DETERMINAREA LUNGIMI UNUI CORP

Masurarea unei lungimi se realizeaza cu ajutorul unui instrument de masura alegand un procedeu
de masurare si o unitate de masura. Unitatea de masura pentru lungime in S.I. este metrul.
[L]
si=
m.
Rezultatul unei masurari nu reprezinta valoare exacta a lungimii masurate.
Valoarea medii a lungimii masurate (L) se determina facand media aritmetica a valorilor obtinute
prin masurari repetate ale lungimii respective, find cu atat mai apropiata cu cat numarul de
masuri este mai mare. Diferenta dintre valoarea reala (practic valoarea medie L. a lungimii) si
valoare obtinuta printr-o masurare oarecare (L
1
) se numeste eroare. L
1 =
| L - L
1
|
Aceste erori numite erori de determinare pot fi cauzate de : aproximarea rezultatului masurari;
aplicarea unei formule de calcul etc. . Vloarea lungimii determinate ( L) se afla intre : L- L si
L + L, unde L este eroarea medie si se noteaza : L = L +_ L.

DETERMINAREA ARILOR SUPRAFETELOR PLANE CU FORMA
NEREGULATA

Aria unei suprafete este o marime fizica. Unitatea de masura pentru arie in S.I. este metru patrat (
m
2
) : [S]
s.i.
= m
2
.

DETERMINAREA ARILOR SUPRAFETELOR PLANE CU FORMA
REGULATA
Aria suprafetelor cu forma regultata se determina aplincand formula geometrica pentru arie dupa
ce au fost masurate dimensiunile necesare
Figura geometrica Dimensiunile ce trebuie
masurate
Formulaariei
dreptunghi L - lungimea
l - latimea
S= L . l
triunghi l = lungimea laturi
h = intaltimea corespunzatoare
S= L . h/2

paralelogram L = lungimea laturii
h = intaltimea
S = L . h

Cercul R = raza S = r
2 ;

3,14

DETERMINAREA VOLUMULUI UNUI CORP

Pentru a masura volumul unui corp lichid se folosesc vase gradate. Volumul unui corp solid cu
forma neregulata se determina scufundandu-l intr-un lichid pus intr-un vas gradat, volumul sau
find egal cu volumul luchidului dezlocuit de corp. Volumul unui corp cu forma geometrica
regulata se determina aplicand formula geometrica pentru volum, dupa ce au fost determinate
dimensiunile necesare.

Corpul geometric Dimensiunile ce trebuie
masurate
Formula volumului
Paralelipiped Lungimea l-latimea ,h-
inaltimea
Volumul=L.l.h
Cub L lungimea laturii V=l.l.l=l
3
Cilindru r-raza ,h-inaltimea V=.r
2
.h
Sfera r-raza V=.r
3
.h/3

Determinarea duratelor
Instrumentul de masura pentru durata este ceasornicul.
Unitatea de masura pentru durata in S.I este secunda:









MISCARE SI REPAUS
Corpul de referinta (Reperul) este corpul considerat fix fata de care se determina pozitia corpului studiat
.Sistemul de referinta (S.R.) este ansamblul format din corpul de referinta ,rigla pentru determinarea
pozitiei corpului studiat si ceasornicul pentru indicarea timpului.Un corp este in miscare fata de un S.R
daca isi schimba in fiecare moment,pozitia fata de S.R ales.
Un corp este in repaus fata de un S.R daca nu isi schimba pozitia fata de un S.R ales.
Un corp se afla in acelasi moemnt in miscare fata de un S.R si in repaus fata d eun alt S.R,spunem ca
miscarea si repausul sunt relative.
Mobilul este un model folosit pentru reprezentarea unui corp in miscare caruia ii neglijam
forma,dimensiunile si masa.
Traiectoria este curba obtinuta unind pozitiile succesive pe care le ocupa un mobil in timpul miscarii fata
de un S.R.



DISTANTA PARCURSA .DURATA MISCARII.VITEZA MEDIE
viteza medie (v
m
) este marimea fizica numeric egala cu raportul dintre distanta parcursa de mobil ( d)
si durata parcurgerii acestei distante ( t) de catre mobil.
Expresia matematica a vitezei medii :
Unitatea de masura a vitezei medii in S.I
un metru pe secunda este viteza unui mobil care parcurge distanta de un metru in timp de o secunda.

MISCAREA RECTILINIE UNIFORMA. MISCAREA RECTILINIE
VARIATA
Miscarea rectilinie este miscarea in care traictoria este o linie dreapta. Miscarea rectilinie uniforma
este miscarea rectinie in care viteza mobilului nu se modifica, v = constant ( este miscarea rectilinie in
care mobilul parcurge distante egale in intervale de timp egale ).
Legea miscarii rectilinie uniforme : "In miscarea rectilinie uniforma, distanta parcursa ( d ) de un mobil
este direct proportionala cu durata miscari ." Expresia matematica :
Graficul miscarii rectilinie uniforme este un segment de dreapta.
Miscarea rectilinie variata este miscarea rectilinie in care viteza mobilului se modifica in fiecare
moment.
INERTIA. MASA UNUI CORP.
Inertia este proprietatea generala a corpurilor. Inertia este proprietatea corpurilor de a se opune
schimbarii starii de repasu sau de miscare rectilinie uniforme. datorita inertiei corpurile se
comporta diferit la shimbarea starii de repasu sau de miscare rectilinie uniforma. Proprietatii de
inertie a unui corp li se asociaza marimea fizica numita masa. Cu cat inertia unui corp este mai
mare cu atat masa lui este mai mare. Unitatea de masura pentru masa in S.I. este kilogramul :
[m]
S.I.=kg
DETERMINAREA MASEI UNUI CORP.
Masurarea masei unui corp se face cu ajutorul unei balante si a maselor marcate. operatia prin
care se masoara masa unui corp se numeste cantarire. Masa corpului este egala cu suma maselor
etaloanelor aflate pe taler cand balanta este echilibrata. Pentru a obtine o valoare cat mai exacta a
masei unui corp se repeta cantarirea de mai multe ori. Valoarea exacta a masei crpului se afla in
intervalul (






DENSITATEA UNUI CORP. DETERMINAREA DENSITATII UNUI
CORP.
Densitatea ( q ) unui corp este marimea fizica egala cu raportul dintre masa corpului, m, si
volumul sau V. Expresia matematica este q=

. Unitatea de masura pentru densitate in S.I. este

kilogram pe metru cub. [q]
S.I,
=

.
Un kilogram / metru cub reprezinta denistatea unui cub cu masa de un kilogram si volumul de un
metru cub.
Masa unui corb a carei densitate q este cunoscuta se calculeaza cu relatia m = q . V; unde V este
volumul corpului.

INTERACTIUNEA. PROPRIETATE GENERALA A CORPURILOR.

Interactiunea este actiunea reciproca intre doua corpuri si se realizeaza fie pe contactul dintre ele,
fie de la distanta prin intermediul campului.
EFECTELE INTERCATIUNII CORPURILOR.
Fenomenele ce apar in urma interactiunii corpurilor poarta numele de efecte. Efectele
interactiunii corpurilor pot fi : dinamice si statice. Efectul dinamic al interactiunii corpurilor
consta in schimbarea starii de miscare a corpurilor ( modificarea valorii numerice a vitezei sau a
directiei de miscare a corpurilor ).
Efectul static al interactiunii corpurilor consta in deformarea acestora (elastica sau plastica). Un
corp se deformeaza elastica daca dupa incetarea interactiunii cu un alt corp revine la forma
initiala, si respectiv plastic daca nu revine la forma initiala.

FORTA - MASURA A INTERACTIUNII CORPURILOR. UNITATEA
DE MASURA PENTRU FORTA.
Forta F este o masura a interactiunii corpurilor. Unitatea de masura pentru forta in S.I. este
newtoonul (N). [F]
S.I.=
N
Pentru a descrie taria unei interactiuni se foloseste marimea fizica numita forta. Interactiuniile
dintre corpuri pot fi comparate prin efectele pe care le produc ( exemplu : alungirile diferite ale
elasticului ).
EXEMPLE DE FORTE. FORTA DEFORMATOARE.
Forta deformatoare F datorata interactiunii corpurilor suspendate cu pamantul este proportionala
cu masa corpurilor. Alungirea resortului este deci proportionala cu forta deformatoare.
Deformarea elastica a unui corp este proportionala cu forta deformatoare. Un caza particular de
deformare elastica a unui corp este intinderea. Alungirea unui corp ( ) este direct
proportionala cu forta deformatoare (F). F = k . , unde k este constanta elastica a corpului;
= l - l
0
; unde l este lungimea corpului deformat si l
0
este lungimea corpului nedeformat.


MASURAREA UNEI FORTE. DINAMOMETRUL.
Masurarea fortei se bazeaza pe efectul static pe care acesta il produce. Instumentrul de masura
petnru forta este dinamometrul. Piesa principala a dinamometrului este un resort ce se
deformeaza elastic.

GREUTATEA UNUI CORP. DIFERENTA INTRE MASA SI
GREUTATE.

Greutatea unui corp (G) este forta de atractie exercitata de pamant asupra corpului. Relatia dintre
masa (m) si greutate (G) a unui corp este : G = m . g unde g este acceleratia gravitationala, a
carei valoare este egala cu greutatea unitatii de masa si depinde de potizita ( departarea ) corpului
fata de centrul pamantului. (Exemplu : pentru tara noastra g este 9.8 N/kg ). Unitatea de masura
pentru greutate in S.I. [G]
S.I.
= N
Instrument de masura pentru greutate este dinamometrul.





MAGNETII. INTERACTIUNI MAGNETICE

Un corp care contine fier prin contact sau frecare, un magnet capata proprietati magnetice adica
se magnetizeaza. Magnetul atrage numai corpuri care contin fier. Magneti obtinuti in acest fel
sunt magneti artificiali. Corpurile din fier se magnetizeaza temporar, iar cele de otel se
magnetizeaza permanent. Prin incalzire magnetii isi pierd proprietatile magnetice. Zonele in care
proprietatile magnetice se manifesta cel mai puternic reprezinta polii magnetului. Orice magnet
are doi poli : polul nord si polul sud. Polii magnetici nu se pot separa. Doi magneti se atrag cu
poli de nume diferite si se resping cu poli de acelasi nume.

CAMPUL MAGNETIC.
Campul magnetic este regiunea din spatiu din jurul unui magnet in care se manifesta interactiuni
magnetice. Pamantul este un imens magnet, in jurul caruia exista campul magnetic terestru. Polul
nord magnetic al pamanului se afla in vecinatatea polului sud geografic.

CIRCUIT ELECTRIC SIMPLU. ELEMENTE DE CIRCUIT. SIMBOLURI
Ansamblul format din generatori electric, fire conductoare de legatura si receptori ( consumatori
) reprezinta un circuit electric. Generatorul electric ( bateria ) are rolul de a produce si a mentine
curent electric intr-un circuit. Firele conductoare fac legatura intre diferitele elemente ale unui
circuit. Receptorul ( exemple : becul, resoul , fierucl de calcalt ) este un dispozitiv care
functioneaza numai atunci cand este strabatut de curentul electric.

CURENTUL ELECTRIC. CONDUCTORI . IZOLATORI.
Intr-un circuit electric, un bec se aprinde cand prin circuit trece curecnt electric. Corpurile care
permint trecerea curentului electric sunt corpuri conductoare ( conductul ). Corpurile care nu
permit trecerea curentului electric se numesc corpuri izolatoare ( izolatori ).

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC
Efectele curentului electric sunt fenomene care apar la trecerea curentului electric printr-un circut
electric. Efectul termic al curentlui electric consta in incalzirea conductoarelor strabatute de
curent electric. Efectul magnetic al curentului electric consta in aparitia campului magnetic in
jurul conductoarelor parcurse de curentul electric. Firul subtire de cupru este un model de
siguranta fuzibila. Intr-un circuit electric, siguranta fuzubila protejeaza intalatiile electrice
impotriva scurtcircuitelor si a unor incalziri periculoase ale conductoarelor.

TENSIUNEA ELECTRICA . UNITATE DE MASURA.

Tensiunea electrica (U) intre doua puncte ale unui circuit este o marime fizica a carei unitate de
masura a sistemului international S.I. este voltul. [U]
S.I.
= V
Instrumentul de masura pentru tensiunea electrica este voltmetrul. Pentru a masura tensiunea
electrica intre doua puncte ale unui circuit se leaga voltmetru in paralel intre cele doua puncte.
Pentru ca un receptor legat la un generator sa functioneze normal trebuie ca tensiunea
generatorului sa fie egala cu tensiunea receptorului.

GRUPAREA BECURILOR IN SERIE SI IN PARALEL.
Intr-un circuit electric mai multe becuri pot fi legate in serie ( unul dupa altul ) si in parelel ( intre
aceleasi : ale circuitul ). Legarea becurilor in parelel este mai utilizata deoarece la legarea lor in
serie prin defectarea unui bec se intrerupe circuitul si, cu cat numarul becurilor este mai mare ele
lumineaza mai slab. Tensiunea electrica la bornele gruparii in serie a becurilor este egala cu
suma tensiunilor la bornele fiecarui bec. Tensiunea electrica la bornele gruparii in paralel a
becurilor este egala cu tensiunea la bornele fiecarui bec.
INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC
Intensitatea curentului electric (I) este o marime fizica ce caracterizeaza curentul electric ce
strabate un circuit, pe baza efectelor produse de acestea. Unitatea de masura pentru masurarea
curentului electric in S.I. este amperul [I]
S.I.
= A
Instrumentul de masura pentru intensitatea curentului electric este amperul care se leaga in
circuit in serie.
Intr-un circuit in care becurile sunt grupate in serie, intensitate curentului electric este aceasi in
orice punct al circuitului.
Intr-un circuit in care becurile sunt grupate in paralel, intensitatea curentului prin circuitul
principal este egala cu suma intensitatilor curentilor ce strabat conductorii legati in paralel.

















SURSE DE LUMINA
Sursele de lumina sunt corpurile care produc si raspandesc lumina. Corpurile luminate sunt
corpurile care primesc lumina de la sursele de lumina si imprasite in jurul lor o parte din lumina
primita.
PROPAGAREA LUMINII
Corpurile transparente permit trecerea luminii prin ele iar corpurile opace nu permit trecerea
luminii prin ele. Un fascicul de lumina reprezinta o parte din lumina provenita de la o sursa de
lumina. Intr-un mediu transparent si omogen (mediu care are aceleasi proprietati in toate
punctele lui ). Lumina se propaga in line dreapta. In vid si in aer lumina se propaga cu viteza de
300.000 de km/s. In alte medii viteza de propagare a luminii este mai mica. Directia de
propagare a luminii poate fi reprezentata printr-o raza de lumina.
PROPAGAREA LUMINI. REFLEXIA LUMINI.
La suprafata de separare dintre doua medii, lumina isi schimba directia de propagare,
introrcandu-se din mediul din care a venit, fenomen numit reflexia luminii. O suprafata plana,
lucioasa care refleta lumina reprezinta o oglinda plana. Imaginea unui obiect data de o oglinda
plana este virtuala, draepta, imaginea si obiectul find simetrice fata de oglinzi.

PROPAGAREA LUMINII. REFRACTIA LUMINII. LENTILE
Fenomenul de schimbare brusca a directiei de propagare a luminii la suprafata de separare dintre
doua medii transparente se numeste refractia luminii. Lentilele sunt alcatuite dintr-un mediu
transparent si omogen limitat de doua fete sferice sau de o fata sferica si una plana. Ele pot fi
convergente sau divergente .