Tema 6 Doctrina nationalismului economic si a protectionismului economic

Frederich List (1789-1846)-Cosmopolitul,in sensul caracterului pretins universal al postulatelor sale

stiintificeindividualismul in sensul situarii a!entului economic i"olat in centrul demersului sau
stiintific si a lipsei de preocupare pentru situatia economica a colectivitatilor#
$ natiune trece prin % fa"e de de"voltare&
-Fa"a sal'atica
-fa"a pastorala
-fa"a a!rara
-fa"a a!roindustriala
-fa"a a!roindistriala-comerciala
Teoria fortelor productive ale natiunii
Fortele productive ale natiunii sint un amestec de elemente etero!ene cum ar
fi&stiinta,tehnica,le!islatia,res naturale,cultura,moravurile,unitatea nationala#
Principala forta productive este industria.
(ndustria incura)ea"a stiinta,arta si or!ani"area politica,sporeste 'unastarea poporului,veniturile statului
si puterea natiunii#

Politica protectionista
*olitica protectionista presupune apararea temporara partiala sau totala a anumitor domenii din tara de
concurenta straina #
Forme ale protectionistului sint&
1)caracter selectiv ,aplicat doar produselor industriale#
+)temporar ,aplicat pina in momentul cind tara isi creea"a o industrie competitive
,)educative,are misiunea de a educa cetatenii !ermani in spiritual patriotismului
*otrivit List ,nu toate tarile pot devein de"voltate ,doar acele natiunii care dispun de anumite conditii
naturale
-clima moderata
-teritoriu intins
Sa dispuna de resurse naturale variate .
-populatie numeroasa
-nivel inalt de cultura si civilizatie politica

Specificul protectionismului nord-american
*rincipalii repre"entanti ai protectionismului nord-american sunt&-#C##Care. si /#*attern#
0conomistul -enr. Charles Care. enunta teoria armoniilor economice internationale.0l considera ca
divi"iunea internationala a muncii re"ultata in urma aplicarii principiilor li'er schim'iste ar duce la
impartirea tarilor lumii in doua mari cate!orii&tari de"voltate si tari su'de"voltate ceea ce distru!ea
armonica internaionala si antrena stari conflectuale permanente#(n schim' aplicarea unor politici ec
protectioniste ar favori"a de"voltarea productive comple1a a fiecarei tari,in care ramurile productiei
materiale se completau armonios una pe cealalta#2e e1& arata el a!ricultura oferea ramurilor industriei
prelucratoare atit o sursa de aprovi"ionare cu materii prime,cit si o piata de desfacere pentru produsele
industriale#
3rmonia e1istenta intre ramurile fiecarei economii nationale repre"enta p4u Care. o premisa esentiala a
armoniei din relatiile economice internationale 'a"ata pe schim'urile comerciale echita'ile si pe
pro!resul continuu al fiecarei natiuni#
/imon *atten este autorul lucrarii de lar!a circulatie #5a"ele economiei ale protectionismului ,in care a
sistemati"at si completat contri'utiile in materie ale lui F#List ,-#Care. si ale altor teoreticieni #
o'iectivul politicii economice a fiecarei tari tre'uie sa il constituie ,arata *atten ,reali"area unui
puternic comple1 economic national in masura sa asi!ure de"voltarea fortelor de productie si un nivel
de trai ridicat al populatiei ,pe termen lun! ,aceste o'iective puteau fi atinse printr-o politica comerciala
protectionista #
TEMA 7: Doctrina socialista !
1)0volutia ideilor socialiste
2octrina care a aparat interesele claselor celor mai defavori"ate ,care au vi"at sa puna 'a"a unei
societati 'a"ate pe echitatea sociala si e!alitatea drepturilor este doctrina socialista #
(n antichitate ,promotorii ideilor socialiste au fost& *laton si 3ristotel,au conditionat 'o!atia e1cesiva
cerind implicarea statului pentru asi!urarea societatii sociale#
In Epoca Renasterii :
6homas 7arus in lucrarea 8topia Critica capitalismul,in curs de aparitie,si descrie modelul unei
societati ideale#
6hommasa Camponella in lucrarea 9Cetatea /oarelui:descrie o societate ideala,in care oamenii poseda
toate 'unurile in comun#
Socialismul modern-se preocupa de condamnarea proprietatii private si a li'erei initiative si inlocuirea
acestora cu proprietatea colectiva si cu implicarea activa a statuli in viata economica#
*erioada de evolutie a ideilor socialiste cuprinde aproape + sec# intre anii 18;9-+;1;
Evolutia scolilor doctrinei socialiste
!Socialismul "topic #$$-#%$ &'enri Sint-simon.()6$-#*+!Charles Fourier(177+-
18,7)<o'ert3=0>(1771-18%8)
Socialismul "topic .
3utorii socialismului utopic nu au efectuat o anali"a profunda a mecanismului de functionare a
economiei si nu au ela'orat un nou s.stem theoretic #
IDEI ,-."/E PE/TR" toti socialistii utopici:
Capitalismul nu este vesnic si va fi inlocuit cu un alt tip de societate#*roprietatea privata se afla la
temelia e1ploatarii de aceasta si tre'uie inlocuita cu proprietate colectiva#
Socialismul mic 0ur12ez
Simonde de Simonde :
*ropune ca o'iectul stiintei economice sa fie in mod preferential 'unastarea populatiei #>ea!a e1istent
le!ilor o'iective
(dealul lui este mica proprietate #Cere amestecul statului in viata economica pentru a prote)a valorile
spirituale si a preintimpina ruinarea micilor producatori #Considera ca li'era concurenta se afla la
radacina??raului a'solut-a im'o!atirii unora pe seama altora #
<espin!e le!ea lui /a.#
*ierre @oseph *rondhon-intemeietorul anarhismului#La inceput pu'lica o 'rosura cu titlul:*roprietatea
este un furt:#7ai tir"iu afrima contrariul ca proprietatea este li'ertatea#*roprietatea este un factor al
de"voltarii societatii#7ica proprietatea 'a"ata pe munca personala#
/u'iectul nr 4(1814-188,)
Izvoarele 1indirii mar3iste&
Contradictiile si conflictele cresAinde intre clasa muncitoare(proletariat) si capitalist('ur!he"ie)
$perele socialistilor 8topici si mic-'ur!he"i de)a populare in 0uropa#
.etodolo1ia de cercetare mar3ista:
Fenomenele economice tre'uiesc supuse unei anali"e !lo'ale a societatii,aevolutiei ei#
0conomia politica este o stiinta care studia"a nu doar fenomenele economice dar si unele fenomene
sociale si politice ,nu doar mecanismul functionarii ec,capitaliste ci si evolutia si perspectivele acestei
economii#
7ar1 anali"ea"a fenomenele economice in dinamica ,in miscare#Foloseste o noua metoda de
cercetare,care o numeste 9dialectica materialista 9care cuprinde pe lin!a a'stractiile stiintifice ai
descriierile si datele statistici#
$pera principala a lui 7ar1 este
B?Capitolul B?
*<(>C(*3L0L0 60$<(( 3L0 L8( 73<C
6eoria valorii plus valorii B?6eoria capitalului??
Teoria valorii &marimea valorii unei marfi este determinarea de timpul de munca socialmente necesar
producerii
Teoria plus-valorii Dsalariul pe care il primeste muncitorul repre"inta numai o parte a valorii create
prin munca sa, cealalta parte este iscusinta de catre proprietarul mi)loacelor de productie
3ceasta parte se numeste plus-valoare
Teoria capitalului D capitalul este o cate!orie istorica de natura sociala un raport social intre muncitori
si 'ur!he"ie ,cu privire la apartenenta mi)loacelor de productie #
,apitalismul este sortit pieririi
"rmasii lui .ar3
Lenin a fost primul economist care a ar!umentat necesitatea aplicarii doctrinei economice mar1iste la
realitatea tarilor necapital"ate si a tarilor sla' de"voltate#
Imperialismul este ultima stadie de dezvoltare a capitalismului
0senta impersialismului este dominatia pe toate planurile a monopolurilor
*otrivit teoriilor leniniste,statul tre'uie sa diri)e"e nu numai procesele politice ci si cele
economice#3mestecul statului se va efectua prin introdicerea planurilor directirice si
o'li!atorii#/alariul,preturile ,do'inda si alte marimi ec#vor fi fi1ate de catre stat#(n communism se
presupunea disparitia totala a statului#
Tema # Scoala istorica 1ermana
1)/coala istorica !ermana apare ca o reactie impotriva li'eralismului economic classic,care pretindea
ca a ela'orat o doctrina ec universala,vala'ila pt toate tarile si popoarele#
/avirseste o revolutie metodolo!ica prin respin!erea metodei deductive folosite de li'erali si
propunind inlocuirea acesteia cu metoda indictiva simetoda istorica a cumparaturilor#
4!Etape de dezvoltare trece prin :
a)vechea scoala istorica(184; D 1894)-=ilhelm <ocAer
')>oua scoala !ermana (187; D 189; )Eustav von /chmoller
c)6inara scoala (1864 D 1941 ) D 7a1Fe'en #
(deile principale&
<espin!e universalitatea si eternitatea le!ilor economice contra punindu-i ideea relativismului # 0(
3F(<73 ca poarta un character istoric si deci trecator , depin"ind de istoria tarii ,nivelul e de"voltare
,traditii le!islatie etc#
$'iectul de studio al economiei politice este studierea istoriei si trasaturile specifice ale economiei
nationale
(nlocuiesc notiunea de homoeconomicus in homosocialis
/chim'arile in societate se vor face pF calea reformelor ,nici intr-un ca" revoltionare#
*!5ec2ea scoala istorica: lansea"a idea potrivit careea economia politica tre'uie sa fie o stiinta
depsre economia nationala care are misiunea de a studia particularitatile fiecarei popor la diferite
etape istorice#0ste ne!ate universalitatea ,o'iectivitatea si eternitatea le!ilor economice#
Considera ca nu e1ista solutii !enerale pentru pro'lemele economice din toate timpurile si la toate
popoarele#
/oua si tinara scoala istorica introduc un nou concept de homosocialis care are urmatoarele
imo'iluri,cisti!ul material,sentimental onoarei placerea de a munci,sentimental datoriei#
Tema 6:Doctrina /eoclasica (mar1inalista!
1)Eene"a doctrine neoclasice #
3pare in a doua )umatate a sec C(C
2octrina neoclasica vine in scena ca o doctrina neutra ,care avea capacitatea sa asi!ure atit eficienta
economica ,cit si echitatea sociala ,dar mai ales sa elimine posi'ilitatea conflictului armat intre
muncitori si 'ur!he"i #
--3pare in conditiile in care pro'lema centrala a activitatii economice nu este acumularea capitalului si
desfacerea marfurilor
-6eoreticienii isi schim'a preocuparile din domeniul prouctiei in cel al circulatiei#
-/e accentuea"a lupta de concurenta si s-a accentuat pro'lema raritatii ,ca trasatura distinctive a tutura
'unurilor economice
-*recursorii doctrine mar!inaliste sunt &
@ohann -eiricA von 6hunen ,-eirich herman Eossen ,3ntoine 38E8/60 Cournot
T2unnen D este fondatorul economiei matematice si al econometriei ela'orea"a teoria productivitatii
mar!inale ,si anali"a costului de oportunitate#
Cournot- studia"a formarea pretului in conditii de monopol,duopol,si concurenta perfecta#
Eossen- este autorul a , le!i psiholo!ice fundamentale de natura psiholo!ica#
*!.Ideile de 0aza a doctrinei neoclasice.
Trasaturile commune intre doctrina li0era7a clasica si doctrina neoclasica:
1)<ecunoasterea ordinii naturale#
+)*rincipiul heodonist
,)*roprietatea private si li'era concurenta#
4)-omoeconomicus
%)*rincipiul miinii invi"i'ile#
6)(nterventia minim a statului in economie#
7)*rofitul-forta motrice a de"voltarii economice#
Diferente:
1)$'iectul de studiu-oamenii cu !usturile si preferintele lor
+)/ocietatea impartita in consumatori si producatori#
,)6eoria valoare-utilitate si anali"a cate!oriiilor mar!inale&utilitate mar!inala,utilitate totala,produs
mar!inal,cost mar!inal#etc#
4)2e"ideolo!i"area teoriei economice prin introducerea terminului de economics#
4!Scoala psi2olo1ica austrica
,arl .en1er (#%$ & 6*! si Eu1en 8o2n 8o9er (#+ -6% !Scoala su0iectiva.
,arl .en1er Dela'orea"a urmatoarele teorii&
-6eoria 'unurilor
-6eoria valoare Dutili"ate
-6eoria schim'ului si a preturilor #
5unurile sint niste produse care satisfac o anumita nevoie umana #
5unurile sint economicesi li'ere (neeconomice)
Teoria valoare utilitate & valoarea unui 'un nu depinde de munca incorporata ci de aprecierile
su'iective ale indivi"ilor ,de !usturile si preferintele lor repre"entate prin utilitatea mar!inala #8tilitatea
mar!inala este utilitatea cea mai mica a ultimei unita dintr-un stoA de 'unuri omo!ene ,care satisfice
cea mai putin intense nevoie#
Teoria sc2im0ului si pretului ca preturile la care se vind 'unurile sunt determinate de utilitatea
mar!inala a acestora#
Eu1en 8o2n 8o9er7-teoria deprecierii viitorului sau teroia do'in"ii#(mparte 'unurile in 'unuri
pre"ente care valorea"a mai mult ca acelasi si 'un in viitor#2o'inda este diferenta dintre valoarea mai
mare,pe care indivi"ii o acorda 'unurilor actuale si valoarea mai mica,acordata 'unurilor viitoare,de o
plata 9asteptarii:capitalistului#
Scoala matematica elvetiana(Scoala de la :ausanne!
:eon ;alras(#4%-6$! si 5ilfredo Pareto(#%#-6*4!
:eon ;alras-imparte economia in , compartimente distincte#
1)economia pura-care foloseste metode matematice de cercetare
+)economia aplicata- care are drept misiunea studierea procesului de productie a circulatiei monetare
si a formelor de or!ani"are a acestora#
,) Economia sociala, se preocupa de !asirea principiilor de echitate sociala#
0la'orea"a modelul 9concurentei pure si perfecte:, un model ideal de formare a preturilor 'a"at pe %
premise&
- 3tomicitatea pietei
- $mo!enitatea produselor
- Li'era intrare pe piata
- 7o'ilitatea factorilor de productie
- 6ranspartenta pietei#
96eoria echili'rului !eneral: D se sta'ileste pe , piete principale& piata produselor, piata fortei de
munca si piata capitalului# 0chili'rul economic !enerl se st'ileste tunci cand oferta este e!ala cu
cererea pentru fiecare produs si pe fiecare piata# (nterventia statului in acest proces este inutila
Wilfredo Pareto considera ca economia are + forme& economie pura si economie aplicata# 0ste
autorul teoriei despre cur'ele de indiferenta# 0ste autorul teoriei numite optimul lui Pareto care
inseamna o asemenea distri'utie a resurselor, cand cresterea 'unastrii cel putin unui individ nu
contri'uie la reducerea 'unastarii altor indivi"i# *oate fi reali"at doar in conditiile concurentei pure si
perfecte
6. <lfred .ars2all (#%*-6*%!- ultimul neoclasic
/ustine ca economia politica este o stiinta care studia"a, in acelasi timp, atit 'o!atia natiunilor,
cat si comportamentul uman#
/tudia"a formarea preturilor in conditiile concurentei imperfecte
/ustine inlocuirea termenului de economie politica cu economics
0la'orea"a 9teoria pretului fara valoare: potrivit careia pretul se sta'ileste in functie de ,
factori&
a) Cheltuieli de productie
') 8tilitatea mar!inala
c) Cererea si oferta
2escopera fenomenul de 9perioada lunga: si 9 perioada scurta de timp# *e termen scurt
pretul este influentat mai mult de utilitate, iar pe termen lun! de costurile de productie#
(ntroduce notiunea de elasticitate a cererii.
0l'orea"a o noua teorie a salariului& salariul depaseste nivelul minimului mi)loacelor de
e1istenta, ridicandu-se la inaltimea unui anumit confort# *e termen scurt salariile sunt
determinate de productivitatea mar!inala , iar pe termen lun! de costul de productie al fortei de
munca#
6. .erite si rataciri ale doctrinei neoclasice
7erite&
0i au propus o schim'are esentiala in ceia ce priveste o'iectul de studiu al teoriei economice,
im'o!atind totodata stiinta economica cu un sir de notiuni total noi
3u reorientat directia de inesti!atie de la domeniul productiei la domeniul circulatiei
3u elo'aorat un model de piata pura si au studiat mecanismul functionarii lui
3u folosit pe scara lar!a procedee matematice, im'o!atind astfel intrumentul analitic al teoriei
economice
Limite&
3u acordat o atentie e1a!erata microeconomiei si statisticii, in detrimentul anal"ei
macroeconomice
3u scos din campul de studiu pro'lemele sociale si politice
3'soluti"and importata consumului si a cererii, au su'apreciat rolul productiei si a ofertei#