorifici cunotinele dintr-un domeniu anume din care ai facut deja o
pasiune?
Ce cursuri ar trebui sa (mai) urmezi pentru a-ti mari sansele de stabilitate profesional?
Crezi c eti prea n vrst pentru a mai nva?
Iat cteva ntrebri ce apar tot mai des ntr-o societate concurenial, unde angajatorii selecteaz
personal nu doar dup experien, ct i dup nivelul de instruire. Acest fapt ntrete ideea nevoii de
nvare pe toat durata vieii profesionale, chiar dac acest proces are loc n contexte variate. nvarea
permanent presupune acele aciuni de actualizare, aprofundare i valorizare a diferitelor abiliti i
competene, cunotine i calificri necesare oricrui cetean pentru a se adapta mai bine la o societate
bazat pe cunoatere i pentru a fi capabil s se implice activ n toate sferele economice, sociale, oferindu-i
n acest fel o ans suplimentar pentru a fi activ pe piaa muncii. E TIMPUL S TE PUI N VALOARE!

1.1. Programele de formare profesionala si instruire continua
O solutie pentru cresterea sanselor de angajare si stabilitate a locului de munca o reprezinta
informarea permanenta realizata prin programele de formare profesionala si instruire continua (sau cursuri
pentru adulti).
Formarea profesional continua a adulilor (F.P.C.) - cuprinde formarea profesional iniial i
formarea profesional continu organizate prin alte forme dect cele specifice sistemului naional de
nvmnt. Aceasta este ulterioar formrii iniiale i asigur adulilor fie dezvoltarea competenelor
profesionale deja dobndite, fie dobndirea de noi competene;
Programe de formare continua (P.F.C.) sesiuni de instruire profesionala organizate si
structurate pe baza unor standarde ocupationale;
Standardul ocupaional - documentul care precizeaz unitile de competen i nivelul calitativ
asociat rezultatelor activitilor cuprinse ntr-o ocupaie, reperele calitative asociate indeplinirii cu succes a
acesteia in concordanta cu cerintele pietei muncii. Un standard este format din unitati de competenta ce
definesc o activitate care conduce la un rezultat concret ( produs sau serviciu) ce poate fi evaluat. Functia
majora identificata in analiza ocupationala, care necesita pentru indeplinire importante cunostinte, abilitati si
atitudini, poate deveni unitate de competenta.
Competena profesional - reprezint capacitatea de a realiza activitile cerute la locul de munc la
nivelul calitativ specificat n standardul ocupaional;
Meseria - este complexul de cunotine dobndit prin colarizare sau prin practica, necesare pentru
executarea anumitor operaii de transformare i prelucrare a obiectelor muncii sau pentru prestsrea anumitor
servicii;
Ocupaia - activitatea util, aductoare de venit (n bani sau n natur) pe care o desfoar o
persoan n mod obinuit ntr-o unitate economico-social i care constituie pentru aceast surs de existen.
Ocupaia poate fi exprimat prin funcie sau meserie;
Profesia - este specialitatea (calificarea) obinut prin studii, iar ocupaia este specialitatea
(calificarea) exercitat efectiv la locul de munc,

Orice forma de instruire profesionala tine seama de o serie de standarde ocupationale ce conduc la
un anumit nivel de calitate si profesionalism, conform legislatiei actuale. Asadar, Ordonana Guvernului. nr
129/2000 este cea care fundamenteaza conditiile, structura si modul de desfasurare a diferitelor programe de
formare profesionala, dupa cum urmeaza:
1. initierea - reprezinta dobandirea unor cunostinte, priceperi si deprinderi minime necesare pentru
desfasurarea unei activitati,
2. calificarea reprezinta ansamblul de competente profesionale care permite unei persoane sa
desfasoare activitati specifice unei ocupatiis au profesii,
3. perfectionarea consta in dezvoltarea competentelor profesionale in cadrul aceleasi calificari,
4. specializarea este o forma specifica de formare profesionala care urmareste obtinerea unor
cunostinte si deprinderi intr-o arie restransa din sfera de cunostinte a unei ocupatii,
5. recalificarea consta in obtinerea de competente specifice unei alte ocupatii sau profesii, de cele
dobandite anterior,
Pentru a veni in intampinarea cerintelor angajatorilor, va puteti schimba pregatirea de baza sau o
puteti completa cu competente noi si cautate prin accesarea programelor autorizate de initiere, calificare,
specializare sau perfectionare oferite de furnizorii de formare profesionala.

1.2 Nomenclatorul calificarilor
Nomenclatorul calificrilor reprezinta ansamblul ocupatiilor pentru care se pot organiza programe
finalizate cu certificate de calificare. n acest fel putem gsi diferite cursuri de calificare pentru meseriile n
care dorim sa activm.
Aceste sesiuni de instruire sunt impartite pe trei niveluri, in functie de complexitatea domeniului
abordat:
nivel 1- 360 de ore,
nivel 2- 720 de ore,
nivel 3 1080 de ore.
Fiecare dintre aceste trei niveluri cuprinde grupe majore de activitati profesionale, conform grupei de
baza din Clasificarea Ocupatiilor din Romania (C.O.R.)

Tehnici de cautare si mentinere a unui loc de munca

Ce tip de munca ti se potriveste?
Cum trebuie sa procedezi pentru a-ti gasi un loc de munca pe care sa-l consideri o sursa de
satisfactii materiale si spirituale si nu un sacrificiu necesar supravietuirii?
Cum se realizeaza un CV si o scrisoare de intentie care sa-ti aduca postul dorit?
Cum trebuie sa te prezinti la un interviu?
Ce rol au abilitatile transferabile in cautarea si mentinerea unui loc de munca?
Sunt doar cateva din intrebarile la care-si propune sa va raspunda cursul de fata, folosind informatii
adaptate la situatia actuala de pe piata muncii si la posibilitatea de a lucra in strainatate.

2.1 Cariera si aspecte indispensabile dezvoltarii ei
Cariera profesiune, ocupatie; domeniu de activitate; timp cat cineva lucreaza intr-un anumit
domeniu (DEX). Termenul de cariera este asociat si cu ideea de miscare ascendenta sau avansare a unei
persoane intr-un domeniu de activitate, in scopul de a obtine mai multi bani, mai multa responsabilitate, de a
dobandi mai mult prestigiu si mai multa putere.
Etapele carierei
Stadiile varstelor constituie un element generator pentru descrierea etapelor carierei.
Stadiul carierei Varsta Aspecte ale carierei
Explorarea 15-22 ani identificarea intereselor si alegerea carierei; obtinerea educatiei care sa
permita exercitarea acesteia
Cariera timpurie
(incercarea)
22-30 ani obtinerea primului post si adaptarea la cerintele acestuia si ale
supervizorilor
Cariera timpurie
(stabilizarea)
30-38 ani transferari si promovari; alegerea nivelului implicarii; adancirea
perspectivei asupra ocupatiei si organizatiei
Cariera medie
(dezvoltarea)
38-45 ani stabilirea identitatii profesionale; alegerea intre caile de cariera diferite
tehnic versus managerial etc.
Cariera medie
(mentinerea)
45-55 ani oferirea de contributii independente organizatiei; atragerea mai multor
responsabilitati
Cariera tarzie 55-62 ani dezvoltarea subordonatilor; contributii active la directia de dezvoltare a
(platoul) organizatiei; confruntari cu amenintarea pozitiei de catre cei tineri, mai
agresivi
Cariera tarzie
(declinul)
62-77 ani planificarea retragerii (pensionarii); confruntarea cu reducerea
responsabilitatilor si diminuarea puterii; dezvoltarea unui succesor.

Planul de cariera
In primele stadii ale carierei, in agitatia absolvirii, este foarte tentant sa acceptam prima oferta de loc
de munca, fara a avea in vedere implicatiile pe ternen lung. Un asemenea gest, fara o analiza atenta (plan de
cariera) poate avea ca efect blocajul intr-o cariera nepotrivita. De aceea este esentiala crearea unui astfel de
plan cat mai timpuriu. Trecerea de la scoala la locul de munca prin conceperea unui plan face diferenta intre
a obtine ceea ce ne dorim si speranta de a obtine ceea ce ne-am propus. Specializarea aleasa presupune deja
existenta unui plan de cariera. Dar, in realitate, majoritatea oamenilor ajung sa lucreze in alte domenii decat
cele pentru care au o diploma. Multe studii arata ca in medie, fiecare om schimba in decursul vietii cateva
job-uri sau, uneori, chiar cateva domenii de activitate. Schimbarea este catalizatorul evolutiei si dezvoltarii
proprii, dar ea se poate produce si din cauza ca majoritatea oamenilor nu petrec timp la inceput pentru a-si
crea un plan de cariera si, daca insa cariera este proiectata din timp, se poate evita aparitia insatisfactiei si a
unor ani pierduti.
Un plan inteligent de cariera urmareste stabilirea unei tinte, a unui scop, a unei destinatii. Etape ale
unui asemenea plan ar fi:
- auto-cunoasterea;
- analiza SWOT;
- stabilirea principiilor directoare, a obiectivelor si a misiunii personale;
- stabilirea unor planuri de actiune.
a. Primul job
Fiecare dintre noi a trait experienta varstei la care ce ma fac cand voi fi mare era doar un joc, poate
unul dintre putinele in care noi eram singurii in masura a gasi raspunsuri pe cat de ingenioase, pe atat de
pertinente pentru a ne sustine alegerile. Timpul este singurul care care poate sa ofere noi solutii si
perspective de abordare a acestei probleme. In unele situatii insa ne putem simti coplesiti de multitudinea de
variante la care reusim sa ajungem, astfel incat iau nastere adevarate dileme si controverse, mai ales in cazul
in care ne aflam in fata unei prime asemenea decizii. Poate fi vorba de momentul terminarii liceului, a
facultatii sau a altor tipuri de studii superioare sau de momentul in care suntem interesati pentru prima oara
de sensul pe care dorim sa-l dam devenirii noastre profesionale. Constientizarea importantei acestui moment
constituie baza solida pe care putem construi in timp, cu pasi mai mari sau mai mici, cariera la care am visat
inca din copilarie, sau care am descoperit in timp ca ni s-ar potrivi cel mai bine.
Nu de putine ori insa, primului job nu i se acorda o astfel de semnificatie. Parem parca a uita
hotararea si curajul cu care raspundeam oricaror obiectii atunci cand eram copii. Avem tendinta de a privi
alegerea facuta ca pe ceva necesar, uneori oportun si din pacate de prea putine ori ca reprezentand un motiv
de satisfactie. Am putea totusi mari considerabil ponderea situatiilor in care suntem multumiti de acest prim
pas facut daca am reusi sa gasim raspunsuri la intrebari care cu siguranta ne-ar motiva intr-o maniera mult
mai realista deciziile. Iata doua dintre ele:
Primul meu job este necesar-oportun-satisfacator in raport cu cine si cu ce anume? Peste un an cat de
necesara-oportuna-satisfacatoare va mai fi munca pe care o desfasor? Dar peste cinci ani?

b. Schimbarea carierei
Poate ca pur si simplu incepeti sa va pierdeti interesul. Poate ca va atrage o alta activitate. Poate ca in
organizatia dvs. se fac restructurari. Poate a venit momentul sa lucrati pentru dvs. Acestea sunt numai cateva
motive care-i determina pe oameni sa se gandeasca la schimbari in cariera. Daca sunteti pusi intr-o asemenea
situatie, ganditi bine circumstantele si realizati care sunt dorintele si nevoile dvs. Schimbarea este
catalizatorul evolutiei si dezvoltarii proprii.

Ce este de facut?
- Evaluare si motivatie Majoritatea oamenilor isi schimba cariera pentru ca nu le mai place munca
pe care o desfasoara, seful sau compania in care lucreaza. Pentru a descoperi ce va inspira si va
motiveaza, este nevoie sa acordati suficient timp analizei activitatilor pe care le faceti cu placere sau
nu la serviciu, dar si in timpul liber. Indreptati-va atentia catre domeniile profesionale legate de
aceste activitati. Folositi instrumentul de evaluare a motivatiilor si intereselor dvs. pentru a va
(re)descoperi obiectivele ce va pot aduce satisfactie si pentru a alege un traseu profesional potrivit.
- Examinarea potentialelor domenii profesionale Dupa ce ati (re)descoperit dorintele dvs.,
analizati domeniile profesionale in care va puteti dezvolta. Nu va temeti de nesiguranta pe care o
simtiti aceasta e o parte naturala a procesului schimbarii. Profunzimea analizei depinde de
schimbarea pe care doriti sa o faceti.
- Studii si calificare Poate sa fie nevoie sa va dezvoltati abilitatile practice si sa va largiti
cunostintele. Examinati posibilitatile de formari profesionale si training-uri si in ce masura
angajatorul va propune aceste lucruri. Daca ati decis sa obtineti un nivel mai inalt al studiilor dvs.,
cercetati care ar fi posibilitatile ulterioare de evolutie in cariera pe baza acestor noi certificari.
- Reteaua proprie de contacte Prin reteaua de contacte puteti fi directionati, sfatuiti. Vi se pot oferi
informatii concrete privind o companie sau un domeniu profesional de care sunteti interesat
sau puteti fi prezentat unor persoane care lucreaza deja acolo.
- Experienta Daca va implicati intr-o profesie noua, fiti pregatiti sa incepeti de la zero. Daca
incepeti sa lucrati part-time sau chiar sa faceti munca voluntara in sfera noii profesii, nu numai ca va
veti putea confirma hotararea luata, dar va va asigura si experienta profesionala in noul domeniu.
- Incercati diverse posibilitati in cadrul organizatiei in care lucrati in prezent Unii oameni isi
schimba jobul sau departamentul in care lucreaza, insa nu-si schimba angajatorul. O persoana poate
fi mai productiva si motivata lucrand intr-o o alta functie, intr-un alt departament. Atunci cand doriti
sa faceti o schimbare in cariera, trebuie sa fiti sigur ca aveti pregatirea si cunostintele potrivite pentru
a face fata noilor provocari.
- Fiti flexibili Urmariti-va obiectivele cu perseverenta, insa asteptati-va si la obstacole. Nu permiteti
ca acestea sa va descurajeze. Analizati posibilele decizii. Reorientati-va spre activitati si
responsabilitati care pot duce progresiv catre o alta cariera.

Iata si un set de intrebari pe care nu este rau sa vi le puneti in pragul schimbarii carierei:
Este momentul adecvat pentru a face o schimbare in cariera?
Care sunt motivele care ma determina sa fac o asemenea schimbare?
M-am asigurat ca toate aceste motive sunt reale? Le-am comunicat managerului meu actual? Am
incercat sa le schimb in actuala companie?
Ce m-a determinat sa accept job-ul pe care-l am acum? A fost o decizie rationala sau emotionala?
Pe ce competente m-am bazat?
Ce motivatii, interese si valori m-au determinat sau m-au condus catre aceasta decizie?
Acestea sunt cu adevarat motivatiile, interesele si valorile mele?
Stiu exact ce presupune noul job?
Am indeajuns de multe informatii despre echipa, subordonati, superiori, companie?
Cunosc politica, strategia si planurile de viitor ale companiei?
Cunosc valorile ce definesc aceasta companie?
Exista compatibilitate intre aceste valori si motivatiile, interesele si valorile mele personale?
Se inscrie noul job in planul meu de cariera?

2.2 Ce valoare imi acord? (autocunoasterea)
Freud considera ca a te autocunoaste, a fi complet onest cu tine insuti constituie un efort uman
deosebit deoarece aceasta onestitate cu sine necesita cautarea, descoperirea si acceptarea unor informatii
despre sine, precum si dorinta de autoperfectionare. Aprecierea corecta a capacitatilor individuale permite un
pronostic favorabil sau nu referitor la reusita profesionala si la succesul initiativelor profesionale. Specialistii
recomanda ca evaluarea obiectiva a abilitatilor si potentialitatilor sa se realizeze si cu ajutorul testelor
psihologice.
Autocunoasterea si asteptarile se dezvolta odata cu varsta si experientele prin care trece individul.
Asteptarile pe care tinerii le au fata de primul loc de munca variaza in functie de motivatiile profesionale ale
acestora, care devin in prezent din ce in ce mai concentrate in jurul nevoii de statut si de securitate financiara.
Inainte de a incepe redactarea planului de cariera, trebuie sa stim cine suntem si unde vrem sa
ajungem. Trebuie sa ne analizam experienta profesionala, studiile, inteligenta emotionala, inteligenta
generala sau specifica, aptitudinile pe care le-am dezvoltat, cunostintele tehnice si caracteristicile personale.
Trebuie sa ne gandim la personalitatea noastra: suntem o fire introvertita sau extravertita? ne place rutina sau
schimbarea? vrem sa lucram la birou sau pe teren? preferam sa muncim singuri sau in echipa?
Cel mai important lucru pe care cineva il poate face in vederea cautarii unui job este sa realizeze si
sa descopere in cat mai mare masura cine este si ce anume vrea sa faca. Daca nu poti identifica optiunile
relevante ale carierei tale, atunci ceilalti pasi (cautarea unei slujbe, realizarea CV-ului si a scrisorii de
intentie, interviul) pot deveni din ce in ce mai dificili si se pot reflecta in insatisfactia pe care o vei avea cu
privire la job-uri. O data ce ai descoperit ce-ti place cel mai mult sa faci, restul vine de la sine.

Tipul de personalitate si alegerea profesiei
Tipologizarea personalitatii este o metoda cu multe aplicatii, indeosebi in sfera consilierii
profesionale. Teoria alegerii profesionale a lui John Holland este una dintre cele mai cunoscute astfel de
teorii. Acesta vorbeste de 6 tipuri de structuri personale cu inclinatii diferite catre varii profesii:
Tipul realist prefera activitati ce implica lucrul cu echipamente si masini de orice fel
Tipul cercetator prefera activitati care se bazeaza pe observatie, cercetare, analiza, evaluare si
rezolvare de probleme
Tipul artistic prefera activitati bazate pe nonconformism, creativitate, imaginatie si medii de lucru
nestructurate
Tipul social inclinat catre activitati de lucru cu oameni, de suport si consiliere, evitand activitatile
care includ masini si echipamente
Tipul intreprinzator inclinat catre activitati de influentare, persuasiune si conducere a celorlalti
Tipul conventional inclinat spre activitati de lucru cu cifre si documente, spre un mediu de
munca ingrijit, detaliat, bazat pe instructiuni clare.
Majoritatea oamenilor reprezinta o combinatie a mai multor tipologii, de aceea este foarte probabil
sa-si manifeste interesul fata de mai multe categorii profesionale. In schimb, numai preferinta pentru un
domeniu de activitate sau altul nu este suficienta trebuie luata in calcul si capacitatea de dezvoltare
a abilitatilor practice pentru executarea respectivelor activitati.
In varianta ideala, cea mai potrivita profesie ar fi cea in care activitatile de baza sunt cele care va
plac cel mai mult, catre care sunteti in mod natural inclinat, in care continutul muncii va trezeste interesul si
pentru care dispuneti de cunostintele si abilitatile profesionale necesare. Daca, din varii motive, nu va puteti
orienta catre acest tip de cariera, ar fi bine sa acceptati o munca pentru care detineti aptitudinile necesare si
ulterior este posibil sa apara si interesul pentru continutul muncii respective.

Piata locurilor de munca
Piata publica a locurilor de munca (anunturile din mica publicitate, bazele de date ale organizatiilor
de ocupare, website-urile de profil) ofera doar o mica parte din locurile de munca disponibile. La piata
ascunsa a locurilor de munca vei obtine acces in primul rand prin intermediul retelei tale de relatii.
Persoanele tale de contact precum si cele pe care le intalnesti prin intermediul acestora te vor ajuta sa afli
mai multe despre locurile de munca sau proiectele care nu vor fi facute publice. Prin piata ascunsa
angajatorii sunt intr-o cautare continua de candidati potriviti care sa-i inlocuiasca pe cei care pleaca, ies la
pensie sau pe cei ineficienti sau care sa lucreze in noi proiecte ori sa aduca un plus de valoare intr-un anumit
domeniu.

Internetul - devine un instrument tot mai important in procesul de cautare a unui job. Cei care-l
utilizeaza vor avea un avantaj semnificativ in fata celor care nu apeleaza la aceasta sursa de informatii. Cu
ajutorul internetului poti distribui CV-uri, poti intra in contact direct cu angajatorii potentiali si poti urmari
indeaproape oportunitatile de angajare.
Pe internet aveti acces la:
- anunturi de angajare;
- website-uri de prezentare ale companiilor la sectiunea Cariere sau, foarte important, in vederea
obtinerii mai multor informatii despre potentialul angajator inainte de primul interviu
- website-uri de recrutare si plasare a fortei de munca: www.ejobs.ro, www.myjob.ro,
www.bestjobs.ro, www.jobs.bizoo.ro
- retelele sociale retelele sociale de business au fost create ca si portaluri online de promovare,
networking si socializare intre diversi specialisti din varii medii de business.

2.3 Realizarea CV-ului si a scrisorii de intentie
a. Curriculum Vitae
CV-ul si scrisoarea de intentie reprezinta instrumente fundamentale in procesul de cautare a unui loc
de munca. Prim contact intre angajator si candidat, CV-ul capata un rol strategic, avand puterea de a
influenta in mod decisiv contactele viitoare.
Exista putine reguli absolute la realizarea unui CV. Ele sunt:
- NU faceti greseli de dactilografiere sau ortografie!
- NU scrieti minciuni!
- NU scrieti aspecte negative!

Tipuri de CV:
Cronologic cea mai frecventa forma de CV, preferata de majoritatea angajatorilor
Functional forma neconventionala, neagreata de o parte din angajatori; cu eliminarea datelor si
accent pe cunostintele individuale care au legatura cu locul de munca vizat; util pentru absolventi sau
pentru persoanele care doresc sa ascunda discontinuitati in activitate
Orientat forma orientata spre un anumit loc de munca; poate fi o combinatie a primelor doua
tipuri.

Sfaturi pentru persoanele care nu si-au scris niciodata CV-ul:
- ganditi-va la realizarile voastre majore si cuantificati-le acolo unde este posibil
- ganditi-va la trei puncte tari ale voastre si la cate un exemplu pentru fiecare
- faceti-va un inventar al experientei de viata
- ganditi-va la lucrurile pentru care sunteti cautati de altii pentru ajutor sau sfaturi
- realizati-va o eticheta personala care sa reflecte ceea ce ati dori ca un angajator sa stie despre voi.

Ce trebuie sa cuprinda un CV:
categoria obligatoriu: nume, adresa, numar de telefon, educatie, experienta.
categoria optional:
- obiectivul carierei
- profilul (cu cuvinte cheie) - utilizarea cuvintelor cheie de catre angajatori si crearea unei dependente
fata de acestea in gasirea candidatilor pe care doresc sa-i intervieveze a aparut in ultimii ani ca
urmare a dezvoltarii tehnologiei. Supra-aglomerati de CV-uri primite de la cei care-si cauta loc de
munca, angajatorii se bazeaza tot mai mult pe digitizarea CV-urilor primite, plasand acele CV-uri in
baze de date cu cuvinte cheie si utiliznd programe software pentru a cauta in bazele de date cuvinte
cheie care au legatura cu locul de munca scos la concurs

Reguli pentru un CV reusit:
- simplitate,
- sinceritate,
- realizarile trebuie sa ocupe un loc important,
- cronologia inversa,
- aptitudini IT,
- educatia este importanta.,
- CV-ul nu este concentrat una din modalitatile de a concentra CV-ul este adaugarea obiectivului de
cariera,
- CV-ul se axeaza pe indatoriri si nu pe realizari,
- CV-ul nu este scris cu liste cu puncte,
- CV-ul lasa la urma abilitati importante (cum ar fi operarea pe computer),
- CV-ului ii lipsesc cuvintele cheie,
- referintele apar direct in CV
- forma CV-ului este afectata la trimiterea acestuia prin e-mail.
Exemplu de CV: formatul european Europass (pentru mai multe informatii despre utilizarea acestui CV
intrati pe website-ul www.europass.cedefop.europa.eu):


b. Scrisoarea de intentie
Scopul unei scrisori de intentie (de angajare sau de prezentare) este acela de a-l determina pe
angajator sa-ti citeasca CV-ul si sa te invite la interviu, de a furniza un continut relevant in care angajatorului
i se demonstreaza ca abilitatile tale se pliaza pe cerintele lui si se scoate in evidenta aportul suplimentar de
valoare la companie, lucruri pentru care meriti un interviu. O scrisoare bine redactata, care abordeaza
criteriile stabilite de angajator, este un document de marketing de o importanta capitala. Ea poate face
diferenta pentru obtinerea unui interviu.
Reguli la realizarea scrisorii de intentie:
- elaboreaza-ti un plan de autopromovare in cautarea unui job.
- planifica continutul scrisorii.
- personalizeaza scrisoarea.
- bordeaza nevoile angajatorului si nu pe ale tale.
- dovedeste ca te-ai informat cu privire la compania angajatoare.
- tot ce apare in scrisoare trebuie sa apara si in CV.
- capteaza atentia cititorului inca din formularea introductiva.
- foloseste un limbaj elevat si un ton care sa denote siguranta.
- nu folosi scrisori standardizate.
- nu formula cereri.
- nu-ti scoate in evidenta puncte slabe.
- verifica dactilografierea, exprimarea si ortografia.
- preferabil ca scrisoarea sa nu aiba mai mult de o pagina.
- incepe scrisoarea cu numele companiei.

O scrisoare de angajare trebuie sa contina:
- numele si date de contact,
- interesul pentru un anumit post/domeniu si modul in care ai aflat ca este disponibil,
- argumentarea intentiei de a candida pentru postul respectiv,
- motivarea interesului fata de post/domeniu,
- declararea disponibilitatii in vederea unui interviu,
- data si semnatura.

Exemplu de cuprins al unei scrisori de intentie:
Va contactez in urma anuntului de angajare aparut in Ghidul Carierei Tale, pentru postul de Agent
Turism Incoming. Sunt convinsa ca profilul meu corespunde asteptarilor dumneavoastra.
Absolventa a unui master in Afaceri Internationale, in cadrul Academiei de Studii Economice, lucrez
in domeniul turismului ca agent de turism. Ma ocup de derularea contractelor cu agentiile de turism din tara
si din strainatate, ceea ce imi permite sa cunosc in aprofunzime acest sector. Vorbesc fluent limba franceza si
engleza si sunt atrasa de perspectiva unui post care ma poate ajuta sa demonstrez capacitatile mele de
adaptare, experienta in relatiile cu clientii si dinamismul meu.
In momentul de fata, sectorul turismului cunoaste o crestere importanta. X-tur, care este o firma
foarte activa in acest sector, va cunoaste noi perspective si doresc sa contribui si eu la derularea viitoarelor
proiecte ale acesteia.
As fi incantata sa va intalnesc personal pentru a analiza posibilitatea de a lucra in cadrul firmei
dumneavoastra.

c. Formularul de solicitare a unui loc de munca
Formularele de solicitare ii ajuta pe angajatori sa faca o verificare mai echilibrata a candidatilor si sa
extraga informatia specifica care este adesea inclusa in CV.
Sfaturi pentru completarea formularelor de solicitare:
- nu ratati nicio intrebare
- atentie la exprimare si ortografie
- nu scrieti nimic din ce nu puteti sustine la un interviu
- de cate ori aveti ocazia, subliniati-va abilitatile, punctele forte si realizarile
- cititi formularul in intregime inainte de a trece la completarea lui.

2.4. Interviul
Interviul de angajare reprezinta un moment cheie al procesului de recrutare, atat pentru candidat, cat
si pentru angajator. Succesul la acest interviu este esential pentru angajare.

a. Pregatirea interviului
Partea cea mai cuprinzatoare este reprezentata de pregatirea interviului. In primul rand, angajatorii se
asteapta sa stiti cate ceva despre organizatia si domeniul lor de activitate. Puteti afla usor asemenea
informatii, de exemplu, de la cunoscuti care lucreaza in domeniu sau de pe internet. De asemenea, cautati
informatii despre postul vizat si, pe cat posibil, despre intervievator. In al doilea rand, pregatiti-va portofoliul
de cariera.
Tipuri de interviu:
interviul prin telefon sfaturi: faceti o simulare inainte cu un cunoscut; asigurati-va ca sunteti
pregatiti in momentul in care suna telefonul; purtati convorbirea intr-un loc linistit, unde sa nu vi se
distraga atentia; imbracati-va frumos chiar daca sunteti acasa (va veti prezenta mai increzator si mai
profesionist); zambiti cat mai mult (angajatorul nu va vedea zambetul, dar il va simti); nu cititi
raspunsuri de pe notite
interviul clasic (fata in fata) sfaturi: fiti punctuali (ajungeti la locul interviului macar cu 10 minute
inainte); fiti relaxati; faceti repetitii; imbracati-va corespunzator (clasic, elegant, adecvat si
organizatiei unde aspirati sa lucrati) si fiti atenti la detalii gen pantofi lustruiti, unghii curate,
respiratie proaspata, bijuterii la un nivel minim, fara piercing-uri vizibile sau guma de mestecat;
atentie la ziua dinainte (faceti un drum pana la locul faptei; verificati-va vestimentatia; recapitulati
ce stiti despre angajator, profilul de activitate si locul de munca; simulati interviul cu ajutorul unui
cunoscut; relaxati-va; incercati sa va odihniti peste noapte).

Exemple de intrebari tipice de interviu:
Spune-ne despre dumneavoastra raspundeti cu un sumar al informatiilor relevante pentru pozitia
dorita
Care va sunt defectele? o solutie de raspuns este referirea la un aspect care in trecut a reprezentat
un punct slab, dar pe care ati facut eforturi sa-l depasiti
De ce v-am angaja pe dvs.? folositi o fraza de auto-promovare prin care sa va deosebiti de ceilalti
candidati
Care sunt calitatile dvs. cele mai de seama?
Ati avut vreodata un conflict cu un superior sau cu un profesor? daca ati avut asemenea conflicte,
nu vorbiti de rau persoanele respective
Descrieti job-ul ideal ar fi preferabil ca acesta sa semene cu postul vizat
Ce calitati ar trebui sa aiba un manager de succes?
Lucrati bine in echipa?
Reactionati bine in situatii de conflict?
Faceti fata cu brio in conditii de stres?
Ce teluri aveti pe plan profesional?
Ce va motiveaza?
De ce ati ales aceasta cariera?
Care este salariul pe care-l doriti? incercati pe cat posibil sa evitati sa raspundeti la aceasta
intrebare pana in momentul in care angajatorul va face o oferta
Care sunt motivele pentru care ati fost concediat la un loc de munca trecut nu mintiti, dar nici nu
intrati prea mult in amanunte; precizati eventual ca nu va mai potriveati cu viziunea angajatorului
respectiv si evidentiati ce ati invatat (pozitiv) din experienta cu pricina
Care sunt motivele pentru care doriti sa va parasiti actualul loc de munca?
Unde va vedeti in urmatorii cinci ani? este bine sa dati un raspuns care sa fie o combinatie de
ambitie, onestitate si dorinta de a ocupa pe termen lung postul vizat.

b. Desfasurarea interviului
Ajungeti la timp la locul interviului, inchideti telefoanele mobile si purtati-va atent cu asistentele sau
secretarele care va primesc deja sunteti urmariti. Prima impresie la contactul cu angajatorul este cruciala:
salutati-l cu entuziasm, ridicati-va in cazul in care stati jos, strangeti-i mana ferm, priviti-l drept in ochi si
zambiti.
Reguli de respectat in timpul interviului:
- zambiti si fiti relaxati
- aveti la indemana o copie a CV-ului
- incercati sa va folositi de primele momente pentru a stabili o relatie cu angajatorul
- mentineti permanent contactul vizual; nu feriti si nu coborati privirea
- stati drepti pe scaun pentru a da impresia de incredere
- nu gesticulati
- daca va pierdeti, luati o scurta pauza
- adoptati un comportament elegant
- aveti rabdare cu angajatorul; nu-l intrerupeti
- puneti intrebari de exemplu: Puteti descrie o zi obisnuita pentru cineva care ocupa aceasta pozitie?
Care este prioritatea persoanei care accepta aceasta functie? Organizatia sprijina formarea si
educarea continua a angajatilor? De ce ati ales sa lucrati aici?

c. Dupa interviu
Trimiteti angajatorului o scrisoare de multumire. Sunt rare cazurile in care angajatorilor nu le face
placere sa primeasca scrisori de multumire. Cei mai multi dintre ei considera ca e un gest de curtoazie, o
modalitate de a va diferentia de ceilalti, dovada ca sunteti cu adevarat interesati de locul de munca si o
metoda de a va evidentia.
Nu puneti prea mare importanta intr-un singur loc de munca sau interviu; in asteptarea raspunsului,
continuati sa va cautati job si sa mergeti la interviuri.

PENTAGONUL SUCCESULUI!

Cum fac unii oameni de au succes?
Pot avea si eu succes la fel ca si ei?
Care sunt acei pasi pe care ar trebui sa-i urmam pentru a atinge succesul sau ce trebuie sa facem
pentru a atinge succesul?

Harta succesului!
Pentru inceput este necesar sa intelegem ce reprezinta pentru noi succesul. In timp ce unii apreciaza
succesul prin sumele de bani pe care le manuiesc, altii usurinta cu care pot relationa cu cei din jur sau
aprecierile ce vin din partea celorlalti, este necesar sa stabilim care sunt elementele ce definesc succesul in
viata noastra, iar apoi sa hotaram pasii neceasri pentru a ajunge la nivelul dorit. Acest demers este esential
pentru a afla unde ne gasim si unde vrem sa ajungem! Este punct esential atunci cand de exemplu folosim o
harta: prima data stabilim care este punctul de pornire, apoi pentru a pleca la drum, trebuie sa stabilim
destinatia! Nici un drum nu va fi potrivit pentru dumneavoastra, niciodata nu veti ajunge la destinatie, daca
nu ati stabilit care este aceasta destinatie!
Implicare si Daruire
Ambitia de a ne implini obiectivele ne permit in mod real sa atingem succesul dorit. Mai mult decat
atat, credinta in propriile resurse, in propriile idealuri, dorinte si idei reprezinta un element motivator
semnificativ: Cred in aceasta idee! va zice un om de succes. In acest fel, vedem cum, dincolo de teoretizare
si de viziune, trebuie sa avem si un sentiment de apartenenta la ideea pe care o detinem, trebuie sa simtim
acea idee! Este posibil, ca ideea dumneavoastra, pe masura ce ati inceput sa lucreati la ea, sa se modifice, sa
o ajustati, sa o imbunatatiti, insa forta de a merge mai departe si dorinta de a atinge obiectivele stabilite sunt
date de credinta in ideea respectiva! Niciodata nu veti reusi sa obtineti succesul mult dorit, nu veti face
performanta daca va veti indoi de ideile proprii! Implicati-va si daruiti-va ideii pe care o vizati pentru cariera
dumneavoastra!
Munca!
Succes fara munca este aproape imposibil de obtinut! Este drept ca sunt cazuri in care succesul a
aparut ca rezultat al unui hazard, al unei intamplari! Sunt si asemenea cazuri! Insa este necesar sa intelegem
faptul ca un succes real si de durata este construit printr-o munca asidua, prin amprenta personala pusa prin
orele de munca depuse.
Cine sunt eu de fapt?
Sunt o persoana care isi doreste indeajuns succesul? Sunt genul de om care invata din greseli sau din
succes? Am suficienta abilitate sa lucrez cu oamenii? Sunt o persoana credibila? Respect nevoile si dorintele
celuilalt sau sunt orientat predominant catre propriile interese? Sunt o persoana dispusa sa-mi asum unele
riscuri? Am vointa de a merge mai departe, chiar si atunci cand lucrurile merg greu? Sunt dispus sa fac unele
sacrificii, sa platesc pretul pentru a atinge succesul? Cat de mult ma adaptez mediului in care lucrez? Ce
talent pot folosi pentru a-mi da plus valoare muncii mele? Sunt dispus sa-mi recunosc necunoasterile si
limitele proprii?
Un raspuns sincer si ferm la fiecare intrebare reprezinta o asumare a curajului de a ne privi in
oglinda si a recunoaste ceea ce vedem. Doar i acest fel putem progresa si putem atinge acel succes dorit.
Norocul.
Norocul, dincolo de perceptia personala a fiecaruia dintre noi, reprezinta rezultatul unei actiuni,
care in majoritatea cazurilor este initiata sau mentinuta de cel care are noroc! Ajungem astfel la vechea
zicala, anume: Norocul si-l face omul cu mana lui! Acest dram de noroc, depinde de fiecare dintre noi,
depinde de lucrurile bune pe care tu le atragem in viata. O crescuta sensibilitate la oportunitatile vietii, o
crescuta capacitate de analiza a fiecarei sanse oferite va permite sa ne valorizam potentialul, sa ne
fructificam cunosctintele, abilitatile si competentele, fapt ce se va materializa in forme de succes in munca pe
care o depunem.
Succesul in cariera, mentinerea locului de munca si atingerea unui nivel crescut de performanta la
serviciu reprezinta atat o informare permanenta asupra noutatilor din domeniul in care activam, o cunoastere
a elementelor de management in organizatia unde muncim, cum de altfel un echilibru real intre planul
profesional si viata privata a fiecaruia dintre noi. Toate acestea permit o analiza detaliata a situatiilor cu care
ne confruntam, mentinerea profesionalismului si a obiectivitatii in deciziile luate, precum si o
responsabilitate pentru munca depusa. Un lucru nu este ceea ce este, ci ceea ce vad eu in el reprezinta o
dovada vie ca specificul fiecarui reprezinta un indice de pornire in dezvoltarea unei cariere de succes, iar
micile sugestii reprezinta indicatoare cu rol de coordonare si poate de redresare a unor actuni pe care le
intreprindem in lunga noastra cariera.
O incredere in propriile visuri, in resursele pe care le avem, o sensibilitate la oportunitatile aparute in
campul muncii, precum si o gestionare sanatoasa a timpului si a reactiilor si implicarilor in diferite actiuni
(managementul stresului), urmat de o prioritizare a dorintelor, nevoilor si planurilor noastre, o atitudine pro-
activa reprezinta indici clari catre atingerea succesului!