COORDONATELE PSIHOLOGICE

ALE RECUNOASTERII
COMITERII FAPTELOR DE LA
REFUZUL RECUNOASTERII LA
MARTURISIRE
1
CUPRINS
INTRODUCERE
CAP I-CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA
PSIHOLOGIA INTEROGATORIULUI JUDICIAR
1.1. Notiunea interogatoriului judiciar coordonate psihologice ale activitatii de
interogare.
1.2. Caracteristicile interogatoriului.
1.3. Planurile situationale.
1.4. Etapele ascultarii invinuitului sau inculpatului.
1.5. Procedee tactice de interogare a invinuitului sau inculpatului.
CAP II ASPECTE DEFINITORII ASUPRA COMPORTAMENTULUI
SIMULAT
2.1. Notiuni si definitii ale comportamentului simulat.
2.1.1. ndicatori ver!ali" motori si fi#iologici ai conduitei simulate in
e$presia aparenta.
2.2. %atricea infractionala &culpa!ili#atoare' repere orientative
2.2.1. (inamica secventelor comportamentale.
2.2.2. Etiologia suportului psihologic &mo!ilul" tre!uinta" motivul" idealul"
conceptia" scopul'.
2.3. %atricea morala
CAP III REPERE ORIENTATIVE ASUPRA SENTIMENTULUI DE
VINOVATIE DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGIEI JUDICIARE
3.1. )olul si importanta psihologiei judiciare in detectarea vinovatiei ca atitudine
psihica si realitate juridica.
3.2. nvestigarea sentimentului de vinovatie.
3.3. Consideratii psihologice asupra aspectelor comportamentului post*infractional
al delincventilor.
3.4. +ta!ilirea sentimentului de vinovatie din perspectiva elementelor psihologice
ale marturisirii infractiunii.
CAP IV PROBLEMATICA PSIHOLOGICA A RELATIEI
ANCHETATOR - ANCHETAT
A. INFRACTORUL PSIHOLOGIE SI PORTRET
4.1. Notiuni caracteristice ale personalitatii infractorului
4.1.1. (isfunctii criminogene ale personalitatii.
4.1.2. Particularitati tipologice la infractori.
4.1.3. Caracteristici psihologice ale diferitelor categorii de infractori.
B. ANCHETATORUL PSIHOLOGIE SI PORTRET
4.2. Caracteristici esentiale ale personalitatii anchetatorului.
4.2.1. ,spectele psihologice cu privire la calitatile anchetatorului.
4.2.2. Calitati psiho*intelectuale si moral*afective ale anchetatorului.
4.2.3. ntima convingere si eroarea judiciara.
4.2.4. -ipuri de anchetatori.
2
4.3. ,spectele psihologice ale comportamentului infractorului in !iroul de ancheta
judiciara anali#area comportamentului e$presiv.
4.4. Contracararea atitudinilor de re#istenta la interogatoriu reguli tactice de
opo#a!ilitate si confruntare.
4.5. Coordonate psihologice ale recunoasterii comiterii faptei.
CAP V STUDIU APLICATIV
+peta nr. 1
+peta nr. 2
+peta nr. 3
+peta nr. 4
+peta nr. 5
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE CONSULTATIVA
3
INTRODUCERE
Modul n care se desfaoara ancheta judiciara, se
administreaz probele existente i se interogheaz
martorii i persoanele b nuite, este esen ial pentru
descoperirea i pedepsirea f ptuitorului. De aceea,
procedeele utilizate de anchetator cu scopul determin rii
infractorului sa recunoasc i sa m rturiseasc fapta ilicita
comisa prezint o deosebita importanta.
Practica judiciara releva o serie de cazuri, situa ii i
posibilitatea de abordare a infractorului n raport de
gravitatea faptei s vrite, de gradul de pericol al
f ptuitorului pentru societate i de rezistenta manifestata
de acesta n timpul audierilor.
ecesitatea de inerii unor cunotin e de psihologie
temeinice rezida din importanta stabilirii procedeului tactic
optim folosit de anchetator pentru a ob ine informatii
pertinente referitor la cauza instrumentata.
Prin urmare, psihologia judiciara este mai mult decat
un ansamblu de reguli de care anchetatorii trebuie sa tina
seama. !onstituie posibilitatea existenta la indemana
omului de a patrunde n mintea infractorului, sondandu"i
amintirile, sentimentele i mai ales trairile n incercarea de
a descoperi date i probe n scopul descoperirii adevarului
i aplicarii legii.
4
CAP. I
CONSIDERATII INTRODUCTIV-GENERALE CU PRIVIRE LA
PSIHOLOGIA INTEROGATORIULUI JUDICIAR
1.1. Notiun! int"o#!to"iu$ui %u&i'i!" - 'oo"&on!t ()i*o$o#i' !$
!'ti+it!tii & int"o#!".
-ermenul de ancheta judiciara nu isi gaseste consacrarea .n Codul de
procedura penala" insa .n literatura de specialitate /i .n lim!ajul curent" termenul este
utili#at pentru a desemna ceea ce Codul de procedura penala denumeste urmarire
penala.
0n tratatele de procedura penala" urmarirea penala este considerata o fa#a
distincta a procesului penal" preci#andu*se ca 1urmarirea penala se identifica cu un
comportament procesual cu un rol !ine definit .n procesul penal" deoarece" .n cadrul
ei" se reali#ea#a anumite activitati specifice prin care se dovedeste e$istenta sau
ine$istenta infractiunilor" stiut fiind ca marea majoritate a faptelor penale nu pot fi
dovedite prin pro!e preconstituite. (e asemenea" .n codul urmaririi penale sunt
desfasurate activitati specifice pentru identificarea autorilor infractiunilor" initial
necunoscute2.
1
(in perspectiva psihologica" urmarirea penala este o suma de relatii
interpersonale ale unui subiect constant, reprezentantul organului de urmarire
penala i ceilalti participanti, parti sau subiecti ai precesului.
Potrivit !"t. ,-- &in Co&u$ & ("o'&u"! (n!$! 1urmarirea penala are ca
o!iect strangerea pro!elor necesare cu privire la e$istenta infractiunilor" la
identificarea faptuitorilor /i la sta!ilirea raspunderii acestora" pentru a se constata
dac3 este sau nu ca#ul sa se dispuna trimiterea .n judecata2.
(in punct de vedere tehnico*tactic prin strangerea probelor se intelege atat
operatia de adunare a pro!elor" cat /i e$aminarea /i evaluarea lor pentru a se
constata dac3 sunt suficiente" .n vederea luarii hotararii privind trimiterea sau
netrimiterea cau#ei .n judecata.
Prin identificarea faptuitorilor" legiuitorul a vrut sa preci#e#e ca .n codul
urmaririi penale" pro!ele adunate tre!uie sa ajute la depistarea celor care au
4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.
Neagu I., Drept procesual penal, Ed. Academiei Romane, ucuresti,1!"" pag. #$%.
5
savarsit fapta penala" intelegandu*se atat sta!ilirea faptului ca urmarea socialmente
periculoasa se datorea#a unei activitati umane" cat /i aflarea datelor de identitate ale
celui care a savarsit fapta penala. Prin stabilirea raspunderii se intelege ca pro!ele
adunate tre!uie sa contri!uie nu numai la lamurirea aspectelor privind fapta penala"
ci tre!uie sa $u'i&. /i !)('t$ $#!t & +ino+!ti! 0!(tuito"u$ui.
1
0n o!iectul urmaririi penale" de asemenea" se inscrie /i identificarea &ictimei
infractiunii" desi acest lucru nu este preva#ut .n art. 255. ,ceasta activitate este
necesara pentru re#olvarea laturii penale /i laturii civile a cau#ei penale.
(eoarece marea majoritate a infractiunilor se savarsesc su! semnul
clandestinitatii" descoperirea /i administrarea pro!elor presupune o munca de inalta
calificare /i maiestrie profesionala adaptata la 1particularitatile fiecarui ca# .n
parte2.
2
6na din modalitatile de a!ordare a persoanei de*a lungul procesului penal este
ascultarea perceputa ca fiind 1desfasurarea procesului penal" atat .n cursul urmaririi
penale cat /i al judecatii este de neconceput fara ascultarea celui .n jurul caruia se va
concreti#a intreaga activitate a organelor judiciare /i a partilor" purtatorul celor mai
ample /i utile informatii * invinuitul sau inculpatul2.
3
,scultarea repre#inta actul procedural prin care anumite persoane" invinuitul
sau inculpatul" celelalte parti" martorii" care detin informatii .n legatura cu
infractiunea sau faptuitorul acesteia" sunt chemate sa ofere e$plicatii .n fata
organelor judiciare penale. ,laturi de termenul de ascultare este utili#at /i termenul
de audiere" iar atunci '!n& '$ !u&i!t )t in+inuitu$ )!u in'u$(!tu$1 !'!)t!
!'ti+it!t )t &nu2it! int"o#!to"iu.
Principala modalitate de o!tinere a informatiilor .n cadrul procesului penal
este reproducerea orala care are doua forme 7 relatarea li!era a faptelor percepute /i
raspunsurile la intre!arile adresate de anchetator.
0n literatura de specialitate termenul de interogatoriu este impropriu folosit"
fiindu*i redusa aria de activitate. ,stfel" termenul cuprinde doar momentul adresarii
intre!arilor /i al primirii raspunsurilor" neacoperind .n totalitate sensul acestui act
procedural.
Cu toate acestea" interogatoriul poate fi definit ca fiind 1contactul
interpersonal ver!al" relativ tensionat emotional" desfasurat sistematic /i organi#at
stiintific" pe care il poarta repre#entantul organului de stat cu persoana !anuita" .n
scopul culegerii de date /i informatii despre o fapta infractionala .n vederea
4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1 .
Neagu I. 'ratat de procedura penala, Ed. (ro, ucuresti, 1!!), pag. )*+.
%
. ,tancu E., -riminalistica, Ed. Actami, ucuresti, 1!!+, pag. #..
#
. Aurel -iopraga/-riminalistica 'ratat de 'actica Ed. 0amma, ucuresti 1!!. pag1*!
8
prelucrarii /i lamuririi imprejurarilor .n care s*a comis fapta" a identifica faptuitorul
/i .n functie de adevar a sta!ili raspunderile2.
1
-eoria .n materie" dar mai ales practica" conturea#a o serie de strategii /i
tactici de interogare 2 7
1. 9ie se pleaca de la faptuitor spre 1scena crimei2 /i de aici la
pro!atiune" &pro!ele sunt o!tinute de la faptuitor su! presiuni':
2. 9ie se pleaca de la identificarea" recoltarea /i e$ploatarea urmelor
scenei crimei" constructul pro!atoriu fiind ela!orat e$clusiv de psihologul
criminalist:
3. 9ie se e$ploatea#a constructul dinamic de identificare /i e$ploatare
atat nevoilor interne &determinari motivationale' cat /i a presiunilor e$terne apte sa
conduca la marturisire:
4. 9ie se e$ploatea#a incapacitatea de riposta psihica /i fi#ica a
faptuitorului de a se apara:
5. 9ie se recurge la constrangeri generatoare de marturisiri prin
utili#area unor proceduri de tortura" rele tratamente" provocare de dureri fi#ice /i
psihice" a!u#uri &incatusari" amenintari" infometari" epui#ari" agresiuni sonore"
luminoase'*actualmente unanim apro!ate de legislatia statelor democratice.
Prin urmare" este clara su!linierea unei pregatiri corespun#atoare inainte de
interogatoriu /i a corectitudinii /i integritatii profesionale .n timpul acestuia.
%odelul recomandat consta intr*o serie de operatii codificate su! denumirea de
PE,CE 7din practica anglo*sa$ona.
P * pregatire /i planificare &proceduri premergatoare interogatoriului'.
E * angajarea /i e$plicarea &la inceputul interogatoriului se incearca o
sta!ilire a raportului /i asigurarea unei schite a motivelor interogatoriului'.
, * conta!ili#area &stadiul .n care a ajuns declaratia'.
C * closure &interogatului i se da posi!ilitatea de a pune intre!ari" este
informat .n legatura cu ceea ce se va intampla la urmatoarea sedinta'.
E * evaluare &dupa fiecare interogatoriu" informatia o!tinuta este
corelata cu conte$tul spetei'.
Pentru planificarea interogatoriului sunt recomandate urmatoarele principii 7
1. ntelegerea scopului interogatoriului.
2. +chita o!iectivelor interogatoriului.
3. )ecunoasterea /i intelegerea aspectelor legale ale pro!ei.
4. Evaluarea necesitatii unei pro!e /i de unde poate fi o!tinuta.
5. ,nali#a pro!ei care deja este la indemana.
8. ntelegerea Codului de Procedura.
;.,!ordarea fle$i!ila a interogatoriului
1
utoi '., Note de curs, 1acultatea de Drept

2,piru 3aret4, 1!!)5%***.
%.utoi ', Interogatoriul, (sihologia confruntarii 6n procesul judiciar, Ed. (inguin oo
;
Principalul scop al interogatoriului judiciar este de a o!tine informatii /i
relatari faptice de la cei intervievati. +copul /i natura interviului va depinde de ca#ul
investigat" de circumstantele /i particularitatile sale. 6nele interogatorii" care sunt
cele referitoare la ca#uri simple implica numai descrierea directa a evenimentului"
iar persoana face o pre#entare li!era a ceea ce a o!servat. nterogatoriile sunt mai
e$tinse atunci cand informatia implica descrieri ale unor evenimente de anvergura"
cand descrierea emotiilor" gandurilor /i intentiilor devin foarte importante.
1.
,urse de eroare 6n cadrul interogatoriului.
E$ista mai multe moduri .n care un interogatoriu poate implica erori 7
1. )elatarea o!tinuta este incompleta sau falsa.
2. Cand circumstantele /i natura interogatoriului fac ca declaratia o!tinuta sa
nu fie admisa de instanta.
3. Cand o serie de erori judiciare su!minea#a increderea cetatenilor .n
sistemul justitiei penale.
4. Cand oamenii reactionea#a la interogatoriu cu ostilitate" deoarece au
convingerea ca au fost presati sa dea o declaratie.
5. Cand anchetatorul nu reuseste sa o!tina declaratii de la cei care refu#a sa
coopere#e.
8. Cand interogatul sufera tul!urari de stres post*traumatic" .n urma
interogatoriului.
1.,. C!"!'t"i)ti'i$ int"o#!to"iu$ui 'on0o"2 ("!'ti'ii %u&i'i!".
Caracteristicile esentiale ale interogatoriului judiciar sunt 7
1. opo#a!ilitatea intereselor.
2. inegalitatea statului.
3. tensiunea comportamentului e$presiv.
4. demers rectiliniu" neuniform.
8. intimitatea" stresul /i riscul.
1. 7pozabilitatea intereselor * spre deose!ire de anchetator care este motivat
de prestigiul profesional" de aflarea adevarului cu privire la fapta /i faptuitor"
infractorul este motivat de apararea li!ertatii /i diminuarea responsa!ilitatii sale .n
cau#a respectiva.
4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.
utoi '., Interogatoriul, (sihologia confruntarii 6n procesul judiciar, Ed. (inguin
oo8, ucuresti, %**), pag. )%.
<
%. Inegalitatea statutului * inculpatul apare .n po#itia celui care a savarsit
infractiunea" .n po#itia celui care incalcand legea tre!uie sa suporte consecintele.
=rganul judiciar este investit cu autoritatea de stat" cu prerogativele proprii
functiei pe care o e$ercita. ,re posi!ilitatea de a tine su! un permanent control pe
cel interogat" de a o!serva indicii psihologice caracteristice starilor de emotivitate"
de a o!serva modul de comportament .n vederea identificarii momentelor
psihologice de alternare /i diversificare a procedeelor tactice de ascultare. (e
asemenea" organul judiciar se poate folosi /i de 1elementul surpri#a2 atunci cand
detine informatii /i date" #druncinand re#istenta opusa.
,spectul de inegalitate /i avantaj pentru faptuitor consta /i .n aceea ca .n timp
ce organul de urmarire penala foloseste .n e$clusivitate mijloace legale" inculpatul
se poate folosi de orice mijloace" chiar /i ilegale fara a fi sanctionat .n mod e$pres.
#. 'ensiunea comportamentului e9presi& * .n timpul interogatoriului"
invinuitul isi dirijea#a comportamentul .n mod constient" tinand seama de situatia
pre#enta /i de consecintele faptelor sale.
0n timpul interogatoriului" anchetatorul tre!uie sa tina seama de anumite
categorii de manifestari 7
a' trasaturile de comportament ale invinuitului .n momentul cand este
introdus .n ca!inet:
!' e$presiile emotionale &modificari de paloare" spasm glotic':
c' gandirea &rationamentele /i judecatile pe care le face invinuitul"
argumentatia logica':
d' atitudinea sociala a invinuitului este pusa .n evidenta de
comportamentul pe care il are fata de anchetator /i modul .n care raspunde la
intre!ari.
1
). Demers rectiliniu, neuniform
(e o!icei infractorii" /i mai ales infractorii oca#ionali" ajung sa marturiseasca
faptele comise" insa1 & '$ 2!i 2u$t o"i "+in !)u("! '$o" &'$!"!t" negand
cu inversunare sau facand recunoasteri incomplete mai ales atunci cand il percep pe
anchetator ca fiindu*le inferior" fie ca posi!ilitate de gandire" fie .n raport cu datele
/i dove#ile pe care le detine.
+. Intimitatea, stresul i riscul.
0n ca!inetul de interogare nu tre!uie sa patrunda alte persoane" camerele
tre!uie sa fie i#olate fonic" sa ai!a lumino#itate /i confort minim. ,nchetatorul
4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.
ogdan '., -urs de (sihologie judiciara, 'ipografia in&atamantului, ucuresti, 1!+$.
>
tre!uie sa castige increderea invinuitului astfel incat acesta sa treaca peste
sentimentul de rusine" peste starea de teama.
)iscul profesional este o realitate pe care anchetatorul /i*l asuma .n mod
constient din perspectiva profesionistului.
1
1.3. P$!nu"i$ )itu!tion!$
-ensiunea anchetei judiciare este esentiala pentru aflarea adevarului"
desfasurandu*se pe mai multe planuri care reflecta confruntarea dintre anchetator"
tehnic /i plin de imaginatie /i infractor" care speculea#a orice amanunt. 0n literatura
de specialitate" sunt mentionate mai multe planuri situationale 7
1. 6n prim plan situational este acela .n care datele despre infractiune
sunt cunoscute atat de infractori cat /i de anchetator. ,cesta este un plan situational
deschis&e$emplu 7 in0"!'tiuni$ 0$!#"!nt'.0n aceasta situatie pot e$ista unele
capcane psihologice determinate de faptul ca infractorul" cunoscand datele pe care le
detine anchetatorul despre infractiunea comisa" le poate nega" considerand ca nu
sunt puse suficiente date impotriva sa" sau" dimpotriva" le poate recunoaste cu
usurinta" incercand sa ascunda infractiuni mult mai grave pe care le*a comis /i de
care anchetatorul nu are cunostinta.
2. 6n al doilea plan situational este acela .n care unele date despre
infractiune sunt cunoscute doar de anchetator" infractorul nestiind ca ele se afla la
dispo#itia anchetatorului &e$. &nuntu"i$'. ,cesta este un plan situational orb care
ofera anchetatorului posi!ilitati /i variante multiple de a!ordare a infractorului. 0n
aceasta situatie anchetatorul nu tre!uie sa*l determine pe infractor sa recunoasca
faptele" punandu*i pro!ele direct .n fata prin procedeul frontal" deoarece este posi!il
sa mai e$iste /i alte date despre care anchetatorul nu stie. nterogatoriul tre!uie sa
decurga lent" pro!ele sa fie administrate de la cele mai simple la cele comple$e"
urmarindu*se reactia infractorului.
3. 6n al treilea plan situational este acela .n care datele despre
infractiune sunt conoscute doar de infractor. ,cesta este un plan situational
ascuns" frecvent .n cau#ele penale" cu infractiuni grave /i deose!it de grave .n care
autorii raman mult timp neidentificati, iar alte ori cauzele intra 6n prescriptie.
2
Planurile situationale ascunse sunt" prin utili#area !iotedectiei judiciare" tot mai mult
solutionate" autorii fiind demascati prin identificarea matricei infractionale
4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.
utoi '., 'ratat uni&ersitar de psihologie judiciara, Ed. (hobos, ucuresti %**#, pag.
1+1
%.
'ucico&, 0olu :., 0olu (. / Dictionar de psihologie sociala, Ed. Enciclopedica i
,tiintifica, 1!!1
15
&amintirea despre fapta'
1.
4. ,l patrulea plan situational este acela .n care nici infractorul /i nici
anhetatorul nu cunosc date despre infractiune" acestea fiind detinute de o terta
persoana de care nu are cunostinta nici infractorul /i nici anchetatorul. ,cesta este
un plan situational necunoscut &e$. suspectii cercetati cu ocazia unor razii, filtre
de circulatie'. 0n aceasta situatie" convor!irea dintre anchetator /i infractor este
lipsita de temei infractional" iar respectarea pre#umtiei de nevinovatie stopea#a orice
dialog constructiv pentru ancheta.
6neori apar situatii nepreva#ute care pot conduce intamplator la
descoperirea faptelor .n cau#a" anchetatorul dand dovada de ra!dare" calm" tact"
perseverenta .n discutiile purtate cu suspectii.
1.4. Et!($ !)'u$t!"ii in+inuitu$ui )!u in'u$(!tu$ui
,udierea invinuitului sau inculpatului presupune mai multe etape
2
7
1. ?erificarea identitatii civile a invinuitului sau inculpatului 7
,ceasta etapa presupune adresarea unor intre!ari de catre anchetatori
cu privire la nume" prenume" porecla" data /i locul nasterii" numele /i prenumele
parintilor" cetatenia" studii" situatia militara" locul de munca" ocupatie" domiciliul"
antecedente penale" pentru a se putea contura situatia civila a invinuitului sau
inculpatului" astfel incat sa se preintampine erorile judiciare.
nvinuitului i se aduce la cunostinta fapta care face o!iectul cau#ei"
fiind instiintat ca tre!uie sa declare tot ceea ce stie cu privire la fapta /i invinuirea
care i se aduce .n legatura cu aceasta. Prima etapa" a ascultarii" este e$trem de
importanta" determinand modul cum se va desfasura activitatea organului judiciar.
(e asemenea" verificarea identitatii constituie o modalitate prin care
anchetatorul poate anali#a comportamentul invinuitului fata de situatia .n care se
afla" modul .n care reactionea#a la intre!ari" starea de tensiune sau calmul pe care il
afisea#a.
2. ,cultarea relatarii li!ere .
ncepe cu adresarea unor intre!ari cu caracter general" invinuitul fiind
solicitat sa declare tot ceea ce stie .n legatura cu invinuirea ce i se aduce. 1+unteti
invinuit ca ati savarsit infractiunea de talharie" fapta preva#uta /i pedepsita de art.
211 c.p." constand .n aceea ca .n #iua de ... ati amenintat*o pe numita ,. %. pentru
a*i sustrage !anii pe care ii avea asupra ei. Ce aveti de declarat cu privire la
44444444444444444444444444444444
1.
:itrofan, ;drenghea, utoi, (sihologia judiciara, Ed. ,ansa ,R<, 1!!%, pag.1".
%
ieltz, 0heorghidiu / <ogica judiciara, Ed. (ro 'ransil&ania, ucuresti 1!!"
11
aceasta invinuire.2. 0n aceasta situatie" invinuitul pre#inta faptele .n succesiunea lor
fireasca" iar anchetatorul are posi!ilitatea sa*l studie#e /i sa sesi#e#e e#itarile /i
contra#icerile din declaratia acestuia" fara sa*l intrerupa" sa*l apro!e sau sa*l
de#apro!e" dandu*i posi!ilitatea de a se e$prima .n mod li!er.
3. ,dresarea de intre!ari /i ascultarea raspunsurilor invinuitului sau
inculpatului.
(upa relatarea invinuitului cu privire la invinuirea ce i se aduce"
anchetatorul ii adresea#a o serie de intre!ari referitor la fapta ce constituie o!iectul
cau#ei /i invinuirii.
E$ista mai multe conditii pe care intre!arile tre!uie sa le
indeplineasca 7
* sa fie clare /i concise:
* sa fie formulate .n raport cu nivelul de intelegere al
invinuitului:
* sa nu sugere#e raspunsul asteptat de anchetator:
* sa nu presupuna acordarea unui raspuns scurt precum 1da2
sau 1nu2:
* sa nu*l incurce pe invinuit" mai ales atunci cand acesta este
interesat sa afle adevarul.
,legerea intre!arilor depinde de po#itia pe care invinuitul o adopta cu
privire la invinuirea care i se aduce /i care poate consta .n recunoasterea faptei"
negarea" diminuarea invinuirii prin recunoasterea partiala sau refu#ul de a face
declaratii.
ntre!arile pot fi clasificate .n 7
* intre!ari 1tema2 care au un caracter general cu privire la fapta
.n ansam!lul ei:
* intre!ari 1pro!lema2 care vi#ea#a lamurirea anumitelor
aspecte ale faptei savarsite:
* intre!ari 1detaliu2 care au un caracter limitat la anumite
amanunte ce pot fi verificate.
0n functie de atitudinea invinuitului intre!arile pot fi de control" de
completare" de preci#ie sau de detaliu" cu ajutorul carora anchetatorul incearca sa
o!tina cat mai multe amanunte cu privire la fapta comisa sau sa verifice anumite
informatii pe care le detine.
1

1utoi '., 'ratat uni&ersitar de (sihologie =udiciara, Ed. (hobos, ucuresti %**#, pag.1.!
12
1.5. St"!t#ii ()i*o- t!'ti' & !)'u$t!" ! in+inuitu$ui )!u in'u$(!tu$ui
Cunoscand conditiile .n care a fost savarsita infractiunea /i identitatea
persoanei invinuite anchetatorul poate sa sta!ileasca strategii tactice de ascultare"
tinand seama de personalitatea /i de po#itia celui ascultat precum /i de
comple$itatea dosarului.
Conform practicii judiciare" e$ista mai multe strategii tactice de ascultare a
invinuitului 7
1>. 1olosirea intrebarilor de detaliu
,ceste intre!ari au drept scop demonstrarea netemeiniciei declaratiei
invinuitului /i o!tinerea anumitor date cu privire la imprejurarile comiterii faptelor
ce pot fi verificate. 0n practica" acest procedeu este utili#at mai ales .n ca#ul
recidivistilor care desi isi pregatesc cu atentie declaratiile" comit erori. ,stfel" acest
procedeu este folosit atunci cand invinuitul face declaratii contradictorii.
%>. Ascultarea repetata
Pleaca de la ideea ca oricat de ticluite ar fi apararile unei persoane"
deoarece sunt constructii mincinoase nu vor putea fi repetate identic. 0n aceasta
situatie" invinuitul este interogat cu privire la aceleasi fapte /i imprejurari la
perioade diferite de timp. (eoarece apar fenomenele de uitare" .n constructul
mincinos vor e$ista contra#iceri" nepotriviri determinate fie de adaugari" fie de
omisiuni.
#>. Ascultarea sistematica
+e utili#ea#a atat .n situatia invinuitului sincer" pentru a*l ajuta sa*/i
aminteasca detalii cu privire la fapta savarsita" cat /i .n situatia invinuitului nesincer
care refu#a sa marturiseasca fapta comisa.
,scultarea sistematica presupune adresarea unor intre!ari pro!lema
invinuitului" solicitandu*i*se sa relate#e detalii asupra unor activitati ce*i apartin lui
sau altor participanti cu privire la semnalmente sau descrieri ale modului .n care au
actionat. 0n situatia .n care cel invinuit a savarsit mai multe infractiuni" anchetatorul
este cel care se decide dac3 ascultarea incepe cu infractiunea cea mai usoara sau cea
mai grava. ,tunci cand e$ista mai multi participanti la aceeasi infractiune" fiecare va
fi ascultat asupra propriei sale activitati /i asupra activitatii celorlalti participanti.
1
)>. Ascultarea incrucisata
,cest procedeu are ca scop infrangerea sistemului de aparare al
invinuitului nesincer care neaga fapta savarsita /i consta .n ascultarea aceluiasi
invinuit de doi sau mai multi anchetatori. ,scultarea incrucisata presupune
indeplinirea aumitor conditii 7 anchetatorii sa se conoasca foarte !ine intre ei"
4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. :itrofan,;enghea, utoi, (sihologie judiciara, ed. ,ansa ,R<, 1!!%, pag. 1!+
13
dosarul sa fie foarte !ine cunoscut vis*a*vis de algoritmul pro!ator iar imprejurarile
cau#ei sa fie !ine lamurite. ,cest procedeu are atat avantaje cat /i de#avantaje.
,vantajul este acela ca invinuitul sau inculpatul nu mai are posi!ilitatea sa*/i
construiasca raspunsul" intre!arile fiind adresate alternativ de catre anchetatori.
(e#avantajul este acela ca inculpatul avand o structura psihica sla!a" poate fi
incurcat /i chiar /i anchetatorii se pot incurca reciproc atunci cand nu toti cunosc
imprejurarile cau#ei.
+>. 'actica comple9ului de &ino&atie
Este utili#ata .n special .n ca#ul persoanelor sensi!ile /i presupune
adresarea alternativa a unor intre!ari ce nu au legatura directa cu cau#a /i a unor
intre!ari critice.
0n aceasta a!ordare" initial" se poarta o discutie introductiva"
anchetatorul anali#and spontaneitatea raspunsurilor" gradul de participare /i
initiativa" e$presiile mimico*gesticulare" tragand o conclu#ie asupra
comportamentului e$presiv pe tematica neutra. (upa ce anchetatorul epui#ea#a
aceasta etapa" se a!ordea#a o problematica ficti&a de aceeasi natura cu pro!lematica
critica relevanta .n speta cu scopul interiori#arii de aceasta data a ta!loului psiho
comportamental .n raport cu tematica fictiva. (upa epui#area acestei etape se
a!ordea#a direct problematica critica. (ac3 se constata modificari
comportamentale" inhi!itii" evitarea privirii" modificari de paloare" perioade de
latenta .n raspunsuri" tremurul vocii" fiind e&identa diferenta dintre problematica
ficti&a neutra i cea rele&anta" atunci se conturea#a puternici indici orientati&i
asupra culpa!ilitatii /i simularii invinuitului
1
.>. 1olosirea probelor din dosar
Pentru a se o!tine re#ultate !une .n urma folosirii acestui procedeu
tre!uie sa se indeplineasca mai multe cerinte 7
* anchetatorul tre!uie sa cunoasca !ine pro!ele din dosar /i
legaturile dintre acestea /i fapta savarsita de invinuit:
* sa cunoasca valoarea fiecarei pro!e e$istente:
* determinarea momentului potrivit pentru pre#entarea
pro!elor.
* determinarea intre!arilor care vor insoti pre#entarea pro!elor
0n functie de atitudinea invinuitului" anchetatorul poate sa utili#e#e
pre#entarea frontala sau pre#entarea progresiva. ,stfel" dac3 infractorul e
primar&aflat la prima infatisare' se recomanda utili#area pro!elor de la cele mai
putin importante pana la pro!ele cele mai doveditoare" cu impact asupra
invinuitului. (ac3 infractorul este recidivist" se utili#ea#a procedeul pre#entarii
frontale a pro!elor" deoarece" considerand ca nu e$ista dovada impotriva sa" va
refu#a sa marturiseasca fapta comisa.
1. utoi '., Interogatoriul, Ed. (inguin oo8, ucuresti, %**)
14
$.> Ascultarea unui in&inuit sau inculpat despre acti&itatea celorlalti
participanti la sa&arsirea infractiunii.
0n aceasta situatie" ascultarea incepe cu 1veriga cea mai sla!a2 &.n mod
gresit unii teoreticieni .n materie interpretea#a ca fiind 1veriga sla!a2 minorii sau
femeile'careia i se induce ideea ca activitatea interesea#a cel mai putin organul de
urmarire penala. Prin 1veriga cea mai sla!a2 se intelege invinuitul care are motive
personale sa vor!easca.
,cest procedeu are /i de#avantaje" /i anume cel ascultat nu este dispus
intotdeauna sa cola!ore#e cu anchetatorul" e$istand intelegeri sta!ilite inainte cu
privire la comportamentul invinuitilor dac3 vor fi descoperiti. nsa" nestiind dac3
ceilalti participanti au marturisit" fiecare va incerca sa afle din ancheta care este
po#itia celorlalti invinuiti. 0n functie de competenta anchetatorului" acestea vor putea
sa faca unele declaratii care vor fi ulterior confruntate" sta!ilindu*se astfel gradul de
sinceritate a celor implicati .n cau#a /i" implicit" o!tinerea unor re#ulate po#itive.
">. (rocedeul justificarii timpului critic
-impul critic presupune durata activitatilor care au precedat savarsirea
infractiunii" a actiunilor care caracteri#ea#a savarsirea infractiunii /i perioada
imediat post*infractionala. ,cest procedeu este utili#at .n ca#ul invinuitilor nesinceri
sau .n ca#ul celor care refu#a sa faca declaratii" carora li se cere sa declare unde se
aflau .n momentul comiterii faptei" sursa mijloacelor de e$istenta" provenienta
!unurilor gasite .n urma perche#itiilor. 0n urma verificarii datelor o!tinute"
anchetatorul va sta!ili gradul de sinceritate al invinuitilor.
Prin !$i6i se intelege 1un construct mental cognitiv*demonstrativ"
partial acoperit faptic" prin care persoana !anuita urmareste 7
a' .n timp" sa ramana cat mai aproape de timpul comiterii
faptei:
!' inspatiu * sa se plase#e cat mai departe de locul comiterii
faptei:
c' sa*/i faca simtita pre#enta.
1
(e fiecare data cand invinuitii se vor apara pe spatii de timp critic
indepartate .n timp" pre#entand martori" !ilete de tren" chitante" procese*ver!ale"
note de ca#are" se va ridica suspiciunea cu privire la pastrarea acestora" justificarea
timpului critic /i cu privire la preci#ia detaliilor atata timp cat la omul normal
procesele memoriei nesemnificative sunt erodate /i deformate de factorul timp.
2
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. utoi '., Interogatoriul, Ed. (inguin oo8, ucuresti, %**)
%. utoi '., Note de curs, 1acultatea de Drept

2,piru 3aret4, 1!!)5%***.
15
!>. Interogatoriul psihanalitic
)especta 1integral demnitatea" drepturile /i li!ertatile cetateanului din
perspectiva pre#umtiei de nevinovatie" este un joc al inteligentei prilejuit
preponderent de o simpla discutie asupra ca#ului /i care da posi!ilitatea individului
de a se apara cu toate mijloacele * legale sau ilegale2.
1
nterogatoriul psihanalitic presupune identificarea comportamentului
duplicitar" inteles ca 1efort constient intreprins cu perseverenta de catre su!iectul
interogat .n timpul interogarilor pentru a masca" a tainui unele stari sufletesti"
intentii" actiuni" fapte" date /i pro!e cu scopul de a induce ancheta judiciara pe piste
gresite2.
Conform lui 9reud" anumite insuficiente ale factorilor psihice e$primate" prin
acte .n aparenta neintentionate" se dovedesc a fi motivate /i determinate de ratiuni
care scapa constiintei umane.
2
Procesele psihice care preced /i insotesc savarsirea infractiunii" precum /i cele
care succed sunt integrate structurii Eu*lui persoanei interogate" su! forma unui
pattern infractional implementat .n scoarta cere!rala su! forma matricei
infractionale. ,stfel" 6n forme clare sau prin acte simptomatice care scapa cenzurii
constientului, impotri&a &ointei sale, faptasul se &a demasca.
(emersul psihanalitic este o necesitate a viitorului nu doar din perspectiva
necesitatii de a nu !rutali#a fi#ic /i psihic persoana interogata" fiind respectate
drepturile /i li!ertatile dar /i datorita eficientei.
Potrivit parerilor specialistilor" conditia interogatoriului psihanalitic consta .n
reali#area atmosferei de intimitate din care se poate o!tine starea de confianta"
permitand Eu*lui social" matricei morale" sa se armoni#e#e cu tensiunile re#ultate
prin actul marturisirii" acceptarii comiterii faptei /i pedepsei.
3
nterogatoriul psihanalitic presupune e$istenta a mai multor categorii de
factori ce pun .n evidenta conduita duplicitara 7
a> lasarea obiectelor nu este o intamplatoare ci repre#inta dorinta
confu# e$primata a eu*lui de autodenuntare" de revenire la locul crimei fiind
verita!ili indici orientativi ce permit identificarea faptuitorului:
b> re&enirea la locul faptei este determinata de dorinta faptuitorului de
a retrai mental" su! forma reveriei cele intamplate:
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1 utoi '., (sihanaliza crimei, Ed. ,tiintifica i 'ehnica, ucuresti, 1!!)
%. ,tanoiu R., -riminologie, Ed. 7scar (rint, %**#
#. utoi '. ;drenghea ?., In&estigatia psihologica a comportamentului simulat,1!!1
18
c> lapsus/ul apare de o!icei fara legatura directa cu crima" fiind
determinat de e$istenta unui gand ascuns sau din cau#a unei stari generale
contradictorie celei afirmate ver!al.
d> uitarea cu&intelor i a numelor proprii ce au legatura directa cu
cau#a" este important sa fie anali#ata.
,nchetatorul poate initia urmatorul mecanism 7 gasind un nume care este
familiar acu#atului /i care sa fie .n legatura * chiar /i numai o asemanare de sunete
cu numele pe care acesta incearca sa*l ascunda" se impune ca inculpatul sa fie
intre!at dac3 isi aminteste numele respectiv. 0n ca#ul unei e#itari" sau a unei
deformari se dovedeste e$istenta unui indiciu.
1
e> erorile de lectura i de scris sunt determinate ca /i .n ca#ul lapsus*
ului de e$istenta unui gand ascuns. 0n aceasta situatie este de apreciat practica unor
anchetatori de a*i face pe acu#ati sa*/i citeasca propriile declaratii" interpretandu*le
erorile de lectura.
f> actele simptomatice sunt marturisiri involuntare ale unor ganduri ce
scapa de su! controlul Eu*lui constient" e$istand o diferenta semnificativa intre ceea
ce dorim /i ceea ce tre!uie sa facem.
g> asociatiile de idei.
2
Practica judiciara atrage atentia ca modul cum invinuitul reactionea#a fata de
un cuvant oarecare" arata care este starea sa sufleteasca /i permite anchetatorului sa
patrunda indirect .n su!constientul lui.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. utoi '., Interogatoriul, Ed. (inguin oo8, ucuresti, %**)
%. Ionescu 0., (sihanaliza i psihoterapia psihanalitica, Ed. As8lepios, 1!!+, pg %#1/%+%
1;
CAP.II
ASPECTE DEFINITORII ASUPRA COMPORTAMENTULUI
SIMULAT
,.1. Notiuni /i &0initii !$ 'o2(o"t!2ntu$ui )i2u$!t
(uplicitatea sau simularea evidentia#a caracterul unei persoane care adopta .n
mod constient doua atitudini1 %o!'! ("2&it!t &ou! "o$u"i" afisea#a sentimente /i
ganduri diferite de cele pe care le simte cu adevarat /i pe care incearca sa le
ascunda. ,stfel" omul ("in n!tu"! )! )t '!(!6i$ )!-/i !)'un&! &disimule#e'
actiunile sale. El poate simula fie .n plan actional &simularea propriu*#isa'" fie .n
plan ver!al &minciuna'.
:inciuna" una dintre formele de simulare" se caracteri#ea#a prin
intntion!$it!t1 n0iin& o )i2($! "o!". 0n conceptia lui )ousseau" 1a minti
inseamna a ascunde un adevar ce tre!uie dat .n vileag" minciuna repre#entand o
incercare de a se falsifica raspunsul just la o intre!are. Prin urmare" minciuna apare
ca un construct strategic de aparare pe care" din perspectiva Psihologiei judiciare"
vinovatul il indreapta impotriva celui care*l interoghea#a" adoptand un
comportament voit contrafactual.
= alta forma de simulare este refuzul de a marturisi /i de a recunoaste fapta
comisa.
Inducerea 6n eroare" un alt procedeu caracteristic comportamentului simulat"
se reali#ea#a .n mai multe situatii 7
* atunci cand un individ incearca prin argumente /i ratiuni cat mai
plau#i!ile sa*/i justifice comportamentul pe care*l percepe a fi condamna!il:
* atunci cand proiectea#a atitudini personale .n contul altor persoane:
* atunci cand un individ isi atri!uie .n mod constient atitudini ale altor
persoane.
Comportamentul simulat presupune o succesiune de etape" pe parcursul
carora se remarca e$istenta a doua elemente 7
* primul element este repre#entat de momentul .n care stimulului se
sta!ileste o anumita semnificatie pentru su!iect" care poate fi cu totul alta decat cea
unanim sta!ilita:
* al doilea element" evaluarea tipurilor de raspunsuri /i actiuni" este
semnificativ .n evidentierea comportamentului simulat.
Cunoasterea mecanismelor psihologice ale simularii /i disimularii de catre
anchetatori este importanta. Numai cunoscand aceste mecanisme vor reusi sa
1<
sta!ileasca" pe de o parte discrepanta dintre intentiile ascunse /i cele deschise ale
omului /i pe de alta parte" dintre actiunile /i vor!ele sale.
%.1.1. Indicatori &erbali, motori i fiziologici ai conduitei simulate 6n
e9presie aparenta.
0n ca#ul invinuitului care incearca sa ascunda adevarul apar o serie de stari de
tensiune psihica ce determina anumite modificari fiziologice 7 raguseala" crisparea"
dereglarea ritmului respiratiei /i a celui cardiac" scaderea salivatiei. Pornind de la
aceste stari de tensiune @e Clere a sta!ilit unele reguli pe !a#a carora se poate
detecta minciuna" vinovatia sau inocenta 7
a' raspunsul vinovatului este mai lent /i mai e#itant spre deose!ire de
cel al inocentului care este spontan /i de cele mai multe ori indignat:
!' vinovatul suporta mai mult privirea" inocentul roseste mai usor:
c' inocentul incearca sa*l convinga pe anchetator de corectitudinea sa:
d' inocentul ofera mai greu e$plicatii cu privire la modul .n care /i*a
petrecut timpul critic:
e' inocentul este inconsecvent .n declaratii.
1
0n momentul anali#arii comportamentului invinuitului" anchetatorul tre!uie sa
tina seama de doua elemente 7
* comportamentul celui care incearca sa ascunda adevarul se
caracteri#ea#a prin manifestari emotionale:
* invinuitul nu poate sa ascunda aceste manifestari emotionale.
@a invinuiti" starile emotionale de mai lunga durata sunt insotite intotdeauna
de unele manifestari viscerale /i somatice. ,stfel" !ataile inimii se accelerea#a"
presiunea sangvina se mareste" apar fenomene vaso*dilatatorii" respiratia devine mai
rapida /i mai sacadata" se dereglea#a fonatia /i emisiunea de sunete &tremurul vocii'"
salivatia se diminuea#a" muschii scheletici se contracta sau se rela$ea#a su!it"
modificarea re#istentei electrice a pielii. +e constata diferite semne de cri#a" de
dereglare" care se manifesta concomitent" dar deose!it la diversele niveluri de
activitate.
'ulburarile &egetati&e se manifesta .n e$terior prin schim!area mimicii" a
pantomimicii" printr*o vi#i!ila stare de agitatie &tremurul la e$tremitati" maini"
picioare' sau printr*o !rusca !locare a unor functii motorii. 6nii autori sustin ca
dintre indicatorii vegetativi" E(A are o mare eficienta .n detectarea raspunsurilor
simulate. +pecialistii care lucrea#a .n criminalistica considera ca .n timpul anchetei"
E(A are o eficienta !una" dar mai sca#uta comparativ cu alti factori" precum
presiunea sangvina.
44444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.
E. ,tancu, -riminalistica, pag. )+
1>
(ereglarea timpului de latenta sau a timpului de reactie este un important
indicator tipologic. Este esential de retinut faptul ca timpul de latenta varia#a de la
individ la individ" ca el ramane sta!il mai tot cursul vietii /i se modifica .n
urmatoarele conditii
1
7
a' .n ca#ul unor stari emotive:
!' .n starile fa#ice:
c' .n starea de o!oseala:
d' .n unele stari patologice.
Pentru determinarea timpului de latenta au fost reali#ate o serie de teste"
printre care metoda asociatilor de idei de catre ,l. )osca care se reali#ea#a
2
astfel 7
se dau su!iectilor" dupa o lista preala!il intocmita" circa 155 de cuvinte &stimuli
ver!ali'" dintre care multe sunt 1neutre2" altele 1afectogene2 /i li se solicita ca la
fiecare stimul sa raspunda prin primul cuvant care le vine .n minte. ,sociatia facuta
poate sa para" atat pentru e$perimentator" cat /i pentru su!iectul insusi" ca fiind
intamplatoare. nsa" utili#area metodei asocierilor ver!ale pentru a se detecta un
anumit continut de idei" legat de o stare momentana" constituie un instrument
investigator important.
+e o!serva ca la cuvintele 1neutre2 reactia este prompta" logica /i varia#a
intre 1 pana la 3 secunde .n ca#ul aplicarii acestei tehnici la invinuiti.Cuvintele
1afectogene2 sunt constituite din stimuli care au legatura directa sau indirecta cu
infractiunea" precum cuvintele cinste" li!ertate. +*a constatat ca .n ca#ul acestor
cuvinte reactia intar#ie" are loc la 4 secunde sau mai mult" ca de o!icei asociatia este
nelogica /i ca su!iectul repeta de cele mai multe ori stimului afectogen pentru a
castiga timp. 0n situatia .n care e$perimentul se repeta /i invinuitului i se solicita sa
repete raspunsurile date anterior" se o!serva ca la cuvintele afectogene persista
lungirea timpului de latenta iar raspunsul initial este inlocuit.
(e asemenea" se constata ca aceste dereglari nu apar" .n ca#ul invinuitului"
doar la cuvintele critice ci /i la cuvintele post*critice &acele cuvinte*stimul neutre
care" .n cadrul pro!ei" sunt date su!iectului dupa cuvintele afectogene'. e$plicatia
este aceea ca" emotia produsa de cuvantul afectogen nu dispare imediat" su!iectul
mentinand starea de alerta.
(esi tehnica este relativ simpla" pot e$ista /i unele erori .n sensul ca anumite
cuvinte considerate de anchetator ca fiind 1neutre2 pot fi percepute de su!iect ca
fiind afectogene.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
ogdan ', -urs de psihologie judiciara, 'ipografia In&atamantului, ucuresti,1!+$.
%
Al. Rosca, :etodologie i tehnici e9perimentale 6n psihologie, Ed. ,tiintifica, ucuresti,
1!$1, pag.1+1.
25
Cercetarile privind detectarea nesinceritatii &omiterea unui adevar faptic
important sau afirmarea unui adevar' au relevat ca invinuitii nesinceri" prin
incercarea de a se apara" au stari emotionale puternice provocate de teama de a fi
demascati.
-otodata" s*a constatat ca declararea unor fapte neadevarate solicita un efort
nervos care accentuea#a /i mareste efectele vegetative mentionate.
(intre aparatele utili#ate .n detectarea comportamentului simulat" poligraful"
cunoscut /i su! denumirea de 1detector de minciuni2" poate fi considerat ca finnd cel
mai important.
Este un instrument care inregistreaza sub forma grafica trei indicatori de
baza ai modificarilor fiziologice tipice starilor de stres psihologic 7
* tensiunea arteriala /i pulsul:
* dereglarile respiratiei:
* re#istenta electrodermica.
1
@a aparatele mai noi se inregistrea#a un al patrulea indicator 7 presiunea
musculara e$ercitata de mainile /i picioarele celui ascultat" care se modifica .n
momentele de stres*tensiune. Ca ane$e ale poligrafului sunt7
/ detectorul de stres emotional folosit pentru detectarea tensiunii
psihice din vocea su!iectului:
/ detectorul de stres emotional 6n scris care inregistrea#a su! forma
grafica caracteristicile scrisului determinate de starile de tensiune psihica 7
* timpul de latenta:
* durata scrierii raspunsului:
* presiunea scrisului.
ntocmirea testelor presupune mai multe etape 7
a' informarea asupra tuturor aspectelor cau#ei:
!' intocmirea testului de !a#a &testul ,':
c' intocmirea testului de provocare &cu o carte de joc sau o cifra"
testul B':
d' repetarea testului de !a#a &testul C':
e' intocmirea testului intre!arilor amestecate &testul ('.
E$ista anumite categorii de intre!ari ce compun lista 7
* intre!ari neutre" care nu au legatura cu cau#a /i care au drept scop
diminuarea tensiunii emotionale:
* intre!ari cu incarcatura care au legatura directa cu cau#a:
* intre!ari de control care constituie un criteriu de comparatie cu
intre!arile relevante 2.4444444444444444444444444444444444444444444444444
1. utoi '. 'ratat uni&ersitar de psihologie judiciara, Ed. (hobus, ucuresti %**#
pg.%%#.
%.utoi '. Interogatoriul, (sihologia confruntarii 6n procesul judiciar, Ed. (ingiun
oo8, ucuresti,%**), pag. 1"".
21
@a !a#a folosirii tehnicii poligrafului stau urmatoarele criterii 7
1' functionarea acestor aparate se !a#ea#a pe faptul ca o minciuna
spusa constient" pe langa efortul mental pe care*l necesita" produce /i o anumita
stare de tensiune emotionala &teama de a nu i se descoperi minciuna':
2' producerea tensiunii emotionale isi are originea .n declansarile
involuntare ale sistemului neurovegetativ concomitent constienti#arii pericolului /i
tre#irea instinctului de conservare:
3' prin folosirea poligrafului nu se le#ea#a integritatea sau demnitatea
individului:
4' folosirea poligrafului se face doar cu acordul su!iectului /i
consimtamantul apararii:
5' metodologia de testare nu este inter#isa de lege:
8' testarea la poligraf isi aduce aportul nu doar la dovedirea vinovatiei
ci /i la sta!ilirea nevinovatiei persoanei incluse .n cercurile de suspecti.
1
0n practica" sta!ilirea su!iectului purtator de matrice infractionala este un
proces comple$ ce cuprinde doua fa#e 7
a> faza inferentei operati&e caracteri#ata prin desfasurarea unor
activitati .n vederea determinarii persoanelor suspecte:
b> faza testarii la poligraf" careia ii sunt specifice activitatile procesului
de !iodetectie cu componentele sale 7 psihologica" ci!ernetica" fi#iologica" logica /i
juridica.
Biodetectia judiciara se materiali#ea#a .n !iodiagramele pe care le produc
reactiile functiilor testate ale su!iectilor conectati la detector" ce alternea#a cu
manifestari de calm sau de stres emotional pentru intre!arile critice .n comparatie cu
intre!arile de control. +indromul relevant &algoritmul din care se deduce
comportamentul simulat' este constituit din starile de stres emotional provocate de
intrebari incriminatorii &Ai u'i)7 Ai &$!(i&!t7 Ai 0u"!tC' /i intrebari cone9e &Ai
!)'un) '!&!+"u$ 8n 0!nt!n!7 L-!i !")7 L-!i !"un'!t 8n !(!7 L-!i in*u2!t 8n
#"!&in!79
0n !iodetectia judiciara stimulii adresati succesiv nu inseamna adresarea de
intre!ari una dupa alta ci alternarea intre!arilor neutre" critice /i de control astfel
incat sa fie evidenta diferenta intre modificarile produse de efectele acestora.
mportanta este etapa finala" denumita puntea con&ersiunii" .n care se
reali#ea#a premisele metodologice de transfer a sindromului relevant .n pro!a
judiciara. 0n acest sens" prin intre!ari cone$e &vi#and locul de ascundere al
corpurilor delicte" e$istenta complicilor" detalii ale modului de operare" e$istenta
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.utoi '., 'ratat uni&ersitar de psihologie judiciara, Ed. (hobos, ucuresti,%**#,
pag. %+!
22
urmelor' se sta!ileste legatura pro!atorie clasica intre indicii orientativi oferiti de
!iodetectie /i conversiunea sindromului relevant .n mijloace de pro!a.
1
=ricat de perfectionate ar fi aceste aparate /i oricate precautii s*ar lua" ele nu
pun .n evidenta decat o emotivitate crescuta .n momentul aplicarii stimulului
afectogen /i nu repre#inta decat un indiciu al pro!a!ilei nesinceritati. -otodata" s*a
constatat ca unii invinuiti" cei nevinovati" care sunt emotivi din fire" pot avea /i ei
reactii similare.
(e asemenea" autorii arata ca e$ista posi!ilitatea de 1eva#iune2 de su!
controlul aparatului" prin modificarea voita a respiratiei &su!iectul respira foarte
adanc /i la intre!arile relevante' sau prin eforturi musculare ce se depun la nivelul
altor organe decat acelea care sunt conectate la aparat &miscarea degetelor de la
picioare'. ,u e$istat /i su!iecti care au reusit sa induca .n eroare aparatul pe cale
psihologica" facand eforturi ca .n momentul aplicarii intre!arilor relevante sa se
gandeasca la fenomene neutre.
(esi e$ista atat argumente contra cat /i argumente pro privind valoarea
pro!anta a testarii tip poligraf .n activitatea organelor de urmarire penala" aceasta
tehnica nu poate fi considerata ca fiind o procedura care incalca pre#umtia de
nevinovatie /i mijloacele legale de cautare a pro!elor ci" dimpotriva ca fiind o
metoda integral umana.
,.,. M!t"i'! in0"!'tion!$! :'u$(!6i$i.!to!"9 - "(" o"int!ti+
Potrivit art. 1; Codul penal" 1infractiunea este fapta preva#uta de legea
penala" pre#inta pericol social /i este savarsita cu vinovatie2.
+tudiul activitatii infractionale atesta e$istenta .n desfasurarea acesteia" a
doua etape pe care le parcurge /i anume o perioada interna sau psihica" de conceptie
/i deci#ie" /i o perioada e$terna sau de e$ecutie a deci#iei de a savarsi infractiunea.
2
(erioada interna cuprinde intervalul .n care au loc .n constiinta faptuitorului
procesele psihice care caracteri#ea#a atitudinea lui psihica fata de savarsirea faptei /i
fata de urmarile acesteia. 0n aceasta perioada" se formea#a latura su!iectiva a
infractiunii. ,ceasta perioada este constituita din mai multe fa#e 7
a> conceperea acti&itatii infractionale " adica aparitia /i conturarea
ideii de a comite fapta preva#uta de legea penala:
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.utoi '.,Interogatoriul, (sihologia confruntarii 6n procesul judiciar, Ed. (inguin
oo8, ucuresti, %**)
%. 0riga I., Drept penal/parte generala, note de curs, Ed. 3@perion, ucuresti 1!!%,
pag."%
23
b> deliberarea" adica anali#area avantajelor /i de#avantajelor comiterii
faptei:
c> decizia sau rezolutia infractionala" adica hotararea de a savarsi
infractiunea.
(erioada e9terna sau de e$ecutare cuprinde toate actiunile /i actele efectuate
.n vederea reali#arii hotararii de a savarsi infractiunea. 0n aceasta perioada"
desfasurarea activitatii infractionale parcurge asa numitul &"u2 !$ in0"!'tiunii
:ITER CRIMINUS '" de la prima manifestare e$terna .n e$ecutarea re#olutiei
infractionale pana la producerea re#ultatului socialmente periculos /i pana la ultima
evolutie eventuala a acestui re#ultat. Prin aceste actiuni /i acte se reali#ea#a latura
o!iectiva a infractiunii.
0n aceasta perioada e$ista urmatoarele fa#e 7
a> faza actelor pregatitoare este caracteri#ata prin savarsirea de acte
care pregatesc comiterea actiunii ce constituie elementul material al infractiunii.
+pecificul acestor acte consta .n procurarea de instrumente /i materiale necesare
pentru actele de e$ecutare a infractiunii" contactarea de complici" culegerea
informatiilor despre victima" despre locul infractiunii" supravegherea o!iectivului /i
studiul acestuia" posi!ilitati de acoperire .n ca# de surprindere.
b> faza actelor de e9ecutare se caracteri#ea#a prin savarsirea de acte de
natura sa reali#e#e insasi actiunea" care constituie elementul material al infractiunii.
0n aceasta fa#a se trece de la pregatirea savarsirii faptei la savarsirea efectiva a
acesteia.
c> faza urmarilor se caracteri#ea#a prin producerea re#ultatului care
este necesar pentru reali#area laturii o!iective a infractiunii.
Dac campul faptei - expresie consacrata n criminalistica clasica -
conduce catre materialitatea obiectuala a urmelor clasice apte sa permita
conturarea probatiunii i identificarea autorilor, noile concepte intre care scena
crimei, scena del crimen sau n alt sens profiling crime, provoaca n directia
acceptarii unei realitati dinamice n derulare, a secventelor comportamentale,
fortand componenta psihologica a omului legii sa interpreteze motivatiile, intentiile,
habitudinile, rationamentele, logica, sensul, organizarea conduitelor criminogene
n ideea conturarii profilului psihologic, amprenta comportamentala apta
schitarii unei galerii de potentiale portrete ale personalitatii pretabililor inclusi n
cercurile de banuiti.
1
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. utoi '., 'ratat uni&ersitar de psihologie judiciara, Ed. (hobos, ucuresti, %**#, pag.
#$.
24
,ctul infractional ca e$presie dinamica a comportamentelor criminogene
determina impactul interpretarii sale din perspectiva psihoe$ploratorie. ,stfel"
e$pertul psiholog are o serie de atri!utii 7
1. * sa reproduca prin propria sa imaginatie imprejurarile savarsirii
faptei.
2. * sa*/i imagine#e profilul faptuitorului" punand la dispo#itia
organelor de urmarire penala 1amprenta sa psihocomportamentala2.
3. * sa prevada comportamentul viitor al faptuitorului.
Prin urmare" cercetarea fenomentului infractional" su! toate aspectele sale"
ofera perspective asupra e$plicatiei stiintifice a mecanismelor /i factorilor
favori#anti" oferind o imagine realista a masurilor generale /i speciale necesare .n
prevenirea /i com!aterea actelor antisociale.
+avarsirea oricarei infractiuni implica intreaga fiinta a infractorilor"
potentialul sau cognitiv*afectiv /i volitiv. (upa savarsirea faptei infractionale" .n
memoria infractorului raman implementate datele modului de operare" amintiri
despre campul faptei" despre comportamentul victimei" detalii asupra corpurilor
delicte" anali#a posi!ilitatilor de actiune" evaluarea avantajelor /i de#avantajelor" a
riscurilor actiunilor ilicite" a masurilor de impiedicare a identificarii.
Procesele psihice ce preced /i insotesc savarsirea infractiunii" precum /i cele
postume infractiunii sunt integrate constiintei infractorului su! forma unei structuri
cu continut /i incarcatura afectiv*emotionala specifica /i cu o caracteristica
fundamentala * ()i*o)n)i6i$it!t!. ,ceasta structura poarta numele de patern
infractional stabil /i "(".int! 2!t"i'! inti(!"it! 8n 2nt!$u$ 0!(tuito"u$ui1
0i$2u$ nt"u'!t /i nt"u'!6i$ !$ "!$it!tii ()i*o$o#i' '!" )t 'on)u2!"!
!'tu$ui in0"!'tion!$.
1
;n +i"tu"! ()i*o)n)i6i$it!tii $!tnt !')t &!t (ot 0i "!'ti+!t /i
!n!$i.!t 8n 6io&i!#"!2$ )('i0i' '"'t!"ii 'on&uit$o" )i2u$!t )u6
i2(!'tu$ )ti2u$i$o" & n!tu"! ()i*o$o#i'!.
Cu prijelul intre!arilor care i se adresea#a !anuitului" se reali#ea#a un camp
!ioinformational" avand drept o!iectiv stimularea matricei infractionale cu intre!ari
sau imagini" apte sa reali#e#e legaturile dintre infractori" fapta /i victima.
Prn urmare" matricea infractionala Aculpabilizatoare> este o realitate a
constiintei infractorului, amintirea derularii infractiunii, autoimplementata
sec&enta cu sec&enta 6n memoria infractorului.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.:itrofan, ;drenghea, utoi, (sihologie judiciara, Ed. ,ansa ,R<,1!!%. pag.%$+
25
%.%.1. Dinamica sec&entelor comportamentale
Procesul de formare a matricei infractionale parcurge patru etape &fa#e'
psihologice care se diferentia#a .n intensitate /i se delimitea#a .n timp 7
a> Etapa primara cuprinde procesele psihologice care se produc pana
la luarea hotararii de a comite infractiunea &aparitia tre!uintelor /i a mo!ilului"
profilarea intentiei ilicite'.
b> Etapa secundara insumea#a procesele psihologice care au loc din
momentul hotararii pana la savarsirea faptei.
c> Etapa tertiara cuprinde actiunile /i starile psihologice care apar .n
timpul savarsirii infractiunii &.n fa#a tentativei /i a consumarii faptei'.
d> Etapa a patra cuprinde acele actiuni care se produc dupa savarsirea
infractiunii" .n intentia sustragerii de la raspunderea penala.
nfractorii pot adopta strategii /i scenarii .n incercarea de a ascunde fapta
comisa. ,stfel" unii dintre ei isi procura ali!iuri false pentru a convinge anchetatorii
ca era imposi!il sa fi savarsit fapta" .n timp ce altii apar .n preajma locului unde se
defasoara cercetarile" fie pentru a afla date referitor la stadiul anchetei" fie pentru a
oferi informatii false anchetatorilor" .n scopul inducerii acestora .n eroare.
+tudierea e$plicita a acestor etape are o mare importanta pentru fiecare ca#
mai grav .n parte" deoarece ne de#valuie aspecte ale personalitatii delicventului /i
de#valuie dac3 actul comis a fost un simplu accident .n viata lui sau respectivul act
se incadrea#a organic .n personalitatea sa. Prin urmare" dac3 aceste fa#e sunt
anali#ate su! raportul duratei /i a modului de organi#are" se va putea determina o
imagine clara asupra structurii psihice a individului din perspectiva matricei
infractionale. = atentie deose!ita tre!uie acordata proceselor psihice care
caracteri#ea#a mustrarile de constiinta intalnite la anumite categorii de infractori.
1
%.%.%. Etiologia suportului psihologic Amobilul, trebuinta, moti&ul,
idealul, conceptia, scopul>
+timularile care vin din mediul e$tern /i intern sunt multiple" simultane"
comple$e sau succesive.
+ituatiile .n care individul este e$pus unor stimulari incompati!ile &motivatii'
poarta numele de situatii conflictuale. 0n aceasta situatie conflictuala"
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.utoi '. ?ictimologie, perspecti&a psihologiei &ictimale asupra cuplului penal /
&ictima/agresor, Ed. (inguin oo8, %**), pag. ..
modul .n care individul anali#ea#a castigul imediat fata de pierderea pe termen
lung" repre#inta o caracteristica a actiunilor sale /i a comportamentului sau.
1
28
9enomenele su!iectiv*motivationale /i actional*comportamentale se
raportea#a la cau#alitate din cel putin trei puncte de vedere 7
1. al conditiilor 7
Cand se vor!este despre conditii" este important de amintit ca motivatia este
re#ultatul actiunii cau#elor e$terne" prin intermediul conditiilor interne. ,cestea sunt
repre#entate ca elemente /i relatii de natura !iologico*ereditara /i psiho*socio*
culturala" do!andite su! influenta factorilor de mediu" educatie /i autoeducatie.
2
-inand seama de relatia interior*e$terior .n rolul fundamental al conditiilor
interne variate de la un individ la altul" se intelege de ce persoanele supuse acelorasi
influente e$terioare" reactionea#a diferit" .n functie de natura conditiilor interne.
3
%. al lantului cauzal 7
(ac3 asupra unei persoane actionea#a o cau#a e$terna" .n functie de conditiile
e$terne" ea va determina un anumit efect su!iectiv" care din perspectiva lantului
cau#al" poate deveni cau#a interna.
#. al rolului acti& al efectului 7
,tunci cand cau#ele interne /i e$terne actionea#a .n directia reali#arii
mo!ilurilor interne ale persoanei" acestea contri!uie la orientarea efectelor .n
directia dinami#arii actiunii cau#elor" iar atunci cand cau#ele actionea#a .n sens opus
.n raport cu mo!ilurile interne" acestea determina o actiune preventorie. ,stfel"
motivatia" ca sistem de mo!iluri interne" reali#ea#a o functie selectiva asupra
cau#elor. %otivatia actiuniiDinactiunii este declansata de tre!uinte" interese"
convingeri" idealuri" conceptii care de#echili!rea#a !iopsihosocial infractorul /i
incetea#a prin satisfacerea acestora.
'rebuinta infractorului poate avea o natura diferita 7 sociala" !iologica"
materiala. mpune stari /i im!olduri actionale tensionate" astfel incat
comportamentul individului este orientat fie spre reducerea tensiunii prin
satisfacerea acestora" fie spre amplificarea tensiunii din cau#a neimplinirii lor.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. ogdan '., -omportamentul uman 6n procesul judiciar, Ed. ,tiintifica,
ucuresti.1!!).
%. ,tanoiu R., -riminologie, Ed. 7scar (rint, ucuresti, %**#
3. utoi '. ?ictimologie, perspecti&a psihologiei &ictimale asupra cuplului penal /
&ictima/agresor, Ed. (inguin oo8, %**), pag. ."
'rebuintele i interesele infractorului se identifica uneori cu unele
convingeri traite afectiv" fiind implicate .n sentimentele" pasiunile" emotiile /i
dorintele sale.
2;
-on&ingerile e$prima propriile aprecieri asupra unor fenomene /i situatii
psihosociale.
Idealul repre#inta .n conceptia infractorului telul suprem al actiunii sau
inactiunii.
?ino&atia e$prima raportul dintre conduita individului /i relatiile sociale
ocrotite de lege. ?inovatia e$ista cand fapta care pre#inta pericol social este
savarsita cu intentie" cu !una*stiinta sau din greseala. 9apta este savarsita cu intentie
fie cand faptuitorul prevede re#ultatul /i urmareste producerea lui" fie cand prevede
re#ultatul /i desi nu*l urmareste accepta posi!ilitatea producerii lui. 0n ceea ce
priveste fapta savarsita din culpa &din greseala'" faptuitorul prevede re#ultatul faptei"
dar considera ca aceasta nu se va produce sau nu*l prevede" desi putea sau tre!uia
sa*l prevada.
Discernamantul este o functie psihica de sinte#a care se reflecta .n
capacitatea su!iectului de a concepe planul unei actiuni" scopul acesteia" re#ultatul
ei" ordinea etapelor actiunii /i este conditionata de structura personalitatii
individuale /i de structura constiintei acestuia .n momentul comiterii faptei.
E$perti#a medico*legala psihiatrica poate oferi criterii care sa ajute la
aprecierea vinovatiei prin sta!ilirea legaturii intre trasaturile personalitatii
su!iectului /i elementele constitutive ale actului anti*social comis.
:obilul Amoti&ul>actiunii sau inactiunii infractionale constituie elementul
su!iectiv al continutului infractiunii /i repre#inta acel impuls intern" acea dorinta
care face sa se nasca .n mintea faptuitorului ideea savarsirii unei anumite activitati
constient orientata intr*o anumita directie /i .n vederea satisfacerii acelei dorinte.
1
%o!ilul sau motivul infractiunii este denumit /i cau#a interna a actului de
conduita /i contri!uie la luarea deci#iei.
Ca /i mo!iluri ale infractiunii" pot fi dorinta de a o!tine !unuri sau avantaje"
impulsuri de ura" gelo#ie" ra#!unare" fanatism" sacrilegiu. 0n functie de continutul
mo!ilului actional" .n comportamentul infractorului se regasesc elemente esentiale
ale temperamentului" o!isnuintelor" e$perientei /i adaptarii la un anumit tip de viata"
ale tul!urarilor mentale &frustrari" nevro#e" o!sesii" maladii mentale' /i ale gradului
de periculo#itate ale acestuia.
(esi mo!ilul este pre#ent" de regula" la latura deci#iei infractionale" numai .n
anumite ca#uri legea considera necesar" pe langa elementul su!iectiv &intentia' /i
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.-. uloi, Drept penal, parte generala, &ol II, ucuresti, 1!"1, pag..!.
e$istenta unui anumit mo!il sau motiv. = astfel de cerinta este preva#uta pentru
e$istenta infractiunii de a!u# .n serviciu prin ingradirea unor drepturi" pe temei de
rasa" nationalitate" religie & art. 24; C.pen.'.
2<
,lteori" mo!ilul constituie un element circumstantial de ordin su!iectiv care
califica infractiunea. ,stfel" omorul este calificat cand este savarsit din interes
material &art.1;5" lit 1!2" C.pen.'.
,copul" ca /i mo!ilul" este caracteristic" .n general" activitatii voluntare /i tot
ca /i mo!ilul" nu face parte din continutul laturii su!iective decat .n anumite situatii
pe care legea le prevede e$pres.
+copul repre#inta finanlitatea urmarita prin savarsirea faptei" o!iectivul
propus /i repre#entat de autor.
0n acest sens" cerinta esentiala este indeplinita atunci cand faptuitorul a
urmarit reali#area scopului cerut de lege" indiferent dac3 acest scop a fost atins sau
nu prin savarsirea faptei. ,stfel" pentru e$istenta infractiunii de tradare &art. 155
C.pen.' se cere ca intrarea .n legatura a faptuitorului cu o putere sau organi#atie
straina ori cu agenti ai acestora sa se faca .n scopul de a suprima unitatea"
suveranitatea sau independenta statului.
E$ista /i ca#uri .n care urmarirea unui anumit scop repre#inta un element
circumstantial .n continutul calificat al unor infractiuni &e$7 savarsirea omorului
pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire" arestarea sau
e$ecutarea pedepsei sau pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni *
art.1;5 lit. 1g2 1h2 C.pen.'.
1
Prin urmare" scopul este re#ultatul unui proces psihic" al unei deli!erari prin
care faptuitorul anticipea#a satisfacerea unor interese /i isi fundamentea#a modul de
actiune concreta pentru finali#area re#ultatului propus. 0n sens restrans" scopul
constituie reflectarea su!iectiva" constienta a unui re#ultat infractional viitor" reali#at
/i acceptat de infractor. 0n sens larg" scopul repre#inta deli!erarea /i adoptarea unei
strategii de a actiona" adecvata modului /i conditiilor concrete de savarsire a faptei
pentru o!tinerea re#ultatului anticipat.
2
,.3. M!t"i'! 2o"!$!
nainte de a fi un concept" matricea morala este o realitate usor identifica!ila
la fiecare individ su! forma achi#itiilor faptuitorului .n plan etic" estetic" educativ"
instinctiv" juridic sau religios" e$istand .n mentalul sau su! forma atitudinilor /i
e$ercitand rol de frana .n savarsirea actelor infractionale.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. 0riga I.,Drept penal, parte generala, Ed. 3@perion, ucuresti, 1!!%, pag. "*
%. utoi '. 'ratat uni&ersitar de psihologie judiciara, Ed. (hobos, ucuresti, %**#,
pag.%*!.
1:orala poate fi definita din diferite puncte de &edere, ea poate fi
comparata i echi&alenta cu diferite alte notiuni. Ea poate fi definita ca stiinta
binelui i a fericirii. :orala este stiinta profila9iei i a terapeuticii raului. Ea este
2>
filozofia i igiena fizica i psihica a &ietii sociale, constiinta echilibrului social,
stiinta moralitatii i imoralitatii, a drepturilor, a indatoririlor, a &iciilor i
&irtutilor. :orala este stiinta mora&urilor, a ansamblului regulilor care
gu&erneaza raporturile dintre oameni. Ea este stiinta acordului sau a consonantei
intre interesele indi&izilor sau intre interesele indi&idului i interesele societatii.
,tiinta reactiilor intre indi&izi i arta de a le e&ita, stiinta prudentei i a pre&ederii,
stiinta estimarii propriei slabiciuni Aactuale sau &iitoare, apropiate sau
indepartate9<.
1
E$istenta matricei morale este demonstrata de o serie de e$perimente. ,stfel"
.n cadrul testelor de credi!ilitate" la o crima marturisita" .n !iodiagrama nu apar
starile de stres emotional" pentru ca e$ista consonanta intre matricea morala /i
comportamentul sincer al autorului crimei" echivalent cu regretul /i confesiunea.
2
,stfel" matricea morala este o constelatie de e$igente moral*etice structurata
la nivel mental intr*un construct cu rol de filtru selectiv" aflata .n raporturi de
e$cludere cu matricea infractionala" vis*a*vis de care de#volta la faptuitori
sentimentul culpa!ilitatii &vinovatiei' de fiecare data cand e$igentele sale sunt
incalcate.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. ,tefan 7dobleja, (sihologia consonantista, Ed. ,tiintifica i Enciclopedica, ucuresti,
1!"%, pag +#)
%. :itrofa, ;drenghea, utoi, (sihologia judiciara, Ed. ,ansa ,R< 1!!%, pag.%"%
CAP III
35
REPERE ORIENTATIVE ASUPRA SENTIMENTULUI DE
VINOVATIE DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGIEI JUDICIARE
3.1. Ro$u$ /i i2(o"t!nt! P)i*o$o#ii %u&i'i!" 8n &t't!"! +ino+!tii '!
!titu&in ()i*i'! /i "!$it!t %u"i&i'!
9undamentarea psihologiei judiciare pe taramul dreptului este determinata de
faptul ca inainte de a fi e$istat raporturile de drept" .n societate au e$istat raporturi
interumane" cu continut /i motivatie psihologica" !a#ate pe motivatiile /i scopurile
partilor /i precedate de procese mai mult sau mai putin comple$e" de deli!erare .n
ceea ce priveste prevederea /i anticiparea urmarilor.
Conform legii" infractiunea pre#inta o trasatura de natura morala" su!iectiva"
constand .n vinovatia faptuitorului" /i anume fapta sa fie e$presia unei anumite
atitudini psihice a faptuitorului .n ceea ce priveste vointa de a savarsi fapta /i
constienti#area urmarilor acesteia.
,stfel" &ointa constituie o facultate psihica prin care o persoana isi
mobilizeaza energiile de care dispune 6n &ederea comiterii actului de conduita
e9terioara.,tunci cand acesta pre#inta caracter infractional" vointa repre#inta"
alaturi de constiinta" factor o!ligatoriu al vinovatiei. Pentru ca raspunderea penala sa
poata fi angajata se impune ca fapta imputa!ila sa fie rodul vointei li!ere a
faptuitorului /i nu al unei vointe viciate .n orice fel. 0n acest din urma ca# se va
constata ca fapta nu a fost comisa cu vinovatie" intrucat lipseste unul dintre factorii
acesteia" drept pentru care comportamentul studiat nu va avea un caracter penal
concret.
1
0n ceea ce priveste vinovatia" aceasta se refera la latura su!iectiva a
infractiunii" latura ce cuprinde doua componente" doi factori 7 unul de constiinta /i
altul de vointa. 9apta /i urmarile ei sunt concepute" mediate /i orientate de constiinta
7 .n constiinta apare ideea de a se savarsi o fapta /i tot .n constiinta apare
repre#entarea urmarilor ei. =data terminat procesul psihic de luare a unei hotarari" se
produce o trecere de la manifestarea de constiinta la manifestarea de vointa .n
vederea punerii .n e$ecutare a hotararii luate.
,ceasta rasfrangere a factorului constiinta asupra factorului vointa /i" prin
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
Al. oroi, :.0orunescu, :. (opescu, Dictionar de drept penal, Ed. All ec8,%**)
intermediul acestuia din urma" asupra faptei" constituie aspectul caracteristic al
laturii su!iective care .n ca#ul faptelor penale" este vinovatia.
31
?inovatia este" asadar" e$presia sintetica a aspectului su!iectiv" fiindca
priveste manifestarile psihice care sunt caracteri#ante pentru latura su!iectiva a
infractiunii.
?inovatia implica un act de constiinta" o atitudine a constiintei .n raport cu
urmarile faptei /i nu un act de vointa" su! impulsiunea caruia este reali#ata fapta.
Constiinta creea#a cau#alitatea psihica" iar vointa declansea#a cau#alitatea fi#ica a
faptei" astfel incat" intre factorul de constiinta /i factorul de vointa e$ista o legatura
de interdependenta.
1
Potrivit celor mentionate" &ino&atia consta 6n atitudinea psihica a
faptuitorului fata de fapta socialmente periculoasa sa&arsita de el i fata de
consecintele acelei fapte, adica atitudinea psihica pe care autorul a a&ut/o la
momentul sa&asirii faptei ilicite, mai e9act, la momentul imediat anterior
sa&arsirii acesteia, fata de fapta i urmarile ei.
,
Potrivit dispo#itiei din alin. &1' al art. 1> C.pen. e$ista vinovatie cand fapta
care pre#inta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa. ?or e$ista astfel
fapte savarsite cu intentie" fapte savarsite din culpa /i fapte savarsite cu forma mi$ta
intentie /i culpa &praeterintentie'.
,sadar" vinovatia" potrivit primei parti din art. 1> C.pen." .n am!ele ei forme"
priveste fapta .n intregul ei &actiune sau inactiune /i urmari' /i se sta!ileste prin
raportarea manifestarii de constiinta la urmarile actiunii sau inactiunii.
A>. Intentia i modalitatile ei. Potrivit legii fapta este savarsita cu intentie
cand infractorul a preva#ut re#ultatul faptei pe care /i*a propus sa o savarseasca /i a
urmarit sau a acceptat producerea lui. ?inovatia pre#inta" deci" doua modalitati 7 una
.n care re#ultatul faptei este anume urmarit /i una .n care re#ultatul" fara a fi urmarit"
eventualitatea producerii lui este acceptata.
-onditii comune 7 ,rt. 1> C.pen. arata ca am!ele modalitati ale
intentiei au ca factor comun 1 prevederea re#ultatului2.
a' Prin a 1prevedea re#ultatul2 se intelege" asadar" a avea
repre#entarea acestuia" a sta!ili ca re#ultatul se va produce dac3 va fi efectuata o
anumita actiune sau inactiune. Prevederea este" deci" o anticipare" a ceea ce se va
intampla ulterior. ,sadar" cel care pune cu stiinta otrava .n mancarea altuia" din
insasi aceasta actiune prevede care va fi urmarea actiunii sale.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.E9plicatii teoretice ale -odului penal roman, ?ol.I. Ed. Academiei romane, ucuresti
%**#
%. '.utoi, 'ratat uni&ersitar de psihologie judiciara, Ed. (hobos, ucuresti, %**#
Cand faptuitorul nu cunoaste sau cunoaste gresit actiunea sau
inactiunea pe care o efectuea#a" implicit el nu mai prevede ceea ce va urma" deci"
32
datorita erorii de fapt privind actiunea sau inactiune nu va e$ista vinovatie .n forma
intentiei.
!' Ceea ce faptuitorul tre!uie sa fi preva#ut" pentru a e$ista
vinovatia .n forma intentiei" este 1re#ultatul faptei2.
Prin 1re#ultatul faptei2 se intelege u"2!"! i2&i!t!" adica
modificarea produsa .n lumea e$terna de actiunea sau inactiunea efectuata de catre
faptuitor. 0n e$emplul anterior &cu punerea otravii' re#ultatul pe care faptuitorul l*a
preva#ut este moartea victimei.
Prin e$istenta vinovatiei .n forma intentiei nu este suficient sa se
prevada un re#ultat oarecare" ci acel re#ultat socialmente periculos pe care fapta il
pre#inta intr*o atingere concreta adusa valorilor sociale ocrotite de legea penala.
Cel care" din cau#a cunoasterii gresite a imprejurarilor .n care
efectuea#a actiunea sau inactiunea &eroarea de fapt' sau din cau#a survenirii unor
intamplari ce nu puteau fi cunoscute &ca# fortuit' nu a preva#ut re#ultatul faptei ci un
alt re#ultat inofensiv" nu poate fi socotit ca a lucrat cu intentie" putandu*i*se atri!ui
cel mult o cupla.
-onditii speciale 7
a' intentia directa prevede ca re#ultatul faptei sa fie insotit de
hotararea faptuitorului de a reali#a acel re#ultat.
Pentru e$istenta intentiei directe se cere ca re#ultatul urmarit sa
corespunda re#ultatului firesc al faptei care pre#inta pericol social /i acel re#ultat sa
fi fost preva#ut de faptuitor" indiferent de particularitatile .n care acesta l*a conceput.
,stfel" e$ista intentie directa chiar dac3 faptuitorul a ucis pe o alta persoana decat
cea vi#ata de el" sau cand a furat un o!iect care apartine altei persoane decat cea
presupusa de el.
1
!' intentia indirecta" .n care re#ultatul &)i nu ! 0o)t u"2!"it &
0!(tuito" ("+& '! !')t! totu)i )! !''(t +ntu!$! $ui ("o&u'".
ntentia indirecta este posi!ila numai .n ca#ul actiunilor sau
inactiunilor care" datorita modului .n care sunt efectuate" sunt suscepti!ile de a
produce mai multe re#ultate.
, accepta eventualitatea producerii unui re#ultat preva#ut" dar
neurmarit" inseamna adoptarea unei atitudini de indiferenta fata de eventualitatea
producerii acelui re#ultat.
Pentru sta!ilirea intentiei indirecte este necesar sa fie facute trei
constatari 7 cel care a savarsit o fapta ce pre#inta pericol social a preva#ut ca
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.0riga I., Drept penal parte generala, note de curs, Ed. 3@perion, ucuresti 1!!%
re#ultat posi!il al faptei sale /i un alt re#ultat decat cel urmarit de el" ca totusi a
savarsit acea fapta" acceptand producerea eventuala a re#ultatului neurmarit /i ca
acel re#ultat preva#ut ca posi!il s*a produs efectiv.
33
,lte modalitati ale intentiei. +e face distinctie intre intentia
simpla cand faptuitorul prevede re#ultatul faptei sale /i urmareste producerea lui /i
intentia calificata" cand faptuitorul urmareste producerea re#ultatului .n vederea
reali#arii unui scop preva#ut .n norma incriminatorie &la tradarea de patrie se indica
scopul' sau intentia initiala cand infractorul a preva#ut re#ultatul chiar .n momentul
savarsirii faptei /i intentia supravenita cand infractorul" .n timpul e$ecutarii faptei
are repre#entarea unui alt re#ultat decat cel preva#ut initial /i se hotaraste sa*l
reali#e#e /i pe acesta &hotul care" fiind surprins" ucide'. +e face deose!ire intre
intentia spontana" cand fapta a urmat imediat momentului luarii hotararii &cineva"
aflandu*se intr*o casa" se hotaraste sa fure un o!iect /i e$ecuta hotararea imediat' /i
intentia premeditata" cand infractorul a luat hotararea de a savarsi infractiunea mai
inainte de inceperea e$ecutarii" luand masurile necesare" sau intre intentia unica"
cand infractorul a luat hotararea de a savarsi o singura fapta /i intentia comple$a"
cand infractorul a hotarat sa comita mai multe fapte.
1
>.-ulpa i modalitatile ei. nfractiunea din culpa e$ista atunci cand fapta
care pre#inta pericol social a fost savarsit .n vederea altui re#ultat decat cel care s*a
produs" dar care ar fi putut fi evitat" dac3 faptuitorul ar fi fost mai preva#ator.
?inovatia su! forma culpei pre#inta doua modalitati 7 una .n care re#ultatul
neurmarit a fost preva#ut dar .n mod gresit /i alta .n care acel re#ultat nu a fost
preva#ut desi ar fi tre!uit /i putut sa fie preva#ut.
a> -ulpa cu pre&edere &u)u"int!' e$ista atunci cand infractorul
prevede re#ultatul faptei sale" dar nu urmareste producerea lui /i crede" fara temei"
ca acest re#ultat nu se va produce.
-onditii de e9istenta 7
* faptuitorul sa fi preva#ut re#ultatul faptei sale" sa fi avut
repre#entarea re#ultatului. E$ista astfel" su! raportul conditiei privitoare la
prevederea efectiva" o asemanare intre intentie /i culpa:
* faptuitorul sa nu fi urmarit producerea re#ultatului preva#ut.
(in acest punct de vedere" culpa cu prevedere se aseamana cu intentia indirecta"
deoarece" .n am!ele ca#uri re#ultatul este preva#ut dar nu se urmareste producerea
lui. (eose!irea consta .n atitudinea de constiinta diferita pe care faptuitorul o are
fata de re#ultatul preva#ut:
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.0riga I. Drept pena parte generala, note de curs. Ed. 3@perion, ucuresti 1!!%

* faptuitorul sa fi socotit fara temei ca acel re#ultat nu se va
produce.
34
Ceea ce deose!este culpa cu prevedere de intentia indirecta" este ca .n primul
ca# faptuitorul a cre#ut sincer" dar gresit" ca re#ultatul nu se va produce" pe cand" .n
al doilea faptuitorul /i*a dat seama ca producerea re#ultatului e posi!ila" dar a
acceptat riscul" actionand la intamplare.
b> -ulpa simpla &#")!$!' e$ista cand faptuitorul nu a preva#ut
re#ultatul faptei sale. desi el tre!uia /i putea sa*l prevada.
-onditii de e9istenta 7
* faptuitorul nu a preva#ut re#ultatul faptei sale.
* faptuitorul tre!uia /i putea sa prevada re#ultatul care s*a
produs.
Posi!ilitatea de prevedere se verifica .n raport cu felul activitatii .n cadrul
careia s*a savarsit fapta din culpa /i .n raport cu persoana celui care a comis*o.
(ac3 se constata ca faptuitorul nu numai ca nu a preva#ut" dar nici nu putea sa
prevada producerea re#ultatului" nu mai e$ista culpa /i prin urmare vinovatie" ci un
ca# fortuit.
Alte modalitati ale culpei 7
0n raport cu cau#a care a determinat atitudinea culpa!ila se face
deose!ire intre imprudenta sau nesocotinta &comportare nechi!#uita'" ne!agare de
seama &neatentie '" neglijenta&comportare fara grija necesara'" nepricepere &lipsa
cunostintelor necesare efectuarii activitatii'" nedi!acie &lipsa aptitudinilor sau
deprinderilor necesare'.
0n raport cu natura comportarii se face distinctie intre culpa 6n agendo
/i culpa 6n omitendo" dupa cum aceasta s*a manifestat .n cadrul unei actiuni sau al
unei inactiuni.
1
->. Intentia depasita Apraeterintentia> este o forma mi$ta care reuneste atat
intentia cat /i culpa.
Consta .n savarsirea unei fapte cu intentie /i producerea unui re#ultat mai
grav decat cel urmarit /i acceptat de faptuitor prin savarsirea faptei" re#ultat ce i se
imputa acestuia su! forma culpei" deoarece nu l*a preva#ut" desi tre!uia /i putea sa*l
prevada. Esentiala este imprejurarea ca faptuitorul savarseste o fapta urmarind un
anumit re#ultat" dar care re#ultat se amplifica devenind mai grav /i reali#and
continutul unei alte infractiuni &e$7 lovituri cau#atoare de moarte" art. 1<3 C.pen.'
ori o varianta agravanta a infractiunii initiale &e$7 talharia cu moartea victimei" art.
211C.pen.'.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. Antoniu, ulai, -hi&ulescu, Dictionar de drept penal.
?inovatia" trasatura esentiala a infractiunii nu tre!uie confundata cu
elementul su!iectiv din continutul infractiunii. +e poate ca .n concret sa e$iste una
din formele /i modalitatile de vinovatie aratate .n art. 1> C.pen. /i totusi sa lipseasca
35
elementul su!iectiv al infractiunii /i invers" se poate ca .n concret sa e$iste
elementul su!iectiv /i totusi sa nu e$iste vinovatie.
?inovatia ca atitudine a constiintei fata de re#ultatul faptei nu se reduce la un
proces psihologic limitat ca o!iect" la prevederea sau neprevederea /i urmarirea sau
neurmarirea re#ultatului deoarece dovedesc ca este vor!a de persoane care pre#inta
o anumita periculo#itate sociala. (in acest punct de vedere" vinovatia" devine o
trasatura caracteri#anta a conduitei antisociale.
(esi priveste procese su!iective" atitudini de constiinta" vinovatia are totusi o
e$istenta o!iectiva. (e e$emplu cel care sta la panda /i apoi ucide" e$teriori#ea#a
prin aceste manifestari procesele psihice care le*au precedat sau care le insotesc.
1
'eoria normati&a a &ino&atiei
9ranE )einhard a conceput vinovatia ca fiind o judecata de valoare asupra
continutului psihic al faptei /i e$primand un raport de contrarietate intre vointa
su!iectului /i norma de drept" resimtit ca un sentiment de culpa!ilitate.
Cu privire la cele doua forme su! care se e$prima vinovatia" intentia /i culpa"
s*a considerat ca faptul intentionat este un fapt involuntar ce nu tre!uia produs"
astfel incat se reprosea#a vointei ca nu a impiedicat producerea faptei.
,ceasta teorie evidentia#a du!la po#itie a intentiei 7 pe de o parte" intentia
este un proces psihic care e$prima finalitatea /i caracterul actiunii volitive" iar pe de
alta parte" este un factor care su!linia#a atitudinea interioara a agentului fata de
ordinea juridica. Caracteristic acestei teorii este faptul ca accentul anali#ei este pus
pe procesele psihice care e$plica comportamentul faptuitorului" atitudinea sa interna
fata de ordinea de drept.
'eoria psihologica a &ino&atiei
Conform acestei teorii" vinovatia nu poate fi anali#ata decat .n raport cu o
persoana capa!ila sa*/i dea seama de conditiile .n care actionea#a /i de consecintele
faptei.
Potrivit prof.univ.dr.A. ,ntoniu" vinovatia are doua iposta#e 7 accea de
element al conceptului de infractiune /i aceea de proces psihic descris .n norma de
incriminare.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. E9plicatii teoretice ale codului penal roman, ?ol.I, Ed. Academiei romane, ucuresti,
%**#
3.,. In+)ti#!"! )nti2ntu$ui & +ino+!ti
38
0n functie de caracteristicile cau#ei /i de particularitatile psihice ale
persoanelor aflate .n ancheta judiciara anchetatorul determina procedeele de audiere
a !anuitului" invinuitului sau inculpatului.
1
ntotdeauna" anchetatorul tre!uie sa tina seama de 7
(roblema de a sti ce sentimente se afla la originea simptomelor
constatate.
+imptomele pun .n evidenta acele urme lasate .n psihicul nostru de
faptul produs" la faptuitor aceste simptome determina sentimentul de culpa!ilitate
care desemnea#a participarea la comiterea infractiunii.
Dificultatile care apar 7
* simptomele pot fi contrafacute:
* simptomele pot constitui e$presia mai multor sentimente:
* simptomele pot fi mai mult sau mai putin e$teriori#ate:
* invinuitul sau inculpatul poate incerca un sentiment de
culpa!ilitate pentru o infractiune ce a fost savarsita anterior" ramasa nedescoperita"
.n timp ce .n legatura cu infractiunea pentru care e cercetat" el afirma adevarul.
:etoda 7
+e refera la utili#area simptomelor psihologice .n scopul aflarii
adevarului atunci cand invinuitul sau inculpatul neaga savarsirea faptei.
Consta .n determinarea simptomelor care pot releva sentimentele celui
ascultat.
1inalitatea presupune manifestarea simptomelor
(asi 7
* un anumit interval de timp" invinuitul sau inculpatul este audiat
cu privire la fapta savarsita:
* interogatoriul e indreptat pe un alt plan:
* anchetatorul adopta fie o atitudine concilianta" fie o atitudine
severa.
,copul 7
* determinarea invinuitului sau inculpatului sa*/i e$prime
adevaratele sentimente.
,olutii 7
* adoptarea unor procedee .n vederea interpretarii" investigarii
simptomelor de culpa!ilitate sau inocenta.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.A -iopraga, ,ondarea sentimentului de &ino&atie. -riminalistica.'ratat de tactica, Ed.
0amma, ucuresti, 1!!.
1. Int"("t!"! 7
ste necesar 7 * sa se identifice cau#a care determina simptomele.
3;
!e recomanda 7 * incercarea de a se atenua simptomele manifestate.
xemplu 7 * fata de cel care plange" anchetatorul va face o prima
remarca de natura a spori increderea /i a doua de natura a intensifica nelinistea.
Dac 7 * intensitatea simptomelor se diminuea#a .n primul ca#" re#ulta
un sentiment de verocitate.
* continua .n cel de*al doilea ca#" re#ulta un sentiment de
culpa!ilitate.
2. In+)ti#!"! 7
* se incearca sa se determine dac3 simptomele manifestate au legatura
cu o!iectul interogatoriului.
!e impune 7 * cunoasterea trasaturilor caracteriale ale su!iectului.
!e recomanda 7 * modificarea o!iectului interogatoriului prin adaptarea
unui su!iect neutru pentru indepartarea sentimentului de culpa!ilitate.
"erificarea concluziei 7 * pe neasteptate" interogatoriul este readus la
o!iectul cau#ei" fiind anali#ate simptomele manifestate de invinuit sau inculpat.
3. E$u'i&!"! 7
* se utili#ea#a pentru a pune .n evidenta simptomele sla! e$primate.
#recautii 7 * anchetatorul sa se a!tina de la orice interventie" de la
orice intrerupere a invinuitului sau inculpatului:
* dupa depunerea juramantului" martorilor ce pre#inta
importanta deose!ita sa li se adrese#e un avertisment de natura a da nastere unui
conflict de constiinta dac3 ar avea intentia sa ascunda adevarul:
* eficienta interogatoriului este sporita de confruntarea
invinuitului sau inculpatului cu alti participanti la procesul penal.
3.3. Con)i&"!tii ()i*o$o#i' !)u("! !)('t$o" 'o2(o"t!2ntu$ui (o)t-
in0"!'tion!$ !$ &$i'+nti$o".
Etapa post*infractionala se afla .n legatura cu momentul ascultarii invinuitului
sau inculpatului /i se caracteri#ea#a prin aparitia procesului psihic determinat de
teama" de incercarea faptuitorului de a evita raspunderea penala.
(ac3 .n primele doua etape e$ista o succesiune de momente intrapsihice 7
repre#entarea /i tendinta de infaptuire a actului" deli!erarea /i e#itarea" continuarea
intentiei" punerea .n act a re#olutiei infractionale" .n ceea ce priveste psihologia
infractorului dupa savarsirea faptei se o!serva tendinta de aparare" de sustragere de
la identificarea invinuirii sau sanctiunii.
1
(upa comiterea actului infractional" delicventul se afla su! stapanirea
dominantei defensive. 0n orice manifestare" fie ca e vor!a de infractor prin
3<
o!isnuinta" fie ca e vor!a de infractor oca#ional" comportamentul lui poarta
amprenta unei continue preocupari de a se disimula" de a se ascunde" spre a scapa de
urmarire" de a scapa de consecintele actului.
Prima manifestare normala a infractorului" dupa savarsirea infractiunii" este
de a parasi cat mai repede locul infractiunii. 0n acest ca#" fac e$ceptie doar acei
infractori a caror transgrediere a legii se consuma .n timp mai indelungat" cum ar fi
delapidatorii sau sa!otorii politici" care vor incerca sa fuga doar dupa actul final"
considerat 1ultimul2 de ei.
ndepartarea de la locul infractiunii /i aparitia intr*un loc indepartat .n mod
ostentativ" are ca scop procurarea artificiala de alibi care il va ajuta pe infractor
de a se eschiva de su! urmarire.
+e stie ca oamenii doar .n ca#uri e$trem de rare isi amintesc e$act de #iua /i
ora la care s*a intamplat un anumit eveniment fara importanta pentru ei. ,cest lucru
e cunoscut /i de infractori /i de aceea ei utili#ea#a toate mijloacele posi!ile de a
produce confu#ie su! acest aspect la toti cei care ar putea eventual servi drept
martori .n cau#a lor.
,ctiunea dominantei defensive determina o serie de manifestari 7 confuzii,
uitarea unor lucruri elementare, o stare de distrare" astfel ca infractorul .n acesta
perioada va comite greseli fortate" care mai tar#iu vor contri!ui la descoperirea lui.
9uga de la locul unde s*a produs o infractiune /i procurarea unor ali!i nu este
intotdeauna un indiciu al culpa!ilitatii. E$ista ca#uri cand cineva a asistat la o
infractiune sau a descoperit o infractiune /i incearca sa se salve#e. ,semenea
comportament este specific la fostii infractori condamnati.
(upa asigurarea ali!iului" infractorul" de cele mai multe ori" face confesiuni
extra$udiciare directe sau indirecte" recunoaste sau povesteste intr*un anumit fel
fapta unor persoane pe care le considera de incredere" urmareste cu atentie presa
pentru a*/i lua noi masuri de precautie sau se lauda cu crima comisa pentru a o!tine
un loc superior .n ierarhia criminalilor.
6neori" recunoasterile e$trajudiciare urmaresc derutarea $ustitiei prin
furnizarea indirecta de date false pentru ca adevaratii faptasi sa castige timp. ,sa
procedea#a infractorii prin o!isnuinta.
0n ceea ce priveste infractorii oca#ionali nedescoperiti" se remarca fenomene
psihologice comple$e care" .n !a#a unor procese fi#iologice" provoaca
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. utoi '., 'ratat uni&ersitar de psihologie judiciara, Ed. (hobos, ucuresti, %**#
de#nodamantul e$trajudiciar. ,semenea procese au loc atunci cand infractorul nu
poseda suficient curaj de a se pre#enta singur .n fata justitiei /i alege o cale indirecta
spre a se autodenunta.
3>
,celeasi procese au loc uneori cu oca#ia anchetei" cand infractorul fiind .n
preventie este supus interogatoriului pentru a se facilita re#olvarea situatiei
conflictuale.
1
+ituatia .n care infractorul"reapare la locul desfasurarii anchetei" incercand sa
o!tina informatii despre evolutia investigatiilor" se poate e$plica prin fenomenul de
amne#ie post*infractionala. 0n stare de neliniste generala marita datorita lacunelor
memoriale" infractorul nu se simte .n siguranta" nu*/i poate aminti dac3 totul a fost
pus la punct. (in acest motiv nu poate re#ista impulsului de a se intoarece la locul
faptei" intoarcere fatala .n cele mai multe ca#uri.
+coala freudista atri!uie lapsusurilor .n gandire /i actiune manifestarii
1dorintei inconstiente de a ispasi2. Ei afirma ca situatia conflictuala /i tensiunea
nervoasa care se nasc sunt determinate de actiunea supra*eului social care
pedepseste 1eul constient2 /i 1eul inconstient2 pentru fapta comisa. 9reudistii
atri!uie acestor factori visele /i cosmarurile infractorilor din perioada dinaintea
recunoasterii.
+ituatiile conflictuale nu sunt caracteristice pentru orice infractor /i pentru
orice infractiune.
Asemenea stari psihice nu sunt specifice decat infractorilor ocazionali i la
unii habitudinali 6n cazul cand faptele comise sunt de o mare gra&itate Aasasinat,
inalta tradare> i specifice pentru ei.
3.4. St!6i$i"! )nti2ntu$ui & +ino+!ti &in (")('ti+! $2nt$o"
()i*o$o#i' !$ 2!"tu"i)i"ii in0"!'to"u$ui.
,titudinea defensiva a infractorului este resimtita /i dupa arestare" .n timpul
cercetarilor" a de#!aterilor /i chiar .n timpul ispasirii pedepsei.
nterogatoriul de ancheta are ca scop sta!ilirea faptelor /i a relatiei e$istente
intre fapte /i invinuit.
+ta!ilirea faptelor se face cu ajutorul pro!elor materiale /i testimoniale" cel
mai important martor fiind chiar infractorul. )elatarile lui .n mod o!iectiv
desemnea#a sta!ilirea e$acta a faptelor" .n mod su!iectiv desemnea#a marturisirea
comiterii faptelor.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. ogdan '., (robleme de psihologie judiciara, Ed. 'ipografia In&atamantului,
ucuresti
6nii teoreticieni considera recunoasterea invinuitului drept 1regina pro!elor2
/i de aceea marturisirea infractorului este considerata ca circumstanta atenuanta.
45
nsa" practica arata ca depo#itia infractorului cuprinde elemente care doar .n
lumina unei critici severe pot fi acceptate ca vala!ile.
(in punct de vedere psihologic" orice depo#itie este relatarea ver!ala ce se
refera la un continut reflectoriu acumulat dinainte. 0n ca#ul infractorului sunt de
considerat perceptiile /i procesele sale memoriale /i posi!ilitatile de a fi transmise
ver!al.
0n primul rand" .n conditiile unui interes marit pentru o!iectele infractiunii /i
pentru orice amanunt legat de acestea" intreaga forta psihica se indreapta .n acest
sens.
0n al doilea rand" .n functie de tipul de activitate nervoasa infractorul va
inregistra e$act" mai putin e$act sau deloc amanuntele actelor. ,cestea se pot
intampla /i atunci cand infractorul" de !una credinta relatea#a complet fals faptele
savarsite.
,semenea ca#uri de relatari eronate se intalnesc mai frecvent la infractorii
oca#ionali care comit infractiuni grave &omor sau tentativa de omor' la care mo!ilul
declansator este o puternica stare emotiva &infractorii pasionali'.
)elatarile perfecte se pot intalni la unii infractori politici &spioni" anarhisti' /i
la unii criminali din o!isnuinta care povestesc actiunile lor cu multa preci#ie.
(eoarece momentul savarsirii infractiunii e !ine studiat dinainte" nu mai provoaca o
stare emotiva inhi!anta.
Cu toate aceste" este important de mentionat teoria lui +tern" .n conceptia
caruia e$actitatea amintirilor nu este o regula" ci o e$ceptie.
6neori" unele amanunte omise" altele atenuate sau e$agerate fac ca relatarea
sa ai!a un aspect favora!il pentru infractor" cu toate ca el e sincer .n relatarea pe
care o face.
Este rolul anchetatorului" !ine informat de a confirma sau infirma elementele
relatarii infractorului cu alte pro!e vala!ile declaratiile lui.
Este necesar sa se faca distinctie intre emotiile soc /i starile emoti&e. 0n timp
ce primele caracteri#ea#a doar o parte din infractiuni" afectand uneori chiar /i
responsi!ilitatea nu doar memoria ulterioara" starile emotive insotesc .n mod normal
orice act" favori#and posi!ilitatile perceptive prin marirea potentialului atentiei.
1
Pe langa aceste conditii care se refera la faptul infractional" ine$actitatea
memoriei /i a relatarii este determinata /i de emotiile cau#ate de arestare /i de cele
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. ogdan '., -urs de psihologie judiciara, 'ipografia In&atamantului, ucuresti 1!+$
pricinuite de situatia creata din ca!inetul de ancheta" avand un efect negativ asupra
e$actitatii /i vala!ilitatii depo#itiilor. (in acest motiv" tre!uie privit cu precautie
orice afirma infractorul /i .n special ce afirma /i*i este defavora!il.
41
E$presiile emotionale coro!orate cu date /i fapte o!iective pot su!linia" pot
confirma sau infirma un fapt" insa nu constituie .n sine indicii" pentru ca se stie ca
e$presiile emotionale pot fi stapanite.
ne$actitatea relatarilor infractorului mai poate avea /i alte surse. (e e$emplu"
.n ca#ul delictelor contra pesoanei" raportul e$istent anterior dintre infractor /i
victima denaturea#a .n mod po#itiv sau negativ actele perceptive /i relatarea.
(enaturarile mai provin" .n ca#ul delictelor contra proprietatii din modul su!iectiv
cum infractorul isi anali#ea#a situatia materiala din perioada dinainte de comiterea
faptului infractional.
(in punct de vedere juridic" marturisirea infractorului este cel mult o pro!a
necesara" nu insa /i suficienta.
(e asemenea" este important ca cei care marturisesc foarte usor sa fie priviti
cu mult scepticism /i foarte sever verificati pe de o parte pentru a se afla mo!ilul
unui asemenea comportament /i pe de alta parte pentru a se evita eroarea judiciara.
E$ista autori care contesta valoarea pro!atorie a marturisirii" aratand ca ea
contine elemente de autoacu#are" ceea ce este potrivnic instinctului de aparare. nsa"
.n opinia altor autori marturisirea infractiunii este primul pas pe care*l face
infractorul spre revenirea .n societate" spre reinceperea perioadei de reeducare.
(intre infractori" delicventii pasionali sunt cei care marturisesc cel mai usor"
.n timp de delicventii oca#ionali se apara pana la un anumit punct /i cand se vad
demascati" cedea#a /i marturisesc. -otul depinde de a!ilitatea anchetatorului" de
maiestria lui.
(elicventul oca#ional" cand comite o infractiune datorita unei puternice
tentatii nu poate face o justa evaluare a actiunii datorita pierderii pentru moment a
posi!ilitatii de critica. ,ceasta stare permite comiterea infractiunii cu o aparenta de
sange rece &care poate duce pe anchetator la conclu#ii false asupra personalitatii
infractorului'. )ecastigandu*/i judecata" actul ii apare .n toata nuditatea lui
criminala" fapta este judecata cu severitate. %emoria faptului revine cu insistenta /i
intregul proces asociativ nu face decat sa caute legaturi cu actul comis. (e aici apare
necesitatea imperioasa de a vor!i" de a se descarca" de a recunoaste.
1
0n conclu#ie 7
* comportamentul post*infractional al delicventilor se caracteri#ea#a printr*o
atitudine defensiva neta" care merge de la micile 1denaturari involuntare2 pana la
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. Alta&illa, (sichologia gindizioria, pag %#.
incercari sistematice de a*/i im!unatati situatia procesuala" toate constituind
manifestari ale dominantei defensive.
42
* aceasta atitudine defensiva" su! diverse aspecte" ramane caracteristica /i .n
fa#a ispasirii pedepsei /i chiar dupa intoarcerea .n societate. 0n raport de nivelul de
constiinta sociala" avuta sau do!andita .n cursul incarcerarii" el va incerca sa*/i
justifice actiunea trecuta" urmarind de aceasta data o 1rea!ilitare morala ulterioara2.
1
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. ogdan '., -urs de psihologie judiciara, 'ipografia In&atamantului, ucuresti, 1!+$
CAP IV
PROBLEMATICA PSIHOLOGICA A RELATIEI
43
ANCHETATOR - ANCHETAT
A- In0"!'to"u$
- ()i*o$o#i /i (o"t"t -
4.1. Notiuni '!"!'t"i)ti'i !$ (")on!$it!tii in0"!'to"u$ui
Personalitatea infractorului este studiata de o serie de discipline nejudiciare
&e$7 sociologia" psihologia" psihiatria' sau judiciare &e$7 dreptul penal'. Nici una
dintre acestea nu*/i propune studierea din toate punctele de vedere a personalitatii
criminale. Prin urmare" psihologia /i psihiatria studia#a totalitatea trasaturilor
psihice" anomaliile /i !olile psihice iar dreptul penal anumite aspecte ale
personalitatii individului delicvent 7 starea de responsa!ilitate sau de
iresponsa!ilitate" indeplinirea conditiilor necesare pentru a putea fi considerat
su!iect special al infractiunii.
Nici una dintre aceste discipline nu studia#a toate aspectele personalitatii /i
totalitatea trasaturilor de natura sociala ale individului" formarea acestora /i
implicatiile pe care le au .n evolutia comportamentului infractional.
(sihologia juridica se caracterizeaza i prin faptul ca, spre deosebire de
celelalte stiinte i discipline, naturale i sociale, juridice sau nejuridice, isi
propune studierea i cunoasterea multilaterala, cat mai completa a personalitatii
criminale. Acest studiu se refera atat la procesul de formare a personalitatii i la
trasaturile care o caracterizeaza 6n momentul 6n care a demonstrat, prin fapte ca
este o personalitate marcata de un comportament infractional cat i la caile i
mijloacele cele mai adec&ate, prin care indi&idul respecti& poate fi reeducat i
reintegrat 6n randul cetatenilor onesti.
1
+tudierea personalitatii criminale" activitate care include intregul comple$ de
factori ce au contri!uit la formarea personalitatii individului .n cau#a" permite sa se
faca unele distinctii nu doar intre delincventi /i nondelincventi" ci /i intre diferitele
categorii de infractori.
(eterminarea cau#elor /i conditiilor infractiunii concrete pe de o parte /i a
infractionalitatii .n ansam!lu pe de alta parte" este esentiala pentru a se identifica
caile /i mijloacele adecvate .n vederea com!aterii fenomenului criminalitatii.
Infractorul apare ca un indi&id cu o insuficienta maturizare sociala, cu
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. utoi '., ?ictimologie, -urs uni&ersitar, Ed. (inguin oo8, ucuresti, %**)
deficiente de integrare sociala, care intra 6n conflict cu cerintele sistemului
&alorico/normati& i cultural al societatii 6n care traieste.
44
+tudierea diferitelor categorii de infractori poate duce la sta!ilirea unor
caracteristici psihologice ale celor care incalca prevederile legale.
1>. 0n primul rand" orice infractor este un inadaptat din punct de
&edere social.
nadaptatii" din randul carora se recrutea#a intotdeauna infractorii" sunt
produse ale societatii" sunt elemente a caror educatie s*a efectuat .n conditii
neprielnice. ,stfel" anamne#ele facute la infractori arata ca .n majoritatea ca#urilor"
infractorii sunt proveniti din familii de#organi#ate &orfani" semi*orfani" parinti
divortati" parinti infractori" parinti alcoolici' unde nu e$ista conditii sau preocupare
serioasa pentru educatia copiilor.
Educarea proceselor de cunoastere la copil" concomitenta cu ela!orarea unor
forme de conduita adecvate convietuirii sociale" presupune formarea unor deprinderi
care sa*i permita incadrarea .n viata sociala.
ntr*o etapa mai avansata" cand copilul depaseste fa#a e$clusiva a necesitatilor
imediat !iologice /i se directionea#a spre mediul uman nemijlocit" raporturile care
se sta!ilesc intre el /i anturaj &format din parinti" frati" vecini" prieteni' constituie
factori esentiali ce*i influentea#a personalitatea /i comportamentul.
@ipsa influentarii educative se mai manifesta /i prin neasigurarea sta!ilitatii /i
continuitatii .n indrumare. (ac3 .n perioada prescolara /i cea scolara copilul are
posi!ilitatea sa vaga!onde#e sau chiar sa devina vaga!ond" atunci i se ofera
posi!ilitatea de a parcurge evolutia infractionala de la micile hotii necesare sustinerii
acestei vieti /i pana la crime mai violente" agresive.
)eferitor la aceasta pro!lema" A. Auilherment preci#a 7 1Numarul tinerilor
criminali /i delincventi creste .n mod inspaimantator... 0n sufletele fragede ale
tinerilor se gasesc fermentii coruptiei" pe care mediul social le favori#ea#a... Cei .n
fata carora se deschide viitorul" cei care tre!uie sa posede ilu#iile reconfortante ale
sperantei" nu ar tre!ui sa cunoasca de#amagirea urii. Fi totusi" e$ista crime comise
de copii" e$ista sinucideri .n randul copiilor2.
1
(atorita e$perientei negative" a educatiei deficitare" a deprinderilor
antisociale" infractorul este un individ insta!il din punct de vedere emotiv * actional.
0n acest sens reactiile sale tradea#a discontinuitate" salturi nemotivate de la o
e$trema la alta" inconstanta .n reactii" sla!a de#voltare a emotiilor" fapt ce determina
lipsa unei capacitati de autoevaluare /i de evaluare adecvata" lipsa de o!iectivitate
fata de sine /i fata de altii.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. 0. 0uilherment, -omment de&ient on criminelB p.%+
%>. -autarea satisfactiei materiale sau morale 6n infractiune
45
,ctul infractional" pe langa faptul ca repre#inta un pericol pentru societate"
constituind un simptom de inadaptare din punct de vedere etiologic pe de o parte /i
o reactie atipica pe de alta parte" se mai caracteri#ea#a /i prin aceea ca su! toate
formele aduce un folos infractorului" il favori#ea#a intr*o anumita masura" material
sau moral. 0n practica judiciara" de la micile infractiuni pana la marile escrocherii"
delapidari" se pot vedea mo!ilele de interes imediat sau indepartat" la fel de !ine ca
/i .n crimele de mare violenta &asasinatele din gelo#ie sau ra#!unare'
1
. )e#ultatul nu
tre!uie sa fie numaidecat unul material /i imediat" el poate fi un folos de ordin moral
cu efecte mai indepartate .n timp.
Prin urmare" caracteristice pentru orice infractor moral &doar alienatii comit
infractiuni 1de#interesate2' sunt influentele din mediul am!iant care e$ercita asupra
lor o stimulare spre actiune cu mult mai mare ca .n ca#ul omului o!isnuit" ceea ce
determina caracterul atipic al reactiilor.
,ceasta stimulare e$cesiva provine atat din sensi!ilitatea deose!ita a
infractorului" cat /i din lipsa unor forme de conduita adecvata.
#>., treia caracteristica a comportamentului infractorului este
duplicitatea. 9iind constient de caracterul socialmente periculos al actului"
infractorul o!serva" planuieste /i e$ecuta pe ascuns infractiunea.
0n ceea ce priveste cele doua manifestari ciudate ale comportamentului
infractorului" lacunele tradatoare .n planul de e$ecutie /i reintoarcerea la locul
faptei" acestea sunt determinate de frica de a nu fi descoperit" infractorul nu se simte
.n siguranta" nu*/i poate aminti dac3 totul a fost pus la punct" dac3 nu cumva a comis
o greseala. (in acest motiv nu poate re#ista impulsului de a se reintoarce la locul
infractiunii" intoarecere care ii este fatala .n cele mai multe ca#uri.
(uplicitatea infractorului este o trasatura esentiala a comportamentului sau.
El nu*/i dirijea#a atitudinea doar .n perioada .n care comite fapta infractionala" ci tot
timpul. El joaca rolul omului cinstit" cu preocupari cat mai diversificate.
Necesitatea tainuirii" a vietii du!le" incepand cu utili#area timpului /i pana la
lim!aj" evidentia#a o serie de caracteristici specifice ce deose!esc infractorul de
omul o!isnuit.
)eferitor la lim!ajul infractorilor" (amon )unGen arata ca nu se foloseste un
alt timp decat pre#entul /i ca plurarul este intotdeauna inlocuit cu singularul.
)>. 1rustrarea este o stare emotionala resimtita de infractor .n
momentul .n care este privat de unele drepturi /i recompense atunci cand considera
ca i se cuvin sau cand .n calea o!tinerii acestor drepturi se interpun o!stacole.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. ogdan ', (robleme de psihologie judiciara, Ed. ,tiintifica, ucuresti, 1!$#
48
nfractorii reactionea#a .n mod diferit la situatiile frustrante" de la o!tinerea /i
amanarea satisfactiei pana la un comportament agresiv. Cei puternic frustrati au
tendinta sa*/i piarda autocontrolul actionand atipic" agresiv" inconstant /i violent.
1
+>.Imaturitatea afecti&a consta .n faptul ca se recurge la
comportamente infantile &accese de plans" cri#e' pentru o!tinerea unor placeri
imediate" minore /i uneori nesemnificative.
.>.-omple9ul de inferioritate este o stare pe care infractorul o resimte
ca un sentiment de insuficienta" de incapacitate personala.
H.Pinatel are o ampla teorie asupra personalitatii criminale. El preia din
conceptia lui 9reud vi#iunea dinamica a personalitatii * cele trei instante ale
personalitatii 7 eul" supraeul /i sinele. Eul AEgo> sau constiinta de sine repre#inta
nucleul personalitatii /i este constituit din cunostintele /i imaginile despre sine"
precum /i din atitudinile constiente sau inconstiente fata de cele mai importante
interese /i valori: ,upraeul A,uper/Ego> sau constiinta morala constituie e$presia
e$istentei individului .n mediul social: ,inele AId> repre#inta un comple$ de
instincte /i de tendinte refulate.
= alta influenta .n constituirea teoriei personalitatii criminale o constituie
procesul criminogen al trecerii la act preluat de la de Areef conform caruia evolutia
psihica a individului care comite o infractiune grava" cuprinde trei fa#e 7
a> faza asentimentului temperat 7 .n aceasta fa#a individul sufera o
degradare progresiva a personalitatii sale ca urmare a unor e$periente esuate. 9iind
convins de injustitia mediului social .n care traieste nu mai gaseste nici o motivatie
de a respecta regulile sociale.
b> faza sentimentului formulat caracteri#ata prin faptul ca individul
accepta comiterea crimei.
c> faza de criza .n cursul careia este acceptata eliminarea victimei"
cautand oca#ia favora!ila pentru trecerea la atac.
,
Pinatel accepta ideea e$istentei unei diferente de grad intre personalitatea
infractorului /i personalitatea noninfractorului.
Pentru a evidentia aceasta diferenta Pinatel sta!ileste acele trasaturi
psihologice care determina transformarea asentimentului temperat .n asentiment
tolerat /i apoi trecerea la act.
H. Pinatel considera ca niciuna din trasaturile frecvent intalnite la infractori nu
este suficienta sa determine o anumita orientarea antisociala a personalitatii. Nici
egocentrismul" nici la!ilitatea" nici agresivitatea /i nici indiferenta afectiva" luate
i#olat" nu sunt specifice infractorului. (oar reunirea lor intr*o constelatie
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
.utoi '., 'ratat uni&ersitar de (sihologie judiciara, Ed. (hobos, ucuresti, %**#
%
. ,tanoiu R., -riminologie, Ed. 7scar (rint, ucuresti, %**#
4;
confera personalitatii un caracter specific /i ii imprima o anumita orientare.Pinatel
mentionea#a unele forme de evolutie psihica /i sociala" .n sensul ca persoana uneori
parcurge un proces care duce la deplina maturi#are. @a unii infractori se o!serva o
stare de imaturi#are sociala care se manifesta prin 7 neintelegerea /i necunoasterea
raspunderii sale fata de alti oameni" prin neluarea .n seama a intereselor celorlalti:
hotul" agresivul" violatorul" nu inteleg" nu admit ca /i victima are anumite drepturi:
Pinatel sustine ca e$ista anumite componente psihice comune la infractori 7
nesuportarea vreunei constrangeri" lipsa de autocontrol" impulsuri puternice" egoism"
nerecunoasterea faptei comise. @a acestea se mai adauga insta!ilitatea afectiva /i
posi!ilitatile intelectuale limitate.
Pinatel avansea#a ideea ca 26n circumstante e9ceptionale orice om poate
de&eni delinc&ent<.(iferenta dintre delincventi /i nondelincventi este pusa .n
evidenta de pragul delinc&entional" .n sensul ca unii dintre nondelincventi au
nevoie de presiuni grave pentru a le provoca o reactie delincventionala" altii trec la
actiunea de incitatie e$terioara foarte usor. +pre deose!ire de acestia" delincventii nu
asteapta ivirea unei oca#ii ci /i*o procura" /i*o formea#a singuri.
Prin urmare" prin personalitate se intelege un camp larg de in&estigatii
asupra fiintei umane concepute ca un intreg.Personalitatea pre#inta urmatoarele
trasaturi 7 unit!t! /i i&ntit!t! sa" +it!$it!t!" 'on)tinti.!"!" "!(o"tu"i$
in&i+i&u$ui 'u 2&iu$.
0n psihologie" sunt luate .n calcul /i studiate temperamentul" aptitudinile /i
caracterul" deoarece sunt considerate ca adevarate unitati de !a#a ale personalitatii
4<
unui infractor" pot contri!ui la e$plicarea /i intelegerea faptei concret savarsite /i
sta!ilirea cat mai corect a masurilor de corectare adecvate.
'emperamentul e9prima dinamica generala a persoanei, disponibilul sau
energetic, care se manifesta i imprima o nota dominanta tuturor trasaturilor i
comportarii sale.
Pornind de la ideea ca temperamentul este componenta de !a#a a
personalitatii" Iipocrit determina e$istenta a patru tipuri temperamentale 7
sangvinic" melancolic" coleric /i flegmatic.
Psihologia moderna a completat aceasta clasificare iar din im!inarea tipurilor
amintite" a dedus e$istenta mai multor tipuri de comportament 7 amorf" nervos"
sangvin" coleric" apatic" sentimental" flegmativ" pasionat.
-olericul * nelinistit" uneori impulsiv" miscari rapide" trairi afective intense"
dar inegale" reactii e$plo#ive" stapanirea de sine lasa de dorit" doarme agitat" capa!il
de sentimente puternice /i dura!ile.
,ang&inicul * no!il" cu o mare capacitate de adaptare la orice fel de
imprejurari" vesel" energic" receptiv la nou" are o vor!ire clara" cu intonatii" cu
posi!ilitati de pastrare a calmului.
1legmaticul * linistit" lent .n miscari" nu are reactii emotionale vii /i rapide"
pare deseori idiferent" vor!irea este monotona dar egala" isi pastrea#a calmul .n
situatii dificile.
4>
:elancolicul * sensi!il" afectiv" timid" inchis" nehotarat" re#istenta sca#uta la
eforturile intelectuale" sla!a capacitate de concentrare" se adaptea#a greu la situatii
noi" mai putin prietenos.
0n viata" tipurile temperamentale pure apar foarte rar. Cel mai frecvent se
intalnesc comportamentele com!inate .n care domina trasaturile unui anumit tip.
(upa conceptia lui C.A. Hung" e$ista doua orientari majore ale personalitatii 7
/ e9tra&ertitul" orientat cu precadere spre lumea e$terna" lumea
o!iectiva" are multi prieteni" este socia!il" ii place sa riste" actionea#a su! inspiratia
momentului" este impulsiv.
/ intro&ertitul" este o persoana linistita" retrasa" este foarte re#ervat" isi
face planuri de viitor /i nu*i place sa actione#e su! impulsul momentului.
Pentru psihologie este important sa se su!linie#e ca temperamentul nu
constituie decat o particularitate de forma /i nu de continut a personalitatii /i" prin
urmare" su! influenta unor factori e$teriori diferiti" pe !a#a aceluiasi tip de
temperament se pot de#volta caractere" atitudini /i comportamente cu totul diferite.
Aptitudinile repre#inta acele insusiri ale individului care conditionea#a
reusita sau a caror lipsa poate e$plica nereusita. ,ptitudinile se formea#a su!
influenta conditiilor de mediu.
(rin caracter se intelege ansamblul insusirilor psihice i morale ale
indi&idului, manifestate 6n comportamentul i actiunile sale, 6n atitudinea i
pozitia sa fata de sine, fata de altii, fata de societate i de &alorile unanim
recunoscute ale acesteia.
Caracterul este influentat de temperament /i aptitudini" dar este determinat" .n
mod decisiv de conditiile /i factorii de mediu .n care traieste /i se formea#a
individul.
1
(esi din punct de vedere teoretic distinctia dintre temperament /i caracter este
destul de precisa*temperamentul fiind forma nativa de manifestare a continuturilor
psihice" iar caracterul o organi#atie do!andita a sentimentelor .n jurul unui o!iect"
persoane sau idei * atunci cand se incearca determinarea trasaturilor de temperament
sau de caracter" apar dificultati. ,stfel" inhibitia este
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. utoi '., ?ictimologie, Ed. (inguin oo8, ucuresti, %**)
55
considerata ca fiind o trasatura de caracter" deoarece presupune un efort voluntar de
a opri anumite reactii" dar poate fi considerata /i o trasatura de temperament" o
caracteristica a firilor introvertite. ,ceeasi pro!lema e$ista /i .n ceea ce priveste
perse&erenta.
1
0n determinarea personalitatii faptuitorului" tre!uie sa se anali#e#e o serie de
elemente precum 7
/ &arsta infractorului 7 constituie una din trasaturile individuale ale
personalitatii /i poate indica nivelul de de#voltare !io*psiho*sociala a individului.
@uarea .n considerare a varstei infractorului" atat a celei criminologice cat /i a
celei mentale" contri!uie nu doar la e$plicarea unui anumit comportament ci /i la
sta!ilirea mijloacelor de corectare. ,stfel" cele mai numeroase infractiuni sunt
savarsite de catre persoane aflate la varsta adolescentei /i a tineretii" numarul
infractiunilor se reduce .n ca#ul persoanelor de varsta matura /i scade odata cu
inaintarea .n varsta.
0n ceea ce priveste structura calitativa a criminalitatii" se constata ca primelor
perioade ale vietii le sunt specifice infractiunile a caror savarsire presupune mai
multa forta fi#ica" .n timp ce varstei adulte ii este specifica savarsirea de infractiuni
care cer mai multa prudenta /i e$perienta de viata.
Pentru psihologia judiciara pre#inta un interes deose!it infractiunile savarsite
de minori.
/ infirmitatile i bolile somatice ale infractorului 7 fie congenitale" fie
do!andite .n cursul vietii sau nu" constituie cau#e ale comportamentului criminal /i
nu pot e$plica decat .n ca#uri rare savarsirea unor infractiuni de catre persoane
aflate .n asemenea situatii.
/ particularitatile etnice i rasiale ale infractorului 7 .n general nu
e$plica prin ele insele" aspectele cantitative /i calitative ale fenomenului
infractional.
0n crminologia contemporana" dupa +eeling %anheim" Pinatel /i altii"
aspectele principale care tre!uie sa fie cercetate" sunt 7
a> e&olutia ideilor i teoriilor despe criminal" de la conceptiile antropologice
&lom!rosiene' pana la cele !iologice &ale lui Jin!erg" de Areef'" de la cele
psihologice &H.Pinatel" +eeling' /i pana la cele sociologice &cum sunt cele americane
ale lui +huterland'.
b> caracteristicile generale ale criminalului" cum sunt trasaturile morfo*
fi#iologice" trasaturile psihologice /i cele sociale: asemenea aspecte conduc la
cercetari comparative intre criminali /i noncriminali.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
.Rosca, :oti&ele actiunilor umane
51
c> tipurile de criminali &criminal pervers" criminal caracterial'.
d> aspectele diferentiale ale criminalului &dupa varsta'.
).1.1. Disfunctii criminogene ale personalitatii
=rice deficienta" tul!urare sau !oala psihica poate determina devieri de la
normele de conduita normala" devieri care pot merge pana la cele mai grave
incalcari ale legii penale.
Pentru evitarea unor grave erori precum trimiterea .n judecata /i condamnarea
unei persoane iresponsa!ile din punct de vedere penal" tre!uie sa se cunoasca cateva
date elementare referitor la deficientele" tul!urarile /i !olile psihice.
Ne&rozele repre#inta un grup de tul!urari" relativ usoare /i ireversi!ile"
determinate de tul!urari" reactii variate cu caracter functional. Bolnavii sunt
constienti de !oala caracteri#ata prin conflicte intrapsihice la care participa cu
intensitate.
(e cele mai multe ori" nevro#ele sunt insotite de stari de an$ietate de diferite
grade de intensitate.
(sihopatiile sunt deficiente psihice. Psihopatii isi pastrea#a .n intregime
capacitatea de cunoastere" insa .n manifestarile lor se remarca insta!ilitatea"
nestatornicia e$agerata" impulsivitatea" incapatanarea" reactii anormale" inclinatii
spre acte de perversiune" comportari a!surde.
9aptele comise de psihopati sunt savarsite cu luciditate /i discernamant" astfel
incat din punct de vedere juridic sunt perfect responsa!ili.
(sihozele sunt categorii de afectiuni psihice variate a caror caracteristica
principala o constituie alterarea profunda a vietii psihice.
Bolnavii savarsesc frecvent fapte antisociale dintre cele mai grave &e$7
omoruri sadice savarsite de schi#ofrenici /i epileptici' astfel incat" aceasta categorie
de !olnavi tre!uie sa se afle su! o permanenta supraveghere.
4.1.,. P!"ti'u$!"it!ti ti(o$o#i' $! in0"!'to"i
0n practica se constata ca fiecare infractor poate fi considerat ca fiind un ca#
particular" ca fiecare se caracteri#ea#a printr*o serie de trasaturi fi#iologice"
psihologice /i atitudini sociale care nu se repeta intocmai la ceilalti infractori. ,stfel"
unul este dominat de anumite tentatii /i interese materiale & lacomie" !unuri'" altul
de tendinte /i interese de afirmare de sine" de com!atere sau supunere
52
fata de altul. Prin urmare" cercetarea stiintifica /i cunoasterea infractorilor este
dificila /i nu se pot trage conclu#ii generale privind cau#ele /i remediile
criminalitatii.
Practica /i legea penala au solicitat sa se tina seama de e$istenta unor tipuri de
infractori cum sunt infractorii minori * infractorii majori" infractorii primari *
infractorii recidivisti.
0n aceasta situatie" criminologia moderna a recurs la stiinta tipologiei 2care
se ocupa cu clasificarile 6n tipuri i criteriile dupa care acestea se fac4
1
" cu
descrierea tipurilor /i metodelor prin care acestia pot fi determinati. ,stfel" se
preconi#ea#a e$istenta unor grupe de persoane" a unor categorii de infractori" iar
persoanele care alcatuiesc un asemenea grup pre#inta trasaturi asemanatoare. ,ceste
persoane apartin aceluiasi tip. Prin urmare" tipul este o idee, o schema, un concept
care reprezinta pe toti cei care au asemenea trasaturi i fac parte din aceasi grupa
sau categorie, o totalitate de trasaturi caracteristice, distincti&e, ale unui grup
social, profesional, etc. -ipul presupune 7
a' o totalitate de trasaturi moral*psihologice:
!' trasaturile sunt caracteri#ante: cel care le intruneste are un anumit profil
c'trasaturile sunt comune unui grup de oameni.
E$ista o tipologie juridica dupa felul infractiunilor juridice. (upa acest
criteriu" cei care savarsesc infractiunii contra vietii sunt ucigasi" asasini" cei care
savarsesc infractiuni contra !unurilor sunt hoti" talhari" delapidatori" cei ce savarsesc
infractiuni de fals sunt falsificatori. ,ceasta tipologie juridica penala este utila /i
folositoare" insa" din punct de vedere criminologic este necesara o caracteri#are /i o
tipologie a criminalilor din interior" dupa datele /i trasaturile caracteristice ale
infractorilor" datorita carora au savarsit anumite infractiuni /i nu altele. Prin urmare"
s*a ajuns la anumite feluri de tipuri de infractori" la o tipologie criminologica.
A. = prima delimitare pune .n evidenta diferentele dintre infractorii
organi#ati /i infractorii de#organi#ati.
,stfel" infractorii organizati Acei care isi premediteaza actiunea> au" de
o!icei" inteligenta peste medie" metodic /i viclean" iar crimele lui sunt !ine gandite
/i cu atentie planuite. Crima" este de o!icei comisa .n afara #onei unde locuieste sau
lucrea#a" autorul dand dovada de mo!ilitate /i calatorind mai multi Eilometri decat o
persoana o!isnuita.
,
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.
(. (opescu /Ne&eanu, Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, ucuresti, 1!$", pag. $#+
%.
utoi '. -riminali 6n serie / psihologia crimei, Ed. (hobos, ucuresti, %**#
53
P)=9@6@ P+I=C=%P=)-,%EN-,@ C,),C-E)+-C ,@
C)%N,@6@6 =)A,NK,- F ,@ CE@6 NE=)A,NK,-
7rganizat Neorganizat
+cor ridicat al inteligentei +cor sca#ut al inteligentei
Competenta sociala nadecvat social
Calificare profesionala Necalificat
Competenta se$uala ncompetent se$ual
+tatut social ridicat +tatut social sca#ut
@oc de munca sta!il &tatal' 9ara loc de munca &tatal'
Educatie inconsecventa .n copilarie Educatie dura .n copilarie
-ip controlat .n timpul comiterii faptei -ip an$ios
Consum de alcool Consum minim de alcool
+tres situational &agitatie' +ters situational minim
-raieste cu un partener -raieste singur
%o!ilitate mare &masina !una' -raieste sau lucrea#a .n apropierea locului crimei
6rmareste crima &.n presa' ntderes minim fata de eveniment
si poate schim!a locul de muncaDorasul +chim!are semnificativa de comportament &a!u#
de droguriDalcool" religio#itate'
(9E)EN-E P+I=C=%P=)-,%EN-,@E N-)E C)%N,@6@
=)A,NK,- F CE@ NE=)A,NK,-
&perspectiva modului de operare ecuatia interpersonala .n cuplul penal victima*agresor'
7rganizat Neorganizat
Planuieste atacul ,tac spontan
?ictimaDlocul este necunoscut ?ictimaDlocul este cunoscut
Personali#ea#a victima (epersonali#ea#a victima
Controlea#a conversatia Conversatie minima
@ocul crimei reflecta pierderea controlului @ocul crimei este neingrijit" intamplator
Cauta victime docile ?ictima este aleasa !rusc" intamplator
Constrange victima Constrangere minima
?iol agresiv inainte de moartea victimei ,ctul se$ual dupa moartea victimei
Cadavrul este ascuns Cadavrul este lasat la vedere
,rmaDurme a!sente ,rma L urme pre#ente
-ransporta cadavrul Cadavrul ramane la locul crimei
54
?ictimele sunt oameni pe care*i poate controla prin manipulare sau dominare"
de o!icei straini" cu care are ceva trasaturi comune.
nfractorul este considerat socia!il /i foloseste a!ilitatile ver!ale pentru a*/i
manipula victimele /i pentru a prelua controlul asupra lor. Este constient de
gravitatea faptei savarsite /i este incre#ator .n a!ilitatile sale .n confruntarea cu
anchetatorii. 6rmareste reportajele de stiri privind crima /i frecvent ia un o!iect
personal al victimei pe care il poate folosi pentru a retrai evenimentul sau pentru a*/i
continua fante#ia. Controlul se$ual asupra victimei joaca un rol important .n
scenariul sau. El evita sa lase dove#i /i" de o!icei" isi aduce propria arma.
Cadavrul este" de cele mai multe ori mutat de la locul crimei pentru a preveni
descoperirea prin transportarea intr*un loc unde poate fi !ine ascuns.
+pre deose!ire de aceasta prima categorie" infractorii neorganizati Acei care
nu/i premediteaza actiunea> au "de o!icei" inteligenta su! medie" este singuratic"
necasatorit" traieste fie singur" fie cu o ruda" .n vecinatatea locului crimei. ,re
dificultati .n a sta!ili relatii interpersonale /i este descris ca un inadaptat social.
nfractorul actionea#a impulsiv /i" de o!icei" va selecta o victima din propria
lui #ona geografica. Nu poseda vehicul /i evita oamenii. (e o!icei" este descris ca
un incompetent din punct de vedere se$ual" locul crimei va fi de#organi#at.
,gresorul de#organi#at" de o!icei" isi depersonali#ea#a victima prin mutilare
faciala sau o raneste .n e$ces. ,lte acte se$uale sunt indeplinite dupa moartea
victimei.
@ocul mortii /i locul crimei coincid .n general /i" de o!icei" nu e$ista nici o
incercare de a ascunde cadavrul. (ac3 cadavrul a fost mutilat" este posi!il ca autorul
sa po#itione#e victima intr*o maniera speciala" care are semnificatie pentru el. (e
cele mai multe ori arma crimei este lasata la locul faptei.
+*a incercat conturarea portretului personalitatii criminale /i .n functie de alte
criterii 7
a' .n functie de gradul de constientizare i control al
comportamentului 7
* infractori normali:
* infractori anormali.
!' .n functie de tendinta de repetare a actiunilor criminale 7
* infractori recidivisti:
* infractori nerecidivisti.
c' .n functie de gradul de pregatire infractionala 7
* infractori oca#ionali:
* infractori de cariera.
1
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.
utoi '. ?ictimologie, -urs uni&ersitar, Ed. (inguin oo8, ucuresti, %**)
55
. 0n functie de modul .n care personalitatea infractorului afectea#a
comportamentul lui criminal" @.Ma!lonsEi diferentia#a urmatoarele categorii de
criminali 7
1. -riminali socializati * cei care pre#inta tul!urari emotionale. Ei
devin criminali datorita conte$tului social .n cadrul caruia invata regulile /i valorile
deviante. ,cesti criminali apar mai mult drept violatori ai proprietatii decat criminali
violenti.
%. -riminali neurotici * cei care comit fapte infractionale datorita
compulsiunilor neurotice. -ipic neuroticilor este faptul ca sunt constienti ca e$ista
ceva rau .n ceea ce priveste gandirea /i comportamentul lor. Principalul simptom al
nevro#ei este an$ietatea.
#. -riminali psihotici * sunt indivi#i cu de#ordini severe ale
personalitatii care au o perceptie complet distorsionata asupra societatii. Nu*/i
planifica crima /i pot comite cele mai !i#are /i lipsite de sens acte criminale.
). -riminali sociopati * pre#inta o personalitate egocentrica: sunt lipsiti
de compasiune fata de ceilalti. Ei pot usor victimi#a pe altii cu un minim sentiment
de an$ietate sau vinovatie.
?. (ragomirescu considera ca structura personalitatii poate sa apartina uneia
dintre urmatoarele categorii 7
* personalitate matura :
* personalitate nevrotica * pre#inta personalitati de inadaptare prin
caracterul insta!il sau contradictoriu /i tendinte de conduita agresive complicate sau
disimulate:
* personalitate psihopatica * prototipul comportamentului deviant prin
trasaturi ce evidentia#a inadaptarea .n mediul social de origine.
* personalitate psihotica:
* personalitate dementiala * comportament agresiv" impulsiv" insta!il.
-. 0n functie de gradul de pregatire infractionala" @. Ma!lonsEi diferentia#a
doua categorii de infractori 7
1. -riminalii situationali * caracteri#ati prin faptul ca 7
* se confrunta cu o pro!lema care solicita actiunea:
* aleg actiunea care constiituie o violare a legii:
* au fost prinsi" arestati" condamnati /i li s*a oferit statutul de
criminali:
* pana la comiterea infractiunii s*au supus sistemului normativ al
societatii.
58
%. -riminalii de cariera * se caracteri#ea#a prin urmatoarele trasaturi 7
* crima este mijlocul principal de asigurare a traiului:
* isi formea#a deprinderi tehnice /i modalitati de actiune pentru
comiterea infractiunilor asupra proprietatii:
* isi de#volta atitudini favora!ile pentru infractiune /i
nefavora!ile pentru societate:
* pentru el inchisoarea este o scoala a crimei:
* din punct de vedere psihologic nu pre#inta caracteristici care
sa*l diferentie#e de noncriminali.
)eferitor la crima prin violenta" Ma!lonsEi sta!ileste urmatoarele categorii ale
structurilor de violenta 7
1. &iolenta legala, aprobata, rationala &actiunea unor soldati .n ra#!oi'.
%. &iolenta ilegala, aprobata, rationala &violenta unui sot inselat asupra
concu!inului sotiei tinde sa fie apro!ata'.
#. &iolenta ilegala, neaprobata, rationala &infractiunea pentru castiguri
materiale'.
). &iolenta ilegala, neaprobata, irationala &crimele !i#are" lipsite de
sens'.
D. on =ancea reali#ea#a o tipologi#are care cuprinde urmatoarele categorii
de infractori 7
1. -riminalul agresi& A&iolent> este autorul crimelor violente" !rutale /i
cu consecinte multiple &e$7 omoruri simple sau calificate" lovituri cau#atoare de
moarte" vatamari corporale simple sau grave" incendii intentionate" unele calomnii
grave" unele violente morale continue care imping victima la sinucidere'.
(in punct de vedere psihic" se caracteri#ea#a prin saracia de sentimente" de
simpatie fata de alti oameni" prin stari de manie" printr*un comportament agresiv /i
ostil fata de ceilalti.
1
%. -riminalii achiziti&i comit crime contra proprietatii" contra
!unurilor" valorilor !anesti. 0n practica au primit denumiri dupa unele crime
savarsite 7 hoti &pentru furt'" talhari &pentru talharie'" sarlatani &pentru inselaciune'"
delapidatori &delapidare'" falsificatori &pentru fals'" mituitori" traficanti &mentru acte
de coruptie'.
-rasaturile comune ale criminalilot achi#itivi sunt 7
a' sa efectue#e actiuni ce privesc !unurile" valorile materiale:
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. 7ancea, (robleme de criminologie, Ed. All Educational, ucuresti, 1!!"
5;
!' actiunile constau .n luarea" insusirea" folosirea acestora:
c' .n scop de castig" de apropiere" .n folos propriu.
#. -riminalul caracterial pre#inta structuri /i tul!urari ale vietii
afective /i active. Caracteristici 7
a' o anumita tendinta sau impulsiune afectiva &e$7agresivitatea'
se de#volta .n mod pronuntat /i domina intreaga personalitate" iar vointa /i controlul
de sine nu le pot opri.
!' e$ista o tul!urare partiala a psihicului persoanei:
c' din punct de vede mental" omul isi da seama de ceea se face"
este lucid /i responsa!il.
0n literatura de specialitate" criminalii caracteriali sunt de mai multe
feluri 7
a> -riminali psihopatici 7
/ tipul orgolios Aparanoic> caracteri#at prin orgoliu" trufie:
comite acte de violenta:
/ tipul per&ers, nemilos: comite acte infractionale" de cru#ime:
/ tipul ner&os Ahiperemoti&> caracteri#at prin irita!ilitate
e$cesiva: comite acte de conflict:
/ tipul oscilant, agitat i schimbator caracteri#at printr*o stare de
agitatie: comite acte de violenta sau neglijenta.
/ tipul schizoid Aintro&ertit> comite acte de imprudenta:
1
b> -riminali psihone&rotici 7
/ tipul psihostenic caracteri#at prin stari de indoiala" teama"
inactiune:
/ tipul neurostenic" sensi!il la o!oseala" ipohondru:
/ tipul isteric.
). -riminalul lipsit de frane se9uale
nfractiunile .n legatura cu viata se$uala sunt cele mai periculoase /i cu
urmari individuale /i sociale la fel de periculoase.
?iolul" raportul social de orice natura cu o alta persoana prin
constrangerea acesteia sau .n imposi!ilitatea de a se apara ori de a*/i e$prima vointa
&art. 1>; C.p.'" raportul se$ual cu o minora" incestul produc indignare.,ceste fapte
sunt savrsite de persoane lipsite de simt moral /i grija fata de victima" de catre
persoane !rutale.
E$ista mai multe categorii de infractori se$uali 7
* cei care savarsesc fapta fata de o minora:
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
.1. ,tefanescu, 0oanga, Instabilitatea emoti&a
5<
* cei care savarsesc fapta fata de persoane aflate .n imposi!ilitatea de a
se apara:
* cei care savarsesc fapta fata de rudele apropiate:
* cei care savarsesc fapta fata de un partener de acelasi se$.
Criminalii care utili#ea#a procedee /i mijloace anormale /i patologice sunt 7
* sadicul:
* masochistul.
+. -riminalul profesional face din infractiune un mijloc de e$istenta.
Criminalii profesionali se impart .n doua categorii
a> -riminalul profesional pasi& * este cel care nu munceste /i
nu*/i castiga e$istenta prin munca" ci din savarsirea de infractiuni.Ceea ce*l
caracteri#ea#a sunt 7 nivelul sca#ut de inteligenta" capacitatea redusa de re#olvare a
dificultatilor #ilnice:
b> -riminalul profesional acti& * isi castiga e$istenta prin
savarsirea de infractiuni precum 7 traficul de femei" falsificarea de !ani" u# de
fals.Ca trasatura de personalitate" acest tip de criminal este cu un nivel de inteligenta
normala sau ridicata.
Caracteristicile pentru infractorii profesionisti sunt 7
* incapacitatea psihica de a desfasura o munca sociala sustinuta:
* starea de continua neliniste" irasci!ilitate &tendinta spre vaga!ondaj /i
aventuri':
* lipsa de cultura:
* u#anta continua a alcoolului:
* traiesc .n pre#ent:
* se supraaprecia#a:
* se eschivea#a de su! orice coercitie moral*sociala:
* au cute#anta nemasurata:
* insensi!ili" egoisti:
* lipsa de scopuri sociale superioare /i proiectate .n timp.
1
.. -riminalul ocazional comite crime su! influenta tentatiilor
provocate de mediul e$terior. -rasaturi caracteristice 7
* conduita !una pana la comitterea faptei:
* comiterea faptei datorita imprejurarilor:
* nu recidivea#a.
$. -riminalul debil mintal7
= trasatura specifica de!ilului consta .n limitele restranse de a tine
seama de reactiile celorlalti. nfractorul de!il" odata prins asupra infractiunii neaga
realitatea.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.ogdan '., (robleme de psihologie judiciara, Ed. ,tiintifica, ucuresti 1!$#
5>
= alta caracteristica este lipsa de prevedere a de!ilului asupra savarsirii
/i urmarilor crimei.
(e!ilul mintal are o gandire infantila" se descurca greu .n activitatea sa"
este egocentric" vede totul prin prisma proprie" dar nu se poate transpune .n situatia
altuia" nu are control de sine /i nu se poate adapta usor la viata sociala.
". -riminalul recidi&ist este cel care comite .n mod repetat crime.
Caracteristic recidivistului este faptul ca a mai comis infractiuni care se
pot dovedi cu actul de condamnare" cu inscrierea .n registrul de ca#ier judiciar sau
cu detinerea la penitenciar.
0n ca#ul acestui tip de criminal nu este vor!a de o tendinta ereditara
spre crima" ci de o tendinta do!andita" indreptata intr*o directie criminala.
1
(upa lege" recidivistii sunt de doua feluri 7 unii" care dupa ce au fost
condamnati pentru prima infractiune" savarsesc din nou alte infractiuni" recidivisti
postcondamnatorii /i altii" dupa ce au e$ecutat pedepse pentru prime infractiuni"
comit din nou alte infractiuni" recidivisti post e$ecutorii.
0n materia recidivei sunt interesante ideile de#voltate de EGsencE.
Pro!lema psihologica pe care EGsencE incearca s*o lamureasca este cea
a 2parado9ului criminal4. (e ce infractorul" /i mai ales recidivistul" comite actele
sale cand stie ca .n cele din urma va fi pedepsitC
,
ntre!area este" cu atat mai justificata" cu cat EGsencE considera omul o
fiinta eminamente orientata spre hedonism /i" cu toate acestea" nu evita faptele care
duc .n ultima anali#a la cele mai mari neplaceri.
Pentru a e$plica acest parado$" EGsencE se refera la 1legea secventei
temporale2" sta!ilita de psihologul american =.I. %aNrer" dupa care 7 2un anumit
act Ainfractional> uman este determinat nu numai de consecintele lui, cat de
aparitia 6n timp a respecti&elor consecinte4. ,stfel" 1cand o actiune are doua
consecinte, una premiala Apoziti&a> i alta de sanctiune Anegati&a>, ambele
consecinte fiind Ateoretic> egale ca pondere Aechitabile>, atunci situatia
Aconflictuala> se rezol&a 6n functie de consecinta probabila cea mai apropiata Aca
aparitie 6n timp>.
Cn cazul unui act infractional, consecinta imediata este premial
poziti&a, 6n sensul ca da o satisfactie imediata morala sau materiala, cata &reme
sanctiunea legala este mai indepartata 6n timp i comporta un grad de
incertitudine.2
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1.
Rosca Al., (sihologia generala, Ed. Didactica i pedagocica, -luj, 1!$+
%
. utoi '., 'ratat de psihologie judiciara, Ed. (hobos, ucuresti, %**#
85
Potrivit cercetatorului italian Aiacomo Canepa care a facut studii
asupra recidivistilor /i altor categorii de infractori cu tendinte de a comite acte
antisociale grave" se o!serva 7
* tendinta de a percepe realitatea intr*un mod neo!isnuit /i deformat" .n
sensul ca toti cei din jur sunt considerati a fi dusmani.
* pre#enta unor manifestari de indeci#ie /i incertitudine interioara.
* lipsa de capacitate de a se vedea pe sine .n mod realist.
* imaturitate intelectuala.
* impulsivitate marita" agresivitate.
* indiferenta afectiva.
* egocentrism.
* tendinta de opo#itie.
* scepticism.
* re#istenta sca#uta fata de stimuli.
!. -riminalul ideologic Apolitic> 7este persoana care avand anumite idei
/i convingeri politice" stiintifice sau religioase" comite datorita acestor idei fapte
care aduc atingere legilor e$istente intr*un stat.
* mo!ilul faptelor savarsite este repre#entat de dorinta de schim!are .n
!ine a unui regim politic: el nu e determinat .n faptele sale de mo!iluri personale.
* considera ca luptand pentru o idee politica" religioasa" isi face datoria.
1*. -riminalul alienat 7 nu raspunde penal /i nu i se pot aplica
pedepse" ci doar unele masuri de siguranta" masuri medicale preva#ute de lege.
+e caracteri#ea#a prin tul!urari grave care cuprind intreaga lor viata
psihica. nfractorul alienat nu este stapan pe dorintele /i emotiile sale" nu are control
de sine /i nici constiinta starii lui astfel incat este iresponsa!il /i nu raspunde penal.
0n functie de cau#a" criminalul alienat este de mai multe feluri 7
/ criminalul paranoic * are la !a#a psiho#a paranoia.
/ criminalul schizofrenic * determinat de !oala schi#ofrenica.
/ criminalul maniaco/depresi& * urmare a psiho#ei maniaco*depresive
E. 0n functie de modul de operare se distinge 7
a> infractori de ocazie care savarsesc infractiunea su! presiunea unor
nevoi materiale intamplatoare sau pentru satisfacerea unor dorinte ire#isti!ile. Ei nu
cauta oca#ia" ci profita de o situatie accidentala &insusirea lucrului pierdut" furturi ale
unor !unuri nepa#ite" lovirea unei persoane'.
(upa savarsirea faptei" starea de surescitare /i lipsa de e$perienta le
provoaca o stare de emotivitate" nesiguranta /i de lipsa de re#istenta fata de organele
de ancheta ceea ce inlesneste o!tinerea declaratiilor care pot duce la descoperirea
adevarului.
b> infractorii de obicei sunt cei la care savarsirea faptelor a intrat .n
deprinderea lor. Ei cauta oca#ia savarsirii infractiunilor /i*/i crea#a conditiile
81
favora!ile. 0n raport cu genul infractiunii .n care operea#a" fiecare are un mod
caracteristic" un stil personal &modus operandi'.
?or avea o stare de tensiune psihica mai redusa .n timpul savarsirii
infractiunii: dupa comiterea faptei insa" teama de sanctiune este foarte puternica.
9olosesc orice mijloace pentru a deruta ancheta /i deseori joaca rolul de
invinuiti pe nedrept.
).1.#. -aracteristici psihologice ale diferitelor categorii de infractori
Cunoasterea cat mai e$acta a profilului personalitatii infractorului permite atat
organi#area unui program diferentiat /i individuali#at de reeducare" recuperare /i
reintegrare .n societate" cat /i posi!ilitatea anchetatorilor de a sta!ili adevarul.
-ersetorul actionea#a prin intermediul rolului jucat ver!al" prin mimica /i
constructie adecvata. Pentru a atrage atentia utili#ea#a metode precum 7 modularea
vocii" invocarea unor mari neca#uri. Eventualele infirmitati sunt su!liniate cu grija
/i apoi fie etalate ostentativ" fie sugerate discret. ,cest tip de infractori profita de
orice sentiment sau interes al pu!licului" fiind un !un cunoscator empiric .n
sesi#area /i e$ploatarea trasaturilor psihologice ale celor de la care cersesc.
3otul savarseste cea mai primitiva actiune infractionala. ,re un spirit de
o!servatie !ine de#voltat" mijloacele de operare sunt ingenioase. +istemul de a
actiona intr*o situatie sau alta se imprumuta prin imitatie sau .n ca#ul ela!orarii
proprii devide frecvent" /i de multe ori aplicat .n situatii inadecvate" ceea ce
favori#ea#a descoperirea lui. nclinatia spre risc este deose!it de mare" fapt pentru
care de multe ori mi#ea#a pe elemente cu e$trem de putine sanse de reusita. )eactia
tipica este de!arasarea de o!iectul furat /i fuga.
,pargatorul se caracteri#ea#a prin operarea .n !anda /i prin utili#area fortei
ca mijloc de aparare .n ca# de surprindere.6tili#and violenta .n aparare" spargatorii"
se apropie de talhari" iar prin faptul ca tind sa*/i insuseasca !unuri" de hoti.
'alharul * activitatea sa se caracteri#ea#a prin violenta /i cru#ime" desi
recurge la asasinat doar .n ca# de nevoie /i de multe ori .n scop defensiv.
Infractorul intelectual * escrocul" falsificatorul" santajistul. Principala arma
de atac a infractorului intelectual este minciuna. +e caracteri#ea#a printr*o
elasticitate a gandirii" prin posi!ilitatea de a descoperi rapid sla!iciunile victimei /i
prin solutii rapide care duc la eschivare /i iesirea din incurcatura.
Asasinul * cel mai odios /i mai nociv infractor. Este egocentric" dominator"
avand o capacitate de rationali#are sca#uta" insta!il" superficial .n contactul afectiv.
Comiterea infractiunii devine posi!ila datorita intrarii individului intr*un mediu care
ofera situatii conflictuale de la care el nu stie sau nu poate sa se sustraga.
82
,sasinul este insensi!il la durerile fi#ice ale altora /i de aceea este lipsit de
compasiune fata de ceilalti. ,ceasta insensi!ilitate nu este innascuta" ci se castiga ca
urmare a modului de viata dus.
1
ndiferent de categoria de infractori" toti au tendinta de a se sustrage
identificarii.
,tarea de tensiune psihica pro&ocata de actiunile de sa&arsire a infractiunii
i teama de a nu fi descoperit i de a nu suferi sanctiuni legale, pro&oaca anumite
procese psihice care genereaza o stare de neliniste, de nesiguranta, de lipsa de
control normal asupra comportarii, care e9plica o serie de greseli 6n atitudinile i
declaratiile infractoruilui i care, de cele mai multe ori, &in 6n ajutorul justitiei.
Pentru a*/i atinge scopul" infractorul adopta mai multe strategii 7 fie isi crea#a
ali!iuri care sa dovedeasca ca era imposi!il ca el sa fi savarsit infractiunea" fie
inlatura pro!ele care*l incriminea#a" dispare de la domiciliu sau inscenea#a alte
infractiuni ori comite infractiuni mai putin grave. )emuscarile sunt specifice la
infractorii de oca#ie /i uneori la cei din o!isnuinta"iar marturisirile le fac din proprie
initiativa"dar de cele mai multe ori se pre#inta su! forma de confesiuni"facute unor
persoane apropiate"rude"prieteni.
-re!uie su!liniat insa ca"psihologia infractorului"care determina comportarea
sa"este deseori puternic influentata de impresia pe care i*o face anchetatorul"care"la
randul sau este determinata de comportarea acestuia.(ac3 impresia este ca
anchetatorul este un om superior"o!iectiv"!ine pregatit /i de o inalta
moralitate"infractorul va fi convins ca este mai !ine sa spuna adevarul: din contra"
dac3 impresia este de superficialitate" nepregatire" neserio#itate" neo!iectivitate"
re#ultatul este contrar.
,stfel"determinarea corecta a tipului de infractor /i cunoasterea carac
teristicilor personalitatii acestuia de catre anchetator este esentiala pentru sta!ilirea
adevarului.
B An'*t!to"u$
- ()i*o$o#i /i (o"t"t -
4.,. C!"!'t"i)ti'i )nti!$ !$ (")on!$it!tii !n'*t!to"u$ui
0n anchetarea invinuitului sau a inculpatului" ca de altfel" .n intreaga activitate
de reali#are a actului de justitie" un rol important il are personalitatea magistratului"
a celorlalti juristi sau a organelor de cercetare" chemati sa afle adevarul" sa pronunte
o solutie temeinica /i legala intr*o anumita cau#a.
)eferitor la personalitatea anchetatorului sau a magistratului" .n acceptia sa
psihologica" tre!uie amintite sustinerile unor importanti specialisti .n psihologie
judiciara" potrivit carora 7 1Dn bun magistrat ar trebui sa aiba intelepciunea lui
83
,olomon, logica lui Aristotel, rabdarea lui 3ristos, generozitatea stiintifica a lui
(asteur i in&enti&itatea lui Edinson2.
1
.
,!ordand pro!lema personalitatii" .n conte$tul tacticii interogatoriului"
tre!uie preci#at ca nu doar calitatile ca atare ale magistratului pre#inta importanta"
ci" mai ales" procesul de autocunoastere /i de adaptare a trasaturilor de
personalitate a comportamentului anchetatorului" la fiecare situatie concreta.
0n timpul ascultarii" ca /i .n intreaga perioada a cercetarii unei fapte penale"
anchetatorul este o!ligat sa dea dovada de corectitudine" ra!dare" atentie" demnitate"
intelegere. El tre!uie sa ai!a totodata" puterea sa recunoasca i sa/i controleze
anumite trasaturi ale personalitatii de natura sa aiba consecinte negati&e asupra
cercetarilor precum 7 nervo#itatea" superficialitatea" duritatea" supraaprecierea
propriilor calitati" tendinta de e$agerare" de suspectare a oricarei persoane audiate"
indiferent de calitatea acesteia.
,
(intre multiplele calitati care se cer persoanei chemate sa participe la
infaptuirea justitiei" importante sunt 7
a> -reati&itatea 6n gandire" .n sensul evitarii schemelor fi$e" a
sa!loanelor" nici o fapta" imprejurare sau persoana nefiind asemanatoare cu alta.
b> -apacitatea de prelucrare cu obicti&itate /i simt critic a tuturor
datelor" informatiilor o!tinute .n timpul urmaririi penale.
c> -apacitatea de stabilire a contactului psihologic cu persoana
ascultata.
d> E&itarea e9agerarilor 6n interpretarea declaratiilor sau a po#itiei
adoptate de persoana ascultata .n calitate de invinuit.
e> -ontrolarea sentimentelor de simpatie sau antipatie fata de cel
ascultat .n calitate de invinuit sau inculpat.
Printre factorii de calitate este importanta capacitatea de evitare a asa* numitei
deformari profesionale care poate conduce la e$agerari .n interpretarea declaratiei
/i a atitudinilor unor persoane de !una credinta care se manifesta intr*un mod
aparent suspect" datorita tensiunii psihice &!al!aiala" neclaritate .n e$punere'.
6n alt aspect important este cel al controlarii sentimentelor de simpatie sau
antipatie fata de invinuit sau inculpat. E$ista" astfel" infractori care tre#esc
sentimente de mila sau de repulsie cu importante consecinte asupra su!iectivitatii .n
care se efectuea#a ascultarea.
)eferitor la permisi&itate" prin care se intelege acceptarea constienta sau
inconstienta a unui individ de a fi studiat psihologic de catre interlocutorul sau"
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1. ogdan '. (robleme de psihologie judiciara
%. 'actica ascultarii in&inuitului, martorilor i minorului, confruntarea i prezentarea
pentru recunoastere, (archetul 0eneral de pe langa Inalta -urte de -asatie i =ustitie p. $*
84
tre!uie sa se faca unele preci#ari.
=rganul judiciar poate influenta permisivitatea invinuitului nu doar prin prima
impresie pe care o produce" ci" /i prin modul .n care a!ordea#a ca#ul.
Ei cel interogat il studiaza pe anchetator cu o motivatie poate mai puternica
decat aceea cu care este studiat invinuitul de catre anchetator. ,stfel" un anchetator
competent" perseverent" ferm" cu e$perienta" face parte din categoria celor
considerati 1periculosi2 de catre infractori care sunt familiari#ati cu ancheta.
Cel care conduce ascultarea tre!uie sa se lase cat mai putin studiat de invinuit"
acesta" de o!icei" fiind atent la reactiile anchetatorului" urmarind sa vada ce impresie
fac declaratiile" sau sa deduca ce informatii detine organul judiciar .n legatura cu
o!iectul ascultarii.
Prin urmare" pentru reali#area activitatii de solutionare a cau#elor penale" este
necesar" pe langa o serioasa pregatire juridica" constiincio#itate /i perseverenta"
a!ilitate .n a!ordarea tuturor aspectelor .n aflarea adevarului.
1
.
0n principal" munca anchetatorului are doua etape fundamentale 7
a' sta!ilirea adevarului prin administrarea pro!elor materiale /i
testimoniale:
!' aprecierea .n ansam!lu a materialului strans.
9elul .n care vede fiecare element al infractiunii" modul .n care aprecia#a
semnificatia fiecarui fapt .n parte" a fiecarei urme sau a fiecarui document" modul .n
care completea#a lacunele /i intregeste prin activitatea sa mintala &ipote#a' intregul
act evidentia#a calitatile perceptive" o!servative" imaginative /i cele de gandire ale
anchetatorului. 9iecare din aceste procese psihice se desfasoara diferit de la un
anchetator la altul /i reflecta" pe de o parte" apartenenta lui la un tip de o!servatie
&tipul analitic'" iar pe de alta parte e$perienta anterioara /i capacitatea de a valorifica
aceasta e$perienta.
ncepand din primul moment al perceperii elementelor cu care va lucra &urme"
indicii" documente'" orice anchetator va sesi#a diferentiat esentialul de neesential"
adaugand la realitatea o!iectiva sau omitand din aceasta realitate fapte /i date .n
conformitate cu tipul perceptiv" o!servativ /i asociativ caruia ii apartine.
Pornind de la acte /i fapte" anchetatorul emite o ipote#a sau mai multe ipote#e
pe care le verifica" retinand pe cele plau#i!ile" care apoi devin premise pentru
conclu#iile finale.
,
Pe parcursul acestei etape se remarca perse&erenta cu care verifica cu
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
.,tancu E., -riminalistica, Ed, (roarcadia, ucuresti, 1!!#:
,
. ogdan '. (robleme de psihologie judiciara
85
ma$imum de riguro#itate toate variantele pentru a putea e$clude cu certitudine
orice posi!ilitate de eroare /i mobilitatea 6n gandire care ii permite" .n orice fa#a s*
ar afla" sa a!andone#e unele ipote#e /i sa adopte altele. Perseverenta se refera"
astfel" la cautarea neo!osita a adevarului /i nu incapatanarea .n a*/i justifica cu orice
pret propriile presupuneri.
1
Cea de*a doua etapa a muncii anchetatorului consta .n aprecierea .n ansam!lu
a materialului strans /i formularea conclu#iilor. Claparede arata ca fata de un
material ce urmea#a a fi judecat se poate sta!ili e$istenta a trei perechi de tipuri de
judecare 7
a' tipul decis * tipul e#itant:
!' tipul prudent * tipul pripit * nepasator:
c' tipul o!iectiv * tipul su!iectiv.
Cu privire la raspunsul final Claparede sustine ca e$ista trei chestiuni
fundamentale 7
a' ,cu#atul a comis .n realitate actul incriminat C
!' ,ctul incriminat este pedepsit de Cod /i .n care din prevederile
codului s*ar putea incadra faptulC
c' Este acu#atul chiar vinovat de a fi comis actul incriminat C
@a prima intre!are" se presupune printr*o judecata temeinica a pro!elor
materiale /i testimoniale ce alcatuiesc dosarul cau#ei.
@a cea de*a doua intre!are" raspunde clar codul penal" presupunand ca s*a
raspuns la prima intre!are cu ma$imum de inteligenta /i corectitudine.
0n ceea ce priveste cea de*a treia intre!are" raspunsul depinde .n mare masura
de atitudinea anchetatorului fata de invinuit sau inculpat.
,
).%.1. Aspecte psihologice cu pri&ire la calitatile anchetatorului.
E9igentele legale cer anchetatorului cunoasterea temeinica a dispo#itiilor
legii penale /i procesual penal" a drepturilor fundamentale ale omului" a modului .n
care legislatia permite a!ordarea procedeelor de tactica /i metodica .n efectuarea
anchetei judiciare.
E9igentele morale vi#ea#a raportarea reala /i sincera a anchetatorului la
valorile umane cu privire la adevar" dreptate" justitie" !una*credinta.
E9igenetele de competenta se refera la pregatirea moderna de specialitate"
e$perienta /i a!ilitatea anchetatorului de a utili#a tehnologia judiciara .n
solutionarea cau#elor judiciare.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. Rosca Al., -reati&itate, modele, programe, Ed. ,tiintifica, ucuresti 1!.$
,
. utoi '., 'ratat de psihologie judiciara, Ed. (hobos, ucuresti, %**#
88
).%.%. -alitati psiho/intelectuale i moral/afecti&e ale anchetatorului
0andirea este un proces psihic de integrare a informatiei la nivel conceptual
prin care su!iectul 1devine capa!il sa depaseasca limitele hic et nunc ale perceptiei
/i sa patrunda mai adanc" nu atat constatativ" cat mai ales comprehensiv*e$plicativ
.n esenta realitatii2.
1
:emoria este ceea ce se o!tine .n urma operatiilor de stocare /i conservare a
informatiei despre starile surselor e$terne /i despre actiunile /i trairile su!iective .n
raport cu ele.
%emoria ocupa un loc distinct /i esential .n procesul de coro!orare /i
verificare a pro!elor.
Integritatea sensoriala are .n vedere conditia fi#iologica normala a
anali#atorilor anchetatorului" fiind cunoscut faptul ca 1valorile functiei sensi!ilitatii
sunt supuse unor oscilatii ca urmare a fenomenelor de adaptare" depresie" o!oseala"
involutie" evolutie" sau a celor de sensi!ili#are" contrast" invatare.
,
Prin urmare" anchetatorul tre!uie sa ai!a o stare de sanatate corespun#atoare"
sa dispuna de o mare capacitate de efort voluntar /i sa fie lipsit de prejudecati sau de
sentimente de dusmanie fata de persoana anchetata.
Buna*credinta tre!uie sa conduca la solutii temeinice /i legale atat .n
activitatea de urmarire penala" cat /i .n cea a instantelor judiciare.
,stfel" !una*credinta consta .n 7
/ intentia dreapta 7 solutionarea cau#elor doar pe !a#a unor pro!e certe:
o!iectivitate.
/ diligenta 7 evitarea a!u#urilor: solutionarea cau#elor judiciare .n
limitele legale.
/ liceitatea 7 utili#area .n ancheta judiciara doar a pro!elor admise de
lege: respectarea garantiilor procesuale" a pre#umtiei de nevinovatie" a drepturilor
omului.
/ abtinerea de la producerea prejudiciilor 7 sesi#area /i inlaturarea
posi!ilelor vicii .n activitatea de urmarire penala.
3
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
.0olu :., (rincipiile psihologiei cibernetice, Ed. ,tiintifica i Enciclopedica,
ucuresti,1!$+
%
.0olu :., (rincipiile psihologiei cibernetice, Ed. ,tiintifica i Enciclopedica,
ucuresti,1!$+
#
. utoi '., Interogatoriul. (sihologia confruntarii, Ed. (inguin oo8, ucuresti, %**)
8;
).%.#. Intima con&ingere i eroarea judiciara
ntima convingere repre#inta starea psihologic*intelectuala /i moral*afectiva a
persoanelor chemate sa aplice legea !a#ata pe !una sa credinta /i .n acord cu
constiinta lor morala prin utili#area mijloacelor legale /i .n sta!ilirea masurilor
legale consecutive starilor de fapt sta!ilite.
ntima convingere" ca sursa de eroare" vi#ea#a atat activitatea judecatorului"
cat /i activitatea organelor de cercetare penala" activitate care se reflecta .n actul prin
care vor dispune 7 re#olutie" proces*ver!al" ordonanta" organul de urmarire penala
&fie cel de cercetare" fie procurorul' va lua deci#ii .n raport cu intima sa convingere.
).%.). 'ipuri de anchetatori
Perspicacitatea" spiritul de o!servatie" insistenta" su!tilitatea deductiilor /i
sinte#elor" rapiditatea sesi#arii unor relatii /i forta argumentarii logice formea#a
intuitia profesionala. 6n !un anchetator tre!uie sa fie o persoana careia sa*i placa sa
lucre#e cu oamenii" sa reuseasca sa castige increderea /i respectul celui ascultat.
(e asemenea" tre!uie sa ai!a capacitatea de a se e$prima clar" de a discuta
inteligent /i de a adapta atitudinea .n raport cu categoriile de invinuiti 7 vanitosi"
orgoliosi" sensi!ili la flatare.
Printre calitatile profesionale ale anchetatorului se remarca 7 o!isnuinta de a
privi interlocutorii .n ochi pe tot parcursul acultarii" sondandu*le /i interpretandu*le
corect comportamentul: deprinderea de a asigura anchetei linistea /i intimitatea
necesara: deprinderea de a avea incredere .n capacitatea personala" de a fi calm /i
echili!rat" precum /i taria morala de a mai insista atunci cand s*a ajuns la conclu#ia
ca totul este .n #adar.
0n urma studierii comportamentului anchetatorilor au fost sta!ilite
principalele tipuri de anchetatori 7
Anchetatorul temperat se caracteri#ea#a printr*un comportament
firesc" isi asculta interlocutorul cu atentie" calm /i ra!dator.
Anchetatorul amabil manifesta o oarecare transparenta .n relatia cu
interlocutorul /i jovialitate. Creea#a o atmosfera degajata care sa*i permita un studiu
psihologic mai adecvat.
Anchetatorul autoritar presupune o atitudine rigida" grava: nu este
interesat de studierea psihologica a anchetatului" mi#and mult pe intimidarea
acestuia.
Anchetatorul &orbaret este comple$at de necesitatea afirmarii:
intervine inoportun /i lipsit de eficienta .n relatarile anchetatului" putand
compromite ancheta.
8<
Anchetatorul cabotin e$agerea#a .n utili#area procedeelor actoricesti.
Anchetatorul patern adopta un comportament !land .n ancheta ce
poate fi speculat de infractorii recidivisti.
Anchetatorii &iolenti sau anchetatorii tortionari nu pot fi inclusi .n
aceasta clasificare" deoarece .n sistemul judiciar modern" utili#area unor mijloace
pentru tortura este inter#isa.
4.3. A)('t ()i*o$o#i' !$ 'o2(o"t!2ntu$ui in0"!'to"u$ui 8n 6i"ou$ &
!n'*t! %u&i'i!"! - !n!$i.!"! 'o2(o"t!2ntu$ui =(")i+.
,ncheta este o forma de interactiune sociala intre indivi#i cu roluri sociale
!ine determinate. ,nchetatorul este elementul moral legal care actionea#a pentru
apararea colectivitatii" fiind ingradit de lege .n actiunea lui" .n timp ce inculpatul
actionea#a li!er. ntre cele doua parti se duce o lupta .n primul rand pe plan
psihologic.
1
0n aceasta lupta" a&antajul de pozitie il are anchetatorul care" prin atri!utiile
sale legale domina initial situatia.
,nchetatorul mai este avantajat de faptul ca are posi!ilitatea sa*l o!serve pe
invinuit .n situatii .n care acesta manifesta diverse tul!urari mimice" neuro*
vegetative.
,nchetatorul mai este favori#at prin aceea ca el poate u#a de arma surprizei *
pre#entarea neasteptata a unei noi dove#i sau punerea su!ita a unei intre!ari fara
legatura aparenta cu discutia anterioara.
= pro!lema deose!ita pre#inta acei infractori care pastrea#a tacerea pe tot
timpul anchetei /i nu pot fi provocati prin nici un mijloc sa vor!easca" nici macar
pentru a se apara. 0n unele ca#uri singura lor manifestare se re#uma la afirmarea
continua a nevinovatiei lor.
,semenea ca#uri se intalnesc la infractorii politici care adopta aceasta tactica
pentru a nu da nici un fel de reper organelor de ancheta /i pentru a acoperi
complicii.
,ceasta atitudine mai este intalnita /i la infractorii de drept comun" cau#a
constituind*o elementele puternic inhi!ante precum povara faptului comis /i
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. ogdan '. (robleme de psihologie judiciara
8>
emotiile arestarii.
ndicatorii /i motivele comportamentului infractorului .n ca!inetul de ancheta
se cuprind .n 7
1'. +istemul de legaturi ce alcatuiesc ha!itudinile sociale" evidentiate .n
conceptia despre lume /i viata a persoanei resspective. ,cest sistem de legaturi este
sinte#a tuturor legaturilor sta!ilite .n cursul vietii individuale intre persoana /i
societate 7
a' imaginea propriei persoane * sentimentele" idealurile" deprinderile
individuale:
!' imaginea societatii.
,titudinea infractorului .n ancheta este o atitudine voluntara" .n care persoana
ce a savarsit infractiunea isi dirijea#a comportamentul .n mod constient" tinand
seama de situatia concreta /i de urmarile actelor sale.
2'. Ceea ce este important de remarcat .n e$plicarea atitudinii
infractorului este desfasurarea luptei dintre ha!itudinile sociale /i dominanta /i
atitudinea defensiva.
,titudinea infractorului .n ca!inetul de ancheta repre#inta un moment
important pentru activitatea post infractionala. ,titudinea de recunoastere /i de
de#valuire a actului comis este considerata a fi primul pas pe care infractorul il face
pe calea revenirii .n societate.
3'. ,l treilea element determinant este speta infractiunii. ,stfel"
infractorii pasionali recunosc mult mai usor ca cei ha!itudinali /i acestia la randul
lor marturisesc mai repede decat cei ce comit infractiuni politice.
4'. Nu .n ultimul rand" tre!uie luat .n considerare tipul de activitate
nervoasa superioara" temperamentul /i caracterul infractorului.
Elementele psihologice ale o!servatiei sunt grupate .n patru mari categorii"
ele manifestandu*se .n tot timpul interactiunii directe dintre anchetator /i anchetat7
a' primele manifestari sunt anumite trasaturi de temperament care apar
din clipa .n care inculpatul este introdus .n ca!inet &motricitatea" timpul de reactie':
!' e$presiile emotionale care pot fi urmarite fie prin li!era lor
manifestare" fie prin modul discret de inhi!are a lor:
c' gandirea infractorului poate constitui o!iectul o!servatiei fie prin
lim!ajul utili#at" fie prin logica faptelor e$puse:
d' atitudinea infractorului fata de anchetator" modul cum rapunde la
avansurile /i la serviciile pe care anchetatorul i le ofera .n timpul instructiei.
7bser&atia consta 6n concentrarea tuturor mecanismelor senzoriale prin
care omul ia act de structura unui obiect sau de particularitatile desfasurarii unui
fenomen, a unei actiuni, a unor acte de conduita.
=!servatia se !a#ea#a pe elementele de suprafata care sunt cel mai usor de
deteminat 7 simptomatica la!ila &aspectele dinamice ale corpului'" pantonima &tinuta"
;5
mersul" gesturile'" mimica &e$presiile fetei" modificarile vegetative" vor!irea'
&Ceausu" 1>;< * citat selectiv'.
=!servatia are un caracter selectiv" fiind determinant modul de reactie al
su!iectului intr*o anumita situatie.
Cele mai importante surse de elemente semnificative din cadrul simptomaticii
la!ile sunt 7
(antonima * repre#inta ansam!lul reactiilor la care participa tot corpul 7
a> 'inuta sau atitudinea e$prima reactia individului intr*o situatie fata
de efectul unei solicitari. (e o!icei" po#itia generala a corpului este esentiala pentru
a e$prima trairea psihica a individului .n momentul respectiv. ,stfel" atitudinea
caracteri#ata prin 1umeri ca#uti2" capul plecat" mainile intinse de*a lungul corpului
denota fie o stare de o!oseala" fie o stare depresiva.
6merii drepti" capul sus" mainile evoluand larg pe langa corp"
picioarele usor departate denota" de o!icei" siguranta de sine /i tendinta
dominatoare.
b> :ersul furni#ea#a anumite indicii asupra particularitatilor psihice
ale oamenilor. ?ite#a" elasticitatea /i fermitatea determina urmatoarele tipuri de
mers 7 lent /i greoi" nehotarat" timid" rapid" energic" suplu /i ferm.
c> 0esturile repre#inta unul dintre cele mai vechi mijloace de
e$primare a reactiei organismului la o modificare survenita .n mediul e$terior sau
interior.
Aesturile pot fi impartite .n trei categorii
1
7
/ gesturi instrumentale prin intermediul carora se efectuea#a o
anumita activitate:
/ gesturi retorice care fie insotesc" fie inlocuiesc vor!irea /i au
drept scop sa convinga pe interlocutor sau sa*i provoace o anumita stare
emotionala:
/ gesturi reacti&e" constituite din acele miscari ale corpului /i
mem!relor efectuate ca raspuns la diferitele solicitari sau situatii neasteptate cu care
se confrunta su!iectul.
:imica * repre#inta ansam!lul modificarilor e$presive la care participa
partile mo!ile ale fetei 7 ochii" sprancenele" fruntea" gura" ma$ilarele" o!rajii.
,cestea pot semnifica mirare" nedumerire" acceptare" manie" plictiseala" precautie"
nera!dare: nestiinta" a!senta sentimentului de culpa sau de teama: tendinta de a
ascunde" de a masca propriile ganduri sau intentii.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. utoi '., 'ratat uni&ersitar de psihologie judiciara, Ed. (hobos, ucuresti, %**)
;1
?orbirea poate fi" de asemenea" anali#ata /i valorificata din punct de vedere
psihologic .n functie de fluenta &caracterul continuu sau discontinuu al vor!irii'"
debitul sau +it.! e$primarii" intonatia" pronuntia.
Analiza semantica" /i anume semnificatia termenilor utili#ati se !a#ea#a pe
structura voca!ularului" cantitatea de informatie /i nivelul de a!stracti#are a
termenilor" coerenta .n judecati /i rationamente" plasticitatea /i e$presivitatea
termenilor.
= alta sursa de date cu privire la insusirile psihice ale oamenilor o constituie
imbracamintea care poate oferi indicii asupra starii materiale a individului /i o
multitudine de informatii psihologice.
,stfel" .n !a#a contractelor initiale" anchetatorul aprecia#a comportamentul
e$presiv" .n special mimica invinuitului care evidentia#a stari" sentimente /i
dispo#itii sufletesti a caror interpretare corecta este necesara. Prin urmare"
anchetatorul tre!uie sa fie atent asupra componentei voluntare a comportamentului
e$presiv prin care invinuitul incearca sa*/i ascunda adevaratele stari sufletesti pe
timpul ascultarii. nvinuitul poate simula stapanirea de sine" calmul" nedumerirea"
unele stari de suferinta" atitudinea de revolta sau protest" cu scopul de a impresiona
sau de a intimida pe anchetator.
@iteratura de specialitate evidentia#a acele gesturi involuntare care nu pot fi
mascate /i provocate intr*un scop anume 7 modificari de paloare" cresterea
volumului vaselor sanguine" spasmul glotic" tremurul vocii" framantatul mainilor"
perioada de latenta .n raspunsuri" evitarea privirii anchetatorului" culegerea unor
scame imaginare /i contraintre!ari. E$perienta demonstrea#a nu greutatea de a
surprinde aceste aspecte" ci dificultatea de a fi interpretate corect" deoarece nu
intotdeauna sunt similare cu vinovatia.
0n ca#ul persoanelor sincere dar labile emotional &minorii" femeile" !atranii"
convalescentii' o conditie a reusitei o constituie crearea unui climat de siguranta /i
incredere reciproca. 6lterior se poate aduce .n discutie pro!lematica critica.
Nereali#area acestui climat are consecinte nefavora!ile" la!il emotional" desi
nevinovat" putand recunoaste fapte pe care nu le*a savarsit.
Aesturile de nervo#itate" ticurile sau ridicarea tonului" pe langa faptul ca
semnifica lipsa de profesionalism a anchetatorului" pot influenta gandirea /i starile
sufletesti ale invinuitului emotiv.
0n ca#ul .n care .n persoana invinuitului se afla chiar autorul faptei" discutiile
introductive nu mai pre#inta importanta. Chiar dac3 i se ofera posi!ilitatea
destinderii" e preocupat de ceea ce !anuieste ca va urma dupa aceasta.
@ipsa de participare" starea de disconfort psihic" teama /i suspiciunea continua
il deose!este de invinuitul care nu a savarsit fapta ce i se imputa" a carui atitudine
presupune incredere" participare la discutie" spontaneitate. (e regula" persoana
sincera isi spune parerea deschis /i chiar dac3 nu !anuieste pe o persoana anume"
;2
ofera totusi" pareri plau#i!ile" .n timp ce invinuitul care a comis infractiunea nu are
puterea de a !anui pe cineva.
4.4. Cont"!'!"!"! !titu&ini$o" & ")i)tnt! $! int"o#!to"iu - "#u$i
t!'ti' & o(o.!6i$it!t /i 'on0"unt!".
Cunoasterea tipului de personalitate a invinuitului sau inculpatului" pre#inta o
importanta deose!ita pentru organul judiciar.
0n raport cu structura sa de personalitate" invinuitul sau inculpatul se
manifesta /i se e$teriori#ea#a intr*un anumit fel .n timpul confruntarii" manifestand
o re#istenta mai mare sau mai mica .n fata organelor judiciare pe de o parte" iar pe
de alta parte va avea o anumita atitudine fata de fapta comisa" fiind mai mult sau
mai putin afectat de ea sau manifestand chiar indiferenta fata de aceasta.
(e asemenea" .n functie de personalitatea invinuitului" organul judiciar poate
adopta strategii de influentare a acestuia.
0n ceea ce priveste utilitatea cunoasterii structurii psihologice a infractorului
se pot determina doua situatii 7
*invinuitul sau inculpatul poate manifesta o mare re#istenta la ancheta"
fiind calm" linistit" logic" coerent" cooperant /i socia!il" astfel incat un simplu
ascultator poate fi tentat sa*l considere nevinovat:
* invinuitul sau inculpatul manifesta o mica re#istenta la interogatoriu"
fiind nelinistit" ilogic" incoerent" putin cooperant"" astfel incat un simplu ascultator il
poate considera .n mod cert vinovat.
Pentru a evita erorile judiciare" organul de ancheta tre!uie sa dirije#e procesul
ascultarii pentru ca factorii de pasi!ilitate ai acestuia" emotivitatea" e$troversia"
introversia" gradul de socia!ilitate" stapanirea de sine" sa poata conduce la sta!ilirea
adevarului.
(e e$emplu" e$trovertitul" care este mai mult orientat catre lume /i mai putin
orientat catre propria persoana" poate cadea mai usor .n capcanele psihologice fata
de introvertit care este mai interesat de propriul Eu" de lumea interioara.
1
0n fata invinuitului caracteri#at prin hipo*emotivitate /i indiferenta afectiva"
nu pot fi utili#ate mijloace de influentare de natura psiho*emotionala" ci mijloace
logico*emotionale.
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. utoi '., 'ratat uni&ersiar de psihologie judiciara.
;3
0n literatura de specialitate e$ista anumite reguli tactice care pot favori#a
sta!ilirea unui contact ver!al intre interlocutori
1
7
1'. .n contactul cu adversarul inainte de a fi ascultati" suntem priviti:
2'. e$primarea clara" inteligi!ila a interlocutorului este o!ligatorie:
3'. inainte de a vor!i" tre!uie sa stim sa o!servam /i sa ascultam. (in
primele clipe de contact cu !anuitul tre!uie sa*l studiem" initial .n ansam!lu" /i apoi
sa*i anali#am miscarile necontrolate .n momentul .n discutie este adusa pro!le!atica
critica.
4'. fata de interlocutor" se recomanda a avea o atitudine deschisa.
,cesta tre!uie incurajat fie prin flatare" fie prin indepartarea pericolului:
5'. invinuitul sau inculpatul tre!uie sa fie convins ca este ascultat cu
atentie de catre anchetator:
8'. fata de interlocutor se recomanda a avea o atitudine echili!rata"
calma /i ra!datoare:
;'. intelegerea umana fata de invinuit este esentiala /i se manifesta fie
printr*un gest de prietenie" fie printr*un sfat" prover!" sau istorisirea unei intamplari
asemanatoare prin consecinte" fapte care pot conduce la marturisiri complete.
Prin urmare" comunicarea dintre anchetator /i invinuit sau inculpat" nu se
efectuea#a doar pe plan ver!al" ci /i prin asa numita comunicare non*ver!ala.
,ceasta se manifesta .n primul rand prin controlul din privire /i se efectuea#a mai
ales .n ca!inetul de interogatoriu" atunci cand invinuitul sau inculpatul fie incearca
sa*/i dea seama de pro!ele care e$ista impotriva sa" fie pentru a constata dac3
anchetatorul accepta sau nu informatia falsa pe care a dat*o.
Comunicarea non*ver!ala repre#inta o modalitate prin care anchetatorul poate
o!tine informatii pretioase" fie ca este vor!a de un adevar /i atunci se apropie de
soluEtionarea ca#ului" fie ca este o minciuna" /i atunci poate sta!ili gradul de
sinceritate sau nesinceritate a !anuitului.
@a prima audiere" cand !anuitului i se cere sa relate#e ceea ce stie despre
fapta comisa" anchetatorul nu tre!uie sa*l intrerupa" putand doar sa*l incuraje#e din
priviri sau prin miscarile capului" asteptand ca odata incheiat monologul" sa se
ajunga la dialogul critic. ,cest lucru il va ajuta pe anchetator sa ela!ore#e ulterior o
tactica adecvata situatiei.
4.5. Coo"&on!t ()i*o$o#i' !$ "'uno!)t"ii 'o2it"ii 0!(ti
A. Cn cazul recunoasterii se disting doua situatii 7
a' invinuitul sau inculpatul isi recunoaste sincer &ino&atia pentru ca el
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
.ogdan '., ,intea I, Dragan -ornianu R, -omportamentul uman 6n procesul judiciar,
Ed. :I, ucuresti, 1!""
;4
este cel care a savarsit fapta.
)ecunoasterea poate fi determinata de diferite motive 7
* regretul" cainta" mustrarea de cuget: dorinta de a do!andi linistea
sufleteasca.
1
* nevoia de usurare interioara" nevoia de a se eli!era:
* nevoia de a se confesa" de a se destainui" tendinta proprie celor care
au savarsit infractiuni su! stapanirea unor puternice sentimente: nu re#ista tentatiei
de a e$plica mo!ilul care l*a impins la savarsirea faptei" intr*un scop defensiv" de
scu#a:
* convingerea de inutilitatea negarii unor fapte ce pot fi dovedite:
* regretul provocat de posi!ilitatea condamnarii pe nedrept a unei
persoane nevinovate. %arturisirea poate interveni atat .n cursul urmaririi penale" cat
/i .n timpul judecatii cau#ei sau dupa pronuntarea hotararii de condamnare:
* orgoliul nemarginit.
!' invinuitul sau inculpatul recunoaste 6n tot sau 6n parte invinuirea
care i se aduce" dar declaratiile nu sunt sincere.
+inceritatea sau nesinceritatea recunoasterii se constata .n procesul
verificarii declaratiilor" prin confruntarea lor cu celelalte mijloace de pro!a e$istente
.n cau#a.
(e asemenea" e$ista primejdia retractarii marturisirii mai ales .n ca#ul
invinuitilor sau inculpatilor de rea*credinta. nvinuitii sau inculpatii a!ili" cu
e$perienta .n viata infractionala" prin marturisirea faptelor urmaresc sa determine
trimiterea lor .n judecata fara ca recunoasterea sa fie sprijinita /i de alte pro!e"
pentru ca .n fata instantei de judecata sa retracte#e declaratiile .n scopul sustragerii
de la raspunderea penala.
. Cn cazul nerecunoasterii in&inuirii aduse se remarca doua situatii 7
a' invinuitul sau inculpatul nu recunoaste invinuirea care i se aduce"
dar declaratiile sunt de rea/credinta.
!' invinuitul sau inculpatul nu recunoaste faptele sale" dar declaratiile
sale sunt sincere pentru ca nu el este autorul faptei.
0n practica e$ista situatii .n care invinuitul sau inculpatul recunoaste integral
sau partial faptele" dar declaratiile nu sunt sincere * falsele recunoasteri.
Cau#ele falselor recunoasteri 7
* motive altruiste: devotamentul fata de adevaratul faptuitor:
* situatia .n care o persoana recunoaste savarsirea unei infractiuni mai
444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
1
. -iopraga A, -riminalistica.'ratat de tactica, Ed. 0amma, 1!!.
;5
usoare pentru a scapa de raspundere pentru o infractiune mai grava &e$7 recunoaste o
infractiune de furt pe care nu a comis*o pentru a scapa de raspundere pentru o
infractiune de omor':
* constrangerea e$ercitata de catre adevaratul faptuitor sau de catre
organul judiciar:
* falsa convingere ca este autorul faptei.
Pentru a de#valui caracterul fals al marturisirii" anchetatorul are la dispo#itie
cateva posi!ilitati 7
,tunci cand recunoasterea este integral falsa" constatarea discordantei dintre
realitate /i declaratiile date constituie dovada falsitatii marturisirii.
)ecunoasterea falsa" la fel ca /i cea sincera" tre!uie sa cuprinda cat mai multe
elemente de detaliu pentru a se putea demonstra caracterul fals al marturisirii.
Cea mai tipica satitudine intalnita .n practica este nerecunoasterea in&inuirii
aduse.
9ata de un invinuit sau inculpat care da dovada de un caracter tenace" de
re#istenta la eforturi prelungite" de perseverenta .n minciuna" tre!uie adoptata o linie
directa" energica" pe masura re#istentei opuse.
,ceeasi metoda se utili#ea#a /i atunci cand invinuitul sau inculpatul apartine
tipului nervos" echili!rat" care se domina cu usurinta" precum /i atunci cand
invinuitul sau inculpatul este un tip a!il" inteligent" care contracarea#a cu motive
plau#i!ile.
ntre!arile adresate de catre organul judiciar .n ca#ul invinuitului sau
inculpatului care apartine tipului neemotional" care nu are mustrari de constiinta"
tactica utili#ata tre!uie sa ai!a la !a#a anali#a faptelor" pre#entarea riguroasa a
pro!elor incriminatoare.
=rganul judiciar tre!uie sa stie e$act ce anume pro!e tre!uie pre#entate"
numarul acestora" modalitatea /i momentul .n care vor fi aduse la cunostinta
invinuitului.
E$trem de importanta este /i cunoasterea motivelor ce e$plica re#istenta
opusa. Negarea faptelor poate fi determinata de cau#e cum ar fi 7
* convingerea ca impotriva sa nu sunt pro!e suficiente:
* dorinta de a nu de#valui identitatea participantilor la infractiune" dac3
printre acestia se afla persoane apropiate lui.
%odul .n care evoluea#a ascultarea" starea psihica a invinuitului sau
inculpatului" caracterul /i forta pro!anta a dove#ilor care urmea#a sa fie pre#entate
repre#inta imprejurari ce tre!uie luate .n considerare la determinarea momentului
potrivit pentru efectuarea acestei activitati.
Pentru a se aprecia importanta /i eficienta pro!elor ce vor fi pre#entate" ele
tre!uie raportate la faptele /i imprejurarile a caror e$istenta sau ine$istenta o
dovedesc. Practica recomanda doua procedee principale de pre#entare a pro!elor
;8
incriminatoare atunci cand inculpatul sau invinuitul neaga fapta 7 procedeul
progresi& /i procedeul frontal. 6tili#area acestora depinde atat de pro!ele
e$istente" cat /i de atitudinea invinuitului.
0n cursul audierii" sunt intalnite /i situatii cand pre#entarea unor pro!e este
considerata inoportuna" insa din motive ce tin de ordin tactic este indicat ca
invinuitului sa i se sugere#e e$istenta acestora.
Etica profesionala impune o comportare coerenta" corecta" incompati!ila cu
inducerea .n eroare a invinuitului sau inculpatului /i !a#ata .n totalitate pe
respectarea prevederilor legale.
;;
CAP. V
STUDIU APLICATIV
0n vederea sustinerii demersului teoretic am recurs" utili#and metoda studiului
documentelor /i anali#ei de ca#" la o incursiune stiintifica .n materie. ,nali#a de ca#
s*a desfasurat .n conformitate cu urmatorul algoritm 7
* numarul dosarului:
* scurt istoric:
* datele pro!atorii esentiale deduse din piesele dosarului &cercetare la
fata locului" declaratia martorilor" rapoarte de constatare tehnico*
stiintificaO':
* atitudinea /i po#itia invinuitului fata de fapta re#ultate din primele
sale declaratii &negarea faptei" recunoasteri partiale" false
recunoasteriO':
* atitudinea /i po#itia faptuitorului re#ultate din declaratia finala
&ultima declaratie o!tinuta .n instrumentarea cau#ei':
* atitudinea /i po#itia faptuitorului deduse din ultimul sau cuvant
depus .n fata instantei.
Conclu#ii finale elemente de progres .n evolutia pro!atoriului spetei.
;<
+PE-, N). 1
(osarul nr. 334D2551 privind infractiunea de omor
1. ,curt istoric
@a data de 15.55.2551" .n urma sesi#arii organelor de politie de numitul
Balanescu on" .n apropierea cladirii aflata .n constructie" 1Casa -ineretului2 din
Aiurgiu" se gasesc a!andonate intr*o punga din material plastic" mem!rele
superioare ale unei persoane.
Cu oca#ia cercetarii la fata locului s*a constatat ca este vor!a de doua mem!re
superioare detasate de trunchi" printr*un depesaj e$ecutat dupa instalarea mortii" de
catre un neprofesionist. Pe piele au fost identificate urme de toporas" produse post*
mortem.
6lterior" degetele am!elor maini au fost ampretate /i .n urma e$perti#ei
dactiloscopice s*a sta!ilit ca mem!rele superioare apartin numitului Peiu %ihai"
li!erat din Penitenciar la 28.54.2551.
, doua #i" 18.55.2551" organele de politie s*au sesi#at din oficiu ca pe groapa
de gunoi din spatele Bisericii 1+marda2 se gaseste un trunchi de corp uman" ce are
amputate mem!rele superioare" inferioare /i capul. 0n aceeasi #ona" intr*un sac de
rafie s*au gasit doua mem!re inferioare umane.
@a data de 23.55.2551" numitul Batranu Cristache" o cunostinta a victimei" s*a
oferit sa acorde ajutor anchetatorilor .n schim!ul sumei de 15.555.555 lei.
,stfel" urmare a indicatiilor numitului Batranu Cristache" .n structura unui
!loc .n constructie" intr*o punga din plastic s*a gasit un cap uman.
0n urma investigatiilor s*a sta!ilit ca victima este Peiu %ihai" li!erat de
curand din Penitenciar /i care" neavan unde sa doarma a apelat la Batranu Cristache"
.n casa caruia a ramas cateva nopti.
(in raportul medico*legal de autopsie a re#ultat ca moartea victimei a fost
violenta /i s*a datorat lovirii repetate cu un corp dur a capului victimei" fiind
descrise /i multiple plagi vitale la nivelul gatului" dar /i le#iuni post*mortem create
cu oca#ia de#mem!rarii cadavrului.
(upa sta!ilirea cercului de suspecti" s*a dispus e$aminarea acestora pentru
detectia comportamentului simulat &detectorul de minciuni'.
%. Date probatorii deduse din piesele dosarului.
0n ca#ul Batranu Cristache" rapoartele de Constatare -ehnico*+tiintifica au
aratat ca la intre!arile relevante ale cau#ei" traseele diagramelor o!tinute au provocat
;>
modificari semnificative ale stresului emotional la raspunsurile suspectului" ceea ce
demonstrea#a un comportament simulat.
(atorita raspunsurilor contradictorii pe care suspectul le*a dat organelor de
politie" .n perioada 24 2<.55.2551 a fost supravegheat .n permanenta.
@a data de 25.55.2551 suspectul a plecat de acasa cu o punga din plastic su!
!rat pe care a a!andonat*o. 6lterior" a fost recuperata de organele de politie"
constatandu*se ca .n interiorul pungii se aflau o !lu#a de dama" o pereche de
pantaloni !ar!atesti /i o !lu#a de pijama ce pre#enta pete mari de sange /i pe pieptul
drept doua taieturi" !lu#a ce a fost recunoscuta de Batranu Cristache ca apartinand
victimei.
0n urma perche#itiilor repetate efectuate la domiciliul suspectului" au fost
ridicate mai multe o!iecte &cearceaf" cuvertura' pe care au fost identificate pete de
sange uman" neputandu*se sta!ili insa" grupa sanguina. (e asemenea" au fost
identificate pete de sange apartinand grupei sanguine 5 /i pe pantalonii suspectului.
9aptul ca Batranu Cristache este autorul omorului re#ulta din coro!orarea
urmatoarelor pro!e 7
* grupa de sange 5 identificata atat pe !lu#a de pijama /i pantalonii
gasiti .n punga a!andonata de Batranu Cristache" cat /i pe pantalonii
acestuia:
* raportul de e$perti#a care a conclu#ionat ca !ucata de material te$til
de culoare lila cu care a fost legat sacul .n care se aflau mem!rele
inferioare ale victimei /i !ucata de material ridicata de la domiciliul
lui Batranu Cristache fac parte dintr*un intreg.
* raportul de Constatare -ehnico*+tiintifica pentru detectia
comportamentului simulat arata ca Batranu Cristache nu a raspuns
sincer la intre!arile relevante:
* faptul ca Batranu Cristache le*a spus anchetatorilor" inainte de a fi
gasit capul victimei ca acesta este 1#dro!it2" amanunt pe care nu*l
putea cunoaste decat autorul omorului.
@a fata locului s*au e$ecutat fotografii judiciare" precum /i videofilmarea
locului activitatilor intreprinse.
%artorii asistenti nu au avut de facut o!servatii cu privire la modul .n care s*a
efectuat cercetarea /i la cele consemnate .n procesul ver!al.
(atele pro!atorii sunt sustinute /i de declaratiile martorilor.
,stfel" martorul Aere!enes @udovic declara la 18.55.2551 urmatoarele 7 1+tiu
ca Peiu %ihai a dormit la Batranu Cristache de cateva ori O. Nu stiu dac3" .n
noaptea de 14D15.55.2551 Peiu %ihai a dormit la Batranu Cristache. Nu am au#it
certuri .n locuinta acestuia2" declaratie pe care /i*o sustine la 5<.11.2551.
9aptul ca Peiu %ihai dormea oca#ional la Batranu Cristache a fost confirmat
/i de martorii Condoi +telica" -iganila Nicu /i onescu %arioara.
<5
0n ceea ce priveste martorii Ausa ?asile /i Ausa %arian" propusi de Batranu
Cristache pentru dovedirea ali!iului sau" acestia au declarat ca nu cunosc nimic
despre faptele de care este invinuit inculpatul Batranu Cristache.
#. Atitudinea i pozitia in&inuitului fata de fapta sa&arsita.
)eferitor la atitudinea /i po#itia invinuitului fata de acu#atiile ce i se aduc"
Batranu Cristache nu a recunoscut savarsirea infractiunii nici .n cursul urmaririi
penale" nici .n cursul cercetarii judecatoresti.
(eclaratiile inculpatului sunt contradictorii /i uneori neverosimile ori
fante#iste" .n incercarea de a induce .n eroare organele de urmarire penala /i
instanta.
0n instanta" inculpatul a confirmat ca a dat o declaratie .n care a spus ca stie
unde se afla capul victimei" doar ca" la acea data" organele de politie /i Parchetul
stiau unde se afla capul lui Peiu %ihai. Batranu Cristache a preci#at ca detinea
aceasta informatie chiar de la organele de politie" care i*au inscenat totul.
nculpatul a confirmat faptul ca .n #iua de 25.55.2551 a a!andonat o punga
din plastic" dar sustine ca .n punga erau resturi alimentare /i nu capul victimei Peiu
%ihai cum preci#ea#a organele de politie.
0n declaratia data la 2<.55.2551" Batranu Cristache afirma urmatoarele 7 1Nu
recunosc invinuirea ce mi se aduce. Peiu %ihai a plecat de la mine .n #iua de
14.55.2551 viu /i nevatamat2.
1,m informatia despre locul unde este aruncat capul lui Peiu %ihai din
discutiile purtate O de patru tigani necunoscuti2.
1Nu este adevarat ca eu l*am omorat pe Peiu %ihai /i nici ca l*am taiat .n
!ucati2.
@a intre!area 1Este adevarat ca .n #iua de 25.55.2551 ati a!andonat o punga
din plastic .n care se aflau o !lu#a de pijama" o pereche de pantaloni /i o !lu#a de
damaC2 Batranu Cristache raspunde 7 1Nu vreau sa raspund la aceasta intre!are /i*
mi re#erv dreptul de a declara .n fata instantei2.
nculpatul Batranu Cristache isi mentine declaratia la 2>.55.2551" 14.58.2551
/i 25.11.2551.
nculpatul Batranu Cristache" avand ultimul cuvant" sustine ca nu este
vinovat.
). -oncluzii finale.
Prin urmare" .n !a#a ansam!lului pro!ator administrat" instanta a sta!ilit
situatia de fapt" incadrarea juridica a faptei /i vinovatia inculpatului" acesta fiind
condamnat la 21 ani de inchisoare /i < ani inter#icerea drepturilor preva#ute de art.
84 Cod penal lit. 1a2 /i 1!2.
<1
+PE-, N). 2
(osarul nr. 12;D1>>< privind infractiunea de omor
1. ,curt istoric.
0n noaptea de 52D53.52.1>><" %i#drescu %arinica" .n urma diferitelor
manevre avortine empirice pentru intreruperea ilegala a sarcinii" a nascut un copil de
se$ feminin care a inceput sa planga" sa*/i miste mainile /i picioarele.
@a sugestia vecinei %aruntelu Aeorgeta" care a asistat*o" de a merge la spital"
inculpata a refu#at" afirmand ca nou*nascutul va muri.
Cu toate ca nou*nascutul dadea semne evidente de viata &respira" plangea" isi
misca mainile /i picioarele'" %i#drescu %arinica l*a luat /i l*a introdus intr*o
galeata cu apa. (e teama ca vecinii sa nu auda #gomotele produse" inculpata a
astupat galeata cu o perna.
, doua #i" a introdus galeata cu nou*nascutul intr*un frigider nefolosit /i s*a
deplasat la serviciu.
0n #iua de 54.52.1>>< a luat legatura cu nasa sa %itoi Petronela" careia i*a
spus ca a avortat" cerandu*i acesteia permisiunea sa ingroape 1produsul de
conceptie2 .n curtea sa. +e face preci#area ca nici %itoi Petronela /i nici concu!inul
acesteia nu au va#ut cadavrul nou*nascutului.
(atorita terenului inghetat /i a solului acoperit cu #apada" %i#drescu
%arinica nu a putut sapa o groapa" motiv pentru care a aruncat .n groapa unui Nc
de#afectat dintr*o locuinta parasita" alaturata imo!ilului lui %itoi Petronela" punga
din plastic .n care se afla cadavrul copilului" invelit intr*un capot vechi.
%. Date probatorii deduse din piesele dosarului.
=rganele de politie s*au sesi#at .n urma denuntului facut de %ateescu oana"
vecina lui %i#drescu %arinica" conform caruia 7 1.n luna fe!ruarie 1>><" %i#drescu
%arinica a nascut un copil viu" pe care l*a omorat /i a plecat sa*l ingroape .n curtea
locuintei nasei ei2.
0n declaratia data de martorul %ateescu oana se relatea#a urmatoarele 7 1,m
va#ut*o personal pe %i#drescu %arinica cand isi facea masaj pe !urta" ridica tot
felul de greutatiO..desi era insarcinata .n luna a ?*a a?*a2.
1,m aflat ca a nascut o fetita vieO ca a pus copilul inca viu intr*o galeata cu
apa /i l*a acoperit cu o perna2.
<2
1O mi*a spus ca o sa*l ia /i o sa*l duca la nasa ei cu care vor!ise /i o sa*l
ingroape .n curte2.
1Preci#e# ca .n !aie era o patura /i niste saci plini de sange care se aflasera pe
patul pe care a nascut %i#drescu %arinica. ,ceasta a aruncat sacii /i patura am
spalat*o eu2.
6n alt martor" %aruntelu Aeorgeta" preci#ea#a ca 7 1Onoul*nascut era o fetita
O.. misca din maini /i picioare /i scanceaO2.
1Opana sa nasca %i#drescu %arinica mi*a spus tot timpul ca o sa omoare
copilul2.
1O a luat copilul /i l*a pus intr*o galeata .n care se afla apaO. , acoperit
galeata cu o perna pentru a nu se au#i #gomotele2.
1O a luat galeata /i a introdus*o intr*un frigider care nu era .n functiune7.
1O a luat punga cu copilul /i a mers la locuinta nasei sale %itoi Petronela sa*l
ingroape2.
1%entione# ca pe toata aceasta perioada inculpata a fost pe deplin constienta
/i lucida2.
Procesul ver!al incheiat .n data de 21.5;.1>>< arata ca 7 1Numita %i#drescu
%arinica ne*a condus .n curtea locuintei numitei %itoi Petronela" indicand .n partea
din spate" la apro$imativ 12 m de gard" locul unde a vrut initial sa ingroape copilul2.
,cest lucru nu a fost posi!il deoarece erau cantitati mari de #apada.
1@ateral dreapta" la apro$imativ 25 m a indicat o constructie din lemn"
de#afectata" care initial a fost folosita ca Nc2.
%i#drescu %arinica a indicat faptul ca nou*nascutul a fost aruncat .n groapa"
declarand ver!al ca inainte de a fi aruncat" noul*nascut a fost introdus intr*o punga
din plastic /i invelit intr*un halat din pan#a de culoare al!a cu nasturi ver#i.
Procedandu*se la ridicarea scandurilor au fost gasite urmatoarele 7
* o punga din plastic:
* un halat de culoare al!a cu nasturi ver#i:
* mai multe fragmente de oase umane ce ar putea proveni de la un
nou*nascut" toate acestea fiind am!alate intr*o punga din plastic /i
sigilate .n vederea e$perti#arii.
-oate activitatile desfasurate au fost fi$ate prin fotografii /i filmare.
,tat martorii asistenti cat /i persoana .n cau#a nu au avut de facut nici un fel
de o!iectiuni cu privire la modul de desfasurare a activitatii de cercetare /i a celei de
consemnare .n procesul*ver!al.
Prin raportul de e$perti#a din data de 5;.5>.1>>< s*a urmarit sa se sta!ileasca
7
* dac3 produsele materiale puse la dispo#itie repre#inta material osos:
* dac3 materialul osos este de origine umana sau animala:
* dac3 materialul osos apartine aceluiasi cadavru:
<3
* varsta produsului de conceptie la nastere:
* dac3 sunt pre#ente semne de violenta cu caracter vital:
* care este talia produsului de conceptie:
* care este durata de actiune a factorilor de mediu am!iental asupra
materialului cadaveric.
0n acest scop s*a avut la dispo#itie 7
* materialul osos prelevat de la locul descoperirii:
* procesul*ver!al de cercetare la fata locului:
* plansa fotografica intocmita .n cau#a:
* caseta video:
* declaratia de invinuit data de numita %i#drescu %arinica.
-inand cont de afirmatiile inculpatei referitor la ultimul ciclu menstrual /i la
data cand a miscat copilul" s*au solicitat preci#ari medicului legist din care re#ulta ca
%i#drescu %arinica a nascut la termen.
0n urma cercetarilor medico*!iocriminalistice efectuate pe fragmentele
osoase" s*a conclu#ionat ca este vor!a de un nou*nascut via!il pe care inculpata l*a
ucis.
#. Atitudinea i pozitia in&inuitului fata de fapta sa&arsita.
Cu privire la atitudinea /i po#itia invinuitului referitor la acu#atiile ce se
aduc" aceasta afirma urmatoarele 7
1O .n luna ianuarie 1>><" fiind gravida .n 8 luni" prin mijloace empirice mi*
am intrerupt cursul sarcinii /i la data de 52.52.1>>< am dat nastere unui copil via!il"
pe care l*am introdus intr*o galeata .n scopul de a*l ucideO2.
1O .n primele luni am incercat sa*mi intrerup cursul sarciniiO2.
1O asa cum am mai procedat /i .n anii anteriori" am inceput sa*mi fac masaje
pe a!domen O. ,m repetat aceste manevre de mai multe ori" facandu*mi /i !ai
fier!intiO(upa calculele mele" .n luna ianuarie 1>>< cand am efectuat aceste
manopere avortine" eram gravida .n luna a ?*a a ?*a2.
1O stiu ca era fetitaO au#eam /i eu copilul cand scancea" plangea ina!usitO
misca din maini /i din picioare O. Eram pe deplin constienta2.
1Ol*am pus intr*o galeata .n care era putina apaOfiind noapte /i stiind ca se
aud #gomotele foarte !ineOam acoperit galeata cu o pernaO2.
1, doua #i am infasurat copilul intr*un capotO /i l*am introdus intr*o punga
de plasticO.pe gaura de la scaunul Nc*ului am rasturnat .n interior punga cu
copilul2.
nculpata /i*a mentinut declaratia" facandu*se preci#area ca se considera
vinovata de infractiunea de provocare ilegala de avort" pentru care dorea sa fie
pedepsita.
<4
). -oncluzii finale.
Pe !a#a materialului pro!ator" sentinta de condamnare ramasa definitiva a fost
pedeapsa inchisorii la 15 ani cu aplicarea art. ;1*84 Cod Penal /i 15 ani inter#icerea
drepturilor preva#ute de art. 84 Cod Penal dupa e$ecutarea pedepsei principale.
<5
+PE-, N). 3
(osarul nr. 442D2552 privind infractiunea de omor calificat
1. ,curt istoric.
0n noaptea de 14D15.5<.2552" .n jurul orei 23"55" numitul Nicolae %arinica"
avand asupra sa o arma de vanatoare cu doua tevi lira suprapuse" a verificat locul
unde se aflau utilajele agricole parcate" dupa care" .n jurul orei 23"35" s*a indreptat
spre casa. 0n momentul .n care a ajuns .n fata portii de acces .n curtea locuintei" a
fost deranjat de fumul produs de un foc aprins .n curtea +C 1AE(+2 +)@ /i de
#gomotul unei motorete" pe care o testau numitii Petrache (umitru /i (inita
%arinica.
,stfel" Nicolae %arinica s*a deplasat catre locul de unde venea fumul /i" .n
momentul .n care a ajuns la locul respectiv a inceput sa*i injure pe cei doi"
prete$tand ca il deranjea#a atat fumul produs cat /i #gomotul motoretei.
(in cau#a galagiei produse" la locul faptei au venit /i alte persoane" printre
care /i numitul Nenciu Aheorghe.
@a scurt timp" s*a au#it un foc de arma" tras de Nicolae %arinica .n plan
vertical.
(upa declansarea focului de arma" numitul Nenciu Aheorghe a apucat arma
cu amandoua mainile" astfel incat" atat el cat /i numitul Nicolae %arinica se aflau .n
posesia armei.
0n cadrul discutiilor ce au avut loc" numita (raghici %anda" venita /i ea la
fata locului atrasa de scandal" i*a reprosat lui Nicolae Aheorghe faptul de a se 1face
stapan pe drum2" la care acesta a indreptat arma spre ea.
Pentru a evita producerea unui lucru" (raghici %anda s*a indreptat cu !ratele
deschise catre Nicolae %arinica" incercand sa*l impinga" insa acesta s*a smucit de la
stanga spre dreapta /i aproape imediat s*a au#it foc de arma.
0n urma celei de*a doua impuscaturi" proiectilul tras a lovit pe victima
Petrache (umitru care" imediat" a fost transportat la +pitalul Clinic de 6rgenta
Bucuresti chiar de catre Niculae %arinica cu masina personala.
Cu toate ingrijirile medicale acordate" victima a decedat .n #iua de
15.5<.2552.
%. Date probatorii deduse din piesele dosarului.
)aportul medico*legal intocmit .n cau#a a conclu#ionat ca moartea victimei a
fost violenta /i s*a datorat socului traumatic hemoragic aparut .n evolutia unei plagi
<8
impuscate transfi$iante a!dominale cu le#area intestinului su!tire" intestinului gros
/i fractura cominutiva" le#iuni ce au necesitat interventie imediata.
,ctul medical a facut preci#area ca la#iunile de violenta constatate la
necropsie s*au putut produce prin impuscare.
0n vederea solutionarii cau#ei s*a efectuat e$perti#area armei de vanatoare
marca K,+-,?," cali!rul 12 mm" serie 8488;" apartinand inculpatului" incercand
sa se sta!ileasca 7
* dac3 pe arma corp delict se pot preleva urme papilare /i care sunt
persoanele carora le apartin:
* dac3 arma pre#inta defectiuni care sa fi putut provoca descarcarea
accidentala:
* care a fost distanta de tragere .n momentul declansarii impuscaturii:
* dac3 era posi!il ca Nicolae %arinica sa actione#e tragaciul armei .n
momentul celei de*a doua impuscaturi" avand .n vedere
caracteristicile tehnice ale armei /i po#itia acestuia" asa cum a
re#ultat din declaratiile martorilor.
0n vederea efectuarii e$perti#ei s*au pus la dispo#itie 7
* arma de vanatoare:
* pantalonii victimei Petrache (umitru" care poarta urmele
impuscaturii:
* 15 cartuse.
Conclu#ii 7
* pe arma de vanatoare nu se mai pot preleva alte urme papilare .n
afara celor prelevate initial:
* arma nu pre#inta defectiuni care ar fi putut provoca descarcarea ei
accidentala:
* distanta de tragere a fost de 35 <5 cm:
* nu se poate sta!ili cine a apasat pe tragaci .n momentul producerii
celei de*a doua impuscaturi" avand .n vedere caracteristicile tehnice
ale armei /i po#itia inculpatului /i a persoanelor participante la
incident.
0n vederea solutionarii cau#ei" au fost audiati /i martorii Nenciu Aheorghe /i
(raghici %anda" ale caror declaratii au fost consemnate .n procese ver!ale separate
/i atasate la dosar.
,stfel" din declaratia martorului Nenciu Aheorghe s*au retinut urmatoarele 7
1O arma era tinuta .n po#itie verticala .n momentul cand s*a tras primul foc.
%ama /i sotia numitului Nicolae %arinica au incercat sa*l tempere#e O iar .n acea
invalmaseala s*a produs cel de*al doilea foc de arma2.
1Onu am va#ut ca alte persoane sa fi pus mana pe arma2.
<;
1O inculpatul nu a vrut sa traga cu arma2.
1%entione# ca inculpatul avea indreptata arma spre (raghici %anda O apoi
eu l*am impins cu mainile2.
0n ceea ce priveste declaratia martorului (raghici %anda" au fost retinute
urmatoarele 7 1inculpatul era foarte nervos /i agitat2.
1inculpatul m*a injuratOatat inainte de a ma apropia de el cat /i dupa aceea2.
1O avea arma indreptata spre mine /i era nervos2.
1O Nenciu Aheorghe l*a impins" punand mainile pe arma /i atunci s*a
declansat primul foc" arma fiind .n po#itie verticalaOnu am stiut ca arma e
incarcataO2.
1@a cel de*al doilea foc de arma eu ma aflam la o distanta de circa 2 m de
inculpat2.
Cercetarile efectuate de organele de politie s*au desfasurat fara incidente
deose!ite.
(e asemenea" s*a mai sta!ilit ca inculpatul s*a indreptat .n mod special spre
victima" fiind inarmat" ca nu se afla su! influenta !auturilor alcoolice" ca se afla .n
deplinatatea facultatilor mentale /i ca a avut repre#entarea a ceea ce face" /i" nu .n
ultimul rand" ca arma nu a fost asigurata nici la primul foc" nici la al doilea.
#. Atitudinea i pozitia in&inuitului fata de fapta sa&arsita.
+ingurele aspecte esentiale .n care au e$istat contradictii intre declaratiile
persoanelor audiate au fost cele referitoare la momentele celor doua impuscaturi.
,stfel" po#itia inculpatului are o nota de su!iectivism" acesta facand tot
posi!ilul de a*/i minimali#a vinovatia" sustinand ca a tras primul foc fiind atacat de
numitul Nenciu Aheorghe" iar a doua impuscatura a fost declansata fie prin
descarcarea accidentala a armei" fie prin atingerea tragaciului de catre agresor.
nculpatul a declarat .n mod constant ca nu a savarsit infractiunea de omor" ca
nu este autorul celui de*al doilea foc de arma" ca a fost provocat /i agresat de
martorii acu#arii.
Nicolae %arinica e$clude orice contri!utie a sa la declansarea celei de*a doua
impuscaturi" .n timp ce .n urma e$perti#ei efectuate s*a sta!ilit ca el este cel care a
apasat tragaciul" declansand cartusul" indiferent dac3 a fost sau nu atacat de martorul
Nenciu Aheorghe.
(in declaratia inculpatului Nicolae %arinica au fost retinute urmatoarele 7
1Onu m*am deplasat la acestia cu intentia de a* impuscaOle*am reprosat ca faceau
focul /i ca faceau #gomotO2.
1Nenciu AheorgheO a apucat arma cu am!ele maini2.
1Cand am va#ut ca ceilalti se indreapta spre mine amenintandu*maO am tras
un foc .n aer pentru a*i intimidaO2
1Oarma s*a descarcat" dar eu nu am apasat pe tragaci2.
<<
1nu am vrut sa*l omor pe Petrache (umitru2
). -oncluzii finale.
-inandu*se seama de mijloacele de pro!a e$istente" /i anume proces*ver!al de
constatare la fata locului" planse foto" raport de e$perti#a medico*legal" declaratiile
inculpatului /i declaratiile martorilor" -ri!unalul Hudetean Aiurgiu l*a condamnat pe
Nicolae %arinica la 5 ani inchisoare /i 2 ani inter#icerea drepturilor preva#ute de
art. 84 lit. 1a2 /i 1!2 Cod penal" pentru savarsirea infractiunii de omor calificat"
preva#uta de art. 1;4 Cod penal.
nculpatul a atacat deci#ia" insa datorita imprejurarilor .n care s*a comis fapta"
respectiv presiunea e$ercitata de grupul de persoane din care facea parte /i victima"
constand .n amenintari /i injurii la adresa acestuia" la faptul ca nu are antecedente
penale" ca a avut un comportament po#itiv anterior comiterii faptei" dar mai ales o
atitudine po#itiva dupa savarsirea acesteia" constand .n transportul victimei imediat
la spital pentru a i se acorda ingrijiri medicale" fapte ce impun acordarea de
circumstante atenuante" dar /i faptul ca a avut un comportament violent" injurand /i
amenintand victima" tragand /i un foc de arma pentru intimidare" aceasta a fost
mentinuta.
<>
+PE-, N). 4
(osarul nr. ;28D2551 privind infractiunile de vatamare corporala /i
tentativa de omor
1. ,curt istoric.
0n seara #ilei de 1>.11.2551" .n jurul orelor 1<"55" numitii %artin on /i
Chiran onut" care sunt vecini cu locuintele la doua case unul de celalalt" s*au
intalnit pe ulita 1-iganiei2 din comuna Baneasa" judetul Aiurgiu" .n dreptul locuintei
numitei Navala +ilvia" .n timp ce %artin on venea de la serviciu cu !icicleta" iar
Chiran onut plecase de acasa sa cumpere un sifon.
@a un moment dat" intre cei doi s*a produs o altercatie /i" cu aceasta oca#ie"
inculpatul parte vatamata %artin on i*a aplicat o lovitura de cutit .n a!domen"
dupa care /i Chiran onut i*a aplicat numitului %artin on o lovitura de pumn peste
fata" care .n cadere s*a intepat .n gardul de sarma ghimpata aflat .n spatele sau.
(upa altercatie" inculpatul parte vatamata Chiran onut" /i*a continuat
drumul pana la sifonarie unde" simtindu*se rau" l*a rugat pe numitul Buinoschi oan
sa*l transporte cu autoturismul pana la spital. ,ici a fost internat cu diagnosticul
1plaga injunghiata2 pentru care a avut nevoie de 1< #ile ingrijiri medicale pentru
vindecare" conform raportului medico*legal.
0n acest timp" inculpatul parte vatamata %artin on s*a deplasat la Postul
de Politie Baneasa unde a denuntat pe numitul Chiran onut" fiind transportat cu
am!ulanta la acelasi +pital Hudetean Aiurgiu cu diagnosticul 1plaga injunghiata .n
regiunea su!mandi!ulara dreapta2" pentru care a avut nevoie de 35 #ile ingrijire
medicala.
+*a sustinut ca plaga a fost produsa .n urma caderii numitului %artin on .n
gardul de sarma ghimpata" desi .n raportul medico*legal se arata ca acest lucru este
e$clus.
%. Date probatorii deduse din piesele dosarului.
Cu privire la fapta savarsita" a fost retinuta declaratia martorului Buinoschi
oan care a afirmat urmatoarele 7
1O a venit la mine numitul Chiran onut /i m*a rugat sa*l duc acasa deoarece
avea dureri a!dominale. Cand am trecut cu autoturismul prin dreptul locului unde a
avut loc conflictul" acesta mi*a spus ca a avut o altercatie cu numitul %artin on. Nu
mi*a spus ca a fost taiat cu cutitul .n stomac2.
1O nu pre#enta urme de sange pe im!racaminte sau maini2.
%artorul %ihaila Nicusor a relatat urmatoarele 7 1Nu am fost de fata cand a
avut loc conflictul intre partiO.n timp ce asteptam .n curte la ?asai onel" a venit
>5
numitul Chiran onut pentru a incarca un sifonOse tinea cu mana de stomac. @*am
intre!at ce s*a intamplat /i mi*a spus ca s*a !atut cu numitul %artin on2.
(e asemenea" a fost retinuta /i declaratia martorului ?asai onel care a
afirmat urmatoarele 7 1O nu am o!servat ca numitul Chiran onut sa pre#inte semne
de o!oseala sau le#iuni. 6lterior" am aflat ca mai inainte de a veni la mine acesta
avusese un conflict cu %artin on2.
Procesul*ver!al de cercetare la fata locului /i procesul*ver!al de efectuare a
perche#itiei domiciliare" .n urma caruia s*a descoperit sange pe ghidonul de la
!icicleta numitului %artin on" pe geanta /i pe cutitul descoperit .n sertarul
dulapului din !ucataria acestuia" completea#a datele pro!atorii ale dosarului.
#. Atitudinea i pozitia in&inuitului fata de fapta sa&arsita.
a'.@a interogatoriul luat inculpatului parte vatamata %artin on" acesta nu
a recunoscut faptul ca avea un cutit asupra lui .n momentul altercatiei cu numitul
Chiran onut /i nici faptul ca l*a lovit pe acesta" ci dimpotriva ca a fost lovit cu ceva
greu de inculpatul parte vatamata Chiran onut" fapt infirmat de actele medicale
de la dosar.
(in declaratia data de numitul %artin on" se retin urmatoarele 7 1Nu recunosc
sa fi lovit .n seara #ilei de 1>.11.2551 pe numitul Chiran onut. Nu am avut cutit sau
alt o!iect taios asupra mea2.
1O mi*a aplicat un pumn .n partea stanga /i cu un o!iect taios m*a intepat la
gat" .n partea dreapta. (in cau#a loviturii aplicate am ca#ut jos" iar el a plecat .n sat2.
!'.nculpatul Chiran onut" la interogatoriul luat" cat /i .n declaratia ce i s*a
luat ca parte vatamata a mentionat urmatoarele 7 1)ecunosc ca .n seara #ilei de
1>.11.2551 am lovit cu pumnul peste fata pe numitul %artin on" dupa ce mai intai
acesta mi*a aplicat o lovitura de cutit .n a!domen2.
1O dupa ce am lovit cu pumnul pe numitul %artin on" acesta a ca#ut intr*un
gardulet de la poarta numitei Navala +ilvia. Aarduletul era din sarma ghimpata.2
1,nterior" nu am avut nici o discutie sau altercatie cu el2.
). -oncluzii finale.
a'. 0n raport cu aceasta stare de fapt" tinandu*se seama de circumstantele
atenuante" de faptul ca nu are antecedente penale /i de atitudinea sincera din cursul
procesului" inculpatul Chiran onut" .n !a#a art. 1<1 Cod penal" este condamnat la 3
luni inchisoare pentru infractiunea de vatamare corporala.
!'.0n ceea ce il priveste pe inculpatul %artin on" tinandu*se seama ca nu are
antecedente penale" de faptul ca a fost lovit .n altercatia avuta cu numitul Chiran
onut de catre acesta" instanta il condamna la 5 ani inchisoare /i 2 ani inter#icerea
drepturilor preva#ute de art. 84 lit. 1a2 /i 1!2 Cod penal pentru tentativa la
infractiunea de omor calificat.
>1
+PE-, N). 5
(osarul nr. 5<<D2554 privind infractiunea de talharie
1. ,curt istoric.
0n seara #ilei de 53.53.2554" Cornea %arin" impreuna cu minorul +ava
%arian" .n urma intelegerii preala!ile" a patruns .n locuinta numitului Popa
,le$andru" .n varsta de <5 ani pentru a sustrage mai multe !unuri.
0n acest scop" au patruns .n interiorul locuintei .n urma escaladarii unei
ferestre" au intrerupt lumina electrica de la contoar /i" profitand de intuneric au
sustras un aparat de piEup" o oglinda de perete" un ceas de mana" un aparat de radio"
un toporas" doua cutite /i alte !unuri. ,u mers apoi .n camera unde dormea Popa
,le$andru pentru a lua o lada din lemn" considerand ca acolo se afla !anii victimei.
0n momentul .n care Cornea %arian /i +ava %arian au o!servat ca Popa
,le$andru s*a tre#it /i i*a va#ut" minorul +ava %arian l*a amenintat ca dac3 striga
dupa ajutor il omoara.
0n continuare" Cornea %arian /i +ava %arian au cautat !ani su! salteaua
patului" insa" negasind nimic s*au deplasat .n alta camera.
@a intre!area victimei Popa ,le$andru 1Cine sunteti" taicaC2" minorul +ava
%arian a im!rancit*o" timp .n care cei doi au parasit locul faptei.
0n urma sesi#arii facuta de victima Popa ,le$andru" organele de Politie s*au
deplasat la locul faptei" constatand savarsirea infractiunii de talharie.
%. Date probatorii deduse din piesele dosarului.
(in declaratia data de Popa ,le$andru re#ulta urmatoarele 7 1Om*am tre#it
cu un individ .n cameraOam vrut sa ma ridic din pat" insa acel individ a venit la
patul meu /i m*a amenintat ca ma omoara dac3 chem ajutoareO mi*a spus sa stau
linistit2.
1(upa plecarea persoanelor respective" am vrut sa aprind lumina .n camera
insa am constatat ca aceasta nu se mai aprindea2.
16lterior" am constatat ca persoaneleOau intrat pe fereastra unei camere
de#afectate" care nu mai era locui!ilaO2.
1Oam constatat lipsa mai multor !unuri2.
(eclaratia victimei Popa ,le$andru este sustinuta de martora %acasoi Elena
care afirma urmatoarele 7
>2
10n dimineata #ilei de 54.53.2554" Popa ,le$andru mi*a trimis vor!a sa ma
duc la locuinta sa" iar cand am ajunsOtoata casa era rascolita2.
1Popa ,le$andru mi*a spus ca .n noaptea #ilei de 53D54.53.254 s*a tre#it cu
doi indivi#i peste el2
0n continuare" martorul %acasoi ?asile declara urmatoarele 7 1Oun nepot al
victimei Popa ,le$andru a venit la mine acasa /i mi*a spus ca a fost sparta casa
acestuia2
Prin declaratiile date" martorii au mai aratat ca unul dintre cei doi !ar!ati care
intrasera .n casa lui Popa ,le$andru i*a pus cutitul la gat" amenintandu*l ca*l taie
dac3 nu le da !anii /i ca .n casa victimei toate lucrurile erau ravasite.
#. Atitudinea i pozitia in&inuitului fata de fapta sa&arsita.
a'.0n ceea ce priveste invinuitii" acestia au recunoscut fapta comisa. ,stfel"
Cornea %arian a afirmat urmatoarele 7 1ne*am furisat .n casa numitului Popa
,le$andru cu intentia de a sustrage mai multe !unuriOam intrat .n casa printr*o
fereastra care nu avea geam.2
1O.n timp ce am intrat a doua oara .n casa" victima s*a tre#it /i a inceput sa
strige" intre!andu*ne cine suntem2.
1Oam luat !unurile /i am plecat sa le impartim2.
1%entione# ca nu a fost ideea mea sa mergem la victima Popa ,le$andru" ci
ideea numitului +ava %arian care mi*a spus ca acesta ii datorea#a niste !ani2.
!'.+ava %arian a declarat urmatoarele 7 1Cornea %arian mi*a propus sa
mergem la Popa ,le$andru2.
1Oam intrat .n casa pe fereastra" geamul fiind spart" eu primul" dupa mine
intrand tot pe fereastra /i Cornea %arian2.
1Preci#e# ca nu i*am facut nimic partii vatamate" nici eu" nici invinuitul
Cornea %arian2.
1(upa ce partea vatamata s*a luat dupa noi" am luat*o la fuga /i am iesit .n
curte pe geamul pe care patrunsesemO6lterior am patruns din nou .n locuinta partii
vatamate2.
1O.n momentul .n care am va#ut partea vatamata venind spre mine" am
im!rancit*o pentru a putea iesi din curte2.
). -oncluzii finale.
(esi inculpatii au sustinut ca lasarea lor .n li!ertate nu pre#inta pericol pentru
ordinea pu!lica" -ri!unalul Hudetului Aiurgiu a apreciat ca aceasta sustinere este
nefondata" raportat la pericolul deose!it al faptei" respectiv infractiunea de talharie /i
fata de periculo#itatea inculpatilor" care profitand de lasarea intunericului" au
patruns .n locuinta partii vatamate" stiind ca pe timp de noapte activitatea
infractionala poate fi dusa la !un sfarsit.
>3
(eoarece inculpatii au interese contradictorii /i" tinandu*se cont de faptul ca
+ava %arian era minor .n momentul savarsirii faptei" acestia au fost aparati de
avocati diferiti.
Prin urmare" tinandu*se seama de gradul de pericol social al faptei" de scopul
urmarit" de urmarea produsa precum /i de conduita inculpatilor" instanta l*a
condamnat pe Cornea %arian la < ani inchisoare /i pe +ava %arian la 4 ani
inchisoare cu suspendarea pedepsei su! supraveghere pe o durata de 8 ani" .n
conditiile sta!ilite de art. <2 Cod penal" am!ii pentru infractiunea de talharie.
>4
CONCLUZII
#bordand tema complexa a culegerii de informatii cu
privire la fapta savarsita n vederea descoperirii
faptuitorului, se desprind urmatoarele idei $
a' ancheta judiciara desfasurata de organul de
urmarire penala trebuie sa se bazeze exclusiv pe
respectarea reglementarilor existente n vigoare%
!' anchetatorul trebuie sa dea dovada de
corectitudine, rabdare, atentie, perspicacitate i
intelegere pe de o parte, i pe de alta parte trebuie
sa fie capabil sa evite acele deformari profesionale
care pot influenta negativ cercetarile%
c& pentru determinarea comportamentului simulat al
invinuitului este important ca anchetatorul sa detina
cunostinte de psihologie%
d' probele existente trebuie sa fie administrate astfel
incat sa conduca la elucidarea nelamuririlor privind
fapta ilicita i la stabilirea vinovatiei faptuitorului%
e' procedeele de audiere a invinuitului trebuie sa fie
stabilite n functie de caracteristicile cauzei i de
particularitatile psihice ale persoanei audiate%
f' n incercarea de a descoperi adevarul i de a
infaptui actul de justitie este important ca
anchetatorul sa valorifice elementele psihologice din
declaratiile invinuitului%
g' doar avand o pregatire corespunzatoare i acces la
cele mai noi tactici de determinare a invinuitului de
a marturisi, anchetatorul va avea capacitatea de a
se folosi de avantajele pe care i le confera statutul
sau i de a preintampina obstacolele n descoperirea
adevarului.
>5
BIBLIOGRAFIE CONSULTATIVA
1. Constitutia )omaniei.
2. Codul penal.
3. Codul de procedura penala.
4. Butoi -." -ratat universitar de psihologie judiciara" Ed. Pho!os"
Bucuresti"2553.
5. Butoi -."nterogatoriul" Psihologia confruntarii in procesul judiciar" Ed.
Pinguin BooE" Bucuresti" 2554.
8. Butoi -." Psihanali#a crimei" Ed. +tiintifica si -ehnica" Bucuresti" 1>>4.
;. Butoi -." Criminali in serie psihologia crimei" Ed. Pho!os" Bucuresti"
2553.
<. Butoi -." ?ictimologie" perspectiva psihologiei victimale asupra cuplului
penal victima*agresor" Ed. Pinguin BooE" Bucuresti" 2554.
>8
>. %itrofan N." Butoi -" Kdrenghea Ah." Psohologie judiciara" Ed. +ansa"
Bucuresti" 1>>2.
15. +tanoiu )." Criminologie" Ed. =scar Print" Bucuresti" 2553.
11. +tanoiu )." Bre#eanu =." Principiile fundamentale ale legislatiei penale si
procesul penal" lucrare reali#ata in nstitutul de Cercetari Huridice in cadrul
planului de cercetare pe anul 1>;<.
12. (iaconescu Ah." (rept penal" partea speciala" Ed. 9undatiei )omania de
maine" Bucuresti.
13.Buneci P. (rept procesual penal" Ed. 9undatiei )omania de maine"
Bucuresti.
14. Ariga ." (rept penal" partea generala" note de curs" Ed. 9undatiei
)omania de maine" Bucuresti.
15. Carjan @." Compendiu de criminalistica" Ed. 9undatiei )omania de maine"
Bucuresti.
18. Cioclei ?." %o!ilul si conduita criminala" Ed. ,ll BecE" Bucuresti" 1>><.
1;. Neagu ." (rept procesual penal" Ed. ,cademiei )omane" Bucuresti" 1><<.
1<. Neagu ." -ratat de procedura penala" Ed. Pro" Bucuresti" 1>>4.
1>. +tancu E." Criminalistica" Ed. ,ctomi" Bucuresti" 1>>5.
25. Ciopraga ,." Criminalistica" sondarea sentimentului de vinovatie" Ed.
Aamma" Bucuresti" 1>>8.
21. Bogdan -." Curs de Psihologie judiciara" -ipografia invatamantului"
Bucuresti. 1>5;.
22. Bogdan -." Pro!leme de psihologie judiciara" Ed. +tiintifica" Bucuresti"
1>;3.
23. Bogdan -." +antea ." (ragan* Cornianu )." Comportamentul uman in
procesul judiciar" Ed. %.." Bucuresti 1><<.
24. -ucicov" Aolu %." Aolu P." (ictionar de psihologie sociala" Ed.
Enciclopedica si +tiintifica" 1>>1.
25.Bielt#" Aheorghidiu" @ogica judiciara" Ed. Pro -ransilvania" Bucuresti"
1>><.
28. )osca ,l." %otivele actiunilor umane" Ed. nstitutului de psihologie" Cluj"
1>43.
2;.)osca ,l." Psihologie generala" Ed. (idactica si pedagogica" Cluj" 1>;5.
2<. )osca ,l." Creativitate" modele si programe" Ed. +tiintifica" Bucuresti"
1>8;.
2>. )osca ,l." %etodologie si tehnici e$perimentale in psihologie" Ed.
+tiintifica" Bucuresti" 1>;1.
35. Bulai C." (rept penal" parte generala" vol. *" Ed. +ansa" Bucuresti.
31. Boroi ,l." Aorunescu %." Popescu %." (ictionar de drept penal" Ed. ,ll
BecE" 2554.
>;
32. (ongoro# ?." Jahme +." =ancea ." 9odoi ." liescu N." Bulai C." +tanoiu
)." E$plicatii teoretice ale Codului penal roman" vol. *?" Ed. ,cademiei
)omane" Bucuresti" 2553.
33. ,ntoniu A." Bulai C." Ahivulescu" (ictionar de drept penal" Bucuresti.
34. ,ltavilla" Psichologia gindi#ioria.
35. Auiherment" Comment devient on criminelC
38. Popescu*Neveanu P." (ictionar de psihologie" Ed. ,l!atros" Bucuresti"
1>;<.
3;. =ancea ." Pro!leme de criminologie" Ed. ,ll Educational" Bucuresti"
1>><.
3<. +tefanescu" Aoanga" nsta!ilitatea emotiva.
3>. -actica ascultarii invinuitului" martorilor si minorului" confruntarea si
pre#entarea pentru recunoastere" Parchetul Aeneral de pe langa nalta
Curte de Casatie si Hustitie.
45. Aolu %." Principiile psihologiei ci!ernetice" Ed. +tiintifica si
Enciclopedica" Bucuresti" 1>;5.
41. %inovici %ina" -ratat complet de medicina legala" Bucuresti" 1>35.
42. Ciofu ." Comportamentul simulat" Ed. +tiintifica" Bucuresti" 1>;8.
43. %ircea ." Criminalistica" Ed. @umina @e$" Bucuresti" 1>>2.
44. +uciu C." Criminalistica" Ed. (idactica si Pedagogica" Bucuresti" 1>;1.
45. -urai C*tin" Elemente de criminalistica si tehnica criminala politie
stiintifica" Ed. %inisterului Hustitiei" Bucuresti" 1>4;.
48. ,ionitoaie C*tin" Curs de criminalistica" editat de ,cademia de politie"
Bucuresti" 1>;;.
4;. )adulescu*%otru C*tin" Curs de Psihologie" Ed. Cultura Nationala"
Bucuresti" 1>23.
4<.,nghelescu ." (ictionar de criminalistica" Ed. +tiintifica" Bucuresti" 1><4.
4>. onescu A." Psihanali#a si psihoterapia psihanalitica" Ed. ,sElepios" 1>>5.
><