EUROPA CONTEMPORANA:

unitate, diversitate si integrare

Fundamentele civilizatiei europene sunt cultura greaca,
Roma politica si crestinismul. Inceputul secolului in care am
intrat in urma cu cativa ani a adus Europa mai aproape ca
niciodata de realizarea unui vechi proiect politic: unitatea
europeana.
UE va putea sa faca fata provocarilor secolului al XXI-
lea daca va reusi sa treaca pragul unitatii politice, obiectiv
stabiliti de parintii ei fondatori.

UNITATEA EUROPEANA
In prezent, elementele unitatii europene sunt:
- cultura
- democratia

CULTURA

Europa celor 27, cu Romania si Bulgaria, si-a cladit o identitate
comuna prin intermediul culturii. Dezvoltarea continentului nostru s-a
sprijinit pe o retea de universitatii medievale, care aveau intre ele relatii ce
nu cunosteau frontierele. Filosofii si savantii care, incepand cu secolul al
XIV-lea, au strabatut Europa in lung si-n lat, au contribuit la raspandirea
unor ideii si cunostinte comune. De asemenea, arta a trasat frontierele
Europei mai mult decat armele si tratatele.
Fiecare membru al uniunii se poate
mandri cu o contributie adusa la dezvoltarea
stiintei si culturii pe acest continent.
Teritoriul comun al europenilor este cultura
(Paul Valery)
Universitatea Sorbona
Fondata n 1257 de ctre Robert de Sorbon.
Printre fotii ei studeni se numr savani,
oameni de cultur i politicieni francezi i
strini.








DEMOCRATIA

Democratia si statul de drept au fost
implementate cu o rapiditate exceptionala, iar
respectarea lor de Consiliul Europei, organizatie
care intruneste astazi 46 de state, ele au pus in
opera, inca de la adoptarea noilorlor Constitutii,
principiile universale ale democratiei si ale
drepturilor omului.
Problema minoritatiilor, de exemplu,
care a destabilizat de atatea ori centrul Europei,
a fost rezolvata fara drame. Devin, totodata, litera de Consiliul Europei
lege valorile pluralismului, tolerantei,solidaritatii, justitiei
si nediscriminarii, toate concretizate in Cartea drepturilor cetateanului.
Demnitatea persoanei este plasata astfel in centrul organizarii politice si
sociale. Datorita acesteiatitudini politice si morale, Europa
rivalizeaza cu Statele Unite in ceea ce priveste exemplaritatea democratica.

DEMOCRATIA
Europa si-a realizat unitatea in jurul unui
valori ideologice esentiale: democratia,
libertatea, drepturile omului, pluralism,
economia libera de piata. Aceasta Europa
fascineaza, obsedeaza, constituie un adevarat
model, un ideal pentru toate constiintele estetice.
Regimurile totalitare comuniste din Est au Pericle a initiat numeroase reforme
combatut cu violenta tocmai aceste valori. democratice in Atena secolului al V-lea I .Hr.

Idea de <<Europa>> este concurata tot mai intens de <<globalizare>>, cu tendinta de a
se suprapune si impune integral. S-ar parea ca noua identitate culturala <<globala>>
defavorizeaza micile culturi precum cea a noastra, care ar pierde astfel, prin intregrare
specificitatea. In realitate, integrarea adevarata obsesie nationala nu dispare, ci doar isi
schimba continutul si mai ales mecanismul.
Adrian Marino, Pentru Europa. I ntegrarea Romaniei. Aspecte ideologice si
culturale.

DIVERSITATEA EUROPEANA
Europa secolului XX este un spatiu al diversitatii etno-
culturale, religioase, sociale, economice si politice. Ea s-a
confruntat cu doua mari razboaie. Razboiul dintre 1914-1918,
razboi care a insemnat sfarsitul hegemoniei Europei in lume, si
razboiul din 1939 1945, dar si de un nou tip de razboi
neconventional razboiul rece 1947 1991 care s-a sfarsit
odata cu destramarea URSS. Daca dupa 1945, lumea a devenit
bipolara(SUA si URSS), dupa 1991 a ramas o singura mare
putere mondiala, SUA.
Neagu Djuvara numeste perioada 1914-1991 razboiul
de 77 de ani. Acest razboi a fost intrerupt de un lung
armistitiu 1919 1939 si de o scurta pauza 1945 1947.

DIVERSITATEA EUROPEANA
Inceputul secolului XXI, a adus Europa in fata unui
mai vechi proiect unitatea europeana. S-a pus intrebarea de
ce acest proiect a devenit aplicabil acum si nu mai devreme.
Hagen Schulze in lucrarea Stat si natiune in istoria
europeana, aparuta in 1994 scria:
Europa nu s-a aliat niciodata pentru ceva, ci doar impotriva a
ceva. Unitatea Europei se face simtita mai ales in defensiva comuna
impotriva unui pericol comun, imaginar sau real, iar daca primejdia
dispare, dispare si unitatea. Impotriva cui trebuia sa se uneasca
Europa safarsitului de secol XX? Raspunsul la acesta intrebare
comporta doua aspecte: globalizarea si Europa insasi.

DIVERSITATEA EUROPEANA
Fenomenul globalizarii pune in fata statelor continetului provocari
carora, in mod evident, nu le pot face fata: competitia economica cu alte piete
economice mult mai puternice(SUA, Japonia) sau cu un imens potential de
dezvoltare (China, India), nevoia investitiei massive in stiinta si in tehnologie,
protectia mediului, lupta impotriva subdezvoltarii, a terorismului etc.
In acelasi timp, Europa trebuie sa se apere si de sine, mai exact spus de
tot ceea ce a insemnat manifestare cu potential de conflict in secolului XX.
Caci Europa ultimului secol a fost o lume a permanentei confruntari intre mai
multe tendinte de dezvoltare, avand uneori rezultate tragice asupra destinului
continentului. Astfel, sub raport politic, inceputul secolului parea ca adduce
cu sine victoria statului national si a democratiei parlamentare. Evoluand
spre forme paroxistice, acelasi nationalism s-a aflat insa la originea celor
doua mari dezastre ale omenirii care au purtat numele de razboaie
mondiale.

DIVERSITATEA EUROPEANA
Asadar, pe langa cultura si bunastare pentru o
buna parte a cetatenilor sai, Europa secolului XX a
adus cu sine si multa suferinta. Mai mult chiar,
dupa ce dominasera lumea vreme de mai multe
veacuri din punct de vedere economic, militari si
al nivelului de civilizatie, statele europene s-au
vazut, dupa al doilea Razboi Mondial, in situatia
de a nu mai avea un cuvant de spus in competitia
globala. Europa devenise un pericol pentru ea
insasi.

INTEGRAREA EUROPEANA
I ntegrarea europeana este un proces activ care implica
includerea unei parti intr-un intreg, incorporarea lui si
armonizarea cu viziunea de ansamblu.
Valurile de integrare:
1957 Europa celor sase
1972 Danemarca, Marea Britanie si Irlanda
1981 Grecia
1987 Portugalia si spania
1995 Austria, Finlanda si Suedia
2004 aderarea celor zece
2007 aderarea Romaniei si Bulgariei

INTEGRAREA EUROPEANA
Constituirea unitatii europene nu s-a bazat numai pe argumente negative
si pe nevoi de aparare. De-a lungul indelungatei sale istorii, au existat
numeroase incercari de a pune lumea europeana sub semnul unor valori comune
si al unei conduceri comune. Primele tentative temporar reusite apartin
Antichitatii greco-romane, civilizatie din care si astazi mai toti europenii isi
revendica identitatea. I-a urmat incercarea de creare a Europei crestine, stindard
sub care generatii intregi de cavaleri si oameni politici au luptat impotriva
necredinciosilor. Animati de valori mai curand seculare, suveranii Frantei
incearca in doua randuri sa se impuna in fruntea unei Europe unite(Ludovic al
XIV-lea si Napoleon Bonaparte).
Proiectele politice au fost dublate de cele culturale, Europa incercand in
mai multe randuri sa se autodefineasca fie pe principiile umanismului si
rationalismului, fie pe cele ale libertatii si democratiei.
INTEGRAREA EUROPEANA
Ce mai ramasese din toate acestea la sfarsitul celui de Al Doilea
Razboi Mondial? Ruine, milioane de victime umane, disperare, guverne
vremelnice, un continent ingenunchiat, lipsit de orice posibilitate de reactie
in fata marilor invingatori(SUA si URSS), a modelelor si a practicilor
politice ale acestora. Politicienii au inteles atunci ca singura sansa de
salvare eraunitatea.
Dar cum Europa era impartita in doua, primele demersuri au vizat
zona vestica a continentului si au fost sustinute de oameni politici vizionari
precum Jean Monnet si Robert Schuman(Franta), Konrad
Adenauer(Germania), Paul Henri Spaak(Belgia) si Alcide de
Gasperi(Italia). Aceste initiative au aparut imediat dupa razboi, cand, in
cautarea valorilor pierdute, la Strasbourg s-au pus bazele Consiliului
Europei(1949), organizatie ce-si propunea sa apere democratia, statul de
drept si drepturile omului, asa cum fusesera ele definite de Organizatia
Natiunilor Unite cu numai un an mai devreme. Principala sa realizare a
fost adoptarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, considerata
primul document politic din istorie care subordona ratiunea de stat
drepturilor individului.

INTEGRAREA EUROPEANA

Dificultatile economice au determinat Franta, Germania Federala, Olanda,
Belgia, Italia si Luxemburg sa treaca la aplicarea Planului Schuman de creare a
Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului(1951). Incununata de success, initiativa
a fost primul pas spre crearea viitoarei unitati economice europene, dar si un prim
experiment legat de crearea institutiilor suprastatale. Caci, din acel moment, politica
economica in domeniile amintite iesea de sub autoritatea natiunilor semnatare si intra
sub aceea a unei Inalte Autoritatii Supranationale.
Pasul decisive in acest sens a fost facut prin adoptarea Tratatului de la
Roma(1957). Cele sase state europene semnatare decideau sa constituie o piata comuna
pentru produsele lor agricole si industriale. De asemenea, conveneau asupra unei uniuni
vamale in interiorul careia bunurile, serviciile, capitalurile si persoanele puteau sa
circule liber, punand astfel bazele Comunitatii Economice Europene. Totodata, continua
procesul de integrare politica: din 1965, deciziile Consiliului de Ministri angajeaza
statele pe care le reprezinta; apoi iau nastere Parlamentul European si Curtea de Justitie.
Inceputurile Europei Unite nu au fost scutite de ezitari, concretizate in neimplicarea
Marii Britanii sau in refuzul Frantei de a accepta integrarea militara a Europei prin
crearea unei comunitati europene de aparare. Drumul spre integrarea reala era inca lung.

ROMANIA SI UNIUNEA
EUROPEANA
Dupa prabusirea comunismului, Romania a fost prima tara care a stabilit relatii
oficiale cu Comunitatea Europeana(martie 1990). Acorduri bilaterale comerciale
fusesera semnate din anii 1960, pe vremea deschiderii regimului Ceausescu spre
Occident. Aceste acorduri au fost suspendate dupa 1980, pe motivul incalcarii
drepturilor omului in Romania.
Pasi ai integrarii:
-1 februarie 1993: Romania a semnat acordul de asociere
-februarue 1995: Acordul intra in vigoare
-22 iunie 1995: Romania formuleaza cererea oficiala de aderare
-decembrie 1999: Negocierile de aderare se deschid pentru Romania odata cu asa-
numitul Grup de la Helsinki
- aprilie 2005: Romania semneaza Tratatul de aderare
-ianuarie 2007: aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana

ROMANIA SI UNIUNEA
EUROPEANA

Exista avantaje ale integrarii pentru Romania.
Din punct de vedere economic, Uniunea Europeana
este cea mai mare piata unica din lume, de doua ori
mai mare decat a Statelor Unite ale Americii si a
Japoniei, luate la un loc. Experienta aderarilor
anterioare arata ca, in timp, dupa aderare, Romania
poate inregistra cresterea nivelului de trai. Exista
avantaje decurgand din dobandirea de catre romani a
calitatii de cetatean al Uniunii Europene. Avantajele
de tipul celor de mai sus, la care se adauga asistenta
financiara consistenta si acordata in conditii care sa
stimuleze initiativa si performanta romaneasca,
exclude pierderea identitatii romanesti.

Semnarea tratatul de aderarare la
Uniunea Europeana
25 aprilie 2007
SISTEMUL POLITIC AL UNIUNII
EUROPENE
Sistemul politic al Uniunii Europene este definit de o serie de tratate
europene. Ultimul dintre aceste tratate este Tratatul de instituire a unei
Constituii pentru Europa. Tratatele actuale i viitoare stabilesc pentru politica
Uniunii Europene o serie de instituii. Sistemul politic rezultat din aceste acte
reflect prin structura sa principiul democratic al separrii puterilor n stat n
puterea legislativ, executiv i juridic, iar n ce privete procesul legislativ
urmrete principiile subsidiaritii i proporionalitii.
Consiliul European i Preedintele Consiliului European
Comisia European (Comisia UE)
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitri)
Parlamentul European
Curtea de Justiie a Comunitilor Europene
Curtea European de Conturi
INSTITUTIILE UNIUNII
EUROPENE
PARLAMENTUL EUROPEAN
Reprezinta, in viziunea Tratatului
de la Roma, din 1957, "popoarele
statelor reunite in cadrul Uniunii
Europene".
Parlamentul are trei functii
esentiale:
1. Legislativa
2. Imparte autoritatea in domeniul
bugetar cu Consiliul Uniunii Europene
3. Exercita un control democratic asupra
Comisiei

INSTITUTIILE UNIUNII
EUROPENE
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE:
Denumit i Consiliul de Minitri, reprezint,
mpreun cu Parlamentul European, ramura
legislativ a Uniunii Europene. Consiliul
Uniunii Europene este principalul organ
legislativ al Uniunii.
Consiliul Uniunii Europene nu este acelai
lucru cu Consiliul Europei, care este este o
organizaie internaional, complet
independent de UE. De asemenea nu trebuis
fie confundat cu Consiliul European, care este
o instituie diferit a Uniunii Europene, chiar
dac foarte apropiat de aceasta.

INSTITUTIILE UNIUNII
EUROPENE
COMISIA EUROPEANA:
Comisia european este organul executiv al
Uniunii Europene, avnd rolul de a ntocmi
proiecte de legi i de a monitoriza aplicarea
acestora. Comisia este un organ al Comunitilor
Europene, independent de statele membre, avnd
deci un caracter cu adevrat supranaional.
Sediul Comisiei: Berlaymont, Bruxelles
Comisarii acioneaz exclusiv la dispoziia
Uniunii i nu a rilor de origine.
TRATATELE UNIUNII
EUROPENE
- Tratatul de la Paris (CECA/CECO)
6 state - Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Belgia si Tarile de Jos au
semnat, la 18 aprilie 1951, la Paris, tratatul instituind Comunitatea Economic a
Crbunelui si Otelului.
- Tratatele de la Roma - CEE CEEA/Euratom
La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate 2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economica europeana si, pe de alta parte, Comunitatea europeana a
energiei atomice. Tratatele au fost ncheiate pentru o durata nelimitata.
- Tratatul de la Maastricht - Tratatul asupra Uniunii Europene
Tratatul a fost semnat la 7 februarie 1992, la Maastricht.
- Tratatul de la Nisa
Tratatul de la Nisa a fost semnat n februarie 2001. Cele mai importante
modificri: 1. Deciziile se iau prin ntrunirea majoritii calificate
2. Se introduce majoritatea dubl.

OBIECTIVELE UNIUNII
EUROPENE
Principalele obiective sunt:
promovarea progresului economic i social (piaa unic a fost instituit
n 1993, iar moneda unic a fost lansat n 1999);
s afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaional (prin
ajutor umanitar pentru rile nemembre, o politic extern i de
securitate comun, implicare n rezolvarea crizelor internaionale,
poziii comune n cadrul organizaiilor internaionale);
s instituie cetenia european (care nu nlocuiete cetenia naional,
dar o completeaz, conferind un numr de drepturi civile i politice
cetenilor europeni);
s dezvolte o zon de libertate, securitate i justiie (legat de
funcionarea pieei interne i n particular de libera circulaie a
persoanelor);
s existe i s se consolideze n baza dreptului comunitar (corpul
legislaiei adoptate de ctre instituiile europene, mpreun cu tratatele
fondatoare);



SIMBOLURILE U.E.
DRAPELUL:
ncepnd cu 26 mai 1986, drapelul
albastru cu dousprezece stele, adoptat n 1955
de Consiliul Europei, devine oficial drapelul
Comunitii Europene.
Stelele reprezint popoarele Europei,
formeaz un cerc, simbol al Uniunii,fiind
dispuse precum orele pe cadranul unui ceas;
numrul lor, invariabil 12,simbolizeaz
perfeciunea i plenitudinea i nu va fi
modificat.
Fiecare ar i pstreaz n continuare
propriul drapel.

SIMBOLURILE U.E.
IMNUL:
"Oda Bucuriei", preludiul celei
de-a patra pri a Simfoniei a IX-a
de Ludwig van Beethoven (la a
crei premier compozitorul era
deja complet surd), a fost adoptat
ca imn european de ctre efii de
stat i de guvern din rile Uniunii
Europene, reunii n cadrul
Consiliului European, n iunie
1985, laMilano.
Fiecare ar i pstreaz imnul
naional.

DEVIZA
ncepnd cu 4 mai 2000,
Europa are i o deviz.
n urma unui concurs la care
au participat 80.000 de tineri
europeni cu vrste cuprinse ntre 10
i 20 de ani, un mare juriu
european a reinut, dintre
numeroase propuneri, deviza:
"Unitate n diversitate".

SIMBOLURILE U.E.
MONEDA ()
ncepnd cu 1 ianuarie 1999,
euro a devenit moneda european
unic.
Bancnotele i monedele euro
au fost distribuite ncepnd cu 2
ianuarie 2002.
Sigla monedei euro este
inspirat din litera epsilon a
alfabetului grec, leagn comun al
civilizaiei europene, i de prima
liter a cuvntului Europa. Cele
dou linii paralele simbolizeaz
stabilitatea euro.

MEMBRII UNIUNII EUROPENE
BELGIA:
Capital: Bruxelles
Limba oficial: Neerlandeza,
Franceza, Germana
Sistem politic: Monarhie Constituional
Independen 1830
Suprafa: 30.510 km km (Locul 148)
Populaie: 10.445.852 loc. (Locul 79)
PIB : Total $316,2 Miliarde USD (Locul
30) - Per capita $29.707 USD
Moned: EURO

MEMBRII UNIUNII EUROPENE
FRANTA
Capital: Paris
Limba oficial: Franceza
Sistem politic: Republic
Preedinte: Nicolae Sarkozy
Suprafa - Total 674.843 km (Locul 42)
Populaie - 62.662.842 loc. (Locul 20)
PIB - Total $$1661 miliarde (Locul 7) - Per
capita $$27,600
Moned: Euro
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
GERMANIA
Capitala: Berlin
Limba oficiala: Germana
Sistem politic: Republica federala
Suprafaa: 357.021 km(locul 63)
Populatie: 82.314.900 (locul 13)
PIB: $2897 de miliarde(locul 3)
per capita $35.072
Moneda: Euro
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
ITALIA:
Capital: Roma
Limba oficial: Italiana
Sistem politic: Republic
Suprafa: Total 301.230 km (Locul 71)
Populaie: 58.751.711 loc (Locul 22)
PIB: $$1550 miliarde (Locul 8)
Per capita $$26,700
Moned: Euro
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
LUXEMBURG:
Capital: Luxemburg
Limba oficial: Luxemburgheza, Franceza,
Germana
Sistem politic: Monarhie
Suprafa: 2.586 km km (Locul 177)
Populaie: 468.571 loc. (Locul 167)
PIB: Total $$30,7 miliarde (Locul 92)
- Per capita $$66.821
Moned: Euro
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
OLANDA:
Capital: Amsterdam
Limba oficial: neerlandez
Sistem politic: Monarhie constituional
Suprafa: Total 41.526 km km (Locul 131)
Populaie: 16.135.992 loc. (Locul 59)
PIB: Total $$476,912 miliarde (Locul 18)
- Per capita $$29,412
Moned: Euro
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
DANEMARCA
Capital: Copenhaga
Limb oficial: danez
Sistem politic: monarhie
constituional
Suprafa: 43.094 km
Populaie: 5.447.084 (locul 109)
PIB: $256,3 de miliarde (loc 27)
PIB per capita $46.600
Moneda: coroana daneza
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
IRLANDA
Capital: Dublin
Limb oficial: irlandeza, engleza
Sistem politic: republica constitutionala
Suprafa: 70.280 km km(Locul 117)
Populaie: 3.969.558 loc. (Locul 121)
PIB: $$116,2 miliarde (Locul 53)
- Per capita $$29,600
Moneda: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII
SI IRLANDEI DE NORD
Capital: Londra
Limb oficial: englez
Sistem politic: monarhie constituional
Suprafa: 244.820 km (79)
Populaie: 60.209.500
PIB: $2373 de miliarde (locul 5)
PIB per capita $38.624
Moned: lir sterlin

MEMBRII UNIUNII EUROPENE
GRECIA:
Capital: Atena
Limba oficial: Greaca
Sistem politic: republic
Suprafa: 131,940 km km (locul 94)
Populaie: 10,665,989 loc. (locul 70)
PIB: $230.684 miliarde $ (locul 28)
- Per capita $21,017 $
Moned: Euro
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
PORTUGALIA:
Capital: Lisabona
Limba oficial: portughez
Sistem politic: republic
Suprafa: 92.391 km (locul 111)
Populaie: 10,605,870 loc. (locul 76)
PIB: $217.0 miliarde $ (locul 41)
- Per capita $20,673 $
Moned: euro
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
SPANIA
Capital: Madrid
Limba oficial: spaniola
Sistem politic: Monarhie
Suprafa: 504.782 km km (Locul 50)
Populaie: 44.108.530 loc. (Locul 28)
PIB: $885,5 miliarde (Locul 13)
- Per capita $$22,000
Moned: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE
AUSTRIA
Capital: Viena
Limba oficial: German
Sistem politic: Republic Federal
Suprafa: 83.871 km (Locul 112)
Populaie: 8.150.835 loc. (Locul 86)
PIB: $267 Miliarde USD (Locul 35)
- Per capita $32.962 USD
Moned: EURO
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
FINLANDA:
Capital: Helsinki
Limbi oficiale: finlandez i suedez
Sistem politic: republic parlamentar
Suprafa: 338.145 km(loc 65)
Populaie: 5.238.460
PIB: $199 de miliarde
(loc 31)
Per capita $37.988
Moned: euro
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
SUEDIA
Capital: Stockholm
Limb oficial: suedez
Sistem politic: monarhie constituional
Suprafa: 449.964 km (loc 55)
Populaie: 9.127.058 (loc 88)
PIB: $371,5 de miliarde (loc 20)
PIB per capita $40.764
Moned: coroan suedez
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
CIPRU
Capital: Nicosia
Limba oficial: Greac i Turc
Sistem politic: Republic
Suprafa: 9.253 km (Locul 161)
Populaie: 767.314 (Locul 155)
PIB: $$ 16,745
Per capita $$ 20,669
Moned: n zona greac: lir cipriot
n zona turc: lir turceasc
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
ESTONIA
Capital: Tallinn
Limb oficial: eston
Sistem politic: republic
Suprafa: 45.226 km (loc 132)
Populaie: 1.342.409 (loc 151)
PIB (nominal):$13,1 de miliarde (loc 92)
Per capita $12.203
Moned: coroan eston
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
LETONIA
Capital: Riga
Limba oficial: leton
Sistem politic: republica
Suprafa: 64.589 km (Locul 121)
Populaie: 2.331.500 loc. (Locul 137)
Moned: Lats
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
LITUANIA
Capital: Vilnius
Limba oficial: lituanian
Sistem politic: Republic parlamentar
Suprafa: 65.200 km (Locul 128)
Populaie: 3.436.561 loc. (Locul 125)
PIB: $30.080 milioane $ (Locul 85)
Per capita $$8400
Moned: Litas
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
MALTA:
Capital: Valletta
Limba oficial: Malteza, Engleza
Sistem politic: republic
Suprafa: 316 km (locul 185)
Populaie: 402 668 loc. (locul 165)
PIB: $7.574 miliarde $ (locul 144)
Per capita $19,302 $
Moned: lir
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
POLONIA
Capital: Varovia
Limb oficial: polonez

Sistem politic: republic
Suprafa: 312.683 km (locul 69)
Populaie:38.518.241(Loc 31)
PIB (nominal): $365 de miliard (loc 23)
PIB per capita: $10.000 $
Moned: zlot polonez
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
REPUBLICA CEHA
Capital: Praga
Limba oficial: Ceha
Sistem politic: Republic
Suprafa: 78.866 km km (Locul 114)
Populaie: 10.241.138 loc. (Locul 79)
PIB: $198,978 Miliarde USD (Locul 41)
Per capita $19.488 USD
Moned: coroan ceh
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
SLOVACIA
Capital: Bratislava
Limba oficial: Slovaca
Sistem politic: republic
Suprafa: 48.845 km km (locul 127)
Populaie: 5.414.937 loc. (locul 103)
PIB $87.129 miliarde $ (locul 59)
Per capita $9.305 $
Moned: coroan slovac
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
SLOVENIA
Capital: Ljubljana
Limba oficial: Slovena
Sistem politic: Republic
Suprafa:20.273 km (Locul 150)
Populaie: 2.011.473 loc. (Locul 145)
PIB: $$36,82 miliarde (Locul 81)
Per capita $$19,000
Moned: Euro
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
UNGARIA
Capital: Budapesta
Limba oficial: Ungar
Sistem politic: Republic constituional
Suprafa: 93.030 km (Locul 108)
Populaie: 9.981.334 loc. (Locul 80)
PIB: $$162,29 miliarde (Locul 49)
Per capita $$16,627
Moned: Forint
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
BULGARIA
Capital: Sofia
Limba oficial: bulgar
Sistem politic: republic
Suprafa: 110.910 km (Locul 102)
Populaie: 7.322.000 loc. (Locul 88)
PIB: $66.113 Miliarde USD (Locul 65)
Per capita $9.600 USD
Moned: Leva
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
ROMANIA
Capital: Bucureti
Limb oficial: romn
Sistem politic: Republic parlamentar
Suprafa: 238.392 km(Locul 82)
Populaie: 22.303.522 (locul 50)
PIB (nominal) $157,6 de miliarde (locul 41)
PIB per capita $7.311
Moneda: Leul
Elevii de liceu si Integrarea Europeana
Sondaj de opinie
Raport 2006

Europa se construieste. Iata o mare speranta, care se va
infaptui numai daca se va tine cont de istorie: o Europa fara istorie ar
fi orfana si nenorocita. Pentru ca ziua de astazi se trage din cea de ieri,
iar ziua de maine este rodul trecutului. Un trecut ce nu trebuie sa
pralizeze prezentul, ci sa-l ajute sa fie diferit in fidelitate si nou in
progres. Intre Atlantic, Asia si Africa, Europa noastra exista cu
adevarat de o vreme extrem de indelungata, desenata de geografie si
modelata de istorie, inca din timpurile in care grecii i-au dat numele pe
care il poarta.Viitorimea trebuie sa se sprijine pe aceste mosteniri care,
inca din Antichitate, ba chiar din preistorie, au imbogatit Europa
treptat, facand-o extraordinar de creativa in unitatea si diversitatea ei,
inclusiv intr-un context mondial mai amplu.
Jacques Le Goff, coordonatorul colectiei Constructia Europei