COMERUL CU AMNUNTUL

5.1. ROLUL ECONOMIC sI FUNCIILE COMERULUI

CU AMNUNTULUI
Comertul cu amanuntul consta n a cumpara marfuri pentru a le revinde
consumatorilor finali, n general n cantitati mici, alaturi de satisfacerea unor servicii
pe care l 19319m129t e pot realiza nsasi comerciantii cu amanuntul, cum ar fi:
consulting, transportul marfurilor la domiciliul consumatorilor, asistenta sociala,
diverse servicii personale (frizerie, coafura,,..). Tendintele actuale fac ca activitatile de
comert cu amanuntul, ct si functiile lor sa devina mult mai comple!e. "innd seama
de aceste aspecte, se poate spune ca comertul cu amanuntul contine un ansam#lu de
activitati si de relatii organizate, desfasurate n si de unitati specializate, n scopul
aprovizionarii consumatorilor sau utilizatorilor finali.
$entru a asigura oferta de marfuri n cadrul pietei, ntreprinderile comerciale cu
amanuntul, indiferent de forma de proprietate, apartenenta, tipul, structura si marimea
acestora se aprovizioneaza cu marfuri de la comertul cu ridicata sau de la producatori
si apoi le vnd catre consumatori. %eci se reunesc trei procese n comertul cu
amanuntul:
aprovizionare & stocare & vnzare
'naliza rolului economic al comertului cu amanuntul tre#uie sa plece de la
ideea ca vnzarea cu amanuntul este indispensa#ila n viata economica a unei societati,
deoarece prin intermediul acesteia produsele sunt puse la dispozitia consumatorilor,
acolo unde sunt necesare.
'm aratat ca comertul cu amanuntul are trei functii importante: cumpara
(aprovizioneaza), stoc(eaza si vinde consumatorului final.
)unctia de aprovizionare, respectiv de cumparare a marfurilor pe care apoi le
stoc(eaza si le revinde, n asemenea situatie aceasta genereaza avanta*e incontesta#ile
pentru clientela, care nu tre#uie sa+si investeasca veniturile dect pentru ac(izitionarea
cantitatilor de produse strict necesare, ferindu+se de gri*a unor cantitati de produse care
i+ar depasi consumul curent. ' doua functie a comertului cu amanuntul are n vedere
asigurarii prezentei unitatilor comertului cu amanuntul n toate zonele, localitatile si
punctele populate. ,mniprezenta consumului cu amanuntul are n vedere att comertul
realizat de marile magazine universale ct si micile magazine din cartiere si din unele
sate izolate sau ca#ane din munti, ct si diferite forme realizate prin intermediul
comertului mo#il sau prin corespondenta. , alta functie a comertului cu amanuntul o
constituie asigurarea unui sortiment foarte larg si comple! de produse realizate de
producatori industriali si agricoli.
-n directa legatura cu aceasta functie are n vedere posi#ilitatile teoretice de a se
aproviziona de la toti producatorii sau de la toate ntreprinderile comerciale cu
ridicata, inclusiv cele cu activitati de import, iar pe de alta parte utilizarea suprafetelor
comerciale proprii.
5.. TI!OLO"IA COMERULUI CU AMNUNTUL
%at fiind faptul ca n comertul cu amanuntul se ntlnesc o mare varietate de
marfuri, cu diversi consumatori si diverse te(nologii comerciale, structura prezinta o
tipologie comple!a si variate forme de comercializare, din care amintim cteva mai
importante:
Co#ert$% a%i#entar + are ca o#iect vnzarea marfurilor a caror cerere este
curenta si relativ constanta n timp. 'ceste produse sunt altera#ile sau implica
e!istenta unor termene de garantie. Comercializarea acestor produse se caracterizeaza
prin:
e!istenta unor unitati relativ mari n imediata apropiere a punctelor de
consum.
desfacerea pe lnga sortimentul general de marfuri alimentare n stare
naturala si a unor marfuri complementare prelucrate industrial.
A%i#entatia p$&%ica + m#ina procesul de productie cu cel de vnzare catre
consumatorul final. $rocesul de productie consta n transformarea unor materii prime
alimentare n preparate culinare sau de cofetarie. $ot fi ntlnite procese de productie
artizanale, similare cu cele din gospodaria casnica, ct si procese industriale. -n al
doilea rnd se desfasoara o intensa activitate comerciala n care se vnd preparate de
#ucatarie si cofetarie ntocmai ca n comertul cu amanuntul.
'ctivitatea din acest domeniu este determinata n mare masura si de activitatea
de prestari servicii legata de vnzarea produselor semipreparate + preparate sau
#auturi, n vederea consumului pe loc a acestora. Totodata tre#uie remarcate si
serviciile de asigurare a confortului, a mediului am#iant, de pregatire a mesei.
Comertul prin alimentatia pu#lica detine aproape 2./ din ntreg comertul cu
amanuntul
Co#ert$% c$ #ar'$ri nea%i#entare si in($stria%e + )actori de influenta a
procesului de comercializare a produselor nealimentare au generat sisteme distincte de
organizare a comertului, pe grupe de marfuri, n functie de cerintele populatiei,
proprietati merceologice, n acest sens s+a structurat acest comert pe su#ramuri cum
sunt: comertul cu te!tile, comertul cu ncaltaminte, comertul cu produse metalo+
c(imice, articole elastice, electronice si mo#ila.
5.). *TRUCTURA FORMELOR +E ,-N.ARE
UTILI.ATE /N COMERUL CU AMNUNTUL
A. Co#ert$% sta&i% este desfasurat n doua moduri
1. prin intermediul unitatilor clasice de desfacere si,
2. prin automate.
1. Comertul sta#il desfasurat prin intermediul unitatilor clasice
vnzarea clasica prin magazine este cea mai vec(e forma de vnzare si
are urmatoarele caracteristici:
se poate utiliza n vnzarea oricarui tip de produs0
se pot utiliza o mare varietate de posi#ilitati de materializare +
piete, puncte comerciale, magazine0
vnzatorul este elementul esential al actului de vnzare, n
primul rnd prin cunoasterea tuturor caracteristicilor produselor
si prin argumentari si demonstratii l poate determina pe
consumator sa+1 cumpere.
vnzarea prin sistemul liber-service-lui are urmatoarele caracteristici:
a#senta vnzatorului, clientul putnd sa se miste printre
produse fara nici o ngradire0
produsele sunt #ine individualizate si prezentate.
n acest sistem se pot vinde de la produse alimentare
(autoservice) pna la produse industriale + autoturisme.
supermagazine + unitati cu suprafata de pna la 2.1.. m
2
care asigura un
sortiment larg de produse, ndeose#i de produse alimentare si industriale0
hipermagazinele + unitati cu o suprafata de pna la 1..... m
2
pentru
comercializarea produselor alimentare si industriale de diferite
sortimente si de la firme de productie specializate0
magazine discount + unitati comerciale cu o larga varietate de produse
nealimentare la preturi inferioare celor de pe piata0
drugstore + create initial pentru comercializarea produselor
farmaceutice, n prezent se vnd produse de papetarie, ziare, reviste,
tigari si produse de tutun, discuri, parfumerie si c(iar m#racaminte. 2unt
organizate n stil #azar, iar la noi a aparut stilul #outi3ue0
cargouri + unitati comerciale cu mari suprafete n care, n cea mai mare
parte, se vnd produse de folosinta ndelungata: mo#ila, aparate
electrocasnice s.a.
2. Comertul sta#il, realizat prin intermediul retelei de automate .
4nzarea cu amanuntul se face prin automate cu rol de completare n
activitatea generala + gari, aeroporturi... -n acest comert se ofera un
sortiment de marfa foarte restrns, de stricta necesitate + tigari, cafea,
unele produse alimentare. -n procesul de comercializare sunt utilizate
te(nologii automate, nefiind nevoie de vnzator, ci numai de un colector
de #ani si de un alimentator de produse.
0. Co#ert$% #o&i% care este organizat n mai multe variante:
deplasarea itineranta, pe distante mici a unor vnzatori, care ofera un
sortiment restrns de produse, c(iar un singur articol + tigari, racoritoare
etc0 gruparea unor unitati mo#ile de diferite specializari ce au un program
cotidian prezentnd marfa la vedere, n calea trecatorilor. $rezinta n
general un sortiment restrns, de la sortimentele n stare proaspata, la
articole de noutate.
organizarea unui comert mobil itinerant, realizat cu a*utorul unor
mi*loace de transport speciale, #ine adaptate si amena*ate, avnd
programe sta#ile de deplasare, cu orare de functionare pentru flecare
zona sau localitate. 'cest mod de comert este utilizat n general n
localitatile izolate si se asigura comercializarea n primul rnd a
produselor de stricta necesitate (pine, lapte, legume etc.).
C. Co#ert$% 'ara #a1azine + reprezinta un sistem de vnzari n cadrul carora
se apeleaza la practici comerciale prin care se pun la dispozitia cumparatorilor marfuri
de care au nevoie, fara a necesita prezenta acestora n magazin sau n punctele de
vnzare.
vnzarea la domiciliu + acest comert are n vedere o vizitare sistematica
a tuturor locatarilor unui imo#il de locuinte, a unei strazi sau a unui
cartier, d o#icei se comercializeaza articole vestimentare, produse
cosmetice sau diverse aparate si ustensile de #ucatarie0
vnzarea prin corespondenta si pe #aza de catalog + care poate fi
realizata de ntreprinderi specializate n comert prin corespondenta, de
sectii specializate n comert prin corespondenta, de sectii specializate a
unor magazine mari si c(iar de ntreprinderi producatoare. -n tarile
civilizate, vnzarile prin corespondenta si n general pe #aza de catalog
determina formele de vnzare fara magazine. 'vanta*ele care deriva din
acest tip de comert sunt cresterea numarului de cumparatori pe #aza de
catalog si nivelul mult mai scazut al costurilor de logistica.
%ezavanta*ele constau n necesitatea ela#orarii fiselor pe #eneficiari,
serviciile furnizate depind de calitatea altor prestari de servicii0
vnzarea electronica + acest tip de vnzare face apel la diferite te(nici
moderne, cum sunt: tele!uri, telefon si televiziune, inclusiv magistrale
informationale prin 5nternet.
vnzarea directa prin pu#licitatea n televiziune, prin folosirea
spotului pu#licitar, practicata de firme specializate. 'cest tip
de vnzari are conditii favora#ile de e!tindere, n special prin
e!tinderea televiziunii prin ca#lu. Comanda poate fi facuta la
orice ora din zi sau din noapte0 ca inconvenient se poate
constata ca din momentul comenzii pna la onorarea ei dureaza
destul de mult, c(iar luni de zile0
vnzarea prin videote!t + se are n vedere o cola#orare
lucrativa cu televiziunea, n scopul asigurarii unui canal
disponi#il pentru comunicatii vnzator+client, pe #aza de
a#onament. 'cest tip de comert, pe lnga ca este foarte
complicat si costurile sunt ridicate pentru clienti, face ca
penetrarea lui sa fie destul de greoaie.
vnzarea prin televiziune ca#lata, prin comert de tip 6home
video shoping6. 5n acest tip de comert, telespectatorul si poate
alege produsele dintr+o gama foarte larga de produse printr+un
telefon, plata produsului facndu+se prin cartile sale de credit.
5.2. TEN+INE /N E,OLUIA COMERULUI CU
AMNUNTUL
A. Co#ert$% sta&i%
$erfectionarea viitoare a comertului cu amanuntul va avea n vedere n primul
rnd perfectionarea manageriala privind perfectionarile de orientare si conducere a
activitatii comerciale prin concentrarea conducerii activitatii, scaderea numarului de
unitati, cresterea masiva a suprafetei magazinelor, crearea si dezvoltarea noilor tipuri
de vnzari.
1. Concentrarea activitatii comerciale tre#uie avuta n vedere su# aspectul
gradului de independenta ct si conducerea cu diferite unitati gestionate de
aceiasi firma.
2. Crearea de noi sisteme de distributie prin crearea de noi tipuri de magazine
n genul e!pozitiilor cu vnzare, magazine de uzina, magazine antrepozit.
3. Cresterea sensibila a magazinelor prin nfiintarea de supermar7eturi la
periferia oraselor, magazine cu suprafete de zeci de mii de metrii patrati
unde se vor com#ina aproape toate tipurile de vnzari cu amanuntul. 8le vor
deveni centre de atractie a populatiei.
9. Vnzarea practica si rapida n care se foloseste metoda transformarii
magazinelor n sali de e!pozitie, unde prezentarea produselor va fi unitara,
cumparaturile vor fi am#alate si vor astepta cumparatorii n zona de predare
dupa ce produsul a fost ac(itat ntr+un mod comod si placut.
0. Co#ert$% #o&i%
$rimul si cel mai important scop al acestui tip de comert va fi asigurarea n
continuare a zonelor izolate, si a centrelor turistice, n acest sens se va trece la
realizarea marfurilor pe #aza unui program, n concordanta cu itinerarul sta#ilit su#
aspectul orelor de oprire si a timpului de stationare. 8!tinderea sortimentelor si la
grupa de produse nealimentare.
C. Co#ert$% 'ara #a1azine
4nzarea pe #aza de catalog cunoaste de*a o e!plozie comerciala, n toata 8uropa
comenzile putnd fi facute prin vnzarea electronica, la care orarul magazinului este
practic non+stop. 2u# aspectul te(nologiilor comerciale, tendinta respectiva va fi
favorizata de revolutionarea mi*loacelor de comunicatii, scaderea costului de transport.
2e preconizeaza sa se produca de asemenea organizarea si conducerea comertului cu
amanuntul prin internationalizarea lui.