1. I ntroducere.

Aprecieri cu privire la importanta protectiei

mediului, in perspectiva dezvoltarii durabile
Cererea de resurse naturale a cunoscut o crestere rapida, depasind
capacitatile Terrei pe termen lung. Biodiversitatea se degradeaza in toata lumea,
iar principalele ecosisteme sunt supuse unei presiuni din ce in ce mai mari.
Consumul de energie creste in continuare. Saracia continua sa afecteze categorii
seminificative ale populatiei.
Pentru a raspunde acestor provocari, Strategia de dezvoltare durabila a
Uniunii Europene (SDD a UE), asa cum a fost stabilita in 2006, exprima o
viziune pe termen lung asupra dezvoltarii durabile, in care cresterea economica,
coeziunea sociala si protectia mediului merg mana in mana si se sprijina reciproc.
Este util sa se diferentieze conceptul de dezvoltare durabila" de
conceptul de durabilitate". Durabilitatea este proprietatea unui sistem, unde
accentul se pune pe mentinerea unei anumite stari a sistemului in timp. Conceptul
de dezvoltare durabila se refera la un proces si subliniaza ideea de schimbare sau
de dezvoltare. Strategia urmareste obtinerea imbunatatirii continue a calitatii
vietii, prin urmare, accentul se pune pe mentinerea procesului de imbunatatire a
bunastarii oamenilor. Dezvoltarea durabila reprezinta mai putin o cautare a unui
echilibru stabil, fiind un concept dinamic, care recunoaste ca schimbarile sunt
inerente in societatile umane.
Pentru noi, protectia mediului inseamna:
protejarea capacitatii Pamantului de a mentine viata in toata diversitatea ei ;
respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei ;
asigurarea unui inalt nivel de protectie i imbunatatire a calitatii mediului
prin prevenirea si reducerea poluarii mediului ;
promovarea productiei si consumului durabile, pentru a determina
distrugerea legaturii dintre cresterea economica si degradarea mediului.


Dincolo de definitiile de manual si abordarile teoretice, Comisia
Europeana a elaborat un set de indicatori care sa exprime in termeni cuantificabili
viziunea despre ce trebuie sa insemne practic dezvoltarea durabila si implicit
protectia mediului.

Fiecare dintre cei patru indicatori cheie reprezinta tot atatea dimensiuni ale
modului in care intelegem protectia mediului la nivelul strategiei de dezvoltare
durabila a UE, iar fiecare dintre ei este operationalizat pe mai multe niveluri de
detaliere.
Ultimul raport al Eurostat in ceea ce priveste evolutia implementarii
strategiei de dezvoltare durabila a UE detaliaza evolutia schimbarilor produse in
tema Consumul si productia durabila astfel:



In cele din urma, este important sa subliniem faptul ca masurile de
ecologizare contribuie la redresarea economiei si la crearea de locuri de munca iar
pe termen mediu si lung, acestea stimuleaza noile tehnologii si reduc impactul pe
care il avem asupra schimbarilor climatice, epuizarii resurselor naturale si
degradarii ecosistemelor.

Ce se intelege prin dezvoltare durabila?
Conceptul de dezvoltare durabila semnifica atitudinea generatiei prezente
fata de satisfacerea propriilor necesitati prin utilizarea echilibrata a resurselor.
Cea mai cunoscuta si sintetica definitie a dezvoltarii durabile este urmatoarea:
Capacitatea generatiei prezente de a-si satisface necesitatile de supravietuire, fara
a compromite sansa generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati.

In 2001, Consiliul European de la Gteborg a adoptat prima Strategie
privind Dezvoltarea Durabila a Uniunii Europene. Acest document a fost completat
cu obiective si principii de actiune specifice, in contextul extinderii spre estul
Europei a UE.
Scopul declarat al acestei strategii este de a identifica si implementa proiecte
si masuri menite a imbunatati continuu viata cetatenilor de azi si de maine ai
Uniunii Europene, prin dezvoltarea la nivelul comunitatilor locale a abilitatilor de
administra si utiliza in mod eficient resursele naturale, de a stimula inovarea in
domeniile sociale si ecologice, asigurand astfel prosperitate, protectia mediului si
coeziune sociala.
Din prisma acestei misiuni propuse in strategia europeana, conceptul de
dezvoltare durabila are in vedere tematici variate ale societatii europene: protectia
mediului, protectie sociala, dezvoltarea economiei.

Obiectivele cheie ale strategiei de dezvoltare durabila a UE sunt urmatoarele:
Protectia mediului:
o conservarea calitatilor Pamantului de a sustine viata pe pamant, in
toate formele sale de bio-diversitate, respectarea caracterului limitativ
al resurselor naturale, protejarea si imbunatatirea calitatii mediului
inconjurator
o prevenirea si reducerea poluarii mediului, promovarea consumului si
productiei durabile, reducand astfel degradarea mediului ca urmare
a cresterii economice
Echitate si coeziune sociala: dezvoltarea si promovarea unei societati
democratice, bazata pe incluziune sociala, coeziune, siguranta si justitie
sociala, dezvoltarea respectului pentru drepturile fundamentale ale omului,
diversitatea culturala, prin crearea de oportunitati egale pentru toti cetatenii
si combaterea oricaror forme de discriminare
Prosperitate economica: promovarea unei economii prospere, bazata pe
cunostinte si inovatie , competitiva, eco-eficienta, capabila sa asigure
standarde de viata ridicate si locuri de munca cetatenilor UE;
Respectarea responsabilitatilor internationale ale UE: asigurarea
concordantei intre politicile europene si cele internationale si mondiale,
concretizarea si apararea institutiilor democratice, pacea, stabilitatea,
libertatea si securitatea la nivel international.

Politicile si masurile dezvoltate in sprijinul strategiei europene de dezvoltare
durabila vor asigura integrarea si respectarea urmatoarelor principii
Promovarea si protectia drepturilor fundamentale: cetatenii europeni si
drepturile acestora sunt obiectivul central al oricaror politici ale UE, prin
promovarea si respectarea drepturilor fundamentale ale omului, combaterea
discriminarii, reducerea saraciei si eliminarea excliziunii sociale
Solidaritate in cadrul si intre generatii: utilizarea rationala a resurselor
naturale si echilibrarea consumului, astfel incat necesitatile generatiei
curente sa fie satisfacute fara a compromite sansele generatiilor viitoare de
supravietuire si dezvoltare;
Societate deschisa si democratica: garantarea drepturilor cetatenilor de a
avea acces liber la informatie si la justitie, dezvoltarea canalelor adecvate de
consultare si participare a tuturor cetatenilor interesati si a societatii civile,
in cadrul politicilor si strategiiloe locale si europene;
Implicarea cetatenilor: cresterea participarii cetatenilor in procesul de
adoptare al deciziilor, promovarea educarii si constientizarii sociale asupra
principiilor de dezvoltare durabila, informarea continua a cetatenilor asupra
efectelor si impactului deciziilor acestora asupra mediului inconjurator;
Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali: stimularea
dialogului social, responsabilitatea sociala a corporatiilor si parteneriatul
public-privat
Coerenta politicilor si a procesului de guvernare: asigurarea coeziunii intre
politicile Uniunii Europene si abordarile la nivel local, regional si national
privind dezvoltarea durabila
I ntegrarea politicilor: integrarea principiilor si conceptelor de dezvoltare
durabila in politicile europene economice, sociale si de mediu, astfel incat sa
se asigure coerenta acestora, o mai buna reglementare a domeniului si
evaluarea echilibrata a efectelor;
Utilizarea celor mai bune cunostinte: pregatirea, implementarea si
evaluarea politicilor pe baza celor mai bune si mai noi cunostinte si
informatii
Principiul prevederii: dezvoltarea de masuri preventive distincte, in vederea
diminuarii si eliminarii pericolelor asupra sanatatii populatiei si mediului;
Principiul poluatorul plateste: reglementari privind preturile si tarifele de
mediu, care sa reflecte efectele asupra mediului inconjurator realizat de
poluatorul platitor- agent economic, consumator, cetatean;

Pe parcursul celor 7 ani de implementare si dezvoltare a strategiei europene de
dezvoltare durabila, Comisia Europeana a evaluat si monitorizat in permanenta
efectele si impactul masurilor adoptate la nivelul societatii europene.

2. Prezentarea societatii comerciale si a fluxului tehnologic
Roia Montan Gold Corporation S.A. (RMGC) este o companie
romneasc, cu sediul n judeul Alba la Roia Montan. Compania a fost nfiinat
n anul 1997, n urma unor fuziuni succesive i prin asociere cu compania minier
de stat Minvest SA Deva. Acionarii RMGC sunt Gabriel Resources cu 80,69% din
totalul aciunilor i compania minier de stat Minvest Deva cu 19,31% din capital.
Compania este cunoscut pentru Proiectul Roia Montan. Licena de
concesionare a fost primit n 1997 i a fost acordat pentru 20 de ani. Studiile
geologice i de explorare efectuate n zona Roia Montan, n Munii Apuseni,
evideniaz existena unor resurse de 314 tone de aur i de 1.480 tone de argint,
motiv pentru care s-a afirmat c aici se afl cel mai mare zcmnt auro-argintifer
din Uniunea European.

Istoricul RMGC
n perioada 1997 2002, compania ntreprinde explorri geologice, pentru
determinarea cantitii de minereu existent la Roia Montan.
n anul 1999, RMGC obine licena de concesiune pentru exploatare nr. 47/
1999, pentru exploatarea minereurilor de aur i argint din perimetrul Roia
Montan, licen obinut prin transfer de la Minvest SA Deva i nu prin licitaie.
n 2000, cu finanarea RMGC ncep cercetrile arheologice, cu participarea
echipelor de specialiti de la Muzeul Naional al Unirii Alba Iulia i de la Centrul
de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naional pentru evaluarea potenialului
arheologic i arhitectural al Roiei Montane. Pn n prezent, compania a pus la
dispoziia echipelor de cercettori circa 11 milioane USD.
ntre 2002 2006 s-au elaborat studii de fezabilitate, inclusiv studii de
condiii iniiale necesare Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului
(EIM), una din etapele obligatorii pentru obinerea Autorizaiei de mediu, conform
legii.
n perioada iunie 2002 mai 2004 i octombrie 2006 februarie 2008,
RMGC achiziioneaz proprieti n zona proiectului, pe baza unui Plan de aciune
pentru strmutare i relocare, aciune benevol a ambelor pri, conform
legislaiei romneti i la standarde internaionale de responsabilitate n domeniu.
n mai 2006 RMGC depune la Ministerul Mediului Raportul la Studiul de
Impact asupra Mediului, la care a lucrat o echip de experi romni i strini, iar
ntre iulie august 2006 au loc 16 consultri publice (14 n Romnia i 2 n
Ungaria) pentru EIM, pentru a prezenta publicului proiectul minier i a rspunde la
ntrebrile oamenilor; n urma etapei de informare i consultare public au rezultat
5600 de ntrebri care au fost transmise ctre RMGC de ctre Ministerul Mediului
n ianuarie 2007. RMGC ncepe n iulie 2007 construcia cartierului de strmutare
din Alba Iulia, Recea, pentru familiile din zona de dezvoltare a proiectului care au
ales s se mute la ora, urmnd ca n mai 2009 s fie inaugurat cartierul Recea din
Alba Iulia, unde se mut 125 de familii de roieni.

n luna septembrie 2009 comuna Roia Montan intr oficial n Cartea
Recordurilor, ca fiind prima localitate din lume cu cei mai muli oameni care au
cutat simultan aur cu aitrocul. Recordul, omologat de celebra organizaie
Guiness World Records, a fost nregistrat cu ocazia srbtorii de Ziua Minerului, n
30 august 2009. Organizatorul principal al evenimentului a fost Primria Roia
Montan, iar RMGC a acordat sprijin logistic i financiar.
De la nceputul anului 2009, la biroul de resurse umane al RMGC s-au
primit circa 1000 de cereri de angajare, de la oamenii din comunitate; n prezent,
circa 80% dintre locuitorii comunei nu au un loc de munc.
n prezent, Roia Montan Gold Corporation are 450 angajai, dintre care
280 muncesc la Roia Montan. 80% dintre angajai provin din zonele influenate
de proiectul minier: Roia Montan, Abrud, Cmpeni i mprejurimi.

Descrierea procesului tehnologic
o Pentru a ajunge la minereul util se vor efectua pucri, folosind o
tehnologie special pentru fiecare zon cu scopul de a reduce impactul
asupra zonelor locuite i/sau a celor protejate.
o Minereul se va transporta din cariere ctre Uzina de Procesare sau
pentru depozitare final n halde de steril.
o n uzin minereul va fi concasat (sfrmat) i apoi mcinat.
o Praful de minereu obinut este introdus n rezervoare (tancuri) nchise,
mpreun cu o soluie de cianur de sodiu (CN). n aceast etap,
cianura dizolv aurul i argintul din minereu i le fixeaz n porii
crbunelui care plutete n soluia din tancurile de leiere.
o Crbunele este recuperat, iar nmolul de aur i argint este extras din
pori cu o soluie de acid clorhidric, prin electroliz.
o Aliajul dre care conine un amestec de aur i argint este turnat n
lingouri ntr-un cuptor electric.
o Cianura de sodiu este neutralizat, nainte de a prsi uzina, printr-un
procedeu de oxidare. n urma procesului, concentraia de cianur se
reduce la 57 mg/l, sub limita maxim impus de legislaia din
Romnia i de cea din Uniunea European.
o Dup neutralizarea cianurii, sterilul de procesare va fi depozitat ntr-
un iaz de decantare, n spatele unui baraj construit din piatr, proiectat
s reziste la un cutremur de 8 grade pe scara Richter i s rein dou
precipitaii maxim probabile. Probabilitatea ca dou precipitaii
maxim probabile s apar ntr-un interval de 24 de ore este de 1 la 100
milioane de ani.

3. I dentificarea punctelor din fluxul tehnologic in care sunt generate
substante care pot produce poluarea aerului, apei, solului sau pot provoca
boli profesionale
3.1 Surse poteniale de poluare a apelor
Posibilele descrcri de poluani n ape sunt asociate cu mai multe
aspecte ale activitilor miniere i de procesare a minereului, dup cum se
arat n Tabelul 1. Surse poteniale de evacuri n ape. Alte emisii poteniale
de ape ca urmare operrii minei n condiii normale, sunt discutate n
capitolele urmtoare. Aceste evacuri sunt n general gestionate prin
colectare i recirculare sau prin epurare. Scurgerile de suprafa de la
lucrrile miniere vechi de la Roia Montan, inclusiv cele de la galeriile de
min actuale, precum i apele de min de la cariera existent, sunt
caracterizate de un pH sczut i de o concentraie peste limitele admise a
metalelor grele (cupru, fier, nichel i zinc) i a ionului sulfat. Scurgerile de
suprafa colectate de la haldele de steril i apele de min vor fi continuu
monitorizate. Aceste ape vor fi pompate ctre staia de epurare a apelor uzate
industriale sau dirijate ctre iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite
n procesarea minereului. Procesele de epurare i de monitorizare au fost
concepute astfel nct apa care prsete amplasamentul minier s
ntruneasc criteriile de calitate prevzute de legislaie.


3.2 Tipuri de poluani atmosferici i principalele surse ale acestora
Poluanii emii n atmosfer includ particulele n suspensie provenite
de la diverse zone de activitate, precum i cele generate de eroziunea eolian
a sterilelor (cum ar fi rocile sterile depozitate n halde, sterile de procesare
depozitate n sistemul iazului de decantare posibil a fi supuse eroziunii
eoliene).
Sursele generatoare sunt indicate n Tabelul 3.3, Surse poteniale de
emisie n atmosfer.


3.3 Surse de zgomot i vibraii
Principalele surse de zgomot i vibraii vor fi reprezentate de activitile de
pucare i de operarea mainilor grele i instalaiilor n cadrul exploatrii miniere.
O sintez a acestor surse este redat n Tabelul 3.8 Surse poteniale de zgomot i
vibraii.

4. Prezentarea substantelor periculoase produse in fluxul tehnologic si a
efectelor negative pe care le poate avea asupra mediului si oamenilor.
Cea mai periculoasa substanta care apare in fluxul tehnologic in cazul
exploatarilor aurifere este cianura de sodiu. Cianura de sodiu (NaCN) este sarea de
sodiu a acidului cianhidric. Se prezint sub form de pulbere alb, cu miros slab de
migdale amare, foarte uor solubil in ap, cu reacie puternic alcalin,
reacioneaz cu acizi genernd un gaz toxic, acidul cianhidric. Datorit costului
redus, a nlocuit cianura de potasiu n mai toate ntrebuinrile sale tehnice. Este
foarte toxic.


Cianura de sodiu poate fi obinut prin reacia hidroxidului de sodiu cu
acidul cianhidric conform ecuaiei:
NaOH + HCN = NaCN + H2O
Deoarece NaCN este greu solubil n alcool etilic, acesta poate fi folosit la
precipitarea ei.
Cianura de sodiu este o substan cu toxicitate acut ridicat. Doza letal
pentru un om adult variaz ntre 0,7 - 2,9 mg/Kg corp cu o medie de 1,5 mg/Kg
corp cu efect rapid, ducnd la pierderea cunotiinei. Tratamentul se va face de
urgen. Antidot: nitrit de sodiu i tiosulfat de sodiu intravenos. Alte
methemoglobinizante, de tipul albastrului de metilen, pot fi utile.
Hidroxicobalamina este un antidot foarte eficient, legnd ionul cianur (CN-) cu
formare de ciancobalamin inofensiv. Are dezavantajul unui cost ridicat.

La ce se foloseste cianura de sodiu ?
Cianura de sodiu (NaCN) este folosit n industria minier a metalelor
preioase, n special n extragerea aurului. n minerit, cianura se folosete de
aproximativ 30 de ani la scar larg, ca agent de obinere a aurului i argintului. Cu
ajutorul cianurii, 97% din cantitatea de aur poate fi extras din rocile care conin
acest metal. Dup ce aurul este extras, soluia contaminat nu numai cu cianur, ci
i cu o cantitate mare de metale grele este depozitat n iazuri de steril. Aceste
reziduri rezultate n urma activitilor de extragere a aurului reprezint o
ameninare serioas la adresa sntii oamenilor i a mediului i nu trebuie
eliberate n mediu.
Mineritul aurifier este cel mai mare consumator de cianur, cu peste 180 000
de tone anual. De cele mai multe ori tehnica cianuraiei este utilizat n mod
iresponsabil ceea ce cauzeaz deversri cu efecte devastatoare asupra mediului
nconjurtor i a sntii umane. Mai mult, cianura reacioneaz cu alte elemente
i se descompune n sute de compui ce conin cianuri n diverse concentraii. n
ciuda riscurilor ce le implic aceti compui, operatorii minieri nu sunt obligai s
monitorizeze sau s raporteze starea sau prezena acestor substane chimice n
mediu. Studiile arat c aceti compui se depun n esuturile plantelor i petilor i
persist n mediul nconjurtor pentru un timp ndelungat.

Cum este folosita cianura in minerit ?
Leierea cu cianuri permite extragerea granulelor microscopice de aur din
minereurile cu concentraii minime i presupune:
Zdrobirea unor cantiti imense de roc n bazine uriae i stropirea lor cu
soluie de cianur ce separ aurul pentru procesarea ulterioar. Cianura se combin
cu 97% din aur , inclusiv cu acele particule prea mici pentru a fi vazute cu ochiul
liber.
Obinerea dintr-o ton de minereu a aprox. 2g de aur.


5. Metode tehnice pentru prevenirea poluarii mediului in mediul studiat
5.1 Denocivizarea cianurii
Uzina de procesare va ncorpora o instalaie de denocivizare a cianurii care
va asigura reducerea concentraiilor de cianuri disociabile n acizi slabi din sterilele
de procesare, pn la un nivel inferior celui prevzut de reglementrile existente,
nainte ca sterilele s prseasc incinta uzinei. Aceasta instalaie se bazeaz pe o
tehnologie verificat care a fost adoptat i utilizat n mai mult de 90 de exploatri
miniere din lumea ntreag. Acest capitol descrie metoda de distrugere a cianurii
care va fi folosit n cadrul Proiectului.
Instalaia de denocivizare a cianurii va consta din dou bazine care vor opera
n paralel. Bazinul de alimentare al instalaiei de denocivizare va fi alimentat cu
ap epurat sau brut, pentru a dilua concentratul gravitaional provenit de la
ngrotorul de sterile de procesare, de la 60 la 50 % fracie solid. Adaosul de ap
se va face n funcie determinrile de densitate i msurtorile de debit efectuate
pentru concentratul gravitaional. Suspensia rezultat va fi dirijat ctre cele dou
bazine ale instalaiei de denocivizare a cianurilor.
Aerul comprimat furnizat de patru compresoare la o presiune de 250 kPa, va
fi introdus prin barbotare n fiecare bazin. Debitul de aer va fi controlat la fiecare
bazin printr-un debitmetru.
Sursa de SO2 este reprezentat de metabisulfitul de sodiu - Na2S2O5 n
soluie, care va fi dozat n fiecare rezervor. Cantitatea de metabisulfit de sodiu
adugat, va depinde de concentraia de cianur disociabil n acizi slabi din
circuitul sterilelor de procesare. Concentraia de cianur va fi determinat de un
operator din cadrul uzinei cu ajutorul datelor de intrare din sistemul de control al
procesului tehnologic. Debitul masic de cianur este calculat de ctre sistem pe
baza msurrii debitului de alimentare a rectorului de denocivizare. Sistemul de
control ajusteaz corespunztor debitul de SO2 pentru a realiza denocivizarea.
Soluia de sulfat de cupru (CuSO4) va fi dozat n fiecare rezervor n
vederea meninerii n soluie a concentraiei necesare de ioni de cupru. Dat fiind
compoziia minereurilor de la Roia Montan i compoziia chimic a soluiilor
rezultate n procesul tehnologic, ar putea s nu fie necesar adaosul regulat de sulfat
de cupru pentru meninerea concentraiei necesare. Controlul sulfatului de cupru va
fi realizat prin sistemului de control care va regla raportul de dozare pe baza
msurrii debitelor de soluie care intr n bazinul de denocivizare.
Suspensia de var va fi adugat n fiecare bazin prin intermediul unui sistem
de conducte circulare, n vederea aducerii pH-ului la valoarea de 8,5. Diagrama
procesului de denocivizare a cianurii este prezentat n Figura 5.1.

Fig 5.1 Diagrama procesului de denocivizare a cianurii

5.2 Epurarea apelor acide
Tehnologia de epurare a apelor uzate industriale care va fi folosit n cazul
Proiectului se bazeaz pe o strategie frecvent utilizat n cazul apelor acide,
constnd din neutralizare i precipitare cu var.
Principalele faze ale acestui proces de epurare sunt urmtoarele:
oxidarea cu aer;
neutralizarea/precipitarea cu var i controlul pH-ului;
flocularea cu recircularea nmolului de precipitare ;
separarea solidelor i lichidelor prin depunere gravitaional ntr-un
decantor;
reglarea pH-ului cu bioxid de carbon (CO2).
Scurgerile de suprafa colectate n iazurile de colectare vor fi pompate ctre
staia de epurare unde vor fi direcionate n primul dintre cele trei rezervoare de
neutralizare. Fiecare rezervor va fi dotat cu un agitator. Rezervoarele vor fi
montate n serie, cu sistem de preaplin astfel nct fiecare s deverseze n
rezervorul urmtor, iar rezervorul al treilea s deverseze n bazinul de alimentare al
decantorului.
Nmolul colectat la baza decantorului va fi amestecat cu o suspensie de var
stins ntr-un bazin, fiind apoi recirculate n rezervoarele de neutralizare. Cantitatea
de suspensie de var adugat va fi reglat n funcie de pH-ul msurat n primul
rezervor de neutralizare. n toate cele trei rezervoare de neutralizare se va barbota
aer comprimat, n vederea oxidrii metalelor.
n bazinul de alimentare al decantorului va fi adugat o soluie diluat de
floculant pentru a accelera sedimentarea nmolului generat. O parte
supernatantului din decantor va fi pompat ctre rezervorul de ap tehnologic,
ctre circuitul de denocivizare a cianurii ca ap de diluie, sau direct n iazul de
decantare pentru o eventual reutilizare n cadrul uzinei de procesare. Restul de
supernatant de la decantor va fi neutralizat nainte de deversarea sa n mediu; n
acest scop apa n exces va fi dirijat ctre un circuit de recarbonatare, care va
consta din dou rezervoare dispuse n serie, n cadrul crora se va face barbotare cu
bioxid de carbon n vederea reducerii pH-ului de la 11 la 8.5. Nmolul ngroat de
la decantor reprezint un produs secundar, care va fi recirculat n cea mai mare
parte (aproximativ 94 % din fracia solid generat) ctre circuitul de neutralizare.
Acest flux recirculat va fi amestecat cu past de var din rezervorul de recirculare,
n vederea dozrii n rezervoarele de neutralizare, conform celor descrise mai sus,
Restul cantitii de nmol din decantor va fi descrcat n iazul de decantare prin
intermediul staiei de pompare a sterilelor de procesare.
Figura 5.2 prezint diagrama bilanului de ape pentru procesul de epurare a
apelor acide.



6. Prezentarea constructiei si functionarii unui echipament specific pentru
prevenirea poluarii mediului, in domeniul studiat
Unul dintre echipamentele folosite pentru prevenirea poluarii mediului
poarta numele de decantor. Aceste echipamente se regasesc in componenta statiilor
de epurare a apelor uzate.
Decantorul circular cu brate ( Fig 6.1) este format dintr-un rezervor cilindric
cu diametrul mare (1) si inaltime mica descoperit si cu fundul putin inclinat spre
centru. Pe un ax ventrical central sunt fixate 2-4 brate cu racleti,actionate in
miscare de rotatie de un motor electric si reductor (0,5-0,025 rot/min).
Pe ax in partea centrala este montata o conducta cilindrica (2) care serveste
drept alimentator.
Lichidul limpezit traverseaza radial rezervorul spre periferie. La periferia
rezervorului este un prag de preaplin (4) peste care lichidul limpezit se deverseaza
si este evacuat. Particulele in suspensie in lichidul de alimentare sedimenteaza
ajungand pe fundul vasului. Namolul depus pe fundul decantorului este impins
continuu spre centrul rezervorului de unde se evacueaza continutul cu ajutorul unei
pompe de namol. Debitele de decantare sunt mari, pana la 12,5 m3/h si au diametre
de pana la 100 m. Un dezavantaj ar fi pierderea mare de apa odata cu namolul
evacuat.

Fig 6.1

7. Metode organizatorice pentru prevenirea poluarii mediului in domeniul
studiat
7.1 Activiti de management pentru protecia aerului i msurile de
atenuare a polurii.
n ansamblu, RMGC va implementa un numr de msuri de evitare i
eliminare a emisiilor de particule n suspensie, prezentate n cele ce urmeaz.
Msurile de evitare a emisiilor de particule cu durat scurt vor include:
meninerea i asfaltarea suprafeelor rutiere;
controlul vitezei de deplasare a vehiculelor de transport;
proiectarea vehiculelor de transport astfel nct s se evite direcionarea n jos a
sistemelor de eapament;
minimizarea nlimilor de cdere n timpul manevrrilor de materiale;
utilizarea de materiale grosiere pentru burarea gurilor de perforare (nu praf de
perforare).
Msurile de eliminare a prafului vor include:
umezirea corespunztoare a drumurilor de transport n funcie de natura
suprafeelor i de receptorii poteniali;
dotarea sondezelor de pucare cu sisteme de extragere a prafului i eliminarea
prafului din fronturile de pucare;
acoperirea cu sol vegetal i nsmnarea poriunilor descopertate de teren acolo
unde este cazul.
7.2 Msuri de management i atenuare a zgomotului
Strategia principal de diminuare a zgomotului i a vibraiilor care vor afecta
zonele locuite este aceea de a se asigura o zon tampon ntre amplasamentele unde
se desfoar activitile industriale i locuitorii din zonele nvecinate.
Pe durata de elaborare a studiului de evaluare a impactului asupra mediului
vor fi determinate msurile necesare de diminuare a zgomotului. Acestea vor
include:
Utilizarea izolaiilor fonice pentru utilajele cu nivel ridicat de zgomot,
acolo unde este posibil.
Meninerea tuturor utilajelor i instalaiilor n condiii de funcionare
normal i dotarea acestora cu amortizoare eficiente de zgomot. Suplimentar fa
de reducerea nivelului general de zgomot, aceast msur va conduce i la
eliminarea emisiilor de zgomote cu tonalitate impulsiv sau intermitent. Aceste
componente de tonalitate sunt adesea generate de funcionarea defectuoas a
utilajelor i instalaiilor i pot fi eliminate prin msuri de ntreinere
corespunztoare.
Aplicarea tehnologiilor moderne de pucare incluznd introducerea unor
ntrzieri de ordinul milisecundelor ntre exploziile succesive, n vederea reducerii
intensitii totale a undelor seismice generate de ncrcturile explozive;
distribuirea corespunztoare a gurilor de pucare pentru minimizarea, n msura
posibilitilor, a energiei undelor seismice rezultate din pucare. Modelul de
distribuie a gurilor de pucare i modul de ncrcare a acestora exercit o
influen semnificativ asupra eficienei pucrii.
Se va efectua o pucare pe zi, dup un program prestabilit.
Identificarea i meninerea zonelor tampon corespunztoare fa de
receptorii sensibili.

8. Prezentarea directivelor europene si a actelor normative nationale care
reglementeaza prevenirea poluarii mediului si aparitia bolilor profesionale
in domeniul studiat.
n decembrie 2003, Uniunea European a modificat o parte a legislaiei de
mediu. A fost adoptat Directiva Seveso (Directiva 2003/105/CE), ce
reglementeaz accidentele industriale majore care implic substane chimice
periculoase. Seveso II a nlocuit Directiva Seveso iniial, aducnd dispoziii care
reglementeaz depozitarea substanelor periculoase la uzinele de procesare i
exploatrile miniere. Cu toate acestea, Seveso II nu acoper iazurile de decantare
care conin substane periculoase, altele dect metalele grele.
n 15 martie 2006, Parlamentul European i Consiliul au adoptat Directiva
2006/21/CE privind gestionarea deeurilor din industriile extractive, care prevede
utilizarea cianurilor n activiti miniere i, n acelai timp, stabilete pragurile
maxime permise ale concentraiei de cianuri. Aceast Directiv stabilete
concentratiile maxime de cianur n iazurile de decantare, concentratii care scad
pentru minele existente de la 50ppm pn n mai 2008, la 20 ppm pn n mai 2013
i la 10ppm pn n mai 2018. Pentru minele noi, concentratiile maxime sunt de
10ppm ncepnd cu mai 2008. Uniunea European a adoptat astfel limitele cele
mai stricte din lume privind concentratiile de cianur n iazurile de decantare.

Ca urmare a campaniei europene de interzicere a cianurii n minerit iniiat
de Asociaia Alburnus Maior din Roia Montan, Parlamentul European a votat n
mai 2010 o rezoluie privind interzicerea cianurii n minerit n Europa. n
motivarea rezoluiei, iniiatorii enumer: ' (1) cianura este un produs chimic extrem
de toxic, utilizat n mineritul aurului, care este catalogat printre principalii ageni
poluani n conformitate cu anexa VIII la Directiva-cadru privind apa i care poate
avea efecte catastrofale i ireversibile asupra sntii umane i a mediului, prin
urmare i asupra biodiversitii; (2) nu exist norme prudeniale i garanii
financiare adecvate, iar aplicarea legislaiei existente cu privire la mineritul pe baz
de cianuri depinde i de competena puterii executive din fiecare stat membru,
aadar producerea unui accident este doar o chestiune de timp i de neglijen
uman i (3) mineritul pe baz de cianuri creeaz puine locuri de munc i doar
pentru o perioad de 8-16 ani, prezentnd ns riscul de producere a unor daune
ecologice transfrontaliere imense, care, de regul, nu sunt compensate de
companiile de exploatare responsabile, n general acestea disprnd sau intrnd n
faliment, ci de ctre stat, adic de contribuabili'.
CEN (organismul european de standardizare) dezvolt n prezent un standard
European privind monitorizarea i msurarea cianurii, care va fi aplicabil tuturor
minelor de aur din Europa. Acesta este primul standard de acest gen din lume.







Bibliografie
1. Memoriu de prezentare a proiectului Rosia Montana , sursa :
http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/rosia_montana/pdf/memoriu_prezentare.pdf
2. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/TEHNOLOGIE-DE-EPURARE17281636.php
3. http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Fisa%20de%20prezentare%20referitoare%20la%20ut
ilizarea%20cianurii%20in%20minerit%20in%20UE.pdf
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cianura_de_sodiu
5. http://miningwatch.ro/wp-content/uploads/2014/01/RaportBaiaMare-
MiningWatchRomania.pdf