Sie sind auf Seite 1von 70

MARIAN PAVELESCU

PENTRU LICEE TEHNICE ŞI ŞCOLI PROFESIONALE

S.L. CLIMATE
2004
INTRODUCERE

Lucrarea de faţă are ca scop să sistematizeze o serie de itemi şi teste pentru pregătirea în
vederea demonstrării competenţelor de bază la disciplina „Organe de maşini şi mecanisme”. Ea se
adresează în această formă cursanţilor din învăţământul preuniversitar, ca material informativ, de
exersare şi de verificare a cunoştinţelor.
Sursele documentare (orientative) utilizate ca bibliografie sunt moderne şi în conformitate cu
obiectivele disciplinei.
Considerăm că am realizat un material auxiliar binevenit, care contribuie la pregătirea în
vederea absolvirii şcolilor tehnice.

2
CUPRINS:

I. ITEMI OBIECTIVI 4
I.A. Itemi cu alegere duală (răspuns alternativ) 4
Răspunsuri aşteptate 5
I.B. Itemi de tip pereche 6
Răspunsuri aşteptate 7
I.C. Itemi cu alegere multiplă 8
Răspunsuri aşteptate 23
II. ITEMI SEMIOBIECTIVI 24
II.A. Itemi cu răspuns scurt 24
Răspunsuri aşteptate 28
II.B. Itemi cu răspuns de completare 30
Răspunsuri aşteptate 34
II.C. Întrebări structurate 38
Răspunsuri aşteptate 41
III. ITEMI SUBIECTIVI (CU RĂSPUNS DESCHIS) 45
III.A. Rezolvarea de probleme 45
Răspunsuri aşteptate 53
IV. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ 67
V. ANEXA 1. UNITĂŢI DE MĂSURĂ 68
VI. ANEXA 2. GLOSARUL TERMENILOR DE EVALUARE 70

3
I. ITEMI OBIECTIVI

I.A. Itemi cu alegere duală (răspuns alternativ)

1. Un corp liber în spaţiu are

trei grade de libertate şase grade de libertate

2. Evaluaţi afirmaţia: „Momentul de inerţie al suprafeţei unui pătrat se calculează cu


  d4
relaţia: I z  ”. prin încercuirea unui răspuns
64

adevărat fals

3. Întinderea centrică cu încovoiere este:

o solicitare simplă o solicitare compusă

4. Evaluaţi afirmaţia: „Valoarea care arată de câte ori este mai mică rezistenţa admisibilă faţă de
rezistenţa la rupere se numeşte coeficient de siguranţă la rupere” prin încercuirea unui răspuns

adevărat fals

5. Evaluaţi afirmaţia: „În secţiunile cu variaţie bruscă a dimensiunilor sau formelor nu apar
concentratori de tensiuni”. prin încercuirea unui răspuns

adevărat fals

6. Deformaţia lentă şi continuă a materialelor sub acţiunea forţelor se numeşte:

fluaj flambaj

7. Arcurile elicoidale cu pas mic, din sârmă rotundă, sunt solicitate la:

forfecare cu răsucire întindere sau compresiune

8. Variatoarele de turaţie transmit rotaţia şi cuplul motor între doi arbori:

continuu în trepte

9. Evaluaţi afirmaţia: „Roţile de fricţiune produc sarcini mari pe arbori şi lagăre”. prin
încercuirea unui răspuns

adevărat fals

10. Pentru a menţine forţele de frecare în filet se utilizează:


4
şaibe plate şaibe Grower

11. Evaluaţi afirmaţia: „Transmisia din figură este o transmisie intermitentă”. prin încercuirea
unui răspuns

12. Evaluaţi afirmaţia: „Arcul din figură este un arc elicoidal de compresiune”. prin încercuirea
unui răspuns

Răspunsuri aşteptate

1. şase grade de libertate


2. adevărat
3. o solicitare compusă
4. adevărat
5. fals
6. fluaj
7. forfecare cu răsucire
8. continuu; în trepte
9. adevărat
10. şaibe Grower
11. adevărat
12. fals

5
I.B. Itemi de tip pereche

1. Identificaţi standardele notând în căsuţe cifra care corespunde răspunsului corect

STAS 6218-89 Piuliţă hexagonală semiprecisă


SR 13223:1994 Prese mecanice cu batiu închis
SR ISO 1224:1993 Rulmenţi
SR CEI 893:1994 Sisteme de alarmă
SR EN 24947:1994 Fonte şi oţeluri. Determinarea conţinutului de vanadiu

1. standard român aprobat înainte de 28 august 1992


2. standard român aprobat după 28 august 1992
3. standard român identic cu standardele europene
4. standard român identic cu standardele internaţionale

2. Realizaţi prin săgeţi conexiunile logice corespunzătoare între solicitări şi formule

3. Realizaţi prin săgeţi conexiunile logice corespunzătoare între tipul asamblării (demontabilă şi
nedemontabilă).

4. Identificaţi tipul de asamblare notând în căsuţe cifra care corespunde răspunsului corect:

6
Răspunsuri aşteptate

1.

2.

3.

4.

7
I.C. Itemi cu alegere multiplă

1) Un material fără goluri, fisuri sau crăpături confirmă ipoteza:


a. omogenităţii
b. continuităţii
c. izotropiei
d. deformaţiilor mici

2) Un material cu aceeaşi structură şi compoziţie chimică, în orice punct al său, confirmă ipoteza:
a. omogenităţii
b. continuităţii
c. izotropiei
d. deformaţiilor mici

3) Secţiunile barelor se măsoară în:


a. milimetri
b. milimetri pătraţi
c. newtoni
d. decanewtoni

4) O secţiune netă a unei platbande este:


a. o secţiune neslăbită
b. o secţiune din dreptul unei găuri
c. o secţiune din dreptul o două găuri
d. o secţiune din dreptul găurilor

5) Forţele care acţionează pe bară se măsoară în:


a. milimetri
b. milimetri pătraţi
c. newtoni
d. newtoni/milimetru pătrat

6) Două bare, care au aceeaşi secţiune şi diferă prin lungime, se compară între ele prin:
a. alungire
b. forţă
c. alungirea specifică
d. efortul unitar

7) Două bare, care au aceeaşi lungime şi diferă prin secţiune, se compară între ele prin:
a. alungire
b. forţă
c. alungirea specifică
d. efortul unitar

8) Lungirea specifică sau alungirea este:


a. lungirea unei bare de secţiune unitară
b. lungirea unei bare de secţiune pătrată de latura 1cm
c. lungirea unităţii de lungime

8
d. diferenţa de lungime dintre bara dată şi o bară etalon

9) Efortul unitar se măsoară în:


a. milimetri
b. milimetri pătraţi
c. newtoni/milimetru pătrat
d. nu are unitate de măsură

10) Alungirea specifică se măsoară în:


a. milimetri
b. milimetri pătraţi
c. decanewtoni
d. nu are unitate de măsură

11) Modulul de elasticitate longitudinală se măsoară în:


a. milimetri
b. milimetri pătraţi
c. decanewtoni
d. newtoni/milimetru pătrat

12) O bară, confecţionată dintr-un material cunoscut, poate fi solicitată cel mult până la:
a. punctul admisibil
b. punctul de elasticitate
c. punctul de curgere
d. punctul de rupere

13) Legea lui Hooke este dată de relaţia:


l
a.  
l
F
b.  
S
c.   E

d.     E

14) Efortul unitar se măsoară în:


a. daN  mm2
b. daN
N
c.
mm 2
d. nu are unitate de măsură

15) Modulul de elasticitate se măsoară în:


a. nu are unitate de măsură
N
b. mm 2

c. daN

d. mm

16) Punctul A (admisibil) de pe curba lui Hooke reprezintă:


9
a. punctul maxim de solicitare a pieselor
b. punctul la care începe zona de curgere
c. punctul la care se termină zona elastică
d. punctul la care începe zona plastică

17) În calculul fără considerarea deformaţiilor se cere ca:


a. bara să aibă secţiunea continuă
b. solicitarea barei să nu depăşească punctul admisibil
c. solicitarea barei să nu depăşească deformaţia admisibilă
d. bara să fie dimensionată

18) La calculul de dimensionare se obţine, în final:


a. secţiunea efectivă a barei
b. materialul ales
c. secţiunea necesară a barei
d. forţa care solicită bara

19) La calculul de determinare a forţei capabile se obţine, în final:


a. forţa care solicită bara
b. secţiunea efectivă a barei
c. forţa minimă capabilă
d. forţa maximă capabilă

20) Întinderea sau compresiunea unei bare drepte are loc atunci când:
a. acţionează două forţe transversale, egale şi de sens contrar, perpendiculare pe axa barei
b. acţionează la extremităţi două cupluri situate în plane perpendiculare pe axa barei şi
având sensuri contrare
c. forţele care acţionează asupra ei au punctele de aplicaţie pe axa barei
d. acţionează un moment de torsiune

21) Relaţia de dimensionare la întindere (fără considerarea deformaţiilor) este:



a. E

F
b. ef   a
Sef
F
c. Snec 
a
F
d. Snec 
a

22) În cazul platbandei din figură să se precizeze care este secţiunea ştanţată periculoasă (bara este
solicitată la întindere)
a. secţiunea 1
b. secţiunea 2
c. secţiunea 3
d. secţiunea 4

10
23) Relaţia de verificare la întindere (fără considerarea deformaţiilor) este:

a. E

F
b. ef   a
Sef
F
c. ef 
Sef
d. S  F
nec
a

24) Relaţia de determinare a forţei capabile la întindere (fără considerarea deformaţiilor) este:
a. Fcap  Sef  a

b. Fcap  Sef  a

c. Fcap 

F
d. Snec 
a
25) Pentru calculul la întindere cu considerarea deformaţiilor se utilizează, ca relaţie de bază,
următoarea formulă:
N Nl
a.  c. E
S S  l

 l
b. E d. 
 l

26) Întinderea si compresiunea sunt solicitări axiale ale organelor de maşini pentru că efortul unitar
produs in piese este:
a. paralel cu axa longitudinală a piesei
b. perpendicular pe axa longitudinală a piesei
c. transversal
d. în orice direcţie

27) Reazemul care constrânge bara să rămână cu o axă în contact permanent cu altă axă, fixă în
spaţiu (permite rotaţia) se numeşte:
a. reazem simplu
b. articulaţie
c. încastrare
d. îmbinare

28) Reazemul din figura alăturată reprezintă:


a. un reazem simplu
b. o articulaţie
c. o încastrare
d. o joncţiune

29) În reazemul alăturat pot să apară ca reacţiuni:


a. forţe transversale
b. forţe normale şi transversale
c. forţe normale
d. momente

11
30) Bara din figura alăturată este:
a. în consolă
b. încastrată la un capăt
c. articulată la ambele capete
d. cu reazem simplu la un capăt şi articulaţie la celălalt

31) La asamblarea sudată din figură, cordoanele de sudură sunt solicitate la:

a. întindere
b. forfecare
c. încovoiere
d. răsucire

32) Precizaţi prin încercuire câte secţiuni de forfecare avem la asamblarea nituită a două table cu
două eclise:

1. 2. 3. 4.

33) Momentul static al unei suprafeţe în raport cu o axă este egal cu:
a. suma produselor y2·ΔS pentru întreaga suprafaţă, raportată la axa respectivă (z)
b. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă
c. suma produselor r2·ΔS ale suprafeţei
d. produsul dintre aria suprafeţei şi distanţa de la centrul de greutate al acesteia la axa
respectivă

34) Momentul de inerţie axial al unei suprafeţe este dat de:


a. distanţa fictivă la care se găseşte suprafaţa, astfel ca produsul dintre pătratul razei de
inerţie şi suprafaţă să fie egal cu momentul de inerţie
b. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă
c. suma produselor y2·ΔS pentru întreaga suprafaţă, raportată la axa respectivă (z)
d. suma produselor r2·ΔS ale suprafeţei

35) Momentul de inerţie centrifug al suprafeţei S faţă de axele y şi z este dat de:
a. suma produselor y·z·ΔS ale suprafeţei
b. suma produselor y2·ΔS pentru întreaga suprafaţă, raportată la axa respectivă (z)
c. suma produselor r2·ΔS ale suprafeţei
d. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă

36) Momentul de inerţie polar al suprafeţei S faţă de polul O este dat de:
a. distanţa fictivă la care se găseşte suprafaţa, astfel ca produsul dintre pătratul razei de
inerţie şi suprafaţă să fie egal cu momentul de inerţie
b. suma produselor r2·ΔS ale suprafeţei
c. suma produselor y·z·ΔS ale suprafeţei
d. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă

37) Modulul de rezistenţă al unei suprafeţe în raport cu o axă este:


a. produsul dintre aria suprafeţei şi distanţa de la centrul de greutate al acesteia la axa
respectivă
b. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă
c. suma produselor r2·ΔS ale suprafeţei
d. suma produselor y·z·ΔS ale suprafeţei

12
38) Raza de inerţie este:
a. distanţa fictivă la care se găseşte suprafaţa, astfel ca produsul dintre pătratul razei de
inerţie şi suprafaţă să fie egal cu momentul de inerţie
b. produsul dintre aria suprafeţei şi distanţa de la centrul de greutate al acesteia la axa
respectivă
c. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă
d. suma produselor y·z·ΔS ale suprafeţei

39) Solicitarea de forfecare a unui organ de maşină este realizată de:


a. forţa normală (N)
b. forţa tăietoare (T)
c. forţa axială (A)
d. forţa distribuită (D)

40) Se dă bara rotundă din figură, încărcată cu forţa F. Solicitarea


barei este de:
a. întindere
b. compresiune
c. forfecare
d. întindere cu încovoiere

41) Se dă profilul I din figură, încărcat cu forţa F. Solicitarea


profilului este de:
a. întindere
b. compresiune
c. forfecare
d. întindere cu încovoiere

42) Aparatul sau grupul de aparate capabil să execute un lucru mecanic, să transforme energie sau să
îndeplinească o anumită funcţiune, autonom sau condus de un operator, se numeşte:
a. maşină
b. mecanism
c. subansamblu
d. ansamblu

43) Grupul de elemente alcătuit pentru a obţine o mişcare determinată se numeşte:


a. maşină
b. mecanism
c. subansamblu
d. ansamblu

44) Aptitudinea unui dispozitiv de a funcţiona fără defecţiuni, în condiţii specifice, o perioadă
determinată de timp, se numeşte:
a. mentenabilitate
b. siguranţă în funcţionare
c. standardizare
d. fiabilitate

45) Ansamblul de operaţii care permite menţinerea, restabilirea sau restituirea caracteristicilor unui
dispozitiv se numeşte:
a. mentenabilitate
b. siguranţă în funcţionare
c. standardizare
d. fiabilitate
13
46) Asamblarea prin nituire este o îmbinare:
a. fixă
b. mobilă
c. elastică
d. demontabilă parţial

47) Un avantaj al îmbinărilor nituite este că:


a. se pot îmbina materiale la cald
b. se pot nitui materiale diferite
c. se pot nitui materiale feroase
d. se pot asambla piese mari

48) Nitul din figura alăturată este un nit cu cap:


a. cilindric
b. tronconic
c. semiînecat
d. înecat

49) Nitul din figura alăturată are:


a. tijă tubulară
b. cap rotund
c. cap semiînecat
d. tijă găurită

50) Nituirea la cald se utilizează când:


a. nitul este nituit prin metode mecanice
b. nitul este dintr-un material metalic mai dur
c. nitul este dintr-un material metalic neferos
d. nitul este de diametru mai mic

51) Asamblarea din figură este o îmbinare:


a. prin suprapunere, cu trei rânduri de nituri în zigzag
b. prin suprapunere, cu trei rânduri de nituri
c. cu eclisă, cu două rânduri de nituri
d. cu eclise, cu trei rânduri de nituri

52) La asamblările sudate, zona în care se face îmbinarea se numeşte:


a. sudură
b. sudare
c. cusătură
d. metal depus

53) La asamblarea prin sudare piesele metalice de îmbinat trebuie să fie din materiale identice sau
asemănătoare. Această condiţie este:
a. avantajoasă
b. dezavantajoasă
c. economică
d. facultativă

54) La sudarea manuală calitatea depinde de calificarea sudorului. Acest fapt este:
a. avantajos

14
b. dezavantajos
c. economic
d. facultativ

55) La sudarea prin presiune se foloseşte material de adaus?


a. da, în cazuri speciale
b. da, parţial
c. da
d. nu

56) Sudarea în puncte este o sudare prin:


a. topire
b. presiune
c. refulare
d. scântei

57) La sudarea de colţ din figură secţiunea cordonului este:


a. plană
b. concavă
c. convexă
d. cu margini drepte

58) La sudarea prin topire, ca şi la lipire, o funcţiune a fluxului este:


a. îndepărtarea oxizilor metalici
b. protejarea împotriva metalului topit
c. realizarea aliajului
d. răcirea uniformă a îmbinării

59) Un avantaj al îmbinării prin lipire este:


a. rezistenţa mecanică redusă
b. temperatura aliajului de adaus
c. necesarul de materiale deficitare
d. se pot îmbina materiale diferite

60) Un dezavantaj al îmbinării prin lipire este:


a. rezistenţa mecanică redusă
b. se realizează îmbinări subţiri
c. temperatura aliajului de adaus
d. se pot îmbina materiale diferite

61) Aliajul metalic de adaus B-Cu58Zn-850/855 reprezintă:


a. un aliaj pentru lipirea moale cu staniu şi plumb
b. un aliaj cu 85% zinc
c. un aliaj pentru lipirea tare cu neferoase
d. un aliaj pentru lipirea tare cu oţeluri şi fonte

62) Prin brazură înţelegem:


a. o particulă abrazivă
b. o fantă
c. o incluziune
d. o lipitură

63) Identificaţi domeniile de utilizare pentru şuruburi :


a. asamblări nedemontabile

15
b. transmiterea mişcării şi a forţei
c. asamblări demontabile
d. transformarea mişcării

64) Arcurile pot fi folosite pentru:


a. amortizarea şocurilor
b. transmiterea şi transformarea mişcării
c. crearea unei presiuni constante
d. asamblări nedemontabile

65) Organele pentru mişcarea de rotaţie alcătuiesc mecanisme care:


a. formează ansambluri pentru transformarea mişcării
b. transmit rotaţia
c. transmit rotaţia şi cuplul motor
d. modifică puterea transmisă

66) Arborele este un organ de maşină care:


a. se roteşte în jurul axei de simetrie
b. are mişcare de translaţie
c. ocupă o poziţie simetrică
d. este fix

67) Osiile, având funcţia principala de susţinere a altor ele-mente cu mişcare:


a. pot prelua momente de torsiune şi încovoiere
b. pot prelua numai momente de torsiune
c. pot prelua numai momente de încovoiere
d. pot prelua numai sarcini axiale

68) Solicitarea principală a arborelui este:


a. întinderea
b. încovoierea
c. răsucirea
d. rotaţia

69) Solicitarea principală a osiei este:


a. întinderea
b. încovoierea
c. răsucirea
d. rotaţia

70) Părţile de calare servesc la montarea:


a. lagărelor
b. cuplajelor
c. organelor de transmitere
d. organelor auxiliare

71) Fusurile servesc la montarea:


a. lagărelor
b. cuplajelor
c. organelor de transmitere
d. organelor auxiliare

16
72) Arborele din figura alăturată este:
a. cilindric
b. cilindric în trepte
c. cotit
d. flexibil

73) Partea notată cu X în figura precedentă reprezintă:


a. corpul arborelui
b. o parte de calare
c. un fus
d. un pivot

74) Partea notată cu Y în figura precedentă reprezintă:


a. corpul arborelui
b. o parte de calare
c. un fus
d. un pivot

75) Arborii sunt solicitaţi la:


a. întindere şi încovoiere
b. forfecare
c. încovoiere şi răsucire
d. compresiune

76) Fusul reprezentat în figura alăturată este un fus:


a. cilindric
b. conic
c. sferic
d. plan

77) Pivoţii sunt fusuri:


a. radiale
b. radial-axiale
c. axiale
d. axial-radiale

78) O condiţie pentru funcţionarea lagărelor este:


a. să preia toate sarcinile din fusuri
b. să fie alezate
c. să fie executate din aliaje feroase
d. să permită translaţia arborelui

79) Lagărele cu alunecare se recomandă la:


a. asamblări standardizate
b. gabarite axiale mici
c. turaţii foarte mari
d. arbori orizontali

80) Un avantaj al lagărelor cu alunecare este:


a. au coeficienţi de frecare mai mari
b. amortizează şocurile şi vibraţiile
c. au gabarit axial mai mare
d. necesită perioadă de rodare

17
81) Un dezavantaj al lagărelor cu alunecare este:
a. au coeficienţi de frecare mai mari
b. amortizează şocurile şi vibraţiile
c. au gabarit axial mai mare
d. necesită perioadă de rodare scurtă

82) Lagărul cu alunecare din figura alăturată are suprafaţa de frecare-


susţinere:
a. cilindrică
b. conică
c. sferică
d. plană

83) Lagărele cu rostogolire se recomandă la:


a. turaţii foarte mari
b. arbori în medii cu impurităţi
c. maşini cu porniri şi opriri dese
d. asamblări standardizate

84) Un avantaj al lagărelor cu rostogolire este:


a. amortizează şocurile şi vibraţiile
b. au coeficienţi de frecare mai reduşi ca lagărele cu alunecare
c. au gabarit radial mai redus
d. uzura fusurilor este constantă

85) Un dezavantaj al lagărelor cu rostogolire este:


a. au durabilitate mai redusă
b. au randament mai ridicat
c. au gabarit axial mai mare
d. evită uzura fusurilor

86) Rulmentul din figura alăturată este un rulment:


a. radial
b. radial-axial
c. axial-radial
d. axial

87) Corpul de rostogolire al rulmentului din figura alăturată este:


a. bilă
b. rolă
c. rolă conică
d. rolă butoiaş

88) Grupul de elemente care serveşte la transmiterea mişcării sau transformarea unei mişcări în alta
se numeşte:
a. organ de maşină
b. mecanism
c. ansamblu
d. maşină

89) O condiţie care mai trebuie să fie îndeplinită de cuplaje este:


a. să modifice legea de mişcare
b. să asigure inversarea mişcării
c. să compenseze abaterile

18
d. să realizeze frecarea continuă

90) Cuplajul din figura alăturată este:


a. fix
b. mobil
c. comandat
d. automat

91) Cuplajul din figura alăturată se numeşte:


a. cu gheară frontală
b. cu gheare
c. cu dinţi frontali
d. cu bolţuri

92) Cuplajul cu disc intermediar mobil (Oldham) poate compensa:


a. abateri unghiulare
b. abateri axiale
c. abateri de formă
d. abateri radiale variabile

93) Cuplajul cardanic compensează abaterile:


a. axiale
b. radiale
c. unghiulare
d. de toate tipurile

94) Cuplajul din figura alăturată este un cuplaj:


a. permanent mobil rigid
b. permanent mobil elastic
c. de compensare a abaterilor unghiulare
d. intermitent automat

95) Cuplajul din figura alăturată se numeşte:


a. cuplaj elastic cu bolţuri
b. cuplaj elastic cu manşon
c. cuplaj cu manşon rigid
d. cuplaj cu şuruburi

96) Cuplajul dintre motor şi cutia de viteze a automobilelor “Dacia” este un cuplaj:
a. fix
b. compensator
c. automat
d. comandat

97) Cuplajul unisens permite:


a. compensarea tuturor abaterilor
b. cuplarea sau decuplarea în funcţie de rotaţie
c. limitarea turaţiei folosind acţiunea forţei centrifuge
d. transmiterea rotaţiei într-un singur sens

98) Un avantaj al transmisiei prin roţi de fricţiune este:


a. are gabarit mai mare
b. necesită dispozitive de apăsare

19
c. nu are raport de transmitere precis
d. transmite turaţii mari

99) Un dezavantaj al transmisiei prin roţi de fricţiune este:


a. are construcţie simplă
b. poate lucra ca inversor de turaţie
c. permite varierea turaţiei
d. produce sarcini mari pe arbori şi lagăre

100) Transmisia prin roţi de fricţiune din figura alăturată este:


a. cu element intermediar
b. cu axe concurente
c. cu limitare de turaţie
d. cu contact variabil

101) Materialul pentru roţi de fricţiune trebuie să aibă:


a. sudabilitate foarte bună
b. rezistenţă la presiunea de contact
c. maleabilitate ridicată
d. coeficient de frecare redus

102) Un avantaj al transmisiei prin curele este:


a. nu asigură raport de transmitere precis
b. amortizează şocurile şi vibraţiile
c. produce sarcini mari pe arbori
d. are gabarit mare

103) Un dezavantaj al transmisiei prin curele este:


a. provoacă încărcări electrostatice
b. protejează împotriva suprasarcinilor
c. montarea şi demontarea este simplă
d. funcţionează la distanţe mari

104) La transmisia din figura alăturată raportul de transmitere i este dat de:
a. produsul n1  n 2
n1
b. raportul
d1
d
c. raportul adimensional 1
L
n2
d. raportul
n1

105) În funcţie de forma secţiunii transversale a elementului de tracţiune se disting transmisii cu


curele:
a. late
b. trapezoidale
c. conice
d. rotunde.

20
106) Roata de curea din figura alăturată este:
a. cu obadă canelată
b. cu obadă în trepte
c. cu obadă dinţată
d. cu obadă netedă

107) Transmisiile prin roţi de fricţiune şi prin curele au în comun următorul element:
a. au axe concurente
b. transmit rotaţia şi cuplul motor
c. au gabarite mici
d. transmit la distanţe mari

108) Un avantaj al transmisiei prin lanţuri este:


a. necesită montaj precis
b. are durabilitate limitată
c. permite viteze relativ mici
d. funcţionează la temperaturi mari

109) Un dezavantaj al transmisiei prin lanţuri este:


a. produce şocuri şi vibraţii
b. are gabarit redus
c. transmite puteri relativ mari
d. asigură raport de transmitere precis

110) Elementul notat cu X în figura alăturată este:


a. eclisă
b. bucşă X
c. rolă
d. bolţ

111) Un material obişnuit pentru bolţurile şi eclisele lanţului este:


a. oţel OLC 50 S
b. oţel OL 37
c. oţel OT 45
d. bronz CuAl 9 T

112) Un avantaj al transmisiei prin roţi dinţate este:


a. are tehnologie complicată
b. asigură rapoarte de transmitere mari (până la 80)
c. asigură turaţii foarte mari (până la 150.000 rpm)
d. transmite la distanţe mari

113) Un dezavantaj al transmisiei prin roţi dinţate este:


a. are durabilitate mare
b. produce sarcini mici pe arbori
c. are randament ridicat
d. este limitată la o serie de raporturi de transmitere

114) Elementul notat cu X în figura alăturată se numeşte:


a. melc
b. pinion
c. cremalieră
d. roată dinţată plană
X
21
115) Modulul angrenajului m este dat de :
a. produsul z  p
d
b. raportul p
p
c. raportul 
z
d. raportul p

116) Transmisiile prin lanţuri şi prin roţi dinţate au în comun următorul element:
a. transmit la distanţe relativ mari
b. au axe concurente
c. transmit rotaţia şi cuplul motor
d. au gabarite mari

117) Lubrifianţii folosiţi în construcţii de maşini sunt:


a. în stare gazoasă (aer, gaze inerte)
b. în stare lichidă (uleiuri minerale sau vegetale)
c. unsori consistente (unsori minerale, săpunuri de sodiu sau potasiu)
d. lubrifianţi solizi (grafit, bisulfură de molibden)

22
Răspunsuri aşteptate

Numărul întrebării/răspunsul corect


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
b a b d c c d c c d
Numărul întrebării/răspunsul corect
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
d a c c b a b c d -
Numărul întrebării/răspunsul corect
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
d b b a c a b c a d
Numărul întrebării/răspunsul corect
31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
b 2 d c a b b a b d
Numărul întrebării/răspunsul corect
41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
d a b d a a b b d b
Numărul întrebării/răspunsul corect
51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
a a b b d b c a d a
Numărul întrebării/răspunsul corect
61 62 63 64 65 66 67 68 69 70
d d b,c,d a,c c a c c b c
Numărul întrebării/răspunsul corect
71 72 73 74 75 76 77 78 79 80
a b b c c b c a c b
Numărul întrebării/răspunsul corect
81 82 83 84 85 86 87 88 89 90
a d c b a d c b c a
Numărul întrebării/răspunsul corect
91 92 93 94 95 96 97 98 99 100
a b c b a d d d d b
Numărul întrebării/răspunsul corect
101 102 103 104 105 106 107 108 109 110
b b a d a,b,d a b d a c
Numărul întrebării/răspunsul corect
111 112 113 114 115 116 117
a b d c c c a,b,c,d

23
II. ITEMI SEMIOBIECTIVI

II.A. Itemi cu răspuns scurt

1. Înscrieţi pentru curba din figură:


a. Denumirea
b. Coordonatele punctelor E, C, M
c. Unităţile de măsură ale coordonatelor (în parantezele drepte)
d. Domeniile curbei

N
2. Dimensionaţi la întindere o bară rotundă din oţel carbon OL 37 cu σat = 120
mm 2
solicitată de forţa normală N = 20.000 N. Încercuiţi răspunsul corect.

a. Ø 15 b. Ø 20 c. Ø 10 d. Ø 25

3. Să se determine secţiunea economică necesară unei bare din oţel OL 50, solicitată la tracţiune
de forţa normală N = 12.000 N, cunoscându-se coeficientul de siguranţă Cr = 6. Încercuiţi
răspunsul corect.

a. Snec ≥ 124 mm2 b. Snec ≥ 144 mm2 c. Snec ≥ 164 mm2 d. Snec ≥ 184 mm2

4. Să se verifice o bară U8 (aria secţiunii S = 1.100 mm2) din oţel laminat la cald OL 37 (STAS
500-68) solicitată de forţa normală de întindere N = 120.000 N, cunoscându-se pentru OL 37
N
rezistenţa σat = 120 . Încercuiţi răspunsul corect.
mm 2

a. bara verifică b. bara nu verifică

24
5. Trasaţi diagrama forţelor de compresiune pentru bara din figură:

6. Să se determine forţa normală maximă capabilă a unei bare I20 (având aria secţiunii
N
S = 3.350 mm2) din OL 50, cunoscându-se pentru OL 50 - σat = 150 . Încercuiţi
mm 2
răspunsul corect.

a. Ncap ≤ 646,5 kN b. Ncap ≤ 125,0 kN c. Ncap ≤ 425,4 kN d. Ncap ≤ 502,5 kN

7. Trasaţi diagrama forţelor de întindere şi compresiune pentru bara din figură:

8. Să se dimensioneze la întindere o bară pătrată din bronzul Bz12T (valoarea modulului de


elasticitate longitudinală E = 110.000 MPa) turnat, cu lungimea l = 1,5 m, astfel încât la
solicitarea cu o forţă normală N = 11.000 N să nu depăşească alungirea Δla = 1,5 mm.
Încercuiţi răspunsul corect.

a. □ 40 b. □ 30 c. □ 20 d. □ 10

9. O bară Ø20 din OL 70 (modulul de elasticitate longitudinală E = 200 GPa) cu lungimea l =


300 mm este solicitată la întindere de forţa normală N = 31.400 N. Să se verifice dacă nu
depăşeşte alungirea admisibilă Δla = 0,2 mm. Încercuiţi răspunsul corect.

25
a. bara verifică b. bara nu verifică

10. Să se determine forţa normală maximă la compresiune de care este capabilă o bară □80 din
alama AmT67 (valoarea modulului de elasticitate longitudinală E = 90 GPa) lungă de 0,4 m,
astfel ca să nu depăşească alungirea de 0,4 mm. Încercuiţi răspunsul corect.

a. Ncap ≤ 800.500 N b. Ncap ≤ 425 kN c. Ncap ≤ 576 kN d. Ncap ≤ 285.640 N

11. Calculaţi şi încercuiţi rezultatul corect de dimensionare la forfecare pentru asamblarea din
figura de mai jos, cunoscându-se rezistenţa admisibilă la forfecare a materialului niturilor,
N
τat = 60 mm 2

12. Să se determine forţa tăietoare capabilă pentru asamblarea cu şuruburi din figură, având
datele alăturate. Încercuiţi răspunsul corect.

a. Tcap ≤ 16.500 N b. Tcap ≤ 120.000 N c. Tcap ≤ 75.360 N d. Tcap ≤ 85.640 N

26
13. Determinaţi şi înscrieţi, pentru profilul platbandei din figură, modulele de rezistenţă axiale.

14. Să se dimensioneze arcul bară de torsiune din figură având următoarele date:

momentul de răsucire:
Mr = 56.000 N·mm
materialul arcului:
N
oţel de arc ARC 2 cu τar = 600
mm 2

Încercuiţi răspunsul corect.

a. Ø 10 b. Ø 20 c. Ø 15 d. Ø 25

15. Să se traseze diagrama momentelor de răsucire pentru arborele din figură.

27
Răspunsuri aşteptate

1. Înscrieţi pentru curba din figură:

5. Trasaţi diagrama forţelor de compresiune pentru bara din figură:

7. Trasaţi diagrama forţelor de întindere si compresiune pentru bara din figură:

28
13. Determinaţi şi înscrieţi, pentru profilul platbandei din figură, modulele de rezistenţă axiale.

15. Să se traseze diagrama momentelor de răsucire pentru arborele din figură.

Numărul întrebării/răspunsul corect


2 3 4 6 8 9 10 11 12 14
a b a d d a c b c a

29
II.B. Itemi cu răspuns de completare

1. Completaţi următoarele definiţii:


a) N, numită forţă axială produce solicitarea de _____________________
b) T, numită forţă tăietoare produce solicitarea de _____________________
c) Mi, numit moment încovoietor produce solicitarea de _____________________
d) Mt, numit moment de răsucire produce solicitarea de _____________________

2. Înscrieţi pentru reazemele de mai jos:


a) denumirea
b) reacţiunile ce pot apărea (forţe şi momente)

a.
b. - - -
- - -
- - -

3. Daţi două exemple de bare solicitate la încovoiere.


a) _____________________
b) _____________________

4. Realizaţi corespondenta între formulă, calculul corespunzător şi solicitare

Formula Tipul calculului Solicitarea


N
ef   a
A
T
Anec 
a
Nr  A  r
M imax
Wnec 
ai
P
M t  9950 
n

5. Completaţi cele cinci căsuţe goale ale tabelului:

Forţa axială N
T Solicitarea de forfecare
Momentul încovoietor
Mt Solicitarea de răsucire

30
6. Înscrieţi denumirea solicitării de mai jos:

7. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în asamblarea de mai jos:

8. Înscrieţi denumirile piuliţelor desenate mai jos:

9. Înscrieţi denumirile profilelor filetelor de mai jos:

10. Clasificaţi penele şi ştifturile după poziţia lor în raport cu elementele asamblate şi după rolul
funcţional:

După rolul
După poziţie:
funcţional:

11. Înscrieţi denumirile bolţurilor desenate mai jos:

31
12. Înscrieţi felul centrării la canelurile de mai jos:

13. Înscrieţi denumirile arcurilor reprezentate mai jos:

14. Înscrieţi forma suprafeţelor de reazem pentru lagărele de mai jos:

15. Înscrieţi pentru rulmenţii de mai jos denumirile corpurilor de rulare:

16. Înscrieţi denumirile curelelor de mai jos:

17. Înscrieţi denumirile lanţurilor de mai jos după elementele componente:

32
18. Înscrieţi la transmisiile de mai jos:
a. poziţia axelor
b. denumirea roţii conducătoare

19. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în transmisia de mai jos:

20. Înscrieţi pentru transmisiile de mai jos:


a. denumirea elementelor
b. denumirea transmisiei
c. efectul lor comun

33
Răspunsuri aşteptate

1. Completaţi următoarele definiţii:


a) N, numită forţă axială produce solicitarea de întindere (compresiune)
b) T, numită forţă tăietoare produce solicitarea de forfecare
c) Mi, numit moment încovoietor produce solicitarea de încovoiere
d) Mt, numit moment de răsucire produce solicitarea de răsucire

2. Înscrieţi pentru reazemele de mai jos:


a) denumirea
b) reacţiunile ce pot apărea (forţe şi momente)

a. Reazem mobil Reazem fix Încastrare


b. - Forţe tăietoare - Forţe normale - Forţe normale
- - Forţe tăietoare - Forţe tăietoare
- - - Momente

3. Daţi două exemple de bare solicitate la încovoiere.


a, b) arcul în foi, osia, axul, şina.

4. Realizaţi corespondenta între formulă, calculul corespunzător şi solicitare

Formula Tipul calculului Solicitarea


N
ef   a verificare întindere/compresiune
A
T
Anec  dimensionare forfecare
a
Nr  A  r rupere întindere

M imax
Wnec  dimensionare încovoiere
ai
P
M t  9950  dimensionare răsucire
n

5. Completaţi cele cinci căsuţe goale ale tabelului:

Forţa axială N Solicitarea de întindere


Forţa tăietoare T Solicitarea de forfecare
Momentul încovoietor Mi Solicitarea de încovoiere
Momentul de torsiune Mt Solicitarea de răsucire

34
6. Înscrieţi denumirea solicitării de mai jos:

7. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în asamblarea de mai jos:

8. Înscrieţi denumirile piuliţelor desenate mai jos:

9. Înscrieţi denumirile profilelor filetelor de mai jos:

10. Clasificaţi penele şi ştifturile după poziţia lor în raport cu elementele asamblate şi după rolul
funcţional:

longitudinale de fixare
După rolul
După poziţie: transversale de reglare
funcţional:
- de siguranţă

11. Înscrieţi denumirile bolţurilor desenate mai jos:

35
12. Înscrieţi felul centrării la canelurile de mai jos:

13. Înscrieţi denumirile complete ale arcurilor reprezentate mai jos:

14. Înscrieţi forma suprafeţelor de reazem pentru lagărele de mai jos:

15. Înscrieţi pentru rulmenţii de mai jos denumirile corpurilor de rulare:

16. Înscrieţi denumirile curelelor de mai jos:

17. Înscrieţi denumirile lanţurilor de mai jos după elementele componente:

36
18. Înscrieţi la transmisiile de mai jos:
a. poziţia axelor
b. denumirea roţii conducătoare

19. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în transmisia de mai jos:

20. Înscrieţi pentru transmisiile de mai jos:


a. denumirea elementelor
b. denumirea transmisiei
c. efectul lor comun

37
II.C. Întrebări structurate

1. Definiţi reazemul fix şi reprezentaţi-l schematic împreună cu reacţiunile corespunzătoare:

2. Scrieţi expresia matematică a legii lui Hooke şi definiţi termenii care intervin
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
3. Enumeraţi etapele dimensionării la întindere (fără considerarea deformaţiilor):
1.
2.
3.
4.

4. Pentru verificarea la întindere (fără considerarea deformaţiilor) algoritmul de calcul prin


metoda rezistenţelor admisibile este:
1.
2.
3.
4.

5. Precizaţi care dintre piesele următoare prezintă concentratori de tensiuni şi indicaţi riscurile
pe care le prezintă.

6. Stabiliţi care este semnificaţia notaţiilor:


a.  ___________________________
b.  ____________________________
şi unităţile în care se exprimă:
___________________________
___________________________
7. Diametrul nitului ce se foloseşte la îmbinări se determină cu relaţia:
38
4 ag
d  s
 fa

a) precizaţi pentru ce tipuri de nituri este valabilă relaţia.


____________________________________________
b) specificaţi semnificaţia fiecărui termen şi unitatea de măsură.
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
8. Daţi definiţia momentului încovoietor:

9. Trasaţi diagrama forţelor tăietoare pentru bara din figură:

10. Calculaţi momentul încovoietor din punctul 2 al figurii de la problema de mai sus (problema
nr. 9)

11. Înscrieţi patru avantaje ale îmbinărilor prin sudare:


1.
2.
3.
4.

39
12. Înscrieţi patru dezavantaje ale îmbinărilor prin lipire:
1.
2.
3.
4.

13. Înscrieţi patru domenii de utilizare a penelor:


1.
2.
3.
4.

14. Înscrieţi patru avantaje ale asamblării prin strângere pe con:


1.
2.
3.
4.

15. Enumeraţi trei tipuri de arcuri clasificându-le după forma lor constructivă şi stabiliţi tipul
solicitărilor la care sunt supuse.
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________

16. Precizaţi rolul funcţional al cuplajelor şi clasificaţi-le având în vedere condiţiile de


funcţionare ale elementelor de legătură.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Clasificare

17. Schiţaţi în caroiajul de mai jos o osie şi înscrieţi denumirile părţilor principale:

40
Răspunsuri aşteptate

1. Definiţi reazemul fix şi reprezentaţi-l schematic împreună cu reacţiunile corespunzătoare:

Este o legătură între bară şi alt corp. H


Introduce două reacţiuni
Permite rotirea în jurul punctului de sprijin V

2. Scrieţi expresia matematică a legii lui Hooke şi definiţi termenii care intervin

E

σ – efort unitar
ε – alungire specifică
E – modul de elasticitate longitudinală

3. Enumeraţi etapele dimensionării la întindere (fără considerarea deformaţiilor):


1. Se dă forţa
2. Se alege materialul
3. Se obţine rezistenţa admisibilă
4. Se calculează secţiunea necesară barei

4. Pentru verificarea la întindere (fără considerarea deformaţiilor) algoritmul de calcul este :


1. Se dau: forţa, dimensiunile barei, materialul
2. Se obţine efortul unitar admisibil (rezistenţa)
3. Se calculează efortul unitar efectiv în secţiunea barei
4. Se compară cele două eforturi unitare

5. Stabiliţi care este semnificaţia notaţiilor:


a.  – efort unitar longitudinal
b.  – efort unitar transversal
N
şi unităţile în care se exprimă:
mm 2
6. Precizaţi care dintre piesele următoare prezintă concentratori de tensiuni şi indicaţi riscurile
pe care le prezintă.

7. Diametrul nitului ce se foloseşte la îmbinări se determină cu relaţia:

4 ag
d  s
 fa

41
a) precizaţi pentru ce tipuri de nituri este valabilă relaţia.
nituri cu tijă plină
nituire cu o singură secţiune de forfecare
b) specificaţi semnificaţia fiecărui termen şi unitatea de măsură.
d – diametrul nitului [mm]
s – grosimea unei table [mm]
N
σag – efort unitar admisibil la presiune [ ]
mm 2
N
τfa – efort unitar admisibil la forfecare [ ]
mm 2
8. Daţi definiţia momentului încovoietor:
Momentul încovoietor al unei forţe faţă de un punct este dat de
produsul dintre forţă şi distanţa cea mai scurtă de la punct la direcţia
forţei.

9. Trasaţi diagrama forţelor tăietoare pentru bara din figură:

10. Calculaţi momentul încovoietor în punctul 2 al diagramei de la problema de mai sus (problema
nr. 9)
M 2  20.000  300  4.000  400
M 2  4.400.000 N  mm
11. Înscrieţi patru avantaje ale îmbinărilor prin sudare:
asamblare rapidă, foloseşte integral secţiunile de îmbinat
se poate automatiza, se execută fără elemente intermediare
se pot construi structuri productivitate ridicată
operaţiile pregătitoare sunt mai simple repartiţie mai bună a eforturilor
economie de material etanşare bună a îmbinării

42
12. Înscrieţi patru dezavantaje ale îmbinărilor prin lipire:
utilizează materiale deficitare de adaus
are rezistenţă mecanică mai redusă
necesită fluxuri
suprafeţele de îmbinat se pregătesc înainte de lipire
culoarea îmbinării diferă de a materialului îmbinat

13. Înscrieţi patru domenii de utilizare a penelor:


transmiterea momentelor de răsucire şi a rotaţiei între arbori şi roţi
fixarea a două piese
reglarea jocului dintre două piese
realizarea unei anumite poziţii între două piese
protejarea împotriva suprasarcinii

14. Înscrieţi patru avantaje ale asamblării prin strângere pe con:


se poate regla presiunea între piese
se pot realiza diferenţele de diametre dorite între butuc şi arbore
are curse de presare şi desfacere scurte
forţa axială necesară presării este mică
are montare şi demontare uşoară

15. Enumeraţi trei tipuri de arcuri clasificându-le după forma lor constructivă şi stabiliţi tipul
solicitărilor la care sunt supuse.
 cilindrice elicoidale – întindere, compresiune
 inelare – întindere
 lamelare – încovoiere
 cu foi suprapuse – încovoiere
 spirale plane – încovoiere
 bară de torsiune - răsucire

16. Precizaţi rolul funcţional al cuplajelor şi clasificaţi-le având în vedere condiţiile de


funcţionare ale elementelor de legătură.
Cuplajele sunt organe de maşini care asigură legătura permanentă sau intermitentă între doi
arbori consecutivi, cu transmiterea rotaţiei şi a cuplului motor fără modificarea legii de
mişcare.
fixe
permanente
cu elemente rigide
mobile
cu elemente elastice
Clasificare

comandate

intermitente
automate

43
17. Schiţaţi în caroiajul de mai jos o osie şi înscrieţi denumirile părţilor principale:

parte de calare corp

fus

44
III. ITEMI SUBIECTIVI (CU RĂSPUNS DESCHIS)

III.A. Rezolvarea de probleme


1. Se dă secţiunea din figură:
a. Scrieţi formula modulului de rezistenţă axial
b. Calculaţi valoarea modulelor de rezistenţă axiale pentru diametrul dat (cu două zecimale, fără
rotunjiri)

2. Să se dimensioneze la întindere o bară din oţel OL 50, de secţiune pătrată, solicitată de forţa
normală N = 12.000 N, cunoscându-se coeficientul de siguranţă la rupere Cr = 6.

3. Să se verifice o bară din oţel lat laminat la cald 80x16 STAS 395-77/OL 37 STAS 500-68
solicitată de forţa normală de întindere N = 120.000 N. Pentru oţelul OL 37 rezistenţa
N
admisibilă se va lua σat = 120
mm 2

4. Să se determine forţa normală capabilă la întinderea unei ţevi din OL 42, având diametrul
exterior D = 40 mm şi grosimea peretelui g = 3 mm. Pentru oţelul OL 42 rezistenţa admisibilă
N
se va lua σat = 150
mm 2

5. Să se dimensioneze la întindere o bară din aluminiu turnat cu lungimea l = 0,8 m, astfel încât
la solicitarea cu o forţă normală N = 60.000 N să nu depăşească alungirea Δla = 1,5 mm.
Valoarea modulului de elasticitate longitudinală a aluminiului este E = 68.000 MPa.

6. O bară □40 executată din OL 70, cu lungimea l = 300 mm este solicitată la întindere de forţa
normală N = 50.000 N. Să se verifice dacă nu depăşeşte alungirea admisibilă Δla = 0,2 mm,
cunoscându-se că materialul are modulul de elasticitate longitudinală E = 205.000 MPa.

7. Să se determine forţa normală la întindere de care este capabilă o bară Ø80 din bronz Bz12T
lungă de 1,3 m, astfel ca să nu depăşească alungirea de 0,4 mm. Pentru Bz12T, valoarea
modulului de elasticitate longitudinală E = 115.000 MPa.

45
8. Să se dimensioneze la compresiune o bară solicitată ca în figură de forţele înscrise:

N
Materialul disponibil este fonta cenuşie Fc 20, pentru care rezistenţa este σac = 160
mm 2
N
9. Să se verifice dacă o ţeavă din Ol 42 (σac = 140 ), având diametrul exterior D = 30 mm
mm 2
şi grosimea peretelui g = 4 mm poate suporta forţa de compresiune de 20.000 N

N
10. Să se determine forţa normală capabilă a unei ţevi pătrate din OL 37 (σac = 120 ),
mm 2
având latura exterioară l = 40 mm şi grosimea peretelui g = 2 mm.

11. Se dă bara de oţel din figură cu datele alăturate:

Se cere:
N
a. Să se verifice bara ştiind că σat = σac = 100
mm 2
b. Să se calculeze deformaţia totală a barei

12. Să se dimensioneze niturile îmbinării din figură cunoscându-se că forţa Τ = 20.000 N. Fie

materialul niturilor oţelul carbon OL 37, pentru care τaf = 100 MPa.

46
13. Să se verifice îmbinarea sudată din figură, având datele alăturate:

14. Să se determine forţa tăietoare capabilă pentru asamblarea cu ştift din figură, având datele
alăturate:

15. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama forţelor tăietoare. Să se determine şi
să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (în punctele A, 1, 2, B)

47
16. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama forţelor tăietoare. Să se determine şi
să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (în punctele A, 1, 2, B)

17. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama forţelor tăietoare. Să se determine şi
să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (în punctele A, 1, 2, 3, B)

18. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama forţelor tăietoare. Să se determine şi
să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (punctele A, 1, 2, B)

48
19. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama forţelor tăietoare. Să se determine şi
să se reprezinte:
 acţiunile şi reacţiunile pe bară (în punctele A, 1, B)
 cotele x şi y

20. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama forţelor tăietoare. Să se determine şi
să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (în punctele A, 1, 2, B)

21. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama momentelor încovoietoare. Să se
determine şi să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (în punctele A, 1, 2, B)

49
22. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama momentelor încovoietoare. Să se
determine şi să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (în punctele A, 1, 2, B)

23. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama momentelor încovoietoare. Să se
determine şi să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (în punctele A, 1, 2, 3, B)

24. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama momentelor încovoietoare. Să se
determine şi să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (punctele A, 1, 2, B)

50
25. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama momentelor încovoietoare. Să se
determine şi să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (în punctele A, 1, B)

26. Pentru bara reprezentată mai jos este trasată diagrama momentelor încovoietoare. Să se
determine şi să se reprezinte acţiunile şi reacţiunile pe bară (în punctele A, 1, 2, B)

N
27. Să se dimensioneze la încovoiere bara din figură, dintr-un oţel cu (σai = 140 ):
mm 2

51
28. Să se verifice acţionarea prin profil pătrat a manivelei din figură, având datele alăturate:

N
29. Să se dimensioneze, din OLC 75 A, cu τar = 280 , un arc elicoidal cilindric, cu raza
mm 2
spirei R = 10 mm, solicitat la compresiune de forţa F = 600 N:

N
30. Să se dimensioneze arborele din figură, din oţel OL 37 cu (σai = 140 ) astfel ca să
mm 2
transmită puterea înscrisă:

52
Răspunsuri aşteptate

1.

2. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.
1. Se dă forţa N = 12.000 N
2. Determinăm rezistenţa admisibilă:

 at  r
C
500 N
 at   83, 3
6 mm 2
3. Calculăm secţiunea necesară, care reprezintă valoarea minimă posibilă pentru bară:
12.000
S nec 
83, 3
S nec  144mm
2

4. Calculăm latura pătratului necesar:


l nec  S nec
l nec  12mm

3. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.
1. Cunoaştem forţa normală şi materialul barei dar trebuie să calculăm secţiunea efectivă:
Sef  80  16  1280mm2
2. Calculăm efortul unitar efectiv în bară:
120000
 ef 
1280
N
 ef  93, 7
mm 2
3. Comparăm cele două eforturi unitare:
93,7  120
Bara verifică.

4. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.
1. Cunoaştem materialul barei dar trebuie să calculăm secţiunea efectivă:

53
  402  322 
Sef   452, 39 mm 2
4
2. Calculăm forţa normală capabilă:
Ncap  452, 39  150
Ncap  87.890 N

5. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rigiditate.
1. Se dau: - forţa N = 60.000 N
- lungimea barei l = 800 mm
2. Calculăm secţiunea necesară:
60.000  800
Snec 
68.000  1, 5
Snec  470, 58 mm 2
3. Stabilim ca secţiunea barei să fie rotundă şi calculăm diametrul necesar:
4  Snec
dnec 

dnec  14, 56 mm
Semifabricatul standardizat cel mai apropiat de valoarea calculată este aluminiul rotund Ø 16.

6. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rigiditate.
1. Cunoaştem forţa normală, lungimea şi materialul dar trebuie să calculăm secţiunea efectivă:
Sef  402  1.600 mm2
2. Calculăm alungirea efectivă a barei:
50.000  300
l ef 
1.600  205.000
l ef  0, 04 mm
3. Comparăm cele două alungiri:
0,04  0, 2
Bara verifică.

7. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rigiditate.
1. Cunoaştem lungimea şi materialul barei dar trebuie să calculăm secţiunea efectivă:
  802
Sef 
4
Sef  5.026, 55 mm 2
2. Calculăm forţa normală capabilă:
5.026, 55  115.000  0, 4
Ncap 
1.200
Ncap  192.680 N

54
8. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă. Deoarece avem mai multe forţe, vom trasa
diagrama forţelor normale pentru a vedea ce forţe acţionează în diferitele secţiuni ale barei.

1. Pe porţiunea AB acţionează dă forţa de compresiune de 50.000 N iar pe porţiunea BC forţa


de compresiune de 30.000 N.
Este mai economic să dimensionăm bara în trepte - secţiunea S1 pentru porţiunea AB şi
secţiunea S2 pentru porţiunea BC.
2. Se calculează secţiunile necesare, care reprezintă valori minime posibile pentru bară:
50.000
S 1nec   S1nec  312,5 mm 2
160
30.000
S 2nec   S 2nec  187,5 mm 2
160
3. Stabilim ca secţiunile barei să fie rotunde şi calculăm diametrele necesare:
4  312,5
d 1nec   d 1nec  19,94 mm

4  187,5
d 2nec   d 2nec  15,45 mm

Rotunjim la valorile standardizate cele mai apropiate şi obţinem valorile finale:
d1  20 mm
d 2  16 mm

9. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.
1. Cunoaştem forţa normală şi materialul barei dar trebuie să calculăm secţiunea efectivă:

S ef 
 
 30 2  22 2
 104 mm 2
4
2. Calculăm efortul unitar efectiv în bară:
20.000
 ef    ef  192,3 mm 2
104
3. Comparăm cele două eforturi unitare:

55
192, 3  140
Bara nu verifică.

10. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.
1. Cunoaştem materialul barei dar trebuie să calculăm secţiunea efectivă:
Sef  402  362  304 mm2
2. Calculăm forţa normală de compresiune capabilă:
Ncap  304  120
Ncap  36.480N

11. Rezolvare:
Deoarece avem mai multe forţe normale vom trasa diagrama forţelor normale pentru a vedea ce
solicitări avem în diferitele secţiuni ale barei.

a. Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.


1. Calculăm secţiunile efective:
  302
S1ef   706, 8 mm 2
4
  202
S 2ef   314,1 mm 2
4
N
2. Efortul unitar admisibil este σa = 100 (acelaşi pentru întindere şi compresiune)
mm 2
3. Calculăm eforturile unitare efective în secţiunile mai periculoase:
30.000 N
Pe intervalul 1 – 2: 12ef   42, 4
706, 8 mm 2
20.000 N
Pe intervalul 3 – 4:  34ef   63, 6
314,1 mm 2
4. Comparând eforturile unitare efective cu efortul unitar admisibil se constată:
42, 4  100
63, 6  100
Bara verifică.

56
b. Problema se bazează pe condiţia de rigiditate. Pentru a calcula deformaţia totală a barei
trebuie să însumăm deformaţiile pe intervale:
10.000  100 20.000  200 20.000  400 30.000  100
l  - - 
E  S2 E  S2 E  S1 E  S1
Alungirile sunt pozitive, scurtările sunt negative.
10.000  100  400 800  300 
l  
205.000  314,1 706, 8 
l  0, 083 mm

12. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.
1. Forţa tăietoare este T = 20.000 N
2. Calculăm secţiunea necesară:
20.000
Snec 
100
Snec  200 mm 2
Deoarece avem patru nituri, calculăm secţiunea necesară unui nit:
200
Snecnit   50 mm 2
4
3. Calculăm diametrul necesar unui nit:
4  50
dnecnit 

dnecnit  7, 98 mm
Rotunjim valoarea obţinută la dimensiunea standardizată cea mai apropiată:
dnit  8 mm

13. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.
1. Calculăm secţiunea efectivă a sudurii; la sudurile de colţ ea se află în planul ce conţine
înălţimea a:
Sef  2  3,5  60   420 mm2
2. Calculăm efortul unitar transversal efectiv în sudură:
30.000
 ef 
420
N
 ef  71, 4
mm 2
3. Comparăm cele două eforturi unitare:
71,4  80
Bara verifică.

14. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.
1. Calculăm secţiunea efectivă în care are loc solicitarea:

57
  102
Sef  2  157, 8 mm 2
4
2. Calculăm forţa tăietoare capabilă:
Tcap  157, 8  80
Tcap  28.270 N

15. Rezolvare:

16. Rezolvare:

17. Rezolvare:

58
18. Rezolvare:

19. Rezolvare:

20. Rezolvare:

59
21. Rezolvare:

22. Rezolvare:

23. Rezolvare:

60
24. Rezolvare:

25. Rezolvare:

26. Rezolvare:

27. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.
1. Reprezentăm toate elementele barei – notăm reazemele şi punctele de aplicaţie ale
forţelor.

61
2. Reprezentăm recţiunile la întâmplare – RA pozitivă şi RB negativă.

3. Calculăm reacţiunile cu ecuaţiile echilibrului momentelor, faţă de reazeme.


 M A
0
20.000  200  30.000  600  20.000  900  R B  1.000  0 : 1.000
4.000  18.000  18.000  R B  0
R B  4.000 N
Reacţiunea RB a rezultat pozitivă, înseamnă că este reprezentată corect în jos.
 M B
0
 R A  1.000  20.000  800  30.000  400  20.000  100  0 : 1.000
 R A  16.000  12.000  2.000  0
R B  6.000 N
Reacţiunea RA a rezultat negativă, înseamnă că am reprezentat-o greşit în sus; corectăm
desenul, reprezentând pe RA în jos.
Reacţiunea RA a rezultat negativă, înseamnă că am reprezentat-o greşit în sus; corectăm
desenul, reprezentând pe RA în jos.

4. Facem verificarea cu ecuaţia echilibrului forţelor:


06.000  20.000  30.000  20.000  4.000  0
4.000  4.000  0
5. Trasăm diagrama forţelor tăietoare:
Stabilim scara forţelor: 1.000 N = 1 mm

62
6. Se calculează momentul încovoietor în fiecare punct în care acţionează o forţă:
MA  0
M1  6.000  200  1.200.000 N  mm
M 2  6.000  600  20.000  400  4.400.000 N  mm
M 3  4.000  100  400.000 N  mm
MB  0
7. Trasăm diagrama momentelor încovoietoare:
Stabilim scara momentelor: 100.000 N·mm = 1 mm

8. Scoatem cel mai mare moment încovoietor din diagrama momentelor încovoietoare, fără a
ţine seama de semn:
Mmax  4.400.000 N  mm
N
9. Avem dat pentru bară σai = 140
mm 2
10. Calculăm modulul de rezistenţă axial necesar barei:
4.400.000
WZnec  mm 3  WZnec  31.428 mm 3
140
11. Alegem pentru bară secţiunea de formă circulară pentru care cunoaştem formula modulului
de rezistenţă axial:
63
  d3
WZ 
32
12. Din punctele 10 şi 11 rezultă:
  d3
 31.428
32
32  31.428
dnec  3

dnec  68, 4 mm

Rotunjim la valoarea standardizată cea mai apropiată:


dnec  70 mm

28. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă.
1. Calculăm momentul de răsucire:
Mr = 200·200 = 40.000 N·mm
2. Determinăm modulul de rezistenţă polar al secţiunii:
16 3
Wp   682,66 mm 3
6
3. Determinăm rezistenţa admisibilă pentru OL 37
370 N
ar   74
5 mm 2
4. Calculăm efortul unitar tangenţial efectiv:
40.000 N
 ef   58,6
682,66 mm 2
5. Comparăm cele două eforturi unitare:
58,6 < 74
Bara verifică.

29. Rezolvare:
Problema se bazează pe condiţia de rezistenţă. Deşi arcul este solicitat la compresiune,
semifabricatul spirei este solicitat la răsucire. Avem date prin enunţ toate elementele necesare.
1. Calculăm diametrul semifabricatului:
16  600  10
d
  280
d  4, 77 mm
Rotunjim la valoarea standardizată cea mai apropiată:
d = 5 mm

30. Rezolvare:
Este o problemă de solicitare compusă (încovoiere cu răsucire).
1. Reprezentăm toate elementele barei, cu ambele reacţiuni în sus:

64
2. Calculăm reacţiunile cu ecuaţiile echilibrului momentelor:
 M A
0
10.000  600  R B  1.000  0
R B  6.000 N
 M B
0
 R A  1.000  10.000  400  0
R A  4.000 N
3. Facem verificarea cu ecuaţia echilibrului forţelor:
4.000  10.000  6.000  0
4. Calculăm momentul încovoietor în punctul 1:
M1  4.000  600  2.400.000N  mm
5. Trasăm diagrama momentelor încovoietoare:

6. Momentul încovoietor maxim este în punctul 1:


Mmax  2.400.000 N  mm
7. Calculăm momentul de răsucire transmis:
P
M r  9.550.000
n
100
M r  9.550.000
750
M r  1.273.330 N  mm
8. Aplicăm teoria a III-a de rezistenţă, care dă rezultatele cele mai acoperitoare:
M iech  M i2  M r2
M iech  2.400.0002  1.273.3302
M iech  2.716.870 N  mm
9. Calculăm modulul de rezistenţă axial necesar barei:
M iech
WZnec 
ai
2.716.870
WZnec 
140
WZnec  19.406 mm 3

65
10. Pentru secţiunea circulară formula modulului de rezistenţă axial este:
  d3
WZ 
32
11. Din punctele 9 şi 10 rezultă:
d 3
 19.406
32
32  19.406
dnec  3

dnec  58, 22 mm
12. Rotunjim la valoarea standardizată cea mai apropiată:
d  60mm

66
IV. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ

1. * * *, Manualul inginerului mecanic. Mecanisme. Organe de maşini. Dinamica


maşinilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976.
2. Gh. Buzdugan, M. Blumenfeld, Calculul de rezistenţă al pieselor de maşini, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1979.
3. N. S. Gheorghiu şi alţii, Organe de maşini, Institutul Politehnic „Traian Vuia”,
Timişoara, 1979.
4. Gh. Buzdugan, Rezistenţa materialelor, Ediţia XI revizuită, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1980.
5. N. S. Gheorghiu, N. Ionescu, Organe de maşini I. Transmisii mecanice, Institutul
Politehnic „Traian Vuia” Timişoara, 1982.
6. T. Demian, D. Tudor, E. Grecu, Mecanisme de mecanică fină, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.
7. D. Pavelescu şi alţii, Organe de maşini, vol. I, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1985.
8. HÜTTE, Manualul inginerului. Fundamente, Editura tehnică, Bucureşti, 1995.
9. DUBBEL, Manualul inginerului mecanic. Fundamente, Editura tehnică, Bucureşti,
1998.
10. Standarde române. Ediţie oficială.
11. Adrian Stoica (coordonator), Ghid practic de elaborare a itemilor pentru examene,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 1996

67
V. ANEXA 1. UNITĂŢI DE MĂSURĂ

Unităţi de bază

Denumirea Simbolul Reprezintă

METRU m lungimea
KILOGRAM kg masa
SECUNDĂ s timpul
AMPER A intensitatea curentului electric
KELVIN K temperatura
CANDELĂ cd intensitatea luminoasă
MOL mol cantitatea de materie

Multipli şi submultipli zecimali

Denumirea Simbolul Reprezintă Denumirea Simbolul Reprezintă

exa E 1018 unităţi deci d 10-1 unităţi


peta P 1015 unităţi centi c 10-2 unităţi
tera T 1012 unităţi mili m 10-3 unităţi
giga G 109 unităţi micro μ 10-6 unităţi
mega M 106 unităţi nano n 10-9 unităţi
kilo k 103 unităţi pico p 10-12 unităţi
hecto h 102 unităţi femto f 10-15 unităţi
deca da 10 unităţi atto a 10-18 unităţi

Unităţi curente în rezistenţa materialelor

Unitatea
Denumirea Simbolul Reprezintă de Multipli uzuali Submultipli uzuali
măsură
F 1 daN = 10 N
forţă N
(N, T, R) 1 kN = 1000 N
moment M produsul 1 N∙mm = 0,001 N∙m
N∙m
(cuplu) (Mi, Mt) forţă - lungime 1 daN∙mm = 0,01 N∙m
σ (τ) N
efort unitar 1MPa  1  106 Pa
(σa, σef, σi) raportul mm 2
(rezistenţă)
(τa, τef, τt) forţă – Pa
suprafaţă
modul de kN
E (G) (presiune) 1GPa  1  109 Pa
elasticitate mm 2
modul de W
proprietate mm3 cm3
rezistenţă (Wy, Wz)
geometrică
moment de I
a secţiunii mm4 cm4
inerţie (Iy, Iz, Ip)

68
Mărimile utilizate în carte

Unitatea Unitatea Unitatea


Simbolul Denumirea de Simbolul Denumirea de Simbolul Denumirea de
măsură măsură măsură
dnec diametrul necesar mm momentul încovoietor efortul unitar longitudinal la N
Mi ech N·mm σr
echivalent rupere mm 2
lnec lungimea necesară mm
Mmax momentul încovoietor maxim N·mm efortul unitar longitudinal N
Δl variaţia lungimii mm σef efectiv
Mr momentul de răsucire N·mm mm 2
A aria mm2 efortul unitar longitudinal N
Mt momentul de torsiune N·mm σmax
Sef secţiunea efectivă mm 2 maxim mm 2
εc alungirea specifică de curgere
efortul unitar longitudinal la N
Snec secţiunea necesară mm2 σt
εe alungirea specifică elastică tracţiune (întindere) mm 2
ΔS variaţia secţiunii mm2 efort unitar transversal
εr alungirea specifică de rupere N
Wp
modulul de rezistenţă polar al
mm 3
efortul unitar longitudinal τa admisibil
secţiunii N (rezistenţa admisibilă) mm 2
modulul de rezistenţă axial σa admisibil
efort unitar transversal
Wz mm3 (rezistenţa admisibilă) mm 2 N
(axa z) al secţiunii
efort unitar longitudinal
τar admisibil la răsucire
modulul de rezistenţă axial N (rezistenţa admisibilă) mm 2
Wz.ef mm3 σac admisibil la compresiune
(axa z) efectiv mm 2 N
(rezistenţa admisibilă) τef efort unitar transversal efectiv
modulul de rezistenţă axial mm 2
Wz.nec mm3 efort unitar admisibil la
(axa z) necesar N efort unitar transversal
momentul de inerţie al
σag presiune N
Iz mm 4
(rezistenţa admisibilă) mm 2 τfa admisibil la forfecare
secţiunii (axa z) (rezistenţa admisibilă) mm 2
efortul unitar admisibil la
Fcr forţa critică (la flambaj) N N coeficientul de siguranţă faţă
σai încovoiere (rezistenţa Cr
admisibilă) mm 2 de rezistenţa la rupere
Ncap forţa normală (axială) capabilă N
efort unitar longitudinal P puterea kW
Nr forţa de rupere (necesară) N N
σat admisibil la tracţiune
rot
(rezistenţa admisibilă) mm 2 n turaţia
Tcap forţa tăietoare (transversală) N
min
efortul unitar longitudinal N
RA reacţiunea în reazemul A N σe elastic mm 2
RB reacţiunea în reazemul B N
VI. ANEXA 2. GLOSARUL TERMENILOR DE EVALUARE

ITEM – reprezintă elementul component al unui instrument de evaluare; testează unul sau mai
multe obiective; este compus din o întrebare şi un răspuns
ITEM = întrebare + răspuns aşteptat

(1) ITEMI OBIECTIVI


► realizează măsurarea rezultatelor învăţării cu grad înalt de obiectivitate
(a) itemi cu alegere duală (răspuns alternativ)
Se selectează un răspuns din cele două posibile
Exemple: adevărat/fals, corect/greşit, da/nu, acord/dezacord
(b) itemi de tip pereche
Se stabilesc corespondenţe între categorii distribuite pe coloane paralele, prima
conţinând premizele, a doua conţinând răspunsurile
Exemple: termeni/definiţii, date/evenimente, reguli/exemple,
simboluri/concepte, principii/exemplificări
(c) itemi cu alegere multiplă
Se alege un răspuns dintr-o listă de alternative pentru o singură premisă. Un răspuns
este bun, celelalte sunt doar plauzibile (distractori)
Exemplu: termen/listă de definiţii

(2) ITEMI SEMIOBIECTIVI


► testează o gamă largă de capacităţi intelectuale, la nivelul de complexitate dorit
(a) itemi cu răspuns scurt
Se pune o întrebare directă, răspunsul trebuie construit (propoziţie, frază)
Exemple: numele conceptului/definiţie, numele conceptului/lista
caracteristicilor, text/extragere de informaţii, simboluri/concepte,
principii/exemplificări
(b) itemi cu răspuns de completare
Se dă o afirmaţie incompletă, răspunsul trebuie construit (unul-două cuvinte încadrate
în context)
Exemple: definiţie/ termen, text/concluzie, reprezentare grafică/legendă
(c) întrebări structurate
Sunt constituite din mai multe subîntrebări de tip obiectiv, semiobiectiv sau eseu scurt,
legate între ele printr-un element comun: material primar → subîntrebări → date
suplimentare → subîntrebări

(3) ITEMI SUBIECTIVI (CU RĂSPUNS DESCHIS)


► testează originalitatea, creativitatea şi caracterul personal al răspunsului
(a) rezolvarea de probleme
Se cere rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii pe căi clare şi verificabile
(b) itemi de tip eseu
Se cere construirea unui răspuns liber (eseu liber) sau în conformitate cu un set de
cerinţe date (eseu structurat)

70