SI STEMUL ENDOCRI N UMAN

Prof. Irina Corina Barbu

Liceul Teoretic Spiru Haret Moinesti
Glosar

Clasificarea glandelor

Notiunea de glanda endocrina, hormon.Proprietatile hormonilor.

Hipofiza - structura, hormonii, functiile, disfunctiile

Tiroida , paratiroida- structura, hormonii, functiile, disfunctiile.

Epifiza , Timusul- structura, hormonii, functiile, disfunctiile

Suprarenalele - structura, hormonii, functiile, disfunctiile


Clasificarea Glandelor
Def. Glandele sunt formatiuni alcatuite din celule de un tip special, a caror
activitate principala este de a produce substante cu rol in desfasurarea unor
procese din organism.

In organizmul uman sun 3 tipuri de glande :
a ) Glande Exocrine -elimina in exterior produsul lor de secretie printr-un canal
glandular ,glande care pot fi clasificate la rndul lor n trei grupe:
Glandele apocrine - o parte din secreia corpului celulei se pierde n timpul
secreiei. Glandele apocrine sunt adesea invocate cnd se vorbete despre
glandele sudoripare apocrine, cu toate c se consider c glandele sudoripare
apocrine nu pot fi adevratele glande apocrine, deoarece ele nu folosesc
metoda apocrin de secreie.
Glandele holocrine - ntreaga celul se dezintegreaz cu scopul de a secreta
substanele sale (de exemplu glandele sebacee).
Glandele merocrine - celulele secret substanele proprii prin exocitoz (de
exemplu glandele mucoase i seroase). De asemenea numite i "ecrine".



Produsul secretat de o gland exocrin poate fi, de asemenea, inclus ntr-una din
urmtoarele trei categorii:
Glandele seroase - care secret un produs apos, de multe ori bogat n
proteine.





Glandele mucoase - care secret un produs vscos, bogat in carbohidrai (de
exemplu glicoproteine).




Glandele sebacee - care secret un produs de lipide.
Aceste glande sunt cunoscute i sub numele de
glande de ulei.

b ) Glande endocrine -sunt unitati functionale formate din
mai multe celule care pot secreta hormoni, localizate in
diferite regiuni ale corpului alcatuind sistemul endocrin.
c ) Glande Mixte glande ce au o functie dubla , secreta si
hormoni (activitate endocrina ) dar poseda si celule ce isi
elimina secretii prin canale scpeciale ( activitate exocrina )

Pancreasul
Ovarele
Testicule
Hormonii. Proprietatile
Def. Substan secretat de glandele endocrine sau de alte esuturi, care stimuleaz i
coordoneaz activitatea anumitor organe sau a ntregului organism

Poseda urmatoarele proprietati :
- Poseda functie specifica , selectiva , actionind pe anumite celule tinta.
- Actioneaza la distanta de locul secretiei .
- Actioneaza in cantitati mici (Un organism sanatos produce n 24 de ore 1.6 mg de insulina.)
- Se distrug repede si nu se depoziteaza in tesuturi , de acea se secreta Permanent!
- Sunt anumiti homoni care controleaza activitatea altor glande endocrine si secretia
altor hormoni , astfel de hormoni se numesc TROPI . Astfel de control se realizeaza in
baza unui mecanizm denumit feed-back (legaturi de control invers ).Feed-back-ul poate fi :
* negativ - cresterea sintezei unui hormon determina scaderea sintezei altui hormon ce
stimuleaza secretia primului . ( ex. Insulina Glucagonul )
*pozitiv - cresterea sintezei unui hormon determina cresterea sintezei altui hormon
(ex. Adenocorticotrop Aldosteronul )
Hipofiza ( glanda pituitara )
Regina glandelor
Hipofiza este o gland mica (500
mg), situat median la baza
creierului ntr-o cavitate a osului
sfenoid denumit aua
turceasc, posterior de chiasma
optica.
Are trei lobi: anterior, intermediar i posterior. Lobul anterior mpreun cu cel
intermediar alctuiesc Adenohipofiza, iar cel posterior Neurohipofiza.

Adehipofiza produce 7 hormoni: somatotropina (STH),prolactina (PRL )
tireotropina (TSH), adenocorticotropina (ACTH), folicolostimulator (FSH )
luteinizant( LH),melanocitostimulator (MSH) produs de lobul intermediar.
Neurohipofiza produce 2 hormoni : hormonul antidiuretic ( ADH ),
ocitocina .
Somatotropina ( STH )
Funcitia - Prin intermediul factorilor insulinici de cretere are aciune asupra
cartilajelor de cretere, anabolismului muscular i creterii celulare.
Disfunctia - HIPERSECRETIA (in copilarie si adolescenta ) duce la GIGANTIZM
(la maturitate si senilitate )duce la ACROMEGALIE
Hiposecretia duce la PITICIZM (nanism )
Sultan Kosen si He
Pingping. Primul are o
inaltime de 2,46 m, in
vreme ce cel de-al
doilea are doar 74 de
centimetri.
Prolactina (PRL )
Functia - Produce secreia la nivelul glandei mamare a 2 enzime: lactozosintetaza i 1-
alfalactalbumina . Functiile biologice ale prolactinei sint numeroase, dar cele mai importante
sint: activitatea lactogenica (declansarea secretiei lactate) si activitatea galactopoetica
(mentinerea productiei de lapte). La femei nivelul sanguin al prolactinei creste incepind cu
perioada de pubertate (o data cu cresterea secretiei de estrogeni) si scade dupa menopauza (o
data cu scaderea nivelului de estrogeni).
Hiperfunctia Atunci cand secretia acesteia este in exces, adica depaseste valorile normale
admise, se numeste ca persoana respectiva sufera de hiperprolactinemie. Concetratiile foarte
mari de prolactina inhiba steroidogeneza ovariana si productia si secretia gonadotropilor
hipofizari. In acest fel poate apareainfertilitatea la ambele sexe. In plus, hiperprolactinemia
reprezinta una dintre cauzele comune ale tulburarilor ciclului mentstrual, avand influenta
importanta in capacitatea femeii de a mai putea concepe copii
Tireotropina (TSH )
Functia - destinata stimularii sintezei hormonilor tiroidieni, precum si cresterii si
proliferarii celulelor tiroidiene
Disfunctia -
* HIPERFUNCTIA hipertiroidism i hipotiroidism secundar (hipofizar)
*HIPOFUNCTIA hipotiroidismul primar.

Foliculostimulator ( FSH )
Functia - Rol n recrutarea foliculilor primordiali la femeie, iar la brbat rol n
spermatogenez .
Disfunctia Incetarea secretiei de FSH are loc cu virsta cea ce duce la menopausa ( nu
este o maladie ).
Luteinizant (LH )
Functia - Rol major n steroidogenez. Declaneaz ovulaia. Stimuleaz producia de
testosteron din celulele Leydig testiculare.
Disfunctia - insuficiena gonadic secundar ( pubertate intarziata )
Melanocitostimulator (MSH)
Functia stimuleaza pigmentogeneza din melanocite .

Adenocorticotrop (ACTH)
Functia de a stimula activitatea secretorie a zonei fasciculate si reticulate a glandei
Corticosuprarenale ( zona corticala a suprarenalelor ce functioneaza ca o glanda aparte din
punct de vedere embrionar si fiziologic ). Inafara de actiuni indirecte , stimuleaza direct
melanogeneza si expansiunea pigmentului melanic in celulele pigmentare ( melanocite ),
producind pigmentarea pielii.
Disfunctiile Hipersecretia : Produce disfuntie la CSR (corticosuprarenale ) ca
rezultat :hiperglicemie, obezitate, pigmentarea pielii diabet brozanzat, toate
aceste modificari sunt caracteristice bolii Cushing.
Hiposecretia :produce insuficienta de hormoni glucocorticoizi
boala Addison ( pierderea de apa si sare , hipotensiune si adinamie )

Homonul Antidiuretic ( ADH ) vasopresina
Functia cresterea absorbtiei apei la nivelul tubilor distali si colectori din nefron (
astfel se reduce si se concentreaza urina ), produce reducerea secretiilor tuturor
glandelor exocrine(mentinerea volumului lichidelor in organizm )
Disfunctia Hiposecretia determina pierderi mari de apa (20 l in 24 de ore ),
boala se numeste diabet insipid , afectiune caracterizata printr-o :










Hipersecretia in doze mari produce vasoconstrictie arteriolara ,
sau sindromul lui Schwartz-Bartter, ce se caracterizeaza printr-o scadere a nivelului
sodiului in sange si prin reducerea cantitatii de urina.

poliurie - emisie de mari cantitati de urina
polidipsie - sete intensa si imperioasa
Oxitocina
Functia care are ca roluri: contractia uterului in timpul travaliului, stimularea
secretiei si eliberarii de lapte de la nivelul glandei mamare. Perfuzia cu oxitocina este
folosita uneori pentru a stimula contractia uterina si a induce travaliul.
In lipsa secretiei de oxitocina nasterea se produce dificil , iar alaptarea este
imposibila.

Stiati ca : Hormonul principal eliberat in timpul sexului este oxitocina, "hormonul
imbratisarii". "Acesta te face sa lasi garda jos si sa ai mai multa incredere in partener",
spune medicul Arun Ghosh, specialist in sanatatea sexuala.

Din motive necunoscute, femeile tind sa elibereze acesti hormoni intr-o cantitate mai
mare decat barbatii, de aceea ele se ataseaza emotional mult mai repede.






Barbatii, in schimb, in loc sa primeasca o doza din hormonul imbratisarii, primesc o doza
de placere. Hormonul eliberat de acestia este dopamina, hormonul placerii, motiv
pentru care numarul barbatilor dependenti de sex este mai mare decat cel al femeilor.

Tiroida si paratiroidele
Glanda tiroid este cea mai mare gland a sistemului endocrin uman, are o greutatea de 5-6 g la nou-nscut,
atingnd o greutate de 15-18 g la adult (este mai mare la femei dect la brbai) i este situat n regiunea
antero-lateral a gtului. Tiroida normal la adult are forma literei H i este alcatuit din doi lobi(drept i stng),
unii printr-un istm (poriune de esut glandular). Tiroida este nvelit la exterior de o capsul fibroas din care
pornesc septuri fibroase ce mpart glanda n pseudolobi, la rndul lor alcatuii din vezicule, numite foliculi sau
acini (unitatea structural a tiroidei) , Acesti foliculi contin la interior un coloid, tireoglobulina, care este forma
de depozitare a hormonilor tiroidieni. Tiroida este bogat vascularizata si inervata. Inervatia vegetativa are
numai functii vasomotorii.
Hormonii tiroidieni, derivati iodati ai tirozinei aflata in structura tireoglobulinei sunt tiroxina si triiodotironina.
Acesti hormoni au efecte identice, dar mai rapide si mai puternice in cazul triiodotironinei.
Actiunea lor in organism este complexa:
- au efect calorigen, manifestat prin cresterea
metabolismului bazal (MB), a consumului de oxigen si a
oxidarilor celulare;
- controleaza impreuna cu hormonul somatotrop ,
cresterea si diferentierea celulara;
- intensifica eliminarile de azot din organism si
catabolismul proteic;
- reduc depozitele lipidice prin activarea lipolizei;
- intensifica absortia intestinala de glucoza si
catabolismul glucidic, determinand hiperglicemie.
- stimuleaza activitatea gonadelor;
- mentin, impreuna cu prolactina, secretia lactata.
Controlul functiei tiroidiene este realizat la nivel central de hormonul hipotalamic de
eliberare a tirotropinei (TRH) si de tirotropina (TSH) secretata de hipofiza
anterioara. Aportul de iod din alimentatie este foarte important pentru sinteza
hormonilor tiroidieni (aportul zilnic trebuie sa fie de 150 g).
Hiperfunctia tiroidiana determina boala Basedow
frecventa mai ales la femei se caracterizata prin:
cresterea metabolismului bazal exofalmie (bulbucarea
ochilor), tulburari circulatorii (tahicardie, hipertensiune),
iritabilitate crescuta, hiperfagie (consum crescut de
alimente) cu scadere in greutate, cresterea in
dimensiuni a glandei (gusa endemica).
Hipofunctia tiroidiana determina efecte variate in
functie de varsta. La copii determina nanismul
tiroidian, cu dezvoltare fizica si psihica redusa pana la
cretinism. La adulti determina scaderea capacitarii de
invatare si memorare. Indiferent de varsta, are loc
reducerea metabolismului bazal,
determinand mixedemul (edem mucos, cu piele
uscata, ingrosata si caderea parului).
Paratiroidele in numar de patru, situate la polii lobilor tiroidieni secreta parathormonul -
hormonul metabolismului fosfo-calcic si al doilea hormon este calcitonina
(rol in dezvoltarea osului, dar mai ales in contractia tuturor muschilor - extirparea
paratiroidelor este incompatibila cu supravietuirea)
Sunt cele mai mici glande cu secreie intern,
avnd greutatea de aproximativ 0,05 g fiecare.



Insuficienta de acesti hormoni poate duce la o
osteoporoza agresiva si evidentiata .
Timusul . Epifiza
Timusul este un organ mic, situat n cavitatea toracal, ntre cei
doi plmni (partea posterioar a sternului). Acesta face parte din sistemul
endocrin. Timusul are functionalitate maxima la pubertate, cand are o greutate medie
de 70 de grame, dupa care se atrofiaza progresiv. La varstnici, greutatea medie este
de 3 grame.
Timusul const din 2 lobi inegali, drept i stng, de culoare cenuie, unii ntre
ei. Este acoperit cu o capsul conjunctiv de la care pornesc spre interior
prelungiri (septuri) ce mpart lobii n lobuli.
Funcii
Maturizarea celulelor-T (timocitelor) (anticorpi);
Producerea hormonului de cretere la copii -timopoetin;
Functii limfatice.
Originea limfocitelor T este in maduva hematogena.
Limfocitele T imature migreaza in timus, unde vor fi
selectate doar acele limfocite care sunt utile
sistemului imun. Limfocitele T sunt celule cu roluri
esentiale in cadrul sistemului imun: coopereaza cu
limfocitele B, pentru ca acestea sa se transforme in
plasmocite care secreta anticorpi (cazul limfocitelor T
helper), sau elimina celulele infectate viral sau pe cele
canceroase (limfocitele T citotoxice).
Disfunctiile Timusului sunt profocate de tumori . Ca rezultat poate aparea o boala
denumita Miastenia gravis.
Miastenia gravis vine din greaca si inseamna slabiciune musculara grava. Cea mai
intilnita forma este cea autoimuna. Miastenia gravis este cauzata de un atac al
sistemului imun asupra receptorilor acetilcolinici postsinaptici, intrerupind
transmiterea neuromusculara caracterizata in special prin slabiciune si oboseala
musculara. Desi boala se dezvolta de obicei in timpul vietii adulte, debutul
simptomelor poate avea loc la orice varsta. Afectiunea poate fi limitata la anumite
grupe musculare, in special cele de la nivel ocular (miastenia gravis oculara) sau
poate fi generalizata (miastenia gravis generalizata), aici fiind implicate mai multe
grupuri musculare.
Epifiza
Epifiza sau glanda pineal (corpus pineale seu epiphysis cerebri) este o formaiune nepereche, cu
greutatea de aproximativ 0,2 g, situat deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori. Este aflat n
masa encefalului, ntre cele 2 emisfere, fiind parte a epitalamusului .Principalii hormoni epifizari
sunt melatonina si vasotocina . n perioada copilriei, epifiza este mare, ns odat cu trecerea
anilor, aceasta se micreaz devenind aproape inactiv la maturitate.
Functii :
1. aciune depresiv asupra tiroidei, melatonina diminund fixarea
intratiroidian a iodului 131, inhibnd i TSH;
2. aciune negativ asupra corticosuprarenalei diminund secreia de
aldosteron i corticosteron;
3. asupra gonadelor: aciune modulatoare fotoperiodic; aciune negativ,
melatonina fiind antigonadotrofic (ntrzie apariia pubertii);
4. aciune modulatoare asupra sistemului monoaminergic, de veghe i
somn.
Epifiza are legaturi strinse cu retina, stimulii luminosi produc
o reducere de secretie de melatonina.In intuneric , secretia
invers creste , frinind functia gonadelor .
Suprarenalele
Structura Glanda pereche situata la polul superior al rinichilor .Consta dintr-o
capsula de tesut conjunctiv situata la periferie si tesut glandular ce se distribue in
doua zone ( embriologic, functional si structral diferite ! ) :Corticala si Medulara
A. Zona Corticala ( CSR ) dispusa la periferie si consta din trei straturi secretorii , de la
margine spre interior :
Zona glomerulara ( la periferie )
Zona fasciculata ( la mijloc )
Zona reticulata ( la interior )
Glanda suprarenal dreapt are
form piramidal i este situat pe
polul superior al rinichiului drept. Se
afl n contact cu diafragmul, ficatul
i vena cav inferioar, principala
ven din abdomen.
Glanda suprarenal stng are form de
semilun i este situat pe suprafaa
superioar a rinichiului stng, de la polul
superior, n jos, ctre hilul renal. Se afl n
contact cu splina, stomacul, pancreasul i
diafragmul.
Hormonii secretati de CSR sunt de natira lipidica (provin din Colesterol). Rolul lor este vital . In functie
de actiunea principala exercitata de acesti hormoni , ei sunt impartiti in trei grupe :
Mineralocorticoizii, Glucocorticoizii , Sexosteroizii.
1. Mineralocorticoizii au ca reprezentant principal Aldosteronul, cu rol in reglarea
metabolismului mineral .El determina reabsortia Na
+
(si retentie de apa) si eliminarea
K
+
la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronilor. Astfel, se mentine echilibrul acido-
bazic si presiunea osmotica normala a mediului intern.
Hipersecretia provoaca boala Conn (retineri masive de apa si
sare in organizm ) , edeme si hipertensiune .
Hiposecretia se intilneste in cazul
insuficientei generale de CSR boala
Addison , pierderi masive de apa si sare
, hipotensiune si adinamie .
Boala Addison se caracterizeaza prin modificari ale pielii cu
zone de hiperpigmentare (inchidere la culoare); aceasta
inchidere la culoare a pielii este mai vizibila la nivelul
cicatricilor, pliurilor pielii, zonelor de presiune ( cum ar fi
coatele, genunchii si degetele de la picioare ), buzelor si
mucoaselor.
2. Glucocorticoizii, reprezentati de Cortizol, intervin in metabolismul intermediar al
glucidelor. Ei stimuleaza gluconeogeneza (sinteza glucidelor din aminoacizi sau lipide la
nivel hepatic).Activeaza catabolismul proteic, cu exceptia celui din celulele hepatice.
Intervin si in metabolismul lipidic, prin mobilizarea acizilor grasi din tesutul adipos. Cresc
eliminarile de azot.
Hipersecretia determina sindromul Cushing
Hiposecretia se intilneste in bola Addison .
Hormonii sexoizi (sexosteroizi) reprezinta Androgeni ,asemanatori celor secretati de
testicoli , a caror actiune o completeaza, contribuind si ei la aparitia si dezvoltarea
caracterelor sexuale secundare.In circulatia sangvina pot fi transformati in Estrogeni .
Acestea diferentiaza cele doua sexe (dezvoltarea specifica a musculaturii, depunerile
lipidica, pilozitatea caracteristica, timbrul vocal, etc.).
Hiposecretia este
compensata de gonade



Hipersecretia are
efecte masculinizante
puternice
B. Zona Medulara ( MSR ) hormonii secretati de aceasta zona se numesc Catecolamine
Ei sunt : Adrenalina ( in proportie de 80% ) si Noradrenalina ( in proportie de 20 % ) .

Adrenalina (latin ad-adaug, ren-rinichi) sau epinefrin, (suprarenin) este
un hormon secretat n snge de glanda MSR n cazuri de stress. Ajuns n snge ea
determin creterea frecvenei cardiace, a presiunii sanguine, dilatarea bronhiilor i
pregtirea organismului pentru o producere masiv de energie prin arderea lipidelor
(lipoliz) i sinteza glucozei.

Alte efecte ale adrenalinei sunt uscarea mucoaselor, de unde apare senzaia de gur
uscat, piele de gsc, transpirare, midriaz pupilar, influennd i procesul de coagulare
a sngelui.
Noradrenalina, sau norepinefrina .
Noradrenalina este secretat ca urmare a stresului sau a presiunii sangvine joase.
Norepinefrina crete frecvena cardiac i poate redireciona fluxul sangvin ctre
muchi. Aceasta mrete nivelul glucozei din snge pentru a asigura celulelor un
aport energetic mai mare. n calitate de neurotransmitor, este responsabil de
dispoziie buna, reglarea presiunii sangvine i excitare .
Hipofunctia MSR este compensata de SNV Simpatic .
Hiperfunctia se caracterizeaza prin crize de hipertensiune
arteriala .