Razboiul din Vietnam

Conflictul: Razboiul Rece

Combatanti: forele anti-comuniste: Vietnamul de Sud, S.U.A., Coreea de Sud,
Australia, Noua Zeeland, Taiwan, ili!ine, Re!ublica "#mer, Tailanda, Re$atul %aosului
: forele comuniste: Vietnamul de Nord, Re!ublica &o!ular C#inez, Viet
Con$, "#merii Ro'ii, &at#et %ao, Coreea de Nord, U.R.S.S.
(eznodm)nt: Victoria for*elor comuniste +n Vietnam 'i %aos 'i a "#merilor Ro'ii +n
Cambod$ia, retra$erea for*elor americane din Vietnam.
Razboiul din Vietnam s-a soldat cu cateva milioane de morti (marea majoritate
vietnamezi), pagube materiale, dezastre ecologice, cu alte sute de mii
de vieti distruse si cu a!aritia unei noi maladii in mentalul colecti,: sindromul ,ietnamez.
Razboiul din Vietnam a fost cel mai uci$ator razboi cald din !erioada razboiului rece.
Razboiul care a adus Vietnamului inde!endenta si unitate sub un $u,ern comunist, !oate fi
im!artit in doua e!isoade:
&rimul e!isod, cunoscuta si ca -razboiul din .ndoc#ina/, a durat din 0123 !ana in
0142 si a marcat sfarsitul dominatiei franceze in Vietnam 5di,izat in Vietnamul de Sud si
Vietnamul de Nord67
Al doilea e!isod, din 0148 !ana in 0184, a insemnat infran$erea re$imului
anticomunist din Vietnamul de Sud 5s!ri9init de inter,entia directa a SUA6 de catre lu!tatorii
din rontul National de :liberare si din Vietnamul de Nord.
Dupa esecul americanilor de a-l elimina pe Castro, acestia aveau de refacut imaginea
citadelei democratiei mondiale. ;lastina ,ietnameza a fost aleasa ca scena !e care
comunismul asiatic trebuia sa fie su!us unei infran$eri s!ectaculoase.
rincipiul dominoului
&entru a im!iedica e<tinderea comunistilor de la Nord s!re Sud, in 0144 SUA au solicitat
crearea re!ublicii Vietnamului de Sud sub conducerea lui N$o (in# (iem. Americanii
incercasera din 0132, !rin bombardamente continue si masi,e, sa im!iedice toate acti,itatile
de !roductie din Vietnamul de Nord, !recum si orice !osibilitate de a9utor !entru tru!ele
,ietcon$. .n tot acest tim!, nord=,ietnamezii si ,ietcon$ul au !rimit continuu arme si s!ri9in
economic din !artea Uniunii So,ietice si a C#inei comuniste.
Tru!ele ,ietcon$ erau de sa!te ori mai !utin numeroase decat tru!ele lui (iem > ec#i!ate si
antrenate de americani > insa dis!uneau de atuuri im!ortante: ardoarea lor re,olutionara si
nationalista, e<!erienta lor in lu!tele de $#erila, a9utorul !e care=l !rimeau din !artea
!o!ulatiei satelor si s!ri9inul Nordului care furniza arme si combatanti, diri9ati !e un drum care
trecea !rin %aosul si Cambod$ia ,ecine, !rin asa numita -!oteca ?o S#i ;in/.
.n au$ust 0132 a a,ut loc -incidentul din $olful Ton@in/: o na,a de razboi americana, ;addo<,
a fost mitraliata de ,ase de !atrulare nord=,ietnameze. ;omentul ince!erii celui mai
contro,ersat razboi din istoria Americii nu a fost fi<at !rintr=o declaratie oficiala de razboi, ci
de o rezolutie a Con$resului american care !reciza ca !"tatele #nite considera ca
mentinerea pacii si a securitatii internationale in $sia de "ud-%st sunt esentiale pentru
interesele lor nationale si pentru pacea lumii&.
%secul american
(u!a ce a ordonat raiduri de bombardament, Ao#nson, !resedintele SUA, a cerut
Con$resului mana libera !entru a actiona. A!robarea forului le$islati, a fost c,asiunanima.
Urmarea a fost declansarea bombardamentelor sistematice asu!ra Vietnamului de Nord si, la
1 februarie 0134, trimiterea in sud a !uscasilor marini cu misiuni de lu!ta.
&entru infran$erea comunismului ,ietnamez, americanii au folosit un arsenal sofisticat din
cadrul caruia nu au li!sit armele cu na!alm, defoliante, bombele -anti=!ersonal/ si -bombele
cu aerosol/. Sutele de mii de ,ictime nu au reusit sa distru$a ,ointa de rezistenta a ?anoiului.
&uterea de la Sai$on se do,edea a fi coru!ta si instabila, iar situatia economica !recara a
Vietnamului de Sud a com!romis re$imul !ana la cote alarmante. Acuzatiile la adresa
!resedintelui Ao#nson, caruia i se re!rosa ca a !ierdut Vietnamul, au ince!ut sa de,ina tot
mai !uternice in societatea americana. 'n ()*+, in Vietnam, se gaseau peste ,--.--- de
soldati americani, iar avioanele #" $ir .orce lansasera mai multe bombe decat trupele
aliate in cel de-al doilea razboi mondial.
.n martie 018B, 0BC.CCC de militari nord=,ietnamezi au !atruns in Vietnamul de Sud. Tru!ele
americane si sud=,ietnameze au fost luate !rin sur!rindere. Nici bombardarea masi,a a
Vietnamului de Nord, inclusi, a ?anoiului si a !ortului ?aifon$, nu a mai !utut sc#imba soarta
razboiului. -Dfensi,a de Tet/ 5o sarbatoare din calendarul ,ietnamez6 a demonstrat $u,ernului
de la Eas#in$ton ca o ,ictorie in Vietnam ar im!lica an$a9amentul Statelor Unite intr=un
razboi total.
acea in onoare
Con,ins ca America nu ,a casti$a razboiul im!otri,a !artizanilor din 9un$la, Ni<on, noul
!resedinte american, si=a ince!ut mandatul reducand efecti,ele militare si intensificand
bombardamentele. Ni<on a !romis ca in urmatorii trei ani ,a obtine -o !ace in onoare/, dar
con,orbirile de !ace, demarate la &aris, bateau !asul !e loc. Razboiul din Vietnam a subliniat
si mai !uternic dezacordurile e<istente intre ranta si Statele Unite. (e Faulle a condamnat
razboiul si a insistat asu!ra fa!tului ca sin$ura cale de rezol,are a conflictului trebuie sa fie
dialo$ul. .n cele din urma, !rabusirea armatei sud=,ietnameze si ocu!area Sai$onului de
catre nord=,ietnamezi a !us ca!at razboiului. Nordul si Sudul au fost reunificate in Re!ublica
Socialista Vietnam.
Tru!ele Nordului ocu!asera de9a Sudul in momentul in care !acea era semnata la &aris, !e
un document ce consfiintea acce!tarea de catre SUA a conditiilor !use de Vietnamul de
Nord. Ni<on a afirmat ca a obtinut, in sfarsit, -!acea in onoare/. Dur Times, almana#ul
american al secolului, consemna fa!tul ca aceasta !ace -onorabila/ a fost obtinuta la sfarsitul
celui mai lun$ razboi !urtat ,reodata de americani, in urma unei infran$eri militare in fata unei
tari mici si ina!oiata din !unct de ,edere te#nolo$ic.
'mpotriva razboiului/
&rotestele im!otri,a inter,entiei americane s=a am!lificat in tim! in intrea$a lume, antrenand
forte de stan$a, social=democratiile euro!ene, unele se$mente ale lumii catolice si tarile
nealiniate. Cele mai mari !roteste im!otri,a razboiului au fost inre$istrate in SUA in s!ecial
du!a ce, !entru a !utea sustine efortul !resu!us de un razboi care se !relun$ea, a fost
reintrodusa recrutarea obli$atorie, si !ierderile de ,ieti in randurile cor!ului e<!editionar
american au ince!ut sa se acumuleze in mod dramatic. 'n noiembrie ()*0, 1orman
2orison s-a stropit cu benzina si, tinandu-si in brate fetita de un an, si-a dat foc c3iar in
fata ferestrelor biroului lui Robert 2c1amara, secretar de "tat la Departamentul
$pararii. &rotestele din interiorul SUA au a9uns la un moment dat sa scindeze societatea
americana, antrenata intr=o dezbatere !ro si contra, si a facut ca !resedintele %Gndon
H.Ao#nson sa ia decizia de a nu se mai !rezenta in ale$eri si de a ince!e tratati,ele de !ace
de la &aris.
America incearca si astazi sa=si ,indece ranile razboiului, se straduieste sa=l uite, dar multi
dintre cei care au fost im!licati direct in aceasta a,entura nu=si !ot afla linistea memoriei.
Constiinta colecti,a a Americii si constiintele indi,iduale ale multor americani a!eleaza inca
destul de frec,ent la lectia Vietnamului.
Un ,eteran de razboi, colonelul (a,id ?. ?ac@wort#, amintea, in sa!ta= manalul INewswee@-
ca Iunele dintre $reselile !e care le=am facut in Somalia sunt a!roa!e identice cu cele din
Vietnam: de!endenta e<cesi,a de !uterea de foc a armelor si de te#nolo$ie7 ne!utinta de a=l
intele$e !e inamic7 esecul o!eratiunilor ser,iciilor secrete si aro$anta liderilor razboiului, de la
cei aflati la Casa Alba si &enta$on !ana la $eneralii de !e cam!ul de lu!ta-. .n Vietnam s=au
!erindat, in anii razboiului, B,8 milioane de americani sub arme.
"indromul vietnamez
.n tim!ul razboiului, moralul militarilor an$a9ati in o!eratiunile -cauta si distru$e/ din 9un$la
,ietnameza a scazut in mod dramatic. Veteranii razboiului s=au intors cu traume !si#ice
se,ere, numite de s!ecialisti -sindromul ,ietnamez/. Traumele !si#ice !ro,ocate de razboi au
fost inre$istrate de catre Dr$anizatia ;ondiala a Sanatatii sub denumirea de -stare de stres
!osttraumatic/. (in randurile combatantilor americani, 02J au !rezentat tulburari !si#ice sau
reactii acute de lu!ta.
Ras!unsurile comune du!a e<!unerea la e,enimente traumatice includeau:
un sentiment neobisnuit de a fi !ro,ocat7 dificultati de a adormi sau de a mentine somnul7
cosmaruri sau flas#bac@=uri7 dificultati de concentrare a atentiei7 indiferenta in realizarea unor
obiecti,e7 e<!lozii de iritabilitate sau manie, !ierderea credintei reli$ioase si re,olta im!otri,a
di,initatii7 conflicte familiale si !rofesionale frec,ente7 oboseala neobisnuita, im!ietrire
emotionala7 an<ietate recurenta le$ata de si$uranta !ersonala7sentiment de sin$uratate7
tristete e<a$erata si de!resie7 sentimente de nea9utorare, de ,ino,atie si autocul!abilizare.