Sie sind auf Seite 1von 5

GERIATRIE Curs I

Caracteristica ultimelor decenii ale secolului nostru, este cresterea numerica a populatiei
varstnice in structura populatiei, adica imbatranirea demografica, fenomen mai accentuat in
tarile dezvoltate economic, dar prezent si in tara noastra. Prognozele demografice apreciaza
ca si in continuare populatia varstnica va creste mai rapid decat cea nevarstnica.
In !"", #.$.%. a inclus problemele imbatranirii, printre primele cinci probleme de sanatate
ale lumii, alaturi de bolile de inima, cancer, %I&A si alcool. Iata de ce cunostintele de
gerontologie si de geriatrie sunt o necesitate.
Gerontologia, se defineste ca fiind stiinta proceselor de imbatranire, iar Geriatria, drept o
ramura a medicinii, care cerceteaza aspectele patologice ale imbatranirii.
Geriatria a devenit astfel o stiinta de sine statatoare, constand intr'o medicina interna a
varstei inaintate (capitole importante din cardiologie, psi)iatrie si neurologie reprezinta
substanta sa fundamentala*.
Cauzele (+ACT#RI* care e,plica fenomenul de imbatranire a populatiei sunt-
scaderea natalitatii, progresele medicinii precum si cresterea nivelului de trai, care impreuna
maresc rata de crestere numerica a populatiei varstnice, prin ameliorarea morbiditatii si
mortalitatii.
%e apreciaza ca denumirea de .persoane ale varstei a treia. este mai proprie decat aceea de
persoana in varsta (#.$.%.*, deoarece evoca sectorul populatiei care a depasit mi/locul vietii.
%pre deosebire de imbatranire care este un proces dinamic indiferent de varsta cronologica,
senescenta cuprinde ultima perioada a vietii. In cadrul acesteia se delimiteaza %enilitatea ,
care este o perioada finala, cu deteriorari biologice severe.
%enescenta nu este o boala, este un proces fiziologic, c)iar daca imbatranirea se asociaza de
regula, desi nu obligatoriu, cu imbolnavirile. &iversele modificari fiziologice par sa fie in
raport direct cu imbatranirea, dar multe persoane varstnice isi conserva capacitatile lor
functionale, cu toata degenerescenta organica aparenta. %e considera astazi ca prag al
batranetii varsta de 01 '02 de ani.
# caracteristica in procesul demografic al imbatranirii, este cresterea proportiei populatiei
feminine, cu deosebire in tarile industrializate, avand drept cauza principala
supramortalitatea masculina. &urata medie a vietii arata de/a, in unele tari dezvoltate,
diferente de " ' ! ani, in favoarea femeilor (feminizarea populatiei, dupa cum s'a spus*.
Prin cresterea populatiei varstnice, apar unele consecinte nedorite. Creste indicele de
dependenta economica, adica raportul dintre populatia inactiva si cea activa.
&in ansamblul populatiei varstnice, se pot reliefa unele grupe cu risc crescut-
persoanele foarte in varsta ("1 ' !1 de ani*,
varstnicii care traiesc singuri sau care nu au copii,
batranii cu afectiuni sau )andicapuri grave,
cupluri in varsta din care unul sau ambii sunt grav bolnavi,
femeile in varsta,
batranii care traiesc in institutii colective (camine de batrani, camine spital* etc.
%e apreciaza ca dupa 02 de ani (inceputul varstei a treia*, 213 dintre batrani au nevoie de
ingri/iri medicale, ambulatorii sau spitalicesti. In timp ce varstnicii reprezinta circa 23 din
totalul populatiei, ei consuma 213 din prestatiile medicale. Asistam de fapt la o geriatrizare
a medicinei.
# clasificare curenta a persoanelor in varsta distinge-
intre 02 ' 42 ani, trecerea spre batranete, sau perioada de varstnic5
intre 42 ' "2 (!1* de ani, perioada de batran5
peste "2 (!1* de ani, marea batranete sau perioada de longeviv.
In afara de aceasta clasificare cronologica, se foloseste si o clasificare medicala-
imbatranirea fiziologica, armonioasa, in care varsta cronologica se identifica cu varsta
biologica.
imbatranirea nefiziologica
Imbatranirea nefiziologica poate fi-
prematura, cand incepe de timpuriu5
accelerata, cand ritmul de imbatranire se accelereaza la un moment dat (dupa
pensionare, dupa decesuri in familie, dupa internari etc*.
Imbatranirea nefiziologica este deci o imbatranire patologica, dar aceasta nu inseamna ca
batranetea este o boala.
%e mai distinge si o imbatranire asincrona, pe un anumit aparat (cardiovascular, cerebral,
etc*.
6arstnicul, prin incetarea activitatii profesionale, mai ales cand aceasta este brusca, fara
pregatire, isi pierde sentimentul de utilitate sociala, prestigiul social, responsabilitatea, roluri
si statuturi in familie, uneori fenomenul fiind resimtit ca o adevarata drama, o moarte
sociala. %tresul devine nociv. %e descrie c)iar o patologie a retragerii, a pensionarii.
Daca se adauga "izolarea" se poate intelege dimensiunea problemei. in timp ce vechile
civilizatii apreciau si utilizau intelepciunea batranilor, societatea moderna priveste cu
neincredere utilitatea lor. Se dezvolta o cultura a tineretii si adolescentei, in care batranul
isi gaseste din ce in ce mai greu locul. In concluzie, societatea moderna genereaza
batranete, dar tinde sa o respinga si o izoleaza.
Patologia batranului este diferita de a adultului. Pentru a a/uta populatia varstnica, trebuiesc
cunoscute bine modificarile fiziologice care apar la varstnic-
perceptiile sunt in regresie la batrani (auzul, vederea dar si gustul, mirosul*.
senzatiile dureroase si termice diminua. (Adesea la batrani apare infarcte miocardice,
ulcere perforate sau c)iar fracturi, fara durere.*
$odificarile psi)ice ca apatia, depresia, teama de spitalizare, confuzia, sunt obisnuite.
Ele pot masca o suferinta somatica, organica.
Incontinenta urinara sau de materii fecale. Acestea pot insoti unele boli acute sau
iatrogene (medicamentoase*.
Modificarile de imbatranire apar mai ales in sistemele cardiovascular, respirator si
locomotor. Intre anumite limite, modificarile apartin unei imbatraniri normale.
Aceste modificari sunt-
scaderea acuitatii vizuale si auditive,
slabirea vocii,
scaderea fortei musculare,
diminuarea somnului,
constipatia,
modificarea pielii si fenerelor etc.
6aloarea tensiunii arteriale creste cu varsta. Astfel valori de 01 mm pentru ma,ima
si !2 pentru minima pot fi considerate normale la batrani. In practica se considera
)ipertensiunea arteriala orice depasire a valorilor de 718!1 mm 9g.
Glicemia depaseste valorile considerate normale la adult. 6alori de :1 mg3 si c)iar
pana la 21 mg pot fi considerate fiziologice la batrani.
Colesteroemia depaseste frecvent valorile normale.
6iteza de sedimentare a )ematiilor atinge un ma,imum in al 6'lea si al 6I'lea
deceniu, a/ungand c)iar 2 mm la ora la 41 de ani.
;reea, acidul uric si creatinina au volori superioare normalului adultului,
sideremia si proteinemia au valori mai scazute decat valorile adultului.
Polipatologia este regula, iar tablourile atipice sunt foarte frecvente.
#.$.%., defineste starea de sanatate ca .o stare completa de bine, fizic, mintal si social.. <a
batrani, capacitatile fizice regreseaza, are loc o deteriorare intelectuala si o dezanga/are
sociala cu marginalizare. Totusi batranetea nu trebuie privita ca o boala. &e altfel, raportarea
la normal se face de obicei luand ca referinta normalul adultului, fapt care nu corespunde
realitatii.
Practica confrunta cadrele medicale mai ales cu bolnavi varstnici. &e aici decurge
necesitatea cunoasterii modificarilor principalelor functii, induse de batranete.
&eclinul aptitudinilor psi)omotorii, incepe de la varsta de =2 ' :2 de ani. Totusi posibilitatile
intelectuale, se prelungesc uneori mult peste 41 de ani. Uzura organelor este inegala.
$odificarilor de varsta suferite de diferitele organe si sisteme li se adauga unele evenimente
care intervin in e,istenta varstnicului- retragerea din activitate, imbolnaviri diferite, plecarea
copiilor, decesul partenerului, disparitia vec)ilor prietenii etc
Cele mai frecvente boli care apar la batrani sunt-
cardiopatii aterosclerotice isc)emice,
)ipertensiunea arteriala,
tulburarile de ritm si conducere,
arterita cu celule gigante,
anemia pernicioasa,
leucemia limfatica cronica,
diverticuloza digestiva,
)ernia )iatala,
isc)emiile digestive,
diabetul za)arat,
mi,edemul,
tireoto,icoza,
ateroscleroza cerebrala,
boala Par>inson,
dementele,
depresiile, starile confuzionale,
glaucomul si cataracta,
osteoporoza si fractura capului femural
poliartrozele si guta
cancerul cutanat etc.
In psi)ologia senescentei, involutia este inegala, cu diferente individuale. In procesul de
imbatranire, apar frecvent-
depresia,
an,ietatea,
instabilitatea emotionala,
ideile de persecutie,
logoreea,
insomnia cu fragmentarea somnului noaptea,
somnolenta diurna intermitenta.
%cade spontaneitatea gandirii cu inertii si stereotipuri, dar se conserva si c)iar cresc
functiile de sinteza, generalizare si sc)ematizare
<imba/ul reflecta dificultatile gandirii- %cade flu,ul verbal, apare lentoarea ritmului si
a vocabularului.
Afectivitatea este compromisa adeseori. Comportamentul este emotional, apare
irascibilitate si labilitate emotionala.