Metode de Cercetare Social si Politic (grila de anul trecut, sesiunea iarna 2008)

Adevarat/Fals
1) Stiinta este un ansamblu sistematizat de cunostinte sau metodele si presupunerile ce caracterizeaza cautarea
cunostintelor veriicabile si transmisibile! A (pag! ")
2) Stiinta politica consta dintr#un ansamblu sistematizat de cunostinte, inclusiv o varietate de teorii e$plicative! A
") %eoria alegerii rationale este o abordare a studiului politicii, care trateaza agentul individual ca pe unitatea de
baza a analizei, modeleaza politica pe baza ipotezei ca indivizii se comporta rational si cerceteaza consecinta politica a unui
astel de comportament! A (pag &)
&) 'n domeniul stiintelor politice limba(ul inadecvat nu constituie o bariera serioasa )n activitatea stiintiica! F
*) Pentru stiinta politica nu este important ca termenii de specialitate sa ie folositi corect , nu este necesar un limbaj
tehnic ! F
+) ,n secolul al --#lea dezbaterea cu privire la stiinta politica a fost axata mai mult pe crearea unei teorii si metode
proprii de cercetare si nu pe cercetarea obiectiva! F (pag! " # a ost o parte din disputa larga privind metodologia stiintelor
sociale)
.) ,n domeniul stiintelor politice be/aviorismul a optat pentru studierea comportamentului agentilor politici si
pentru airmatii despre modul )n care statele sunt realmente conduse, olosind instrumente moderne de cercetare prin
esantionare si sondare! A
8) Stiintele pol! emit valori undamentale si nu se preocupa de propozitiile aptice supuse investigatiei stiintiice! F
0) Stiinta politica se ocupa de studierea sistematica a guvernului si a politicii dar nu si de elaborarea si
implementarea politicii publice prin intermediul deciziilor! F (ba se ocupa si de elaborarea!!!pag! *)
10) 1rontierile specializarii interdisciplinare a stiintelor politice sunt stabilite rigid, subdomeniile principale includ,
n special, structura guvernamentala la nivel national si local, analiza comparativa, teoria politica, administratia publica si
compotamentul organizational precum si relatiile internationale! F (pag! + 2 nu sunt stabilite rigid!!!includ in general!!!)
11) Metodologia nu se preocupa de culegerea, analizarea, masurarea, evaluarea si olosirea datelor ci de redactarea
unui proiect de cercetare! F (pag! . 2 se preocupa de culegerea, analizarea, masurarea, evaluarea,olosirea datelor si nu de
redactarea proiectului de cercetare)
12) Metodologia este ec/ivalenta cu logica procesului de cunoastere dar nu si cu analiza cailor unei c3t mai bune
cunoasteri, nu este numai o simpla 4colectie5 de metode si te/nici aplicative! A
1") Metoda cuprinde un ansamblu de te/nici sau procedee operationale prin intermediul carora ea poate i transpusa
)n practica si care alcatuiesc latura operationala a acesteia! A (pag .)
1&) Metoda este calea pe care o urmeaza procesul de cunoastere pentru elaborarea unor cunostinte despre realitate
dar nu si drumul de la ipotezele cu privire la apte la culegerea aptelor! F (ba c/iar si drumul # pag 8)
1*) Metoda are un caracter normativ, oera indicatii, reguli, procedee si norme asupra modului cum trebuie abordat
obiectul cunoasterii, pentru ca inormatiile obtinute sa ie c3t mai asemanatoare cu datele obiective ale realitatii! A (pag 8)
1+) Metoda este o conventie cu caracter cultural prin care producerea, transormarea, veriicarea si critica
inormatiilor despre realitate se desasoara )n conditii si dupa reguli bine stabilite! A (pag 0)
1.) Metoda stiintiica este un mod de e$primare al investigatiei specializate, ce urmareste o cercetare lipsita de
pre(udecati a adevarului, olosind metode repetabile de altii care doresc sa veriice rezultatele! A (pag 0)
18) 6$ioma este o propozitie al carui adevar este considerat evident sau stabilit! A (pag 0)
10) Preocuparile stiintei politice se e$tind doar spre teoria empirica # cunoasterea prin observatii si e$perimentari #,
nu si spre cea normativa # ceea ce tine de o (udecata de valoare sau de standarde! 1 (atat spre teoria empirica, cat si spre cea
normativa # pag 0)
20) %eoria empirica se preocupa de legaturile observabile, nu se deosebeste de teoria ilosoica, care se preocupa
de (udecatile de valoare (t! normativa) precum si de discernerea realitatii prin rationament a priori! F (se deosebeste # pag 10)
21) %eoria este o idee sau un ansamblu de g3ndire ce aspira sa e$plice, sa prezica sau sa prescrie )n orice domeniu
de cercetare!A
22) ,n stiinta politica, metoda stiintiica s-a aplicat riguros, chiar mai mult dect n stiintele naturale! F (nu s-a
aplicat asa de riguros si asa de mult ca in stiintele naturii # pag 0)
2") 'poteza este o airmare a legaturii asteptate dintre variabilele ce pot i testate empiric pentru a determina
valabilitatea acesteia! A (pag 10)
2&) 7nunturile ce sunt deduse din teorie pot i adevarate daca prima relatie rezista la veriicare! A (pag 10)
2*) %eoria este o speculatie, construita pe apte ce pot i analizate )n mod logic iar unele apte pot i si deduse, acest
lucru este posibil daca deductiile sunt corecte si a ost ormulata o ipoteza ce poate i veriicata! F (pg!10#nu este o speculatie)
2+) 'poteza este un enunt a carui valabilitate nu poate fi testata! F (valabilitatea ipotezei poate i testata # pag 10)
2.) 'poteza este o problema pusa )ntr#un mod ce poate genera un raspuns, un e$emplu de scepticism organizat al
stiintei, reuzarea sau acceptarea unei situatii lipsite de veriicare empirica! A (pag 10)
28) 1ormularea ipotezelor este unul dintre cei mai simpli si usori pasi ai metodei stiintiice! F (grei # pag 10)
20) 'poteza poate i contrara sau )n acord cu sensul comun ce i s#a dat, poate i corecta sau incorecta si adeseori
duce la un test empiric! A (pag 10)
"0) 'potezele sunt testate, conirmate sau inirmate si constituie viitoarele teste ale teoriei originale, neac3nd
posibila e$istenta teoriei si ormularea altor ipoteze! 6 (pag 10)
"1) %eoria serveste la ordonarea aptelor, d3ndu#le un sens confuz si neprecizand directia urmarii lor! F (sens clar
si precizand si directia # pag 10)
"2) 8 ipoteza poate rezulta din observatie, dedusa dintr#un ansamblu mai cuprinzator de teorii sau se poate baza pe
o evidenta pe care cercetatorul doreste sa o olosesaca drept ipoteza provizorie de lucru! A (pag 10)
"") ,n domeniul stiintelor politice elaborarea ipotezelor si testarea lor ulterioara contribuie la ediicarea unei teorii
politice empirice )n acelasi el )n care metoda stiintiica este utilizata )n alte discipline! A (pag 11)
"&) C3nd datele spri(ina ipoteza, aceasta nu poate fi utilizata ca un ansamblu teoretic9 atunci c3nd datele nu o
spri(ina, ansamblul teoretic din care aceasta a derivat este pus sub semnul )ntrebarii! F (poate fi utilizata # pag 11)
"*) 'poteza conduce la detalierea si la ampliicarea teoriilor e$istente, )n timp ce aptele )l obliga pe specialist sa
ree$amineze teoriile! A (pag 11)
"+)Metoda analizei este un proces de separare mentala a unui obiect cercetat )n partile sale constitutive pt a#i studia
natura si de a determina legatura reciproca dintre parti fata de ntreg! A (e$act ar i ca si relatia lor fata de intreg # pag 11)
".) Metoda sintezei presupune integrarea mentala a partilor descompuse ale obiectului cercetat initial prin analiza
)n conte$tul dat si emiterea unor concluzii! A (pag 11)
"8) Metoda inductiv#deductiva reprezinta o metoda compusa, alcatuita din met! inductiva si metoda deductiva! A
"0) 'nterpretarea traditionala a deductiei este :trecerea de la adevarurile mai generale la adevaruri mai putin
generale5 si a inductiei ca ceva similar! F ( ceva contrar # pag 11)
&0) Polemica dintre deductionisti si inductionisti consta )n aptul ca primii postuleaza cel mult generalizarea timida
a unor (udecati, iar ceilalti subliniaza rolul important al teoriei, care depaseste observatiile date!F#pg11au inversat polemicile
&1) ,n sens restr3ns, deductia sau inductia sunt moduri obisnuite de a a(unge la concluzii, iar )n sens larg ele nu sunt
echivalente ale metodelor de cercetare ce se caracterizeaza prin obtinerea rezultatelor ie pe cale deductiva, ie pe cale
inductiva! F (pag 11, moduri deosebite si sunt echivalente)
&2) Proiectul de cercetare este planul general care speciica ce )si propune sa aca cercetatorul si cum! A (pag 12)
&") Proiectele e$perimentale permit cercetatorului sa m3nuiasca una sau mai multe variabile independente! A
&&) ,n proiectele 4e$ post acto5 cercetatorul poate administra vreun tratatment subiectilor, si considera drept
variabile independente evenimentele care au avut de(a loc! F (pag 12 2 nu poate administra vreun tratament subiectilor)
&*) ,n stiinta politica sunt recvente si utile proiectele istorice, comparative si de studiu de caz, dar se acorda o
atentie sporita proiectelor de cercetare pentru testarea ipotezelor! A (pag 12)
&+) ;in cele doua tipuri de proiecte stiintiice, 4e$ post acto5 si 4e$perimental5, se poate acorda o mai mare
)ncredere )n rezultatele celui dint3i, din cauza abilitatii cercetatorului de a olosi variabile independente! F (pag 1", au
inversat termenii !!! nu lui e$ post acto i se acorda o mai mare incredere, ci proiectului e$perimental)
&.) 1ormularea ipotezelor )naintea analizarii datelor si testarea ipotezelor alternative sunt cai de micsorare a
)ncrederii cercetatorului ca relatiile descoperite prin cercetarea 4e$ post acto5 sunt autentice, nu alse! 1 (pag 1" # cai de
sporire)
&8) 7$igenta unei structurari ordonate de e$punere a unei comunicari este considerata drept o norma, o conventie
dar si o necesitate! A (pag 1.)
&0) ,n situatia emitatorului o structurare ordonata permite transmiterea incorecta a mesa(ului, te$tului, proiectului
iar )n situatia destinatarului, a cititorului acest apt permite o mai buna )ntelegere! F (pag 1., # transmiterea corecta a mesa(ul)
*0) Selectarea ideilor )n procesul de documentare a dus la aparitia unei varietati de elemente, deseori )ndreptate )n
dierite directii! A (pag 1.)
*1)<imitele problemei discutate pot i oart diverse, )nsa determinarea lor are )n vedere metode comparabile!Apg 1&
*2) 6rgumentatia dezvoltata trebuie sa a(unga la un raspuns precis si personal )n legatura cu problema pusa,
originalitatea trec3nd pe planul doi! A (pag 1&)
*") 7$igenta unei structurari ordonate de e$punere a unei comunicari este considerata drept o norma, o conventie
dar si o necesitate! A (pag 1. 2 se repeta propozitia)
*&) ,n situatia emitatorului o structurare ordonata permite transmiterea incorecta a mesa(ului, te$tului, proiectului
iar )n situatia destinatarului, a cititorului acest apt permite o mai buna )ntelegere! F (pag 1., corecta 2 se repeta propozitia)
**) Selectarea ideilor )n procesul de documentare a dus la aparitia unei varietati de elemente, deseori )ndreptate )n
dierite directii! A (propozitie repetata # pag 1.)
*+) ,n vederea str3ngerii de noi elemente este bine ca sa se ormeze deprinderi de a consulta periodicele care contin
un dosar tematic sub orma de articole, note critice, recenzii! A (pag 10 # apare si =ma(oritatea continand adesea)
*.) Pentru a obtine inormatiile de care avem nevoie si pentru a ace aceste date direct aplicabile )n scopul
rezolvarii )ntrebarii puse trebuie parcurse mai multe stadii! A (pag 10)
*8) Planul este constituit pe doua categorii de criterii> principale si secundare! A (pag 18)
*0) Structura planului nu depinde de importanta lucrarii, n acest caz se practica divizarea partii secundare )n sub#
parti, iar numarul partilor conditioneaza pe cel al sub partilor! F (pag 18 # depinde de importanta!!!in unele cazuri se!!!nu il
conditioneaza =)
+0) 6legerea tipului de plan depinde de tema si de directiva, verbele utilizate )n enunt put3nd servi drept mi(loc de
orientare! A (pag 18)
+1) ,n cazul planului analitic (studiul principalelor componente, al dieritelor aspecte, al punctelor de vedere) sau
liniar (timp, spatiu) )n enunt sunt utilizate verbele a analiza, a caracteriza, a deini, a descrie! A (tabel pag 18)
+2) Planul concretizeaza parcursul logic al procesului de g3ndire si conduce la raspunsul asteptat, la solutia
propusa, deci si la concluzii! A (pag 1.)
+"),n situatia emitatorului o structurare ordonata permite transmiterea incorecta a mesa(ului, te$tului, proiectului iar
)n situatia destinatarului, a cititorului acest apt permite o mai buna )ntelegere! F (corecta # pag 1.#propozitie repetata de 2ori)
+&) Selectarea ideilor )n procesul de documentare a dus la aparitia unei varietati de elemente, deseori )ndreptat )n
dierite directii! A (pag 1. 2 propozitie repetata de doua ori)
+*) Comentariul este o lucrare mai pretentioasa dec3t recenzia9 poate i total, c3nd se iau )n considerare toate ideile
dintr#un studiu sau toate aspectele unei idei sau partial, c3nd se ia )n considerare doar anumite idei dintr#un studiu, sau
anumite aspecte ale unei idei! A (pag 22)
++) 1isele de lectura contin mentiuni precise reeritoare la reerintele bibliograice dar sunt completate cu rezumat
sau citate, unele observatii! A (pag 21)
+.) 1isa poate contine citate ample, cu indicatia precisa a paginii, comentarii personale, ce nu trebuie scoase n
evidenta pentru a le confunda cu te$tul autentic, observatii! F (pag 21 # trebuie scoase in evidenta pentru a nu le confunda cu
textul autentic)
+8) 1isele pot i de mai multe eluri> isa bibliograica, ise pe autori9 fise medicale, fise fiscale, ise tematice9 ise
de lectura de carti sau articole9 ise cu citate9 ise de lucru! F (ara fise medicale si fiscale, # pag! 21)
+0) Semnul evident al supericialitatii este punerea pe acelasi plan, )n acelasi r3nd a autorilor clasici cu cei obscuri,
iar selectia contributiilor originale este o sarcina prioritara! A (pag 20 # doar 4contributii5, nu si 4originale5)
.0) ?ibliograia generala are rolul de a orienta cercetatorul )n problematica generala teoretica, dar si de utilitate
practica, privind coniguratia generala a enomenului ce )l studiaza! A (pag 18)
.1) Cercetatorul pe baza materialului bibliograic selecteaza, sintetizeaza si ormuleaza teze, idei! A (pag 10)
.2) @n subiect se accepta daca se stie ca e$ista posibilitati reale de documentare, e$ista acces la surse, daca
cercetatorul este capabil sa le valoriice! A (pag 18)
.") Surse primare pot i lucrarile ce apartin unui autor daca intentionam sa studiem conceptiile si teoriile emise de
el, iar cartile despre acest autor constituie surse secundare sau literatura critica! A (pag 10)
.&) ,n cazul unui proiect de cercetare e$perimental nu e$ista surse sub orma scrisa, datele si te$tele inserate vor i
surse documentare sau primare! A (pag 10)
.*) ;ocumentarea ocupa un loc aparte )n procesul de elaborare a unui proiect de cercetare )n domeniul stiintelor
socio#umane! A (pag 18)
.+) <ista bibliograica trebuie sa contina lucrari din care s#a citat si lucrari citite ce nu au ost citate! 1 A
..) ,n introducere se prezinta stadiul de cunoastere a problemei investigate, se ace o trecere )n revista a literaturii
de specialitate, se descrie modul de desasurare a investigatiei, prezentarea metodelor ce au condus la obtinerea rezultatelor, o
prezentare a problemelor ce urmeaza sa ie tratate )n lucrare! A (pag 28)
.8) ,n introducere nu se recomanda prezentarea continutului lucrarii si a concluziilor ce au derivat din enunturile
testate! F (se recomanda # pag 28)
.0) Sistemul clasic de citare a surselor este # numar-autor, prin inserarea reerintelor bibliograice la subsolul
paginii ori la sarsitul capitolului sau a lucrari! 6 A (corect ar i sistem clasic autor-numar 2 pag! "0)
80) ,n procesul de redactare cercetatorul, studentul trebuie sa evite unele capcane ale punctuatiei! A (pag 20)
81)<ucrarea trebuie sB ie alcBtuitB din 'ntroducere, continutul propriu#zis, concluzii, ane$e, glosar, bibliograie! A
82) <iteratura consultatB nu este necesar s fie mentionat corect de cBtre cercetBtor! F (trebuie sa fie mentionata
corect # pag 20)
8") 6cuzatia de plagiat nu este un act condamnabil, ea poate i retrasB )n urma unei )ntelegeri amiabile dintre autori!
8&) ,n procesul de redactare si inisare a unui proiect de cercetare nu este necesar s respectm unele norme,
redactarea iind un proces nesemniicativ! F (trebuie respectate unele norme # pag 28)
8*) 'S?C si 'SSC sunt coduri de identiicare si nu sunt necesare )n cadrul procesului de catalogare a cBrtilor si
revistelor! F (sunt necesare # pag 21)
8+) 1isa bibliograicB trebuie sB ie completatB corect, datele sB corespundB cu realitatea, deoarece aceste ise vor
constitui baza pentru redactarea bibliograiei inale! A (pag 21)
8.) ,n dictionare si enciclopedii se poate veriica, etimologia, ortograia sau semniicatia unui cuv3nt, se
completeazB o notB biograicB, se reace cronologia unui eveniment important! A (mai apare si 4se rezolva o chestiune de
sintaxa5 # pag 10)
88) 6lte surse de documentare sunt manualele de bazB, lucrBrile de inormare, gen, monograii, studiu de caz, opere
scrise de :pBrintii ondatori5! A (e$act ar i marile opere scrise de parintii ondatori # pag 10)
80) Planul poate i liniar, bazat pe )mpBrtirea spatiului geograic sau tridimensional. F (cronologic # pag 18)
00) Comentariul trebuie sB satisacB anumite e$igente, care obligB la precautii metodologice! A (pag 22)
01) 1isele elaborate trebuie sistematizate conorm planului proiectului de cercetare si valorificate partial de cBtre
cercetBtori! F (atent sistematizate!!!si valorificate corespunzator!!!)
02) MetodB ce se poate dovedi oarte utilB )n evitarea unor probleme ale prezentBrii proiectului de cercetare este
formularea unor noi ipoteze! F (reformularea 2 pag! 1")
0") ,n centrul procesului cognitiv se alB g3ndirea care permite adunarea elementelor a cBror prezentB este inutil si
ace imposibil e$ploatarea lor! F (!!!este indispensabila si face posibila!!!pag 1+)
0&) ,n toate stiintele empirice, printre care se numBrB istoria, stiintele politice, izvorul cunostintelor despre realitate
este experimentul! F (pag 11 2 este observatia, directa sau indirecta)
0*) Metoda stiintiicB )n elaborarea unor generalizBri empirice valabile pentru viata politicB nu este esential! F
(pag 0 # este esentiala)
0+) Crearea unei baze de utilizare mai largB a stiintei politice se ace prin observatii prestiintiice, prin descriere si
mBsurare, cre3ndu#se totodatB instrumentele de cercetare adecvate! A (pag 0)
0.) ,n stiinta empiricB teoria se reerB la un set de propozitii logic relationate, care statueazB relatii dintre variabile
)n scopul de a e$plica, de a prevedea sau ambele! A (pag 0)
08) %e/nica de cercetare este o operatie concretB de identiicare si manipulare a datelor realitBtii )n interesul
cunoasterii! A (desi in sinteza este identiicare sau manipulare #pag .)
00) ;in punct de vedere metodologic, stiinta politicB a completat analiza predominant (uridicB, istoricB si
descriptivB cu metodele si perspectivele stiintei be/avioriale moderne! A (pag +)
100) Metodologia este un ansamblu de cunostinte si te/nici nespecifice procesului si presupunerilor din domeniul
cercetBrii stiintiice dintr#o anumitB disciplinB! F (specifice # pag .)
101) ,n viziunea unor autori : limba(ul precis este primul instrument stiintiic5! A (pag *)
MULTIPLE CHOICE
1) ;einitia urmatoare 4Stiinta politica )nseamna studierea statului, a guvernarii si politicii5 2 este oerita de >
1!;ictionar de 6naliza Politica 2!6naliza politica! Calea celor opt trepte! "!Dictionarul de politica Oxford (pag ")
2) ?e/aviorismul este >
1! o scoala de psihologie care considera observarea obiectiva a comportamentului drept singurul obiect de studiu adecvat
si singura baza pentru teoria sa (pag &)
2! o scoala de psi/osociologie care considera rele$esele drept baza comportamentului uman
"! o teorie de studiere a statului, politicii si guvernarii din perioada moderna
") Stiinta politica pentru a deveni o disciplina trebuie sa )ndeplineasca mai multe cerinte>
1! sa se )ntemeieze pe cercetari e$perimentale si pe esantionare
2! sa fie obiectiva sau libera de valori, sa dea explicatii cuprinzatoare si sistematice ale evenimentelor (pag & sus)
"! sa utilizeze numai date care au ost de(a veriicate de alte stiinte
&) 1unctia stiintei este>
1! de a dezvolta teoria ce va ajuta sa explice si sa anticipeze evenimentele din lumea observabila (pag ")
2! de a emite noi ipoteze si variante de veriicare a acestora pe cale e$perimentala (laborator, esantionare)
"! de a oeri un instrument de cercetare bazat pe metode si te/nici ara a pune accent pe teorie
*) ;isciplinele direct implicate )n abordarea stiintelor politice sunt>
1! stiinta politica, sociologia, dreptul, medicina veterinara, managementul, c/irurgia, istoria si administratia publica
2! stiinta politica, sociologia, dreptul, managementul, istoria si administratia publica (pag *)
"! economia politica, sociologia, dreptul, educatia izica, managementul, istoria si administratia publica, metalurgia
+) Stiintele politice utilizeaza si introspectii provenind din>
1! analiza sistemelor, cercetarea operationala, cibernetica, teoria jocurilor si teoria generala a sistemelor (pag *)
2! analiza sist!, cercetarea operationala, parapsi/ologia, astrologia, numerologia, cibernetica, teoria (ocurilor, teoria gen! a sist!
"! analiza sist!, analiza comportamentului animalelor, cercetarea operationala, cibernetica, teoria (ocurilor si teoria gen! a sist!
.) Specialistii )n domeniul stiintelor politice sunt preocupati de >
1! procesul prin care se elaboreaza deciziile n politica publica (pag *)
2! procesul ce nu analizeaza problemele pentru a clariica telurile
"! procesul ce nu evalueaza alternativele, identiica tendintele si analizeaza situatia politica
8) Criteriile preerate pentru a identiica un subiect de stiinta politica )n prezent sunt >
1! conceptele institutionale de stat si guvern
2! conceptele relationale de putere, luarea de decizie si sistemul politic (pag *)
"! comportamentul indivizilor si grupurilor si relatiile neoiciale
0) Metodologia desemneaza>
1! ansamblul legilor si principiilor ce stau la baza analizei si interpretarii stiintifice si totalitatea metodelor si tehnicilor
folosite ntr-o anumita stiinta sau ramura stiintifica (pag .)
2! analiza )n scopuri speciale a )ntregului demers stiintiic
"! gradul de corectitudine a rationamentelor si procedurilor dar nu si precizia inormatiei, idelitatea si validitatea te/nicilor
de cercetare, consistenta logica a teoriilor etc
10) ,n viziunea carui cercetator metodologia consta )n dierite reguli si norme prin intermediul carora omul de
stiinta poate a(unge la descoperire!
1!analistul politic Stelian %anase 2!sociologul McDinneE "!filosoful german K!opper
11) Care autor considera ca metodologia este studiul principiilor care orienteaza pe oamenii de stiinta dintr#un
anumit domeniu de cunoastere pt a decide daca trebuie sa accepte sau sa respinga anumite enunturi ca parte a corpului
ordonat de cunoastere )n general sau a propriei lor stiinte> 1!Fobert 7! Figgs 2!F"achlup (pg!.) "!Septimiu C/elcea
12) Metodologia cercetarii sociologice reprezinta>
1! totalitatea demersurilor teoretice, tehnice si epistemologice pe care le ntreprinde cercetatorul faptelor sociale pentru a
cunoaste geneza, evolutia si dispozitia acestui gen de fapte (pag .)
2! totalitatea demersurilor e$perimentale, te/nice si epistemologice pe care le )ntreprinde cercetatorul asupra aptelor sociale
pentru a cunoaste evolutia si dispozitia acestor apte
"! totalitatea demersurilor teoretice, birocratice si epistemologice pe care le )ntreprinde cercetatorul pentru a cunoaste geneza,
evolutia si dispozitia guvernarii )ntr#un stat
1") Metoda statistica de cercetare cuprinde >
1! o serie de procedee sau tehnici de calcul si masurare (pag .)
2! prezentarea es/austiva a datelor problemei si analiza lor calitativa
"! evaluarea cantitativa a datelor si inserarea lor )n te$t ara o analiza temeinica dupa anumite reguli
1&) ;eosebirea dintre metoda si te/nica consta )n>
1! caracterul procedural sau operational, tehnica nefiind o cale logica spre adevar, ci o unealta de lucru care evidentiaza
realitatea prin masurare, calcul si evaluare (pag .)
2! caracterul procedural sau operational, te/nica iind o cale logica spre adevar, o unealta de lucru care nu evidentiaza
realitatea prin masurare, calcul si evaluare
"! caracterul procedural sau operational, te/nica neiind o cale logica spre adevar, ci o unealta de lucru care nu evidentiaza
realitatea prin masurare, calcul si evaluare
1*) Care specialist aprecia ca :orice te/nica de cercetare constituie o operatie speciica de descoperire si
manipulare a aptelor5> 1! politologul GacH C!Plano 2! ilosoul 7dgar Morin "! sociologul "cKinne#
(pag .)
1+) %e/nica de cercet! trebuie sa corespunda unor e$igente, din care principalele sunt>
1! fidelitatea si validitatea (pag 8) 2! corectitudinea rationamentelorIprocedurilor si compatibilitatea
"! e$igenta si previzibilitatea
1.) Metoda este, )n ansamblu ei>
1! o modalitate sistematica si riguroasa de desfasurare a procesului cognitiv, de a investiga ntr-un mod conventional
realitatea, pentru a crea o imagine c$t mai exacta a evenimentelor, faptelor, proceselor din aria cercetarii (pag 8)
2! un proces ce nu oera o imagine e$acta a evenimentelor, aptelor, enomenelor sau proceselor ce alcatuiesc aria cercetarii
"! un procedeu ce se aplica pt! a investiga un enomen sau eveniment ara a tine cont de rezultatele investigatiilor anterioare
18) Metoda trebuie sa se deineasca prin urmatoarele caractere>
1! valabilitate, precizie, corectitudinea rationamentelor si procedurilor, adecvarea metodei la scopul precis, compatibilitate
cu teoria problemei (pag 8)
2! valabilitate, precizie, incorectitudinea rationamentelor si procedurilor, adecvarea metodei la scopul precis
"! valabilitate, corectitudinea rationamentelor si procedurilor, neadecvarea metodei la scopul precis, incompatibilitate cu
teoria problemei
10) %reptele sau operatiunile considerate esentiale ale metodei stiintiice sunt>
1! identificarea clara a problemei% formularea unei ipoteze, ce exprima o relatie ntre variabile% rationarea deductiva
necesara pentru a investiga implicatiile problemei si caracterul ei logic% culegerea de date pentru testarea empirica a
ipotezei% analiza cantitativa si calitativa a datelor% acceptarea, respingerea sau reformularea ipotezelor (pag 0)
2! identiicarea clara a problemei9 rationarea deductiva necesara pentru a investiga implicatiile problemei si caracterul ei
logic9 analiza cantitativa si calitativa a datelor9 acceptarea, respingerea sau reormularea ipotezelor
"! identiicarea clara a problemei9 ormularea unei ipoteze, ce e$prima o relatie )ntre variabile9 culegerea de date pentru
testarea empirica a ipotezei9 acceptarea, respingerea sau reormularea ipotezelor
20) %eoria politica are 2 ramiicatii principale > 1! filosofia politica (teoria normativa si teoria empirica (pag 0)
2! ilosoia politica si teoria probabilitatii "! teoria empirica si ilosoia istorica
21)1ilosoia politica sau 4teoria normativa5 are preocupari > 1! axiologice, analitice, istorice si speculative (pag 0)
2! a$iologice, matematice, istorice, statistice si speculative "! a$iologice, practice, speciale, analitice, istorice
22) ;iicultatile principale )n ormularea ipotezelor obisnuite sunt>
1! absenta cunoasterii unui cadru teoretic% imposibilitatea de a utiliza cu abilitate acest cadru% absenta unei tehnici de
cercetare care sa duca la o exprimare corecta a ipotezelor (pag 10)
2! absenta cunoasterii unui cadru teoretic9 posibilitatea de a utiliza cu abilitate acest cadru9 e$istenta unei te/nici de cercetare
care sa duca la o e$primare corecta a ipotezelor
"! absenta cunoasterii unui cadru teoretic9 imposibilitatea de a utiliza cu abilitate acest cadru9 prezenta unei te/nici de
cercetare care sa nu duca la o e$primare corecta a ipotezelor
2") 6naliza poate include>
1! masuratori, e$plicatii si anticipari si veriicarea datelor prin metode e$perimentale si laborator
2! masuratori, explicatii si anticipari (pag 11)
"! masuratori, e$plicatii si anticipari si olosirea datelor printr#o varietate de te/nici statistice dar nu si dezvoltarea unor
modele matematice soisticate
2&) @n proiect de cercetare include de regula>
1! o prezentare a problemei de cercetat% definitiile operationale ale conceptelor importante% felurile si izvoarele de date si
cum au fost obtinute% metodele de analiza a datelor ce urmeaza a fi folosite la testarea ipotezelor (pag 12)
2! o prezentare a problemei de cercetat9 deinitiile operationale ale conceptelor importante9 metodele de analiza a datelor ce
urmeaza a i olosite la testarea ipotezelor
"! o prezentare a problemei de cercetat9 deinitiile operationale ale conceptelor importante9 elurile si izvoarele de date si cum
au ost obtinute!
2*) Pentru a evita insuicientele constatate )n e$primarea scrisa, o )ntelegere necorespunzatoare sau deinirea
)ncorecta a subiectului este important>
1! sa se nteleaga ceea ce se cere n formularea subiectului% sa se reflecteze la oportunitatea unei luari de pozitie
personala% sa se stabileasca, printr-o ncadrare corespunzatoare, limitele subiectului abordat (pag 1")
2! sa se )nteleaga ceea ce se cere )n ormularea subiectului9 sa se relecteze la inoportunitatea unei luari de pozitie personala9
sa se stabileasca, printr#o )ncadrare corespunzatoare, limitele subiectului abordat!
"! sa se )nteleaga ceea ce se cere )n ormularea subiectului9 sa se relecteze la oportunitatea unei luari de pozitie personala9 sa
nu stabileasca limitele subiectului abordat!
2+) ;iicultati ce apar )n unele cazuri c3nd cel care concepe o lucrare vrea sa se raporteze la subiect>
1! trebuie sa se comporte ca un observator exterior sau sa analizeze si sa explice notiunile si mecanismele n maniera cea
mai obiectiva&subiectiva cu putinta (pag 1&)
2! interesul de a interpreta datele, ais3ndu#si preerintele, avans3nd doar propria opinie
"! (udecata realului (abordarea :obiectiva5) ara a a(unge la (udecata de valoare (abordarea :subiectiva5)
2.) Jerbele necesare pentru a#l inorma pe cel ce scrie asupra strategiei ce trebuie adoptata> (pag. !"
1! a descrie, a defini, a compara, a demonstra, a studia, a expune, a explica, a aprecia, a critica, a discuta, a evalua
2! a descrie, a deini, a compara, a e$plica, a aprecia, a critica, a discuta, a evalua, a romaniza, a roda, a disimula, a diri(a
"! a descrie, a deini, a compara, a demonstra, a studia, a e$pune, a e$plica, a aprecia, a decapita, a recupera, a ricosa
28) Metode preconizate pt a evita unele capcane )n conditiile c3nd cercetatorul trebuie sa se situeze pe o pozitie
personala> (pag. !"
1! citirea cu atentie a enuntului caracterizat prin ormule ca :;upa parerea voastra5, :Credeti ca=5, :7stimati caA59
implicarea personala doar la s3rsitul e$punerii sau la concluzii!
2! citirea cu atentie a enuntului caracterizat prin formule ca 'Dupa parerea voastra(, ')redeti ca*(, '+stimati ca,(%
bazarea pe redactarea subiectului si, daca este nevoie, implicarea personala doar la sf$rsitul expunerii sau la concluzii "!
citirea cu atentie a enuntului caracterizat prin ormule ca :;upa parerea voastra5, :Credeti ca=5, :7stimati caA59 bazarea pe
redactarea subiectului si nu implicarea personala!
20) Capcane care trebuie evitate )n conditiile c3nd cercetatorul trebuie sa se situeze pe o pozitie personala
1! a pierde din vedere e$primarea pozitiei, atunci c3nd acest lucru este cerut )n mod e$pres9 a avea o contributie obiectiva, a#
si pune )n valoare opinia proprie )n conditiile )n care aceasta este ceruta
2! a pierde din vedere e$primarea pozitiei, atunci c3nd acest lucru este cerut )n mod e$pres9 a avea o contributie subiectiva, a
nu#si pune )n valoare opinia proprie )n conditiile )n care aceasta este ceruta
"! a pierde din vedere exprimarea pozitiei, atunci c$nd acest lucru este cerut n mod expres% a avea o contributie
subiectiva, a-si pune n valoare prea des opinia proprie n conditiile n care aceasta nu este ceruta (pag 1&)
"0) ,n procesul de cautare si organizare a ideilor trebuie parcurse doua stadii succesive>
1! cautarea aptelor, argumentelor sau parerilor, olosind doar cunostintele si inormatiile disponibile9 organizarea acestor
elemente ara un plan logic, clar si solid
2! cautarea faptelor, argumentelor sau parerilor, folosind toate cunostintele si informatiile disponibile% organizarea
acestor elemente dupa un plan logic, clar si solid (pag 1+)
"! cautarea aptelor, argumentelor sau parerilor, neolosind toate cunostintele si inormatiile disponibile9 organizarea acestor
elemente dupa un plan logic, clar si solid
"1) Metodele cele mai practice de cautare sunt>
1! metoda interogativa si metoda unghiurilor de abordare (pag 1+)
2! metoda ung/iurilor de abordare si metoda ipotezei nule "! metoda interogativa si metoda graologica
"2) 8 comunicare, pentru a i corecta, presupune>
1! o regrupare a noK! si conceptelor pe categorii omogene, ara alegerea unui plan )n unctie de raspunsul asteptat la
)ntrebarea pusa
2! o regrupare a notiunilor si conceptelor pe categorii neomogene9 ara alegerea unui plan )n unctie de raspunsul
asteptat la )ntrebarea pusa
"! o regrupare a notiunilor si conceptelor pe categorii omogene% alegerea unui plan n functie de raspunsul
asteptat la ntrebarea pusa (pag 1.)
"") Planul poate i>
1! cu caracter analitic, sa nu se spi(ine pe o opozitie sau o alternativa, ondat pe rationament!
2! cu caracter analitic, sa se spi(ine pe o opozitie sau o alternativa dar ondata pe un rationament!
"! cu caracter analitic, sa se spijine pe o opozitie sau o alternativa, fondat pe rationament (pag 1.)
"&) Pentru a elabora un plan reusit trebuie )ndeplinite unele conditii>
1! sa ie adaptat obiectivului urmarit si naturii subiectului cercetat9 nu trebuie sa aiba o structura argumentativa sau dialectica9
sa ie coerent )n ceea ce priveste imbinarea dintre partile sale si organizarea interna a iecarei secvente
2! sa fie adaptat obiectivului urmarit si naturii subiectului cercetat% trebuie sa aiba o structura argumentativa sau
dialectica% sa fie coerent n ceea ce priveste imbinarea dintre partile sale si organizarea interna a fiecarei secvente% sa fie
echilibrat (pag 1.)
"! sa ie adaptat obiectivului urmarit si naturii subiectului cercetat9 trebuie sa aiba o structura argumentativa sau dialectica9 sa
nu ie coerent )n ceea ce priveste imbinarea dintre partile sale si ara o organizare interna a iecarei secvente9 sa nu ie
ec/ilibrat
"*) ,n viziunea carui proesor trecerea )n revista a literaturii de specialitate nu constituie o operatie mecanica, de
)nsiruire cronologica a unor titluri de carti si a unor nume de autor>
1!@mberto 7co 2! -eptimiu )helcea (pag 20) "! C/ris Lart
"+) Care dintre autorii mentionati au realizat o lista cu imperativele trecerii )n revista a literaturii de specialitate de
care ar trebui sa tina cont toti cei ce se implica )ntr#un proiect de cercetare>
1! Septimiu C/elcea 2! Milles 1erreol "! )hris .art
".) 7liminati din lista imperativul care este )n plus )n cazul regulilor ce trebuie respectate de cei ce se implica )ntr#
un proiect de cercetare >
1! Sa identiicam si sa discutam studiile cele mai relevante )n legatura cu tema ce ne preocupa!
2! Sa includem c3t mai multe materiale moderne, de ultima ora
"! Sa acordam atentie detaliilor, cum ar i transcrierea numelor proprii
&! -a scriem incorect numele autorilor sau sa gresim datele bibliografice (pag! 20)
*! Sa incercam sa im rele$ivi, sa e$aminam bias#urile noastre si sa le claricam!
"8) Ce trebuie sa contina o isa bibliograica>
1! numele, prenumele si calitatea autorului, titlul publicatiei, editura, locul unde a fost publicata, anul, editia,
traducatorul, volumul, numarul de pagini (pag 21)
2! numele, prenumele si calitatea autorului, editura, locul unde a ost publicata, titlul publicatiei, anul, traducatorul, volumul,
editia, numarul de pagini
"! numele, prenumele si calitatea autorului, traducatorul, locul unde a ost publicata, titlul publicatiei, anul, editura, editia,
volumul, numarul de pagini
"0) Care autor considera ca notele olosesc pentru a> indica sursele citatelor9 a adauga alte indicatii bibliograice
despre un subiect discutat )n te$t9 a ace trimiteri e$terne si interne9 a introduce un citat de )ntarire a unui punct de vedere
e$primat )n te$t9 a da amploare airmatiilor din te$t9 a corecta unele airmatii din te$t9 a reda traducerea unui citat din te$t9 a
plati unele datorii (partea cu plata datoriilor de unde le#o i venit AAA)
1! Septimiu C/elcea 2! 6ndrei Marga "! /mberto +co (pag! "2)
&0) ?e/avioralismul este o miscare care pune accentul pe comportamentul observabil al agentilor politici )n >
1! in sociologie 2! in psi/ologie "! in stiintele politice (pag &)
&1) %e/nica de cercetare desemneazB un anumit instrument sau procedeu operator>
a!) de )nregistrare (recoltare) si interpretare a datelor, rezultate din cercetarea stiintiicB
b!) de interpretare a datelor care au ost adunate pe cale e$primentalB
c!) de recoltare si de testare a datelor adunate si diseminarea lor )n proiectul de cercetare
1! aNbNc 2! a#b (pag .) A "! bNc
&2) ;in punct de vedere etimologic, notiunea de 4metoda5 provine din termenul 4met/odos5 care )nseamnB 4calea5
sau 4drumul cunoasterii5 spre adevBr, care vine din limba> 1! latina 2! ranceza "! greaca (pag 8)
&") Metoda stiintiica are> 1! rigoare, universalitate si capacitatea de sistematizare (pag 0)
2! universalitate, comple$itate in e$punere, validitate, precizie, valabilitate!
"!comple$itate, valabilitate, lipsa de e$actitate
&&) 8 propozitie teoreticB bine stabilitB este numitB> 1! a$ioma 2! ipoteza "! lege (pag 0)
&*) %eoria politicB este un subdomeniu al stiintei politice, preocupat de>
1! studierea ideilor, e$plicarea si anticiparea comportamentului politic, veriicarea si sistematizarea datelor e$perimentale
2! studierea ideilor, valorilor si conceptelor politice, explicarea si anticiparea comportamentului politic (pag 0)
"! studierea valorilor si conceptelor politice, e$plicarea si anticiparea comportamentului politic, e$aminarea
comportamentului actorilor implicati )n campanii electorale
&+) 1aptele asamblate, ordonate si care au o relatie )ntre ele ormeazB o >
1! a$ioma 2! ipoteza "! teorie (pag 10)
&.) <egBtura necesarB dintre teorie si investigatia care duce la descoperirea si adBugarea altor cunostinte este>
1! legea 2! propozitia "! ipoteza (pag 10)
&8) Proiectele pentru testarea ipotezelor pot i> 1! e$ post actum (acto) si te/nice
2! experimentale sau ex post factum 0facto1 # pag 12 "! e$perimentale si matematice
&0) <a dispozitia cercetBtorului sunt si alte instrumente de lucru ca >
1! tabele, buletine analitice, bibliografii (pag 10)
2! tabele, cataloage, anuare, ziare si reviste, monitoare oiciale, procese verbale, opere de artB, monumente, antene tv
"! cataloage, bibliograii, calculatoare si mobila de birou
*0) Sursele de documentare considerate drept instrumentele de lucru uzuale sunt>
1! dictionarele, enciclopedii, atlase, gramatici (pag 10) 2! dictionare, atlase, cosmetice, te/nicB video si audio
"! dictionare, anuare, ziare, reviste, aise electorale, ortograii, cronologii, cronometre
*1) Cartea posedB un numBr international normalizat > 1 'SSC 2 2-34 (pag 20) " '?SC
*2) 5'nternational Standard ?ooH Cumber5 este compus din> 1! 12 cire separate in trei transe
2! opt cire separate in patru transe a c3te douB numere "! zece cifre separate n patru transe prin liniute de unire (pag 20)
*") Fevistele posedB> 1! 'SCS 2! 2--4 (pag 21) "! 'SSM
*&) ?ibliograia poate i divizatB )n> 1! general5 si specializat5 (pag 18)
2! generalB si acultativB "! generalB si optionalB
**) Sursele utilizate pentru documentare sunt divizate )n douB categorii> 1! surse primare si surse optionale
2! surse primare si surse inormative "! surse primare si surse secundare (pag 10)
*+) Sistemul de citare autor#data este cunoscut si sub numele>
1! sistemul 8$ord 2! sistemul .arvard (pag "0, "2) "! Sistemul clasic (autor-numar
C8MP<7%'8C
1) ,n viziunea unor autori :62"3A7/6 precis este primul instrument stiintiic5! (pag! *)
2) ,n politologie sau stiintele politice, 3+.A82O92-"/6 este o miscare care pune accentul pe comportamentul
observabil al agentilor politici! (pag! &)
") ;in punct de vedere "+:ODO6O;2), stiinta politica a completat analiza predominant (uridica, istorica si
descriptiva cu metodele si perspectivele stiintei be/avioriale moderne!(pag! +)
&) ()O4)+!:/6 D+) "+:ODO6O;2+ este un ansamblu de cunostinte si te/nici speciice procesului si
presupunerilor din domeniul cercetarii stiintiice dintr#o anumita disciplina! (pag! .0
*) %e/nica de cercetare desemneaza un anumit 24-:9/"+4: sau procedeu operator de )nregistrare (recoltare) si
interpretare a datelor, rezultate din cercetarea stiintiica! (pag! .)
+) %e/nica de cercetare este o operatie concreta de identiicare sau "A42!/6A9+ a datelor realitatii )n interesul
cunoasterii! (pag! .)
.) ;in punct de vedere etimologic, notiunea de metoda provine din termenul grecesc "+:.ODO- care )nseamna
calea sau drumul cunoasterii spre adevar! (pag! 8)
8) Metoda stiintiica are rigoare, /428+9-A62:A:+ si capacitatea de sistematizare, ce permite omului de stiinta
sa tina sub control e$igent )ntreg procesul de cunoastere! (pag! 0)
0) Metoda stiintiica este esentiala )n elaborarea unor generalizari +"!292)+ valabile pentru viata politica! (pag! 0)
10) Crearea unei baze de utilizare mai larga a stiintei politice se ace prin observatii prestiintiice, prin descriere si
masurare, cre3ndu#se totodata $%&'()*+%'+,+ de cercetare adecvate! (pag! 0)
11) ,n stiinta empirica, teoria se reera la un set de propozitii logic relationate, care statueaza relatii dintre
8A92A326+ )n scopul de a e$plica, de a prevedea sau ambele! (pag! 0)
12) 8 propozitie teoretica bine stabilita este numita 6+;+! (pag! 0)
1") %eoria politica este un ansamblu de g3ndire care aspira sa evalueze, sa e$plice si sa prevada F+4O"+4+6+
politice! (pag! 0)
1&) %eoria politica este un -/3DO"+42/ al stiintei politice, preocupat de studierea ideilor, valorilor si
conceptelor politice precum si de e$plicarea si anticiparea comportamentului politic! (pag! 0)
1*) 1aptele asamblate, ordonate si care au o relatie )ntre ele ormeaza o :+O92+! (pag! 10)
1+) 1iecare sens al teoriei permite ormularea unor noi 2!O:+<+! (pag! 10)
1.) <egatura necesara dintre teorie si investigatia care duce la descoperirea si adaugarea altor cunostinte este
2!O:+<A! (pag! 10)
18) ,n toate stiintele +"!292)+ printre care se numara istoria, stiintele politice, izvorul cunostintelor despre
realitate este observatia (directa sau indirecta)! (pag! 11)
10) Proiectele pentru testarea ipotezelor pot i e$perimentale sau += !O-: FA):O! (pag! 12)
20) Metoda ce se poate dovedi oarte utila )n evitarea unor probleme ale prezentarii proiectului de cercetare este
9+FO9"/6A9+A! (pag! 1")
21) ,n centrul procesului )O;42:28 se ala g3ndirea, care permite adunarea elementelor a caror prezenta este
indispensabila (daca apare inutila, e als) si ace posibila e$ploatarea lor! (pag! 1+)
22) 8 tema poate i studiata ac3nd apel la diverse criterii care constituie tot at3tea /4;.2/92 D+ A))+- care
)ncearca sa clariice mizele sau controversele! (pag! 1+)
2") <a dispozitia celor interesati ca cerceteze subiectul pe verticala sunt diverse A4/A9+ si repertorii realizate de
asociatiile proesionale, societatile de savanti, laboratoare sau institute! (pag! 10)
2&)<a dispozitia cercetatorului sunt si alte instrumente de lucru> tabelele, buletinele analitice, 32362O;9AF226+!
(pg!10)
2*) Sursele de documentare considerate drept instrumentele de lucru uzuale sunt> dictionarele, +4)2)6O!+D22,
atlase, gramatici! (pag! 10)
2+) ,n dictionare si enciclopedii se poate veriica +:2"O6O;2A, ortograia sau semniicatia unui cuv3nt, se
completeaza o nota biograica, se reace cronologia unui eveniment important! (pag! 10)
2.) 6lte surse de documentare sunt manualele de baza, lucrarile de inormare, gen "O4O;9AF22, studiu de caz,
opere scrise de :parintii ondatori5! (pag! 10)
28) Planul poate i liniar, bazat pe )mpartirea spatiului geograic sau )9O4O6O;2)! (pag! 18)
20) Comentariul trebuie sa satisaca anumite e$igente, care obliga la precautii "+:ODO6O;2)+! (pag! 22)
"0) 1isele elaborate trebuie atent -2-:+"A:2<A:+ conorm planului proiectului de cercetare si valoriicate
corespunzator de catre cercetatori! (pag! 21)
"1) Cartea poseda un numar international normalizat # 2-34, 'nternational Standard 3OOK 4/"3+9, compus din
zece cire separate )n patru transe prin liniute de unire! (pag! 20)
"2) Fevistele la r3ndul lor poseda 2--4, 24:+94A:2O4A6 -:A4DA9D -+92A6 4/"3+9! (pag! 21)
"") 'S?C si 'SSC # coduri de identiicare necesare )n cadrul procesului de )A:A6O;A9+ a cartilor si revistelor!
(pg!21)
"&) 1isa bibliograica trebuie sa ie completata corect, datele sa corespunda cu 9+A62:A:+A, deoarece aceste ise
vor constitui baza pentru redactarea bibliograiei inale! (pag! 21)
"*) 32362O;9AF2A poate i divizata )n generala si specializata! (pag! 18)
"+) Sursele utilizate pentru documentare sunt divizate )n doua categorii 2 surse primare si -+)/4DA9+! (pag! 10)
".) ,n procesul de redactare si inisare a unui proiect de )+9)+:A9+ trebuie respectate unele norme! (pag! 28)
"8) Sistemul autor#data este cunoscut si sub numele 5sistemul .A98A9D5! (pag! "0 sau "2)
"0) <ucrarea proesorului Septimiu C/elcea se intituleaza 4Cum sa redactam o lucrare de diploma, o teza de
doctorat, un articol stiintiic in domeniul stiintelor -O)2O/"A4+5! (pag! 28)
&0) <ucrarea trebuie sa ie alcatuita din 'ntroducere, continutul propriu#zis, concluzii, ane$eIglosar (optional),
32362O;9AF2+! (pag! 28)
&1) <iteratura consultata trebuie sa ie mentionata corect de catre cercetator, pentru a evita acuzatia de !6A;2A: si
a delimita parerile e$puse de punctul de vedere personal! (pag! 20)