Stopul cardiac este incetarea spontana ireversibila a activitatii cardiace ,
care antreneaza o oprire a irigarii organelor vitale. Un stop cardiocirculator este denumit in mod obisnuit stop cardiac. Daca se intervine rapid, sistemul circulator poate sa-si reia functiile vitale, inima reincepe sa bata, sangele sa circule si respiratia sa asigure nevoia de oxigen. Este necesar resuscitarea n regim de extrem urgen. Cauze : Exist o multitudine de factori ce duc la instalarea stopului cardiorespirator A. Cauze ce in de insuficien respiratorie. Insuficiena respiratorie insoit de perturbarea homeostaziei gazelor sanguine (O2 i CO2) este una din principalele cauze ce duc n final i la oprirea cordului. B. Cauze ce in de cord Debit cardiac sczut Ocluzie coronarian (infarctul miocardic) Insuficiena cardiac congestiv Stimularea cardiac (cateter sau electrod). C. Alte cauze ce pot duce la oprirea cardio - respiratorie. Hipotermia /Hipertermia Acidoza, hipoxia Electrocuia Supradozaj Diselectrolitemia Stimularea vagal Intoxicaii cu CO Chirurgia cardiac Dezechilibre electrolitice i hidrice Simptome si semne Un stop cardiocirculator provoaca in 15-20 secunde o pierdere a constientei si opreste comanda respiratorie. In faza initiala a stopului pot surveni convulsii, cu pierderea urinei. Disparitia pulsului, perceputa pe carotidele de pe fiecare parte a gatului sau pe artera femurala in regiunea inghinala, atesta ineficacitatea cardiorespiratorie. Miscarile respiratorii sunt absente sau inlocuite prin secuse respiratorii intermitente. Cianoza buzelor si a urechilor traduce anoxia tisulara, iar midriaza (dilatatia fixa a pupilelor) arata rasunetul cerebral grav al acestei anoxii. Diagnostic pe baza tabloului clinic: Ordinea aparitiei semnelor clinice dupa instalarea stopului cardiac: 1. absenta pulsului la artera carotida - instantaneu 2. inconstienta - 10 - 20 secunde 3. stop respirator - 30 secunde 4. midriaza - 60 - 90 secunde. Foarte important - diagnostic imediat n primele 15 secunde - absenta pulsului la artera carotida - lipsa constientei Masurarea tensiunii arteriale sau auscultarea cordului reprezinta n acest context gesturi inutile care ntrzie nceperea resuscitarii: Diagnostic de laborator Stop cardiac ca urmare a unor anomalii electrolitice de tipul hiperkaliemiei, acidozei metabolice, hipocalcemiei; -nivelul electrolitilor: Mg, K si Ca seric sunt importante pentru a determina recurenta fibrilatiei -gazele sanguine, mai ales pH-ul sunt utilizate pentru a determina acidemia care promoveaza fibrilatia -nivelul de medicamente sanguin pentru a identifica concentratii inalte ale anumitor medicamente care sunt aritmice sau determina prelungirea QT -examenul toxicologic: evidentierea consumului de droguri ilicite cum ar fi amfetaminele sau cocaina care promoveaza aritmiile, alte droguri ilicite cuprind: pencilidina, dietilamida acidului lisergic (LSD), ecstasy, marijuana; stimulantii legali includ: cafeina, teofilina, pseudoefedrina -enzimele cardiace (creatinin kinaza, mioglobina, troponina) ; cresterea lor poate indica ischemia si infarctul miocardic, utile pentru a determina pacientii in preinfarct si cu risc crescut de aritmii -hipertiroidismul poate conduce la tahicardie si tahiaritmii -peptidul natriuretic de tip B este util pentru a diagnostica insuficienta cardiaca congestiva decompensata care provoaca fibrilatie ventriculara -studii genetice pentru a identifica sindromul Brugada, sindromul de QT lung sau scurt. Diagnosticul diferential Se face cu urmatoarele afectiuni: stenoza aortica, cardiomiopatiile dilatative si hipertrofice, ateroscleroza coronariana, anomalia Ebstein, fibroza endomiocardica, sindromul de QT lung, scurt, de preexcitatie WPW, infarctul si ischemia miocardica, ruptura miocardica, tetralogia lui Fallot, torsada virfurilor. Investigatii paraclinice Datorita gravitatii situatiei, starea pacientului este investigata cat mai rapid pentru ca, odata stabilit diagnosticul de certitudine, sa se initieze si tratamentul. Clinic, la examenul fizic se constata: puls foarte slab; zgomote respiratorii reduse; stare de incostienta; absenta raspunsurilor la stimuli. Traseul electrocardiografic este foarte important deoarece arata modificarile prin care trece muschiul cardiac in cursul fibrilatiei ventriculare. De asemenea, la EKG se pot observa si alte tulburari sau conditii ce pot creste riscul pacientului. Alte investigatii mai pot fi: o Radiografie toracica: poate evidentia edemul pulmonar, cardiomegalia, leziuni traumatice, penumonii de aspiratie; o Analize de laborator: determinari ale nivelul electrolitilor serici, inclusiv calciu si magneziu, ale enzimelor cardiace o Dozarea gazelor sangvine (pentu a se obiectiva acidoza sau hipoxemia); o Investigatii toxicologie (daca contextul clinic o cere). Tratament si prognostic Resuscitarea presupune tehnici de BSL precum si tehnici ACLS. Tratament: 3 etape: A. Suportul vital bazal - restabilirea artificiala a circulatiei (masaj cardiac extern MCE) si a respiratiei. B. Suportul vital avansat - reluarea activitatii spontane a cordului si a ventilatiei C. Suportul vital prelungit - resuscitarea cerebrala si mentinerea functiilor vitale postresuscitare A. Suportul vital bazal - mediu prespitalicesc 1. alarmarea celor din jur si solicitarea de ajutor calificat 2. eliberarea cailor aeriene 3. ventilatie artificiala 4. masaj cardiac extern B. Suportul vital avansat - continuarea suportului vital bazal dar cu utilizarea unui echipament specializat - Tratamentul medicamentuos (Adrenalina, Atropina, Xilina, Tosilat de bretiliu, bicarbonat, calciu, potasiu) - Defibrilarea cordului C. Suport vital prelungit Are ca scop mentinerea functiilor vitale postresuscitare (respiratorie, cardiovasculara, renale, etc.) si recuperarea integrala a functiei neuronale.
Constatarea stopului cardiocirculator impune manevre imediate de reanimare: asigurarea eliberarii cailor aeriene de orice obstacol, efectuarea unei respiratii artificiale gura-la-gura, restaurarea unei activitati circulatorii prin masaj cardiac extern. Reanimarea trebuie sa fie continuata pana la recuperarea bolnavului , pana la sosirea unui personal calificat sau pana la declararea mortii de catre un medic. Masurile de salvare sunt inlocuite cu ventilatia artificiala dupa intubatie traheala si prin tratamente care depind de cauza stopului cardiocirculator (de exemplu soc electric extern in caz de fibrilatie ventriculara). Masajul cardiac este urmat pana la reluarea unei activitati cardiace spontane suficiente. Unii pacienti pot necesita asistenta respiratorie suplimentara cu ventilatie neinvaziva sau intubatie traheala si ventilatie mecanica. Tratament farmalcologic in unitatea de terapie intensiva coronara: ameliorarea dureii, dificultatii in respiratie si anxietatii, opiozii i.v. oxigenul (2-4 L, administrat pe masca faciala sau narine)folosit la pacientii dispneici sau care prezinta alte semne de insuficienta cardiaca sau soc combaterea anxietatii (discutia cu pacientii si cu rudele lor, administrarea unui tranchilizant prevenirea si tratarea stopului cardiac (monotorizarea ECG, disponibilitatea imediata la un defibrilator si a trusei de RCP)