Rolul enzimelor

Rolul enzimelor

Material realizat de
Material realizat de
prof. Doina Tanase
prof. Doina Tanase
ColegiulTehnic Dimitrie Leonida
ColegiulTehnic Dimitrie Leonida
Bucuresti
Bucuresti

Enzimele sunt proteine sau proteide fr de care celule vii nu pot nfptui reacii
comple!e ntr"un timp scurt# la temperatura mediului ncon$urtor.%le sunt su&stane
care catalizeaz reaciile &iochimice din organism# avnd un rol esenial n &iosinteza
'i degradarea su&stanelor din materia vie# ntlnindu"se n toate organismele
animale# vegetale 'i n microorganisme# mai fiind denumite din aceast cauz
&iocatalizatori.(r enzime # procesele &iochimice s"ar desf'ura cu viteze foarte
mici.
)magine de tip panglic a enzimei T)M
*triozo"fosfat"izomeraza+

,eactii enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru
fa&ricarea vinului# a otetului# a &erii si a &ranzei. - cercetare sistematica a lor a fost
interprinsa a&ia in epoca moderna.
)n ./.0# ,eamur a o&servat dizolvarea carnii in sucul stomacal al ciorii. De
asemenea# fiziologul 1pallanzani *./20+ a hranit animale cu &ucati de carne invelite
in retele de sarma si o&servat dizolvarea carnii in stomac.
)n cursul sec. al 3)3"lea au fost preparate multe e!tracte de enzime. 4stfel#
dupa ce 5irchoff a o&servat # in .267 # ca o componenta glutinoasa din &o&ul de orz
incoltit# numit malt# transforma cantitati de amidon mult mai mari decat propria sa
greutate# intr"un zahar solu&il# maltoza
8n moment istoric deose&it de important este recunoasterea clara# de catre
Berzelius# in .209# a caracterului catalictic al reactiilor enzimatice# precum si a rolului
esential pentru viata animalelor si a plantelor $ucat de aceste reactii

)n anul .:;7#cercetatorul american %d<ard =o<ell a facut# in
acelasi domeniu# o si mai mare descoperire> cercetand su&stantele vitale
propriu"zise si anume# %?@)M%L%# a dovedit ca ele sunt purtatori vietii din
orice organism viu#fiind deci si materia vie din alimentele noastre *asta
atata timp cat nu sunt distruse prin fier&ere+.

%nzimele sunt# precum s"a mai spus# catalizatori organici# produsi de celula vie#
actionand asupra anumitor su&stante numite su&straturi. )n marea lor ma$oritate#
enzimele catalizeaza reactia unei su&stante organice cu un compus anorganic li&er
sau cedat de alt compus organic *apa. acid fosforic# hidrogen# o!igen etc.+.
Legile catalizei se aplica fireste si la enzime. %nzimele# ca toti catalizatorii# nu
catalizzeaza decat reactii termodinamic posi&ile# decurgand in sensul sta&ilirii unui
echili&ru.
,eactiile enzimatice prezinta insa unele deose&iri caracteristice fata de reactiile
catalitice o&isnuite# omogene sau heterogene.

1pecificitatea enzimelor.- anumita enzima catalizeza numai un numar
mic de reactii si de multe ori o singura reactie# spre deose&ire de catalizatori
o&isnuiti anorganici*acizi# &aze# catalizatori de hidrogenare etc.+ care activeaza
practic toate reactiile posi&ile de un anumit tip.
1e disting multe tipuri si grade de specificitate in actiunea enzimelor.)n
primul rand tre&uie mentionata specificitatea stereochimica# care consta in aceea
ca o enzima care catalizeaza reactia unui compus optic activ este fara actiune
asupra enantiomerului sau si in general# asupra izomerilor sterici ai acestui
compus# supusi acelorasi conditii.
Aom mai aminti aici dehidrogenaza lactica din muschi si care
dehidrogeneaza acidul L"lactic la acid piruvic si hidrogeneaza acidul piruvic numai
la acid L"lactic# fiind inactiva fata de acidul D"lactic.

Clasificarea enzimelor
1tructura enzimelor este prea putin cunoscuta pt. a putea servi ca &aza a unei clasificari# de
aceea enzimele se clasifica dupa tipul reactiilor pe care le provoaca sau dupa su&straturile
asupra carora actioneaza. ?umele enzimelor se formeaza adaugandu"se sufi!ul "aza la nr.
reactiilor provocate sau su&straturilor lor# e!ceptie fac numele istorice al unor enzime cum
ar fi emulsina# pepsina si zimaza etc.
)n clasificarea adoptata aici enzimele sunt impartite in *dupa =offmann -stenhof .:90+ cinci
clase principale# fiecare divizata in mai multe su& clase>
..=idrolaze
6.Transferaze
0.-!ido"reductaze
;.Liaze si simpetaze
9.)zomeraze si ,acemaze

Dupa o clasificare mai noua*8nion of BiochemistrB Commission of %nzBmes .:C.+
enzimele sunt impartirte in sase clase>
..-!ido"reductaze
6.Tranferaze
0.=idroraze
;.Liaze
9.)zomeraze
C.Ligaze*sintetaze+
fiecare divizata la randul ei in mai multe su& clase.

Corpul nostru produce enzime atunci cand sanatatea nostra este
echili&rata. %le efectueaza toata munca din corp. %le sunt responsa&ile cu lupta
impotriva infectiilor# cu digestia# cu refacerea corpului D functiile lor sunt infinite. %le
lucreaza non"stop si nu o&osesc niciodata sau nu"si inceteaza lucrul daca
sanatatea este echili&rata.
Cand sanatatea nu este in echili&ru# atunci este o deficienta enzimatica.
%nzimele pot fi usor e!trase din alimente nutritive usor de digerat# care sunt
alimente crescute intr"un sol sanatos# nefertilizat# si care sunt preparate special
prin mi!are# germinare# fermentare si cantitati mici de suc# nu prin gatire.
4ceste enzime e!tind energia vitala a corpului catre o stare totala de &ine.
Consumarea alimentelor sanatoase este cea mai eficienta cale de a suplimenta
rezerva de enzime e!istenta in corp# pentru a im&unatati sistemul digestiv

Enzimele se pot gasi
in special in alimentele negatite precum> germenii de grau# laptele de vaca crud
*tolerat numai de cei cu ficatul sanatos+# gal&enusul de ou de gaina *crud sau
preparat moale+# sucurile de legume# sucul si salata de orz verde# legumele si
zarzavaturile tinere# afinele# caisele# ceapa# ciresele si visinele# coacazele negre#
morcovii# prazul# prunele# rosiile# salata verde# sfecla rosie# semintele de soia#
spanacul# usturoiul# taratele de grau# mierea# lucerna *care contine un numar de
2 enzime esentiale+# ouale# carnea si pestele. 4ceste su&stante au un rol foarte
&ine determinat# fiecare actionand asupra unui anumit component din alimente#
neputandu"se inlocui una pe cealalta. Erin urmare# o cantitatea insuficienta# sau
a&senta unei singure enzime poate determina im&olnavirea.

Coenzime (cofactori). )n afara de enzima si su&strat# mai este necesara de
multe ori prezenta altor su&stante pentru ca reactia enzimatica sa se produca. La
fermentatia alcoolica# pe langa prezenta unei enzime termola&ile# nedializa&ile# este
necesara si o coenzima termosta&ila si dializa&ila. Mai tarziu# coenzimele
fermentatiei alcoolice *cocar&o!ilaza si codehidraza )+ au fost izolate si de
asemenea au fost izolate coenzimele altor procese enzimatireF structura acestor
coenzime a fost apoi determinata. )n unele cazuri# s"a putut sta&ili e!act functiunea
indeplinita de coenzima in procesul enzimatic.
Coenzimele isi indeplinesc functiunea catalitica asupra su&stratului numai in
prozenta unei enzime. 4ceasta din urma este specific adaptata su&stratuluiF o
coenzima poate cataliza uneori reactiile unui numar mare de su&straturi# asociata
insa de fiecare data cu o alta enzima. Coenzimele sunt# deci# mai putin specifice
decat enzimele.

Cercetatorii de scoala de medicina de la 8niversitatea %morB au
descoperit o enzima mutant# care le permite plantelor sa foloseasca si sa
converteasca dio!idul de car&on mult mai repede# eliminand astfel mai multe
gaze cu efect de sera din atmosfera.
)n timpul fotosintezei# plantele# precum si unele &acterii# convertesc
lumina solara si dio!idul de car&on in energie chimica pe care sa o poata folosi.
4cest proces se &azeaza in prima sa etapa *care implica GcapturareaG dio!idului
de car&on in interiorul unei molecule mai mari+ pe o enzima numita ,uBisCo.
,uBisCo este un catalizator al procesului prin care atomii dio!idului de car&on
din atmosfera sunt folositi pentru a fi inclusi in molecule folositoare pentru
organisme# precum sucroza.

Cu toate ca ,uBisCo este una dintre cele mai a&undente
enzime din lume# este si una dintre cele mai putin eficiente.
,uBisCo este atat de lent incat reuseste sa captureze numai
cateva molecule de dio!id de car&on pe secunda si este principala
limitare a vitezei prin care plantele produc energie.
Dupa cum a spus Dr. Matsumura> GEractic toata viata
depinde de functionarea acestei enzime. 4 avut miliarde de ani la
dispozite sa devina mai eficienta# insa a ramas de o mie de ori
mai lenta decat cele mai multe enzime. Elantele tre&uie sa
produca tone numai ca sa ramana in viata.G

)neficienta lui ,uBisCo limiteaza cresterea plantelor si le
diminueaza a&ilitatea de a folosi si a asimila dio!idul de car&on din
atmosfera. Eractic# dio!idul de car&on# care este un gaz cu efect de sera#
se acumuleaza in atmosfera din cauza ca fotosinteza nu reuseste sa tina
pasul cu cantitatile de gaz emise in atmosfera. 8na dintre consecinte este
incalzirea glo&ala. - solutie este limitarea emisiilor de dio!id de car&on.
4lta este sporirea eficientei fotosintezei.
8n raport din 677; al ?ational 1cience (oundation din 1tatele
8nite a estimat ca# timp de mii de ani# concentratiile dio!idului de car&on
au ramas constante si au inceput sa creasca in mod spectaculos numai de
la inceputul ,evolutiei )ndustriale in secolul 3)3.

Timp de decenii# oamenii de stiinta au incercat sa produca in mod artificial
o varianta a enzimei care ar converti dio!idul de car&on mai repede. )ncercarile lor
au implicat schim&area anumitor aminoacizi din interiorul ,uBisCo si apoi
verificarea felului in care schim&arile au afectat eficienta enzimei. )nsa# datorita
comple!itatii structurale a moleculei *vezi imaginea de mai sus+# nici una dintre
aceste modificari nu a avut rezultatul dorit.
Eentru a pune apoi Gevolutia directionataG la trea&a *mai e!act selectia
naturala+# in asa fel incat sa selecteze enzimele ,uBisCo eficiente de cele
ineficiente# oamenii de stiinta nu au mai dat nici un nutrient &acteriilor modificate de
% Coli# in asa fel incat sa ai&a nevoie de ,uBisCo pentru a supravietui. )n aceste
conditii vitrege# unele % Coli au supravietuit si s"au inmultit# in timp ce altele nu.
Cele carora le"a mers cel mai &ine detineau cele mai eficiente enzime.
Erin urmare# acele versiuni de % Coli care au crescut cel mai mult
detineau genele mutante de ,uBisCo mult mai eficient# lucru ce permitea
asimilarea mult mai rapida a dio!idului de car&on. )n acest fel# echipa de cercetatori
a reusit sa creasca eficienta enzimei de cinci ori.

Enzime anticancer
CHteva studii recente efectuate n cadrul universitilor Iohns =opJins din 184 'i
TsuJu&a din Iaponia arat c inducia unor enzime speciale din corp# capa&ile s
neutralizeze 'i s nlture su&stanele cancerigene# are 'anse mari s devin o
metod eficace de reducere a riscului de cancer. Cercettorii vor ncerca s pun la
punct medicamente care s mreasc acest efect# dar testele necesare pentru
sta&ilirea efectului pe termen lung 'i a siguranei fac din aceste planuri ceva de ordinul
viitorului.
Eentru a"'i putea e!ercita efectul duntor asupra 4D?"ului celulelor n care ptrund#
su&stanele cancerigene tre&uie s fie mai ntHi activate. Kn urm cu cHiva ani#
oamenii de 'tiin au descoperit c anumite enzime ale corpului omenesc *numite
enzime de faza II-a + pot deto!ifia compu'ii cancerigeni nainte s fie activai. Dr. Eaul
TalalaB a aprut pe primele pagini ale ziarelor cHnd a descoperit c o su&stan
nutritiv din &roccoli# numit sulforafan # poate determina cre'terea nivelurilor acestor
enzime protectoare# iar cercetrile ulterioare au identificat multe alte astfel de
su&stane.

De'i &roccoli a &eneficiat de pu&licitatea iniial# ntreaga familie a legumelor
crucifere conine o varietate de su&stane nrudite care stimuleaz enzimele de faza
))"a. Conopida# varza# varza de Bru!elles 'i ridichia fac parte din aceea'i familie.
Compu'ii protectori pe care i conin sunt eficieni atHt n cazul consumrii legumelor
n stare crud# cHt 'i gtite.
- parte din efectele &enefice pentru sntate ale usturoiului se datoreaz unor
compu'i fitochimici numii sulfizi de alil # o alt categorie de su&stane care
stimuleaz enzimele de faza ))"a. 1i ceapa este o surs valoroas de asemenea
su&stane.

(ructele 'i legumele ne ofer o gam e!trem de variat de su&stane nutritive 'i
compu'i fitochimici care a$ut la prevenirea cancerului. 4cidul elagic din fructele de
pdure# struguri 'i nuci stimuleaz producia de enzime de faza ))"aF acela'i efect l
au fenolii din fructele de pdure# citrice 'i unele plante medicinale.


Grupele de sange, schimbate cu ajutorul unei enzime
Cercetatorii danezi de la 8niversitatea din Copenhaga au descoperit o modalitate
de a transforma cu a$utorul unei enzime orice grupa de sange in grupa 7# arata
bbc.co.uk.
4sta ar putea facilita# pe viitor# transfuziile sanguine. 1angele de grupa 7 poate fi
donat oricarui pacient# deoarece nu contine niciun antigen.
De regula# celulele din sangele persoanelor cu grupa 4B contin doi antigeni# iar
grupele 4 si B contin numai unul dintre ei. -rganismul uman produce anticorpi
impotriva antigenilor care ii lipsesc# astfel ca persoanele cu grupa 4# B sau 4B nu
pot dona decat pacientilor cu aceeasi grupa.
%nzima descoperita de cercetatorii danezi elimina antigenii de tip 4 sau B din
celulele rosii ulterior recoltarii sangelui. Cercetatorii au mentionat insa ca numai
sangele cu ,= negativ poate fi folosit si ca metoda mai tre&uie testata pana la
introducerea ei in spitale.

Enzime digestive si flora intestinala
%nzimele sunt fermenti de natura proteica si structura coloidala comple!a#
specifici plantelor si animalelor# necesare pentru digestie deoarece au roluri importante
in transformarea alimentelor in su&stante primare necesare nutritiei# precum minerale#
vitamine# aminoacizi. 4cestea actioneaza in mod asemanator cu niste catalizatori#
avand capacitatea de a determina o reactie chimica comple!a fara ca ele sa fie
alterate sau distruse in cursul acestui proces. %nzimele pot fi insa distruse de factori
precum anumite conditii termice.
)n transformarile &iochimice care au loc in organismul uman# actioneaza doua
tipuri de enzime# si anume>
Lenzime endogene# su& forma de fermenti secretati de glandele digestiveF au rol de
reglare a digestieiF
Lenzime e!ogene sau enzime propriu"zise# care tre&uie procurate din mediul e!terior#
prin consumul de alimente de origine vegetala sau animala.

Coenzimele respiratiei. %ste cunoscut rolul important al reactiilor de o!idare cu
o!igen molecular# pentru producerea energiei necesare functiilor vitale ale
organismelor. ?u e!ista nici o enzima capa&ila sa transfere direct unei molecule de
o!igen hidrogenul eliminat de su&straturile curente din organismele vii. Eentru a se
com&ina cu o!igenul# este necesara interventia unui sistem comple! de enzime si
coenzime. %nzimlele fac parte din clasa o!ido"reductazelor *dehidrogenaze si
o!idaze+. =idrogenul cedat de su&strat este intai acceptat ce DE? *codehidraza )+#
asociate dupa caz cu o enzima specific adaptata su&stratului. 1oarta coenzimelor
hidrogenate care se formeaza depinde de conditiile anaero&e sau aero&e in care are
loc reactia. )n conditii anaero&e# hidrocodehidraza cedeaza hidrogenul unui acceptor
din mediul de reactie.