Kinetoterapia in af. Respiratorii - Curs 4 13.10.

2010

- 1 - 1


III. Reglarea chimic a respiratiei
(continuare curs 3)


In acidoza metabolica se gasesc in sange concentratii crescute de ioni de H
+
,
si concentratii scazute de ioni de carbonat HCO3. In lichidul extracelular cerebral,
scaderea bicarbonatului este intarziata. Aceasta scadere va antrena cresterea
concentratiei de ioni de H
+
, o acidoza la nivel cerebral.
In acest fel, centrii nervosi vor stimula respiratia si se va produce
hiperventilatia.
Daca in aceste situatii acidoza metabolica va fi compensata prin
administrarea de bicarbonat de sodiu (NaHCO
3
) intravenos, acidoza se va reduce la
nivel periferic dar nu la nivelul lichidului extracelular cerebral.
Starea de acidoza cerebrala se va mentine cateva ore, timp in care se va
mentine si hiperventilatia deoarece lichidul extracelular cerebral ramane acid in
timp ce sangele se alcalinizeaza.

IV Reglarea corticala a respiratiei


Reglarea voluntara a respiratiei
Regalrea corticala a respiratiei explica controlul voluntar al respiratiei.
Hiperventilaia voluntar este mult mai important dect cea rezultat n urma
controlului subcortical. Pe de alta parte apneea voluntar poate fi mult prelungit
fa de cea involuntara, produs de mecanismele subcorticale. Respiraia este foarte
important n timpul vorbitului, cntatului, fluieratului sau suflatului n diferite
instrumente, toate aceste actiuni realizandu-se pe expir. Pe parcursul sesfasurarii
lor, respiraia este reglat la nivel cortical i este numai voluntar.
O alt dovad a controlului voluntar este posibilitatea de a forma reflexe
condiionate ale respiraiei, hiperventilaia dinaintea efortului fizic sau dinaintea
imersiei fr tub de O
2
. Sediul excitaiilor corticale respiratorii este la nivelul ariilor
somato-motorii i premotorii, iar sediul inhibiiilor corticale respiratorii se
regaseste pe feele mediale i inferioare ale emisferelor cerebrale.
Sistemul limbic este sediul proceselor afective i emoionale care
influeneaz activitatea respiratorie. Frica, furia i emoiile pozitive duc la
hiperpnee dup o scurt perioad de apnee.
Mezencefalul i diencefalul exercit la rndul lor influene asupra centrilor
bulbari prin intermediul sistemului reticulat activator. Aceasta explica o serie de
procese vegetative generale i procese metabolice cum sunt termoreglarea si
Kinetoterapia in af. Respiratorii - Curs 4 13.10.2010

- 2 - 2
adaptrile hemodinamice la efort, care se realizeaz cu modificri ventilatorii.
Cerebelul este implicat n controlul respiraiei n special n cel voluntar, dar i n
modificrile posturale, el reprezentnd o staie nervoas pentru reflexele
proprioceptive pornite de la fusul neuromuscular, de la organul tendinos Golgi sau
de la nivel articular.
n concluzie exist o multitudine de ci prin care vantilatia pulmonara poate
fi influentata de SNC. Se mai descriu i alte modaliti n care ventilaia este
modificata sau antrenata, si anume:
reflexele respiratorii la frig,
reflexele respiratorii durere,
modificarea amplitudinii si/sau frecventa la miscarile membrelor,
in raport cu peristaltismul intestinal, cu distensia/contracia viscerelor,
modifcri intestinale,
schimbrile de ritm cardiac.


Mecanisme de aprare bronho-pulmonar

Aerul atmosferic conine o multitudine de elemente poluante care vin n
contact cu suprafaa structurilor pulmonare (supraf. arborelui brobsic si suprafata
de schimb alveolar) apreciat la aproximativ 140 m
2
.
n 24 de ore cel puin 10.000 l de aer trec prin plmn (aprox.18 resp/min x
aprox. 500 ml aer/resp). n mediul urban inhalm n curs de o zi peste 10 milioane
de particule cu diferite compoziii sau dimesiuni.
Kinetoterapia in af. Respiratorii - Curs 4 13.10.2010

- 3 - 3
Agresorii respiratori se grupeaz n:
particule minerale i organice care ptrund n plmn la diferite niveluri n
funcie de dimensiune, form geometric, grad de hidratare sau ncrcare
electric
bacterii i virusuri
ageni gazoi care devin agresivi pentru aparatul respirator prin procese de
oxidoreducere i de acidifiere a mucoasei
corpi toxici sub form de particule sau gaze plumb, calciu, cadmiu, molibden
elemente climatice cea, temperaturi sczute, cureni, uscciune, vantul,
aeroionizarea pozitiva
Aciunea acestor factori nocivi asupra organismului depinde de 2 factori:
1. de gradul de ptrundere, retenie (reinere) i eliminare a substanelor ce
contamineaz aerul inspirat (aerocontaminantilor)
2. de receptivitatea terenului n care sunt implicai factorii genetici ce induc
carene imunitare sau stri de hipersensibilitate alergic local, stri patologice
preexistente.
Aciunea agenilor agresivi depinde de compoziia i cantitatea lor, de durata
inhalarii, dar i de tropismul lor (predispozitia unor tesuturi de a fi agresionate de
anumiti factori):
Siliciul si azbestul cresc sinteza colagenului inducand procese fibrozante.
Ozonul determin leziuni ale mucoasei broniolei distale.
Anhidrida sulfuric afecteaz cilii vibratili.
Oxizi de azot determin bronhoconstricie i pareza cililor.
Fibrele de bumbac distrug macrofagele alveolare.
La nivelul mucoasei bronice agresionate se va produce alterarea aparatului
mucociliar, iritaie cu hipersecreie, alterarea cililor sau paralizia lor, hipertrofia
glandei secretorii i hiperplazia celulelor calciforme.
La nivelul alveolar se produce hipersecreie de surfactant, proliferarea
macrofagelor in paralel cu distructia lor, dup care se declaneaz procese
imunologice de tip umoral sau celular i diferenieri celulare.
Leziunile finale ale aparatului respirator care apar sub aciunea agenilor
poluani sunt de 3 tipuri principale
iritaii tonice,
alergice,
carcinogenetice.
Aceste tipuri determin boli ca:
bronita cronic,
astmul bronic,
bronidita obliterant,
cancerul bronho-pulmonar,
pneumogonioze
Kinetoterapia in af. Respiratorii - Curs 4 13.10.2010

- 4 - 4
Boala apare n 2 condiii:
a) cnd poluarea este foarte intens depind capacitatea de aprare a organismului
b) cnd mijloacele de aprare sunt insuficiente genetic sau se datoreaz unei boli
preexistente
Sistemele de aprare bronhopulmonare sunt repartizate de-a lungul ntregului
tract respirator de la nivelul nasului pn la membrana de schimb gazos.
Exist 3 niveluri de aprare:
1. sistemul de aprare local bronho-pulmonar
2. sistemul limforeticular de imunitate celular i umoral
3. sistemul de aprare mezenchimal

1.Apararea locala
Aprarea local are o autonomie i se realizeaz prin 3 mecanisme
principale:
A. aprarea mucociliar mecanic
B. aprarea macrofagic
C. aprarea antiinfecioas i de detoxifiere.

Alte mijloace de aprare fiziologice:
- filtrul nazal care reine 50 % din totalul particulelor inhalate, iar particulele cu
diametrul mai mare de 3-5 m fiind retinute in proportie de chiar 90%
- reflexul de tuse sau strnut care contribuie la evacuarea secreilor ncrcate cu
particulele inhalate
- bronhoconstricia ca i deglutiia pot fi considerate mijloace de aprare prin
blocarea accesului spre cile respiratorii
Astfel se opreste patrunderea multor factori agresivi in special de natura
gazoasa.

A. Aprarea mucociliar mecanic
Este prezent de la nivelul traheei pn la nivelul bronhiolei terminale
(exclusiv), adica pe tot traectur respirator acoperit cu epiteliu cilindric ciliat si
mucipar.
Sistemul mucociliar este format din stratul de mucus pelicular de la suprafaa
epiteliului bronic care este deplasat in sens orofaringian prin micarea cililor
vibratili, asemanator unei benzi rulante transportoare. Straul de mucus reine la
suprafa particulele poluante pe care le evacueaz la exterior realiznd clearence-
ul (curarea) bronic.
Prin acest mecanism se elimin i produse rezultate din activitatea alveolar
i bronic metabolii i resturi celulare. Unele componente ale mucusului au rol
n detoxifiere parial a unor gaze toxice bioxidul de sulf. Mucusul conine
anticorpi naturali lizozim (un complex enzimatic), interferon, imunoglobuline cu
rol antimicrobian si antigenic.
Kinetoterapia in af. Respiratorii - Curs 4 13.10.2010

- 5 - 5

Aparatul mucociliar este compus din sistemul mucosecretor i sistemul ciliar
vibratil.
1. Sistemul mucosecretor este format din 2 componente:
glandele bronice, relativ rare, cu o densitate de 1/1 mm
2
de epiteliu bronic; ele
sunt situate profund n submucoas i prezint canale de excreie catre lumenul
bronsic
celule caliciforme mucipare cu densitate 1 la 5 celule ciliate, mpreun cu care
formeaz epiteliul traheobronic.

Secreia celulelor caliciforme este stimulat de iritatia directa locala , in timp
ce secretia de glande bronsice este stimulata de sistemul vegetativ parasimpatic.
Mucusul este un fluid vscos elastic care se dispune ntr-un strat de 5-7 m
la suprafaa epiteliului in 2 straturi:
1. stratul sol mai fluid,n care bat cilii, are o grosime de 5 m
2. stratul gel mai dens, la suprafata, cu o grosime de 1-2 m, in care se fixeaz
diverse particulele favorizandu-le transportul ca pe o band rulant.


Secreia zilnic la persoane sanatoase este de 10-100 ml mucus, uneori putandu-se
dubla sau chiar tripla.
Creterea secreiei este o reacie la factori agresivi ai aerului i are la baz, pe
de o parte creterea activitii secretorii, pe de alt parte creterea numrului de
elemente secretoare (glande si celule) n detrimentul celulelor ciliate la nivelul
bronsiilor.
Kinetoterapia in af. Respiratorii - Curs 4 13.10.2010

- 6 - 6
Mucusul conine 96 % ap si un complex de substane format in principal din
mucine si enzime si mai puin aminoacizi, acizi nucleici, imunoglobuline, electrolii.
Secreia mucoasei are roluri multiple:
- protecia i lubrefierea epiteliului bronic
- meninerea echilibrului hidroelectrolitic local
- detoxifierea local
- meninerea lumenului bronic deschis
- favorizarea bronhomotricitii
Secreia de mucus este influenat si de substane medicamentoase:
pilocarpina, stimulantele receptorilor betaadrenergici, acetil colina determin
hipersecreie i modificarea compozitiei mucusului cu creterea vscozitatatii sale,
fenomen urmat de reducerea vitezei de deplasare a mucusului catre exterior;
Acest fenomen se intalneste in bronsita cronica.
De retinut ca stimularea receptorilor 1 adrenergici (sensibili la variatia
noradrenalinei) inhiba mucogenexa.
Hipermucogeneza (hipervascozitatea) mucusului produsa de tulburari ale
functionarii celolelor secretoare sau de alterarea transportului mucusului pot
reprezenta momentul de declansare al unui cerc vicios care sta la baza sindromului
abstructiv bronsic.


O serie de substane externe influeneaz secreia i constituia mucusului.
substanele secretomotrice vegetale sau chimice, de tipul teiului, benzoatului
de sodiu, acetatul de amoniu care cresc concentraia apei din mucus favorizand
eliminarea lui (ex: ceaiul de tei si siropul pentru copii)
substante enzimatice de tipul tripsinei ( chimotripsina) care sunt iritante
bronsice
substane reductoare - acizi, vit. C i cisteina, care distrug legtura ntre
macromolecule de mucus scazandu-le densitatea si permitand eliminarea mai
usoara
Kinetoterapia in af. Respiratorii - Curs 4 13.10.2010

- 7 - 7
substane cu actiune directa asupra moleculelor de mucina distrugndu-le
structura (mucolitice pentru raceli)
substane alcaloide bromhexina - care cresc volumul sputei acionnd ca un
spun scazand tensiunea superficial a stratului vascos
substane antifibrilare - care rup legturile dintre mucine i proteine fluidizand
mucusul pentru a fi mai usor de eliminat
apa distilat - care crete gradul de lichifiere prin hidratarea mucusului