PRIMUL AJUTOR N CAZ DE

HEMATEMEZ

DEFINIIE:
Hematemeza reprezinta vrsatura cu snge asociat hemoragiei
digestive superioare. Aceasta din urm poate fi localizat oriunde
la nivelul tubului digestiv pn la unghiul duodenojejunal, iar
manifestarile sale clinice cuprind:
-hematemeza;
-melena (scaunul cu sange).

Hematemeza este un tip de sangerare cu risc vital!

Sangele extravazat in cadrul hematemezei poate fi:
-rosu aprins, atunci cand varsatura se produce la scurt timp dupa
debutul hemoragiei digestive superioare, iar sangele este proaspat;
-maroniu-negru, cu aspect caracteristic in "zat de cafea", daca
sangele este stocat o perioada in stomac si sufera transformari prin
contactul cu sucul gastric.
Caracteristic hematemezei este efortul de varsatura prin care se
extravazeaza sangele

SIMPTOMATOLOGIE:
- ameeli, astenie, slbiciune, palpitaii, lipotimie, sete, senzaie de gur
uscat, scderea diurezei, care pot merge pn la stare de oc;

- paloarea tegumentara si mucoasa, cauzata de anemie pe fondul
hemoragiei importante;
- hipotensiune arterialsi puls scazut, tot din cauza anemiei; uneori, n
cazul pacienilor n oc hemoragic puls tahicardic i hipotensiune;
- alte semne asociate patologiei gastrice sau sistemice;
- dureri n zona central-superioar a abdomenului, iradiate eventual n
stnga, dreapta sau posterior, n ulcer gastro-duodenal, arsuri retrosternale n
refluxul gastro-esofagian, disfagie (dificulti la nghiire) n esofagite sau
cancer esofagian, scdere n greutate i inapetena n tumori maligne, mrirea de

volum a ficatului i splinei, cu acumulare de lichid n abdomen (ascita),edeme,
semne asociate cirozei hepatice;
- vrsturi sanguinolente cu aspect rou aprins sau maroniu-negru cu
aspect caracteristic in "zat de cafea".
CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE:
- asiguarea confortului fizic i psihic, poziia corespunztoare (la
pacienii cu hipotensiune poziia Trendelemburg, la pacienii care
prezintvrsturi poziia lateral de siguran)
- susinem pacientul n timpul vrsturilor, care vor fi colectate i
prezentate medicului;
- se asigura permeabilitatea cailor respiratorii si se recurge la
oxigenoterapie;
- se monitorizeaza cardio-vascular i respirator;
- puncionarea unei vene si instituirea unei perfuzii pentru
reechilibrarea sanguin si pentru evitarea instalarii ocului
hemoragic;
- administrarea hemostaticelor(fitomenadion, etamsilat) innd cont
de valorile tensionale;
- analgezie-sedare administrat cu pruden la indicaia medicului
cu rol anxiolitic, linititor pentru prentmpinarea ocului;
- daca pacientul prezint valori tensionale sczute pacientul va
beneficia de conduita de urgen din ocul hemoragic;
- supravegherea permanent a pacientului, controlul FV, continuarea
msurilor deja instituite;
- n spital se va recurge la transfuzii de sange;
- endoscopia digestiva superioara poate avea si rol terapeutic in
ligaturarea varicelor esofagiene, injectii in leziunile ulcerate,
cauterizare;
- sonda naso-gastrica este si ea utila in monitorizarea sangerarii;
- sondele cu balonas de tip Blakemore sunt utilizate in hemostaza
varicelor esofagiene
HEMOPTIZIA
Hemoptizia
Hemoptizia se caracterizeaza pintr-o expectoratie care conine o cantitate
variabil de snge provenind din cile respiratorii.

Hemoptizia reprezint o URGEN MEDICAL, care impune un
diagnostic etiologic rapid nvederea elaborrii unei conduite terapeutice
adecvate!

Din punct de vedere cantitativ, hemoptizia poate fi:
= mica (50-100 ml): sngele se elimina fractionat n accese de tuse (cte 15-20
ml la fiecare acces)
= medie (100-200 ml)
= mare (200-500 ml)
= foarte mare (peste 500 ml): catalismica, are prognostic sever prin risc de
asfixie (datorita inundarii bronhiilor) si rasunet hemodinamic (soc hemoragic).

Elemente de diagnostic clinic

Recunoasterea originii bronsice sau pulmonare a sangelui expulzat pe gura se
bazeaza pe faptul ca hemoragia este precedata de senzatie de caldura
retrosternala si gdilare laringiana, se insoteste de tuse iritativa, iar sangele
expulzat este rosu, deschis, are aspect spumos-aerat si este amestecat, de regula,
cu sputa mucoasa sau purulenta.

Alte criterii de diagnostic sunt:
- antecedentele pulmonare sau cardiace , coexistenta unor semne obiective de
afectare bronhopulmonara sau cardiaca depistabile in conditii de imobilizare a
bolnavului.
Vin in sprijinul diagnosticului de hemoptizie: dispneea, cianoza, ralurile,
sindromul pleural, sindromul de condensare pulmonara, disfonia, uruitura
diastolica mitrala, accentuarea zgomotului II la baza.
Hemoptizia poate fi fulgeratoare, cu exanguinare si asfixie consecutiva.

Hemoptiziile mari si mijlocii determina paloare, anxietate, transpiratii, tahipnee,
tahicardie, scaderea tensiunii arteriale.Socul hipovolemic este rar.
Expulzarea sangelui se repeta, de regula, in prize tot mai mici in zilele
urmatoare (coada hemoptiziei).

Diagnostic diferential: hematemeza, epistaxisul, hemoragia de origine
faringiana.

Este necesar sa diferentiem hemoptizia adevarata (la care sangele provine din
plamani sau din caile aeriene inferioare) de cazurile in care sangele provine din
cavitatile nazale, faringe sau esofag, care este aspirat si ulterior expectorat sub
forma de hemoptizie (falsa hemoptizie).Sangele din hemoptizie este rosu,
aerat, si foarte putin coagulabil, ramanand lichid. Cantitatea poate fi mica si
repetata sau abundenta.
De regula, inaintea aparitiei hemoptiziei bolnavul are niste fenomene
prodromale ca de exemplu senzatie de caldura, cefalee, ameteala, jena
respiratorie, tensiune toracica dureroasa, senzatie de iritatie in regiunea
laringiana (senzatie care duce la declansarea reflexului de tuse si aparitia
hemoptiziei).

Din punct de vedere clinic bolnavul prezinta paloare, anxietate, transpiratii
reci, dispnee, tahipnee, lipotimie (uneori), tahicardie, hipotensiune. Febra
precede, coexista sau urmeaza hemoptiziei.

Hematemeza, spre deosebire de hemoptizie, este precedata de greturi si dureri
epigastrice, se insoteste de greturi, varsaturi, survine la bolnavi cu antecedente
gastrice (ulcer peptic) sau hepatice (ciroza).Sangele de origine digestiva este
negru, macerat, amestecat cu mucus sau resturi alimentare.Adesea hematemeza
este urmata de scaune melenice.
Hemoragiile rinofaringiene si epistaxisul sunt diagnosticate prin examen local.

Cauzele hemoptiziei

1.Tuberculoza pulmonara - este cea mai frecventa cauza care ne indica atat un
fenomen de activitate a procesului tuberculos cat o diseminare endobronsica.
2. Bronsiectazia, traumatisme toraco-pulmonare, cancerul pulmonar se
manifesta prin spute sanguinolente cotidiene sau hemoptizie masiva.
3.Chistul hidatic, abcesul pulmonar si gangrena pulmonara se manifesta prin
hemoptizii frecvente, adesea cu repetitie, uneori foarte grave.
4.Traheobronsite - au si ele adesea spute cu striuri sanguinolente.
5.Pneumonii - sputa sanguinolenta, ruginie-caramizie este unul din semnele
patognomonice.
6.Gripa complicata cu traheita, bronsita sau bronhopneumonie.
7.Dilatatiile bronsice in special in supuratiile bronsice - sangereaza abundent.
8.Hemoptizia din edemul pulmonar acut - are aspect de serozitate roza sau de
sange pur atunci cand se rup varicele peribronsice ce rezulta din staza cronica
pulmonara din stenoza mitrala.
9.Infarctul pulmonar - caracterizat prin hemoptizie fractionata, dispnee, junghi
toracic etc.
10.Sindroamele hemoragipare (leucoze acute, insuficienta hepatica, intoxicatii
acute)
11.Afectiuni cardiovasculare: hiperteniunea arteriala(prin rupturi ale arteriolelor
submucoase),valvulopatii (stenoza mitrala), EPA din insuficienta ventriculara
stnga acuta, anevrism aortic, hipertensiune pulmonara primitiva.
12.Teleangiectazie congenitala, gusa retrosternala (varice bronsice), periarterita
nodoasa, prin ruptura unui vas pulmonar arterionodos.
13.Boli autoimune: granulomatoza Wegener, sindrom Goodpasture.
14.Cauze medicamentoase: tratament anticoagulant oral sau injectabil

Conduita de urgenta

Evolutia hemoptiziei este greu de prevazut, motiv pentru care se recomanda n
toate cazurile repaus la pat n pozitie de usoara ortopnee, ingerare de lichide
reci, n cantitati mici si repetate, punga cu gheata aplicata pe regiunea sternala
sau asupra zonei presupus sangerande.
Se interzice vorbitul cu voce tare.
In hemoptiziile mari este necesara transfuzia de sange sau de substituenti
macromoleculari .
Se administreaza medicatie antitusiva, hemostatica, sedativa, tranchilizanta.
Spitalizarea este necesara in toate cazurile de hemoptizii medii si mari precum si
in acelea n care diagnosticul etiologic nu este precizat.
In cazurile extreme este necesara toracotomia de urgenta pentru ligatura sau
sutura vasului lezat.

Examinari de urgenta

Pentru investigarea cauzei hemoptiziei trebuie coroborate datele obtinute n
urma anamnezei si examenului obiectiv cu rezultele investigatiilor paraclinice si
imagistice (examen sputa, radiografie pulmonara, CT, bronhoscopie).

Examenul sangelui expulzat este util pentru diferentierea hemoptiziei de
hematemeza.Sangele de provenienta bronhopulmonara are reactie alcalina si
contine celule epiteliale, filamente de mucus si microbi.
Examenul radiologic toracic efectuat la patul bolnavului poate fi decisiv pentru
diagnosticul etiologic.
Gravitatea hemoragiei apreciata pe baza datelor clinice (puls, tensiune arteriala),
se confirma prin evidentierea semnelor umorale de anemie acuta si hemodilutie
(scaderea nr. de hematii, a hematocritului si hemoglobinemiei).
Leucocitoza poate indica o infectie bronhopulmonara acuta sau leucemia.

Tratament

Oprirea hemoragiei si evitarea recidivelor se realizeaza prin masuri generale
(imobilizare, dieta hidrica), calmante ale tusei, hemostatice, transfuzie de sange.
Tratamentul general si cel hemostatic se completeaza cu tratament etiologic.
Administrarea tuberculostaticelor si a antibioticelor nu are caracter de urgenta.
Tratamentul chirurgical este indicat uneori de urgenta: traumatisme
toracopulmonare , eroziuni arteriale, varice bronsice, chist hidatic, tuberculoza
pulmonara, cancer bronsic.
Terapia hemoptiziilor din sindroamele hemoragipare se face prin transfuzii de
sange si mijloace terapeutice etiopatogenetice
CONDUITA DE URGEN N
HEMOPTIZIE
HEMOPTIZIA:

Hemoptizia se caracterizeaza pintr-o expectoratie care conine o cantitate
variabil de snge provenind din cile respiratorii.

Hemoptizia reprezint o URGEN MEDICAL, care impune un
diagnostic etiologic rapid nvederea elaborrii unei conduite terapeutice
adecvate!

MANIFESTRI DE DEPENDEN:

- Hemoragia este precedata de senzatie de caldura retrosternala si galgaitura
laringiana, - - Se insoteste de tuse iritativa, iar sangele expulzat este rosu,
deschis, are aspect spumos-aerat si este amestecat, de regula, cu sputa mucoasa
sau purulenta.- Dispneea, cianoza, ralurile, sindromul pleural, sindromul de
condensare pulmonara, disfonia, uruitura diastolica mitrala;
- Hemoptizia poate fi fulgeratoare, cu exanguinare si asfixie consecutiva.
- Hemoptiziile mari si mijlocii determina paloare, anxietate, transpiratii,
tahipnee, tahicardie, scaderea tensiunii arteriale.Socul hipovolemic este rar.-
De regula, inaintea aparitiei hemoptiziei
bolnavul are niste fenomene prodromale ca de
exemplu senzatie de caldura, cefalee, ameteala,
jena respiratorie, tensiune toracica dureroasa,
senzatie de iritatie in regiunea laringiana
(senzatie care duce la declansarea reflexului de
tuse si aparitia hemoptiziei).
- Din punct de vedere clinic bolnavul prezinta
paloare, anxietate, transpiratii reci, dispnee,
tahipnee, lipotimie (uneori), tahicardie,
hipotensiune. Febra precede, coexista sau
urmeaza hemoptiziei.

Diagnostic diferential: hematemeza, epistaxisul, hemoragia de origine
faringiana.

CONDUITA DE URGEN:
- Stabilirea nivelului de contien;
- Asigurarea confortului fizic i pihic, explicarea necesitii tehnicilor ce
urmeaz a fi efectuate, obinerea consimmntului pacientului asupra aplicrii
msurilor de prim ajutor;
- Repaus n pozitie de usoara ortopnee;
- Se interzice vorbitul cu voce tare;
- Monitorizarea FV,calitatea i frecvena
pespiraiilor, pulsului, observm culoarea
tegumentelor, temperatura, comportamentul;
- Oxigen administrat pe canul nazal;
- Abord venos i instituirea unei perfuzii cu
soluii cristaloide (ser fiziologic, soluie Ringer)
innd cont de valorile tensionale i patologie;
- Oprirea hemoragiei si evitarea recidivelor se
realizeaza prin msuri generale , administrarea
hemostaticelor: fitomenadion,
etamsilat;calmante ale tusei (imobilizare, dieta
hidrica); Ingerare de lichide reci, n cantitati mici si repetate, punga cu
gheata aplicat pe regiunea sternal sau asupra zonei presupus sngernde.
- La pacienii cu hipotensiune arterial se aplic conduita de urgen din starea
de oc;
- In hemoptiziile mari este necesara transfuzia de sange sau de substituenti
macromoleculari .
- Tratamentul general si cel hemostatic se
completeaza cu tratament etiologic.
- Tratamentul chirurgical este indicat uneori de
urgen: traumatisme toracopulmonare ,
eroziuni arteriale, varice bronsice, chist hidatic,
tuberculoza pulmonara, cancer bronsic.
- Terapia hemoptiziilor din sindroamele
hemoragipare se face prin transfuzii de sange si
mijloace terapeutice etiopatogenetice.
- Spitalizarea este necesara n toate cazurile de hemoptizii medii si mari precum
si n acelea n care diagnosticul etiologic nu este precizat.
- In cazurile extreme este necesara toracotomia de urgenta pentru ligatura sau
sutura vasului lezat.
- Supravegherea permanent a pacientului, continuarea msurilor instituite

Administrarea tuberculostaticelor si a antibioticelor nu are caracter de urgenta
EPISTAXIS
Sangerarea nazala (epistaxis) este frecvent intalnita in patologia O.R.L.
Sangerarea nazala (epistaxis) este mai des intilnit la sexul masculin,
copii, adolescenti si varstnici.
Sursa sangerarii nazale este, in 80 % din cazuri, pata vasculara (situata
anterior).
Epistaxis-ul posterior (din portiunea profunda a foselor nazale, din
sinusuri) este mai rar intalnit, dar identificarea sursei sangerarii e mai
dificila.
Cauzele sangerarii nazale (epistaxis-ului) pot fi locale sau generale
(epistaxis simptomatic).
Epistaxis-ul - cauze locale :
<>epistaxis-ul spontan (idiopatic) - frecvent intilnit la copii, adolescenti
<>fragilitate a mucoasei nazale la nivelul petei vasculare
<>declansat de stranut, suflatul nasului, etc.
>de mica intensitate,repetitive
<>se opreste repede (spontan sau prin manevre minore)
<>rinita atrofica - senzatia de "nas uscat"
<>respiratia nazala - dificila
<>cruste aderente (la manevrele de eliminare se produce epistaxis-ul)
<>perforatia septala
cauze :
>traumatice (cauterizari frecvente, intubatie prelungita cu sonda transnazala,
pulberi iritante - ciment, praf, arsenic, etc.)
>infectioase (specifice - tuberculoza, sifilis, fungice)
>leziuni granulomatoase, neoplazice
>epistaxis recurent
>cruste nazale
>respiratie nazala dificila
>corpi straini intranazali - mai des intilniti la copii
>secretie si obstructie nazala unilaterale
>epistaxis recurrent unilateral
>rinolitiaza
>tumori maligne si benigne nazo-sinusale, rino-faringiene
>epistaxis recurent, prelungit, frecvent unilateral
>traumatisme nazale, faciale, craniene - contextul in care apare este evocator
Epistaxis-ul simptomatic
>boli infectioase (virale - boli infecto-contagioase, gripa, bacteriene severe)
>hipertensiunea esentiala / secundara criza
>de cauza hormonala - epistaxis vicariant, in timpul sarcinii
>de cauza metabolica - insuficienta renala, hepatica
>afectarea coagularii (coagulopatii) - congenitala sau dobindita (medicamente
ce interfereaza coagularea, stare septica, etc.)
>afectarea integritatii vasculare (vasculopatii) - congenitala sau dobandita
Falsul epistaxis - sangerarea se produce la alt nivel decit cel nazal, dar se
exteriorizeaza aici !
Sedii :
>plamini, trahee, bronsii
>esofag : hemoragie digestiva superioara
>artera carotida interna : exteriorizare prin trompa lui Eustachio, nazo-faringe
Atitudinea corecta :
>anamneza
>examenul O.R.L. - identificarea sediului sangerarii
>nivelul tensiunii arteriale, teste de coagulare/sangerare
>daca este cazul :
>investigatii imagistice : radiografii, tomografii
>investigatii hematologice
>alte consulturi interdisciplinare
METRORAGIA
DEFINIIA:
Metroragia este termenul medical pentru sangerarile vaginale
anormale, care se exteriorizeaz prin cile genitale externe,n afar
perioadei menstruale, provenite din uter. Aceastea pot sa apara dupa
contactul sexual, la femeile in postmenopauza sau la femeile
insarcinate.


La femeile de varsta reproductiva, metroragia poate avea numeroase
cauze:

- un chist folicular ce are drept rezultat sangerari menstruale fara
ovulatie. Chisturile foliculare sunt colectii de lichid formate la nivelul
foliculilor (cavitati ce contin ovulele pana la maturizarea lor,
permitand o ovulatie normala).
- sindromul ovarului polichisticafectiune a femeii tinere ce se
caracterizeaza prin asocierea unei obezitati, hirsutism(pilozitate
excesiva), infertilitate, tulburari menstruale (amenoree, intre altele),
marirea in volum a ovarelor, care devin fibroase (isi pierd elasticitatea)
si prezinta numeroase chisturi.
- hiperplazie endometriala dezvoltare excesiva a stratului de celule
din cavitatea uterina (endometru)
- utilizarea unui sterilet
- endometrioza afectiune caracterizata prin prezenta de tesut
endometrial (din cavitatea uterina) inafara localizarii sale normale
- fibrom o tumora benigna formata din tesut fibros
- polipi tumora benigna a endometrului
- salpingita inflamatie secundara unei infectii acute sau cronice la
nivelul unei sau ambelor trompe uterine
- cancer genital

La femeile insarcinate, metroragia se poate datora:

- unei sarcini extrauterine
- o mola hidatiforma (tumora benigna a placentei)
- un hematom retroplacentar (efuzie de sange intre placenta si
peretele uterin)
- un avort spontan
- o insertie anormala a placentei (placenta previa)

Inainte de pubertate, metroragia poat avea drept cauza:

- pubertate precoce
- un corp strain in interiorul vaginului
- o tumora maligna a vaginului
- un traumatism local
- o tumora a ovarului

La femeile dupa menopauza, metroragia se poate datora:

- unui cancer uterin
- fibrom uterin
- polipi uterini
- telangiectazie a colului uterin
Caracteristicele hemoragiei:
<>redus n cancerul de col
<>abundent n fibrom uterin, traumatisme, plgi ale organelor geniatale
Fenomene care nsoesc hemoragia:
TABLOUL CLINIC AL METRORAGIEI:
- Bolnava este agitat, speriat;
- Durerea, mai mult sau mai puin accentuat (n funcie de etiologie
- Hemoragia poate fi redussau abundent;
- Starea general a bolnavei cu hemoragie abundent este alterat:
- palid,
- transpiraii reci,
- puls normal sau uor accelerat,
- tensiunea arterialeste sczut.
- n cazul hemoragiilor mari:
- sete,
- TA prbuit,
- lipotimii
- Febr n procese inflamatorii

ATITUDINEA DE URGEN:

- Stabilirea nivelului de contien;
- Asigurarea confortului fizic i pihic, explicarea necesitii tehnicilor
ce urmeaz a fi efectuate, obinerea consimmntului pacientei
asupra aplicrii msurilor de prim ajutor;
- Bolnava va fi aezat n poziia confortabil, se va efectua
tamponament vaginal, care const n introducerea n vagin a unor mee
care se aeaz n fundurile de sac vaginal, umplndu-le succesiv,
strns, acoperind orificiul extern al colului n aa fel nct tot vaginul
s fie plin cu mee (hemostaz provizorie)
- Monitorizarea FV,calitatea i frecvena respiraiilor, pulsului,
observm culoarea tegumentelor, temperatura, comportamentul;
- Abord venos i instituirea unei perfuzii cu soluii cristaloide (seruri
clorurate, soluie Ringer) pentru combaterea tulburrilor
hidroelectrilitice;
- Oprirea hemoragiei se realizeaz prin msuri generale,
administrarea hemostaticelor: fitomenadion, etamsilat;
- La pacientele cu hipotensiune arterial se aplic conduita de urgen
din starea de oc;
- Supravegherea pacientului pn la stabilizare, monitorizarea
permanenta a FV
ARSURILE
ETIOLOGIA ARSURILOR:
<>Flacr - 75%
< >Oprire - 15%
< >Chimice - 5%
< >Electrice - 5%
< >Radiaii - <1%
INCENDIILECASNICE ETIOLOGIE:
< >Fumatul - 19%
<>Sistemul de nclzire - 14%
<>Incendierea voluntar - 16%
< >Electric - 12%
<>Gtitul - 7%
< >Aparatura electric - 4%
< >Copiii (din joac) - 4%
<>Scntei - 4%
Lichide inflamabile - 1%
<Cauzenecunoscute - 19%
ARSURILE - LEZIUNILE ASOCIATE SUSPICIONATE:
<Explozii
<Cderi
<Accidenterutiere cu incendii
<Electrocutri - curent cu voltaj mare
<Not: Tratai n primul rnd leziunile asociate - Nu v focalizai numai asupra
arsurii !!!
<Tratai pacientul ars ca pe un traumatizat i nu ca pe unul cu patologie
dermatologic
<O arsurmajor cauzeazdisfuncii multiorganice, nu numai o leziune a
pielii!
ARSURILE ANAMNEZA
<Tipul arsurii
<flacr, chimic,electric, scnteie
<Substanele implicate
<Traumatismeasociate
<Dac incidentula avut loc n spaiu nchis
<Timpul scurs de la producerea incidentului
<Durata contactului cu fumul
<Alte date anamnestice:
<Alergii
<Medicaie
<Antecedente patologice
<Ultima mas
Evenimente deosebite care au precedat incidentul
INTERVENIILE PRIMARE LA LOCUL INCIDENTULUI
<Aspectul cel mai important: Snu devii tu nsui victim!!!!!!!
<Se va ntrerupe gazul / curentul, etc. dac este posibil
<Se va ndeprta pacientul de sursa de caldur (cu un obiect izolant dac este
n contact cu o surs de curent)
<Se va ndeprta pacientul din zon dac exist risc de explozie
<Se va evita fumul; se vor utiliza aparate de respiraiedac este posibil
<Se va stinge focul / hainele care ard (H
2
O sau stingtor cu CO
2
)
INTERVENIILE SECUNDARE LA LOCUL INCIDENTULUI:
<Deschiderea cilor aeriene se ncepe O
2
terapia i/ sau RCP dac este cazul
<Se vor ndeprta toate hainele afectate
<Se vor uda hainele sau zona ars se va continua irigarea abundent dac
este arsur chimic!
<Se va asigura ventilaia zonei dac exist fum
<Se va organiza transportul
< Se va imobiliza gtul/spatele, etc. dac este necesar
EXAMENUL OBIECTIV:
ABC ca laorice pacient traumatizat
Se apreciaz extinderea arsurii
Se evalueaz profunzimea arsurii
Nu se vor cura i nu se vor pansaarsurile pna la completarea examenului
obiectiv
Se va determina greutatea pacientului
MANAGEMENTUL CILOR RESPIRATORII:
Dac detresa respiratorie persist n pofida administrrii de O
2
se va efectua
IOT
Iniial se va administra la toi pacienii O
2
100%
n cazul arsurilorfaciale profunde se va plasa precoce o cale aerian nazal
Evaluarea cilor respiratorii se va face ca la orice alt pacient traumatizat
(atenie la imobilizarea coloanei vertebrale cervicale)
EXTINDEREA ARSURILOR
Se exprim ca procent din totalul suprafeei corporale
Linii directoare generale:
Suprafaa minii pacientului = 1% din suprafaa corporal
Regula lui 9
REGULALUI 9
<Capul - 9% adult (18% copii)
< Bra - 9% fiecare
< Trunchi anterior - 18%
< Trunchi posterior - 18%
<Membru inferior - 18% fiecare (14% fiecare la copil)
<Organe genitale - 1%
PROFUNZIMEA ARSURII:
EXTINDEREA ARSURILOR:
<Determinarea iniial a profunzimii nu este de obicei corect (n special la
copii)
<Pot fi necesare 2 sptmni de observaie pn cnd profunzimea leziunii
poate fi corect estimat
<Grad 1 - numai epidermul distrus stratul extern
<Grad 2 afectarea total a epidermului
<Grad 2 - arsura se extinde la derm dar se poate vindeca prin
refacereacelulelor din glandele sudoripare i foliculilor firului de pr
<Grad 3 - derm distrus n ntregime; necesit gref dac afectarea depete 4
cm diametru
<Grad I - similar arsuriisolare
<Roea,durere, fr flictene
<Nu conteaz cnd se determin suprafaa ars n vederea administrrii de
lichide
<Se vindec n 3 - 7 zile frcicatrici
<Se interneaz numai pacienii: pediatrici, deshidradai, hipertermici
<Tratament: creme, antiinflamatoare nesteroidiene
Steroizii nu i-au dovedit utilitatea:
< Grad II
< De obicei tegumente roii dar pot fi i albe
< De obicei apare durere
< De obicei apar flictene
< Se vindec n 7 - 28 zile
< Poate lsa cicatrici
< Poate necesita grefe
< Grad III
< De obicei tegumente albe dar pot fi iroii
< Aspect de piele artificial
<Lipsa sensibilitii sensibilitate
< De obicei fr flictene
< Vase subcutane trombozate
< Se vindeca dinspremargini dac < 4 cm diametru (altfel necesit
gref tegumentar)
OCULCOMBUSTIONAL:
< ocul combustional se datoreazpierderii barierei capilare la
arsuri > 25% suprafa corporal
< Pierdere local a barierei capilare apare n jurul arsurilor mai mici
< ocul dureaza 18 - 48 ore dup care se remitespontan
<Etiologia ocului combustional neprecizat, probabil cauzat
demediatori vasoactivi
LINIA IV LA ARI:
<Liniile periferice recomandate rareori estenevoie de linii centrale
<Amplasarea canulei IV prin esut ars - permis
<Liniilefemurale - permise
<Linia arterial poate facilita monitorizarea
<Toate cateterele IV se schimb la 48-72 ore
REUMPLEREA LICHIDIAN:
<Scopulreumplerii volemiceprecoce este acela de amenine
volumulintravascular n pofida pierderilor rezultate din distrugerea
barierei capilare
<Cristaloidele izotone celemai bune (coloidele extravazeaz n plmni
n primele 24 ore)
<Sodiu la 0.5 meq/kg/% suprafa corporal ars
<Exist diferite formulede reumplere lichidian care asigur necesarul
de Na
+

FORMULA PARKLAND:
<4ml Ringer Lactat x kgc x % suprafa ars
<Prima 1/2 n primele 8 ore (de la incident)
<A II-a 1/2 nurmtoarele 16 ore
<Exemplu : 50% suprafa corporal ars la un brbat de 70 kg:
<4x70x50 = 14.000 ml, din care:
<7000n primele 8 ore
<7000n urmtoarele 16 ore
MONITORIZAREA REUMPLERII LICHIDIENE:
<Debitul urinar este criteriul cheie
<30 ml/orla adulti
<1ml/kg/or la copii
<2ml/kg/orpentru arsurile electrice
<Stareade contien / senzoriul
<Puls / TA (mai puin utile)
<Perfuzia periferic n zonele indemne
<Formula se folosete doar pentru ghidare>> trebuie ajustat la nevoie
<Dac pacientul necesito reumplere lichidian mai mare dect cea
preconizatiniial:
<cutai leziuni suplimentare nedepistate
<se evalueaz electroliii serici i hematocritul
<considerai folosirea bicarbonatului
<considerai utilizarea soluiilorhipertone
<considerai administrarea de mas eritrocitar
<considerai plasmafereza

CRITERII DE INTERNARE:
< Arsuri severe - transfer la un centru de ari
<Arsuri medii - internare n spitalul local
< Arsuri minore - tratament ambulator
ARSURILE MINORE:
<Gradul II < 15% la aduli
<Gradul II < 10% la copii
<Gradul III < 2 %
< Fr afectarea feei, minilor, picioarelor i a regiunii genitale
<Fr leziuni produsede inhalare de fum
<Fr factori care ar putea determina complicaii
<Fr situaii de maltratare a copiilor
ARSURILE MODERATE:
< Gradul II ntre 15-25% la aduli
< Gradul II ntre 10-20% la copii
< Gradul III ntre 2-10% (cu excepia minilor, picioarelor, feei i
organelor genitale)
< Arsurile circumfereniale ale extremitilor
<Arsurile electrice cu curent alternativ(110 V sau 220 V)
< Arsurile minore (<2%) asociate cu inhalare de fum
< Posibil caz de maltratare a copiilor
<Pacientincapabil s i trateze arsurile nambulator
ARSURILE SEVERE:
Gradul II > 25% la adult
Gradul II > 25% la copii
Gradul III >10%
Arsurile cu curent electric de mare voltaj
Arsurile de gradul II sau III ale feei, minilor, picioarelor, genitale
Inhalare de fum cu arsuri >2%
Arsurile asociate cu leziuni ale trunchiului, capului sau leziuni
ortopedice
Arsuri la pacieni cu factori de risc (btrni, diabetici, BPOC, etc.)
ARSURILE - NGRIJIREA PLGILOR
Flictenele -A debrida sau a nu debrida o flictena, aceasta este
ntrebarea?
Probabil trebuie debridate:
flicteneleextinse
flictenele deja infectate
flictenele deja sparte
flictenele care nu permit aprecierea profunzimiiarsurii
Nu se vordebrida flictenele palmare sau plantare
DEBRIDAREA FLICTENELOR:
Avantaje:
elimin esuturile moarte
scade riscul de infecie
permite o mai bunapreciere a profunzimii arsurii
poate permite o mai bun mobilitate a extremitilor
Dezavantaje
-dureroas
-ntrzie vindecarea plgii
PREVENIRE:
<>Meninei temperatura fierbtoarelor de ap electrice la
temperaturi sub 50 55
0
C
>Nu lsai neacoperite vasele cu ulei ncins n prezena copiilor mici
<>mbracai copiii cu haine greu inflamabile
<>Folosii sisteme de detectare a fumului
< >Educai copiii n ceea ce privetefocul i chibriturile
< >Stai ntini la podea n cazul unui incendiu dintr-o cldire pentru a
evita inhalarea fumului
Familiarizai-v cu poziia ieirilor de incendiu ntr-o cladire nou