Sie sind auf Seite 1von 15

MIEREA DE ALBINE

Aspecte nutritionale si dietetice


1
CUPRINS
1.Mierea de albine................................................................................................3
1.2.Compozitia chimica a mierii ......................................................................5
2.Mierea aliment. Aspecte nutritionale si dietetice .............................................8

2.1 Mierea ca mijloc de prevenire a bolilor....................................................10
3 Sortimente de miere si indicatiile lor................................................................11
. !iblio"ra#ie.......................................................................................................15
2
1. MIEREA DE ALBINE
Mierea de albine a #ost primul aliment dulce descoperit si #olosit de om din cele mai vechi
timpuri. $ocumentele spun ca mierea a #ost #olosita initial ca hrana% dar si in medicina si
ritualurile reli"ioase. &ipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor a#ectiuni "astro'
intestinale% renale si respiratorii si pentru tratamentul ranilor. $ioscoride trata pla"ile #olosind
mierea in aplicatii locale si (liniu recomanda mierea amestecata cu untura de peste la tratarea
ranilor in#ectate.
Mierea de albine este produsul natural% elabirat de albine din nectarul #lorilor sau din secretiile
care provin din parti vii ale plantelor% ori din secretiile unor insecte )mierea de mana* care se
hranesc cu seva plantelor% pe care le trans#orma si le combina cu substante speci#ice%
inma"azinandu'le #a"urii de stup.
Mierea este un aliment dulce% lichid siropos produs natural de catre albine ca hrana pentru ele
insele. Culoarea aurie si "ustul delicios sunt incon#undabile. $upa ce albinele cule" nectarul de
la o #loare% il amesteca cu produse chimice din saliva lor pentru a rezulta mierea.
Albinele zboara inapoi in stup si'l pastreaza in celulele #a"urilor. +,cesul de umiditate este
inlaturat din miere cu ajutorul aripilor albinelor% pentru ca mierea sa #ie "ata pentru consum.
-olul si actiunea naturala a albinelor este cu adevarat uimitoare% iar rezultatul este un produs
alimentar deosebit. mierea.
Mierea are in compozitia sa numeroase principii active bine#acatoare pentru sanatate. Acestea
sunt in mare parte zaharuri precum si microelemente% enzime% acizi or"anici si vitamine% ce au un
e#ect pozitiv prin actiunea de re"lare a unor #unctii importante ale or"anismului. /ratie acestor
calitati% mierea a #ost utilizata ca remediu de'a lun"ul timpului pentru vindecarea unor a#ectiuni
)"astro'intestinale% renale% respiratorii* si pentru tratarea pla"ilor in#ectate.
3
Vindecarea plagilor - mierea cruda este un remediu care dateaza din +"iptul si /recia antice.
Medicina moderna redescopera proprietatile de vindecare ale mierii. Cercetatorii considera ca
mierea are capacitatea de a ucide microbii. Aciditatea din miere si caracteristica sa de a
deshidrata bacteriile ar putea #i motivul pentru care mierea vindeca ranile.
Sursa de energie - mierea de albine pura este o sursa de carbohidrati% atat #ructoza cat si "lucoza
pe care or"anismul le trans#orma in ener"ie. /lucoza o#era instant ener"ie in timp ce #ructoza
este mai lent absorbita si #urnizeaza ener"ie in mod constant. Sportivii si copiii activi ar trebui sa
consume miere intrucat aceasta le va o#eri ener"ia de care acestia au nevoie. Mierea pura de
albine este o sursa naturala de minerale cum ar #i calciu% #ier si potasiu dar si vitamine din
comple,ul !.
Prevenirea alergiilor sezoniere ' mirea pura de albine poate #i bene#ica pentru persoanele care
su#era de unele tipuri de aler"ii. (entru ca albinele aduna polenul de la plantele native si il
trans#orma in miere% consumul de miere produsa la nivel local poate preveni aparitia aler"iilor
sezoniere.
Alte bene#icii ale mierii includ.
' este anti#un"ica si hranitoare
' ajuta la asimilarea calciului in or"anism
' are e#ect antibacterian atat in diverse probleme interne cat si e,terne ale or"anismului
' poate stimula sistemul imunitar
Mirea de albine are dulceata si o compozitie chimica asemanatoare cu cea a zaharului de masa%
ast#el incat cantitatile de servire recomandate pentru miere sunt similare cu cele ale zaharului de
masa. 0 lin"ura de miere este considerata o portie si nu se recomanda sa se depareasca 10 lin"uri
pe zi. Se va tine cont ca pentru evidenta consumului celor 10 lin"uri de zaharmiere se vor lua in
calcul toate produsele consumate% inclusiv alimentele ambalate.
$epasirea a 10 lin"uri pe zi poate cauza probleme "astrice% cum ar #i crampe stomacale% balonare
si diaree. $in cauza continutului mare de #uctoza% consumul e,cesiv poate sa inter#ere cu
4
capacitatea intestinului mic de a absorbi nutrientii. Acest lucru ar putea declansa discon#ort
abdominal pana cand mierea va #i eliminata din sistemul di"estiv.
Consumarea e,cesiva% pe termen lun" a mierii poate avea e#ecte ne"ative asupra tractului
"astrointestinal. Absorbtia substantelor nutritive ar putea deveni o problema permanenta chiar si
atunci cand mierea nu este prezenta in sistemul di"estiv.
Mierea este usor acida si e,punerea prelun"ita la alimente acide poate eroda smaltul dintilor%
precum si mucoasa eso#a"ului% stomacului si intestinelor% #apt ce poate duce la aparitia re#lu,ului
acid. Consumul e,cesiv de miere la #el ca si orice #el de consum de zahar ar putea determina
instabilitatea valorilor insulinei.
1alsi#icarea mierii. Mierea poate #i usor #alsi#icata atat prin metode directe cat si indirecte.
1alsi#icarea directa a mierii se poate #ace prin.
'adaos de substante indulcitoare naturale. zahar% zahar invertit% sirop de porumb% melasa2
'adaos de edulcoranti de sinteza. zaharin +35% aspartan +351% ciclamati +352% sucraloza + 355.
'adaos de coloranti2 caramel +1502
'adaos de conservanti. acid benzoic si benzoati )+ 210'+213*% acid salicilic si salicilati2
'adaos de polen pentru corectarea spectrului polinic si adaos de corectare a spectrului enzimatic
)e,tract de malt% drojdii*.
1alsi#icarea indirecta a mierii se e#ectueaza prin hranirea albinelor cu zahar% sirop invertit% sirop
de porumb. 4n acest mod% albina elaboreaza o miere care% in parte% nu provine din nectar sau
secretiile plantelor si insectelor. Aceasta miere nu are valoarea biolo"ica si curativa a mierii
naturale autentice. Mierea nu trebuie sa #ie contaminata cu antibiotice sau alti contaminanti
biolo"ici% #izici sau chimici.
1.2 Compoitia c!imica a mierii
+,ista numerosi #actori care in#luenteaza compozitia chimica a mierii. calitatea si compozitia
materiei prime )nectar sau mana*% abundenta acesteia% #actorii climatici% modul de e,ploatare a
albinelor% modul de recoltare% conditionare si conservare. Mierea obtinuta va avea caractere
speci#ice conditiilor in care s'a produs. +lementele care intra in compozitia mierii pot #i impartite
in trei "rupe. apa% substante zaharoase% substante nezaharoase.
5
Fig.1 Compozitia mierii naturale
Constituentii majori ai mierii sunt apa si substantele zaharoase% care reprezinta 335 din miere.
Mierea poate #i considerata o solutie concentrata de zaharuri% datorita #aptului ca principalii
componenti ai mierii sunt substantele zaharoase.
/lucidele sunt aldehide sau cetone ale unor alcooli polivalenti si in #unctie de posibilitatea lor de
a se hidroliza se impart in. ' "lucide nehidrolizabile% numite oze% monoze% sau monozaharide%
)zaharuri simple*. 0zele sunt o,ialdehide sau o,icetone provenite din o,idarea unor polialcooli
si sunt denumite dupa numarul atomilor de carbon% cele mai raspandite #iind. pentoza% he,oza%
"lucoza2
' "lucide hidrolizabile% )capabile de a #i descompuse sub in#luenta acizilor sau enzimelor in
zaharuri mai simple*% numite ozide% care se impart in. holozide% )in alcatuirea carora intra in
6
e,clusivitate monozaharidele*% #iind cele mai importante pentru studiul mierii% iar dintre acestea.
zaharoza% maltoza% trahaloza% melecitoza% pentozani% #ructozani% heterozide )in alcatuirea carora
intra o componenta "lucidica si una ne"lucidica% sau a"licon*.
4n miere se mai "asesc in cantitati mari si alte holozide comple,e sau heterozide ca muce"aiuri%
"ume% etc% denumite impropriu de,trine. 4n mierea de mana de,trinele pot depasi 55. (rezenta
de,trinelor mareste vascozitatea mierii si ii da un aspect cleios% neplacut.
Substantele nezaharoase se "asesc in cantitati mici in mierea de albine% apro,imativ 15 din
miere% si nu sunt lipsite de importanta% contribuind la speci#icitatea acestui apreciat produs.
1ermentii )enzimele sau diastazele*% sunt catalizatori biolo"ici cu ori"inea in celula vie.
(rincipalii #ermenti din mierea de albine sunt carbohidrazele% iar dintre acestea.
' invertaza si zaharaza )sucraza*% actioneaza asupra zaharozei% scindand'o in "lucoza si #ructoza2
'amilaza. ' al#a amilaza )amilaza de,trino"ena*% actioneaza asupra amidonului pe care ii
trans#orma initial in de,trine% iar in #inal in maltoza2
' beta amilaza )amilaza zaharo"ena*% actioneaza asupra amidonului pe care ii trans#orma direct in
maltoza2
Substantele minerale totale din mierea de albine variaza in limite #oarte lar"i datorita multor
#actori% )natura materiei prime si "radul de impuri#icare al acesteia% conditiile climatice% modul de
e,tractie% prelucrare si conservare% etc*.
(rincipalele elemente minerale din miere sunt. sodiu% potasiu% #os#or% ma"neziu% cupru% aluminiu%
man"an% #ier% clor% sul#% siliciu% cat si unele microelemente. beriliu% "aliu% vanadiu% zirconiu% titan%
nichel% staniu% plumb% ar"int.
Mierea de albine este valoroasa si prin continutul sau in vitamine% care provin in e,clusivitate din
polenul si nectarul plantelor. (rincipalele vitamine din miere apartin celor doua "rupe.
7
' hidrosolubile. 6itamina !1 )tiamina*% 6itamina !2 )ribo#lavina*% 6itamina !7 )pirido,ina*%
6itamina (( )niacina*% 6itamina & )biotina*% 6itamina !12 )cianocobalamina*% 6itamina C )acid
ascorbic*% acid pantotenic% acid #olic% rutina2
' liposolubile. (rovitaminele A% 6itamina 8
2. MIEREA ALIMEN"
Mierea naturala contine peste 280 de compusi% din care predomina "lucidele )amestesc de
#ructoza'"lucoza* si% in cantitati mici de zaharoza% maltoza2 contine de asemenea%
macroelemente. potasiu% sodiu% ma"neziu% #os#or% sul#% clor si o serie de microelemnte. #ier%
cupru% siliciu% "aliu% vanadiu% beriliu% ar"int% zirconiu e,trem de necesare #unctiilor metabolice
ale omului.
Mierea de mana are un continut de 5'10 ori mai mare de minerale in comparatie cu mierea
#lorala% de unde culoarea mai inchisa% vascozitatea mai mare si "ustul usor lesios. $e asemenea%
mierea naturala contine substante cu e#ect anti'in#lamator si vitamine din "rupul !% vitamina C si
vitamina 8% precum si o varietate de enzime active de ori"ine ve"etala )mierea #lorala* si de
ori"ine animala )mierea de mana*.
$atorita prezentei unor microor"anisme bene#ice si a compozitiei sale bo"ate si variate% mierea
naturala consumata cu moderatie de catre persoanele carora nu le este contraindicata )su#erinzii
de diabet* are o serie de proprietati ditetico'terapeutice. activitate microbiostatica )#raneaza
dezvoltarea microbilor* si microbicida )omoara microbii*% capacitate antio,idanta )anihileaza
radicalii liberi* si are e#ect stimulator asupra micro#lorei intestinale probiotice% bene#ica.
9neori mierea poate #i contaminata cu a"enti nedoriti )drojdii ca Saccharom:ces melis% S. -ozei*
sau chiar pato"eni% cum sunt sporii de Clostridium botulinum% periculosi pentru su"ari si copii
mici. Mierea natura #avorizeaza absortia intestinala a #ierului% #iind indicata su#erinzilor de
anemie #eripriva. $e asemenea% mierea stimuleaza dezvoltarea micro#lorei lactice probiotice%
#iind recomandata celor care urmeaza tratamente cu antibiotice% celor care consuma alimente cu
8
+'uri conservanti% celor care #umeaza sau #ac e,ces de alcool% pentru evitrarea instalarii
dosbiozei care poate avea urmari "rave asupra sanatatii% inclusiv prabusirea sistemului imunitar
si aparitia sindromului de intestin permeabil.
Mierea poate #i ecolo"ica% conventionala sau poate proveni de la plante modi#icate "enetic.
Cercetarile recente au demonstrat ca bene#iciile nutritive si curative ale mierii ecolo"ice sunt
semni#icativ superioare celorlalte si% totodata sunt mai si"ure% avand niveluri scazute de
contaminanti. (entru mierea de calitate% astazi se mai utilizeaza si termenul de ;miere vie<.
Aceasta desemneaza o miere in starea sa naturala% asa cum este e,trasa di stup% #ara a se interveni
asupra compozitiei. Cu alte cuvinte este miere bruta% care nu a su#erit nici tratamente termice
)incalzire la peste 0C* si nici tratamente chimice sau #izice )#iltrare*. Mierea incalzita la
temperaturi de peste 0C se de"radeaza prin inactivitatea enzimelor% antio,idantilor% vitaminelor
si micro#lorei probiotice. Mai mult sub in#luenta caldurii #ructoza se trans#orma intr'un compus
to,ic &M1 )hidro,imetil#ur#ural*. Continutul de &M1 din miere este un indicator care
di#erentiaza mierea ce poate #i pusa in consumul uman% #ata de cea care este interzisa
consumului. $atorita trans#ormarii in special a #ructozei in &M1 si substante melanoide% mierea
tratata termic se inchide la culoare. (rodusele de co#etarie si patiserie vor #i indulcite cu miere
numai dupa ce s'au racit si nu innainte de a #i introduse in cuptor. Sosurile% dressin"'urile cu
miere nu se incalzesc.
$esi mierea nu este un aliment complet% ea poate acoperi o parte semni#icativa din nevoile
or"anismului de vitamine% enzime% antio,idanti% minerale% proteine% lipide% probiotice. Mierea
naturala este indicata in hrana oamenilor de toate varstele. +ste utilizata si in alimentatia pre =
post operatorie si arti#iciala. Mierea este un aliment ener"izant #iind util in combaterea oboselii%
surmenajului% stresului. +ste un bun inlocuitor atat pentru alti indulcitori naturali% ca zaharul
ra#inat% siropul de porumb% dar si al edulcorantiilor arti#iciali.
(entru adulti% se recomanda in "eneral un consum de 1'3 ">?" corp pe zi% iar pentru copii doza
este de jumatate din cea pentru adulti.
Cand mierea este consumata ca aliment% desi ea trebuie mai de"raba considerata condiment%
trebuie sa tinem cont de urmatoarele.
9
'mierea trebuie tinuta in "ura% sub limba% cat mai mult timp posibil% prentru a #avoriza o mai mare
absortie a nutrientilor inca din cavitatea bucala2
'mierea trebuie consumata in cantitati mici si in mod repetat2
'cel mai indicat mod de a consuma mierea este cel in #a"uri2 ast#el putem bene#icia de o "ama si
mai lar"a de substante active biolo"ic% constinute in ceara% si care nu se "asesc in miere2
' pentru consumul in scop nutritiv si curativ se recomanda mirerea poli#lora ecolo"ica2
2.1 Mierea ca mi#loc de pre$enire a %olilor
Diabetul studii recente% #acute in mai multe tari ale lumii% arata ca inlocuirea totala a zaharului in
alimentatie cu miere duce la o scadere cu 70'@05 a ratei aparitiei diabetului. Mai ales in
alimentatia copiilor si tinerilor este recomandata #olosirea mierii ca unic indulcitor% deoarece
ajuta la prevenirea diabetului juvenil% alt#el imposibil de vindecat prin mijloacele actuale.
Obezitatea se recomanda% de asemenea% inlocuirea totala a zaharului cu miere% care nu da aceeasi
dependenta ca si zaharicalele obisnuite. Cercetari recente arata ca peste 705 din obezii din
intrea"a lume sunt% practic% dependenti de zahar si% mai ales% de produsele care il contin
)ciocolata% prajituri% sucuri% bomboane% in"hetata*. Aa miere% aceasta dependenta nu apare.
Caria dentara are drept cauza nu doar bacteriile #i,ate la nivelul smaltului dintilor% ci si anumite
tulburari metabolice produse% con#orm mai multor studii% de catre consumul de zahar. $e la
aparitia zaharului in alimentatie% in urma cu 200 de ani% rata aparitiei unor boli cum ar #i caria
dentara% diabetul% obezitatea a crescut e,ponential. 4n prezent% caria dentara este cea mai
raspandita boala din lume% 385 din populatia planetei su#erind de ea. $aca vreti sa #ranati
#enomenul aparitiei acestei probleme% inlocuiti complet zaharul cu mierea de albine.
Constipatia se previne #oarte e#icient prin consumul zilnic de miere. $oza care se ia in #iecare zi
este de doua lin"urite de miere% pe cat posibil lichida si proaspata )obtinuta in anul respectiv*.
Osteoporoza apare atunci cand in or"anism nu mai sunt sintetizati su#icienti hormoni estro"eni%
hormoni care au un rol crucial in #i,area calciului in oase. Boate tipurile de miere contin in
cantitati mici laptisor de matca% cea mai bo"ata substanta naturala in acest tip de hormoni.
10
Asadar% consumul zilnic de miere #urnizeaza sistematic or"anismului acest ajutor hormonal%
ajutand la prevenirea acestei boli.
Menopauza prematura nu poate aparea la #emeile care consuma zilnic miere% le"ume si #ructe
crude. Aceste alimente sunt un puternic reintineritor% stimuland in mod armonios activitatea
ovarelor si intarziind aparitia menopauzei% cu pana la zece ani.
Lipsa de calciu si de magneziu nu este combatuta direct de miere% care contine totusi cantitati
destul de reduse din aceste minerale. 4n schimb% inlocuirea zaharului cu miere impiedica aparitia
carentelor in aceste substante% deoarece spre deosebire de Cotrava albaC )cum este denumit
zaharul*% mierea nu consuma si nu perturba asimilatia acestor doua minerale esentiale.
ulburarile de crestere si de dezvoltare la copii pot #i e,trem de e#icient prevenite prin consumul
sistematic de miere de albine si de polen de albine. Ambele produse stimuleaza in mod armonios
procesele de crestere si de dezvoltare% atat la nivel #izic% cat si psihic sau mental.
&. S'R"IMEN"E DE MIERE SI INDICA"IILE L'R
Mierea poate avea calitati terapeutice deosebite in #unctie de specia meli#era de la care provine.
Mierea poli!lora. +ste elaborata de albine din nectarul mai multor #lori% in special a celor care
apar primavara. +,te o miere comple,a% de #oarte buna calitate nutritionala si terapeutica. Se pot
"asi sortimente de miere poli#lora de munte% deal si campie. +ste considerata o miere C
completaC% #iind recomandata cel mai des pentru di#erite a#ectiuni. $atorita compozitiei )zaharuri
simple% "lucoza si #ructoza*% este direct asimilabila. Mierea contine% in cantitati mici vitaminele
"rupului ! si vitamina C. $e asemenea% mierea contine enzime. invertaza% amilazD% catalazD%
acizi or"anici. lactic% "luconic% saruri minerale. #ier% potasiu%calciu%#os#or.
Mierea de !loarea-soarelui. Eormalizeaza tensiunea arteriala. +ste indicata atat in hipertensiune
cat si in hipotensiune% boli cardiovasculare si cerebrovasculare. +ste #ebri#u"a si combate
anumite a#ectiuni stomacale.
11
Mierea de salcam. Culoarea mierii de salcam% imediat dupa recoltare% este transparenta% insa%
depinde de #a"urii in care a #ost #acuta. Ast#el poate avea nuante de la incolor la "alben pai sau
"alben deschis.
Mierea de salcam are un "ust placut% dulce% este vascoasa si #luida si nu prezinta semne de
cristalizare cand este proaspata. Cristalizarea este un proces natural si depinde de raportul dintre
"lucoza si #ructoza din componenta mierii si de temperatura mediului. $atorita unei cantitati
mari de #ructoza% aceasta nu se cristalizeaza decat dupa un an si jumatate doi ani% dar nici atunci
in totalitate.
4ndicata in maladiile cardiovasculare% astm% tuse% in#ectii bronhopulmonare% tuberculoza%
pneumonie% reumatism. 1iind un bun antiseptic se recomanda in ulcerul "astric si duodenal si in
"astrita hiperacida. +ste un bun calmant al sistemului nervos% #iind utila in tratarea nevrozelor.
+,celent tonic% #olosit in tratarea asteniei% tulburarilor de memorie% pentru intarirea sistemului
imunitar. +ste recomandata copiilor% convalescentilor% "ravidelor si #emeilor care alapteaza2
induce somnul% contribuind la calitatea acestuia impreuna cu mierea de tei.
Mierea de tei. Are o puternica aroma de tei ca un par#um proaspat% re#le,e "alben'aurii% uneori
verzui% oricum are culoare deschisa si este mai #luida.
Combate insomnia si calmeaza sistemul nervos. +ste un bun antiseptic di"estiv si pulmonar%
indicat in bronsita. Are e#ecte de stimulare a metabolismului si a deto,i#ierii la nivel celular.
Mierea paducel. 4mpreuna cu mierea de #loarea'soarelui si mierea de iarba'nea"ra% mierea de
paducel este indicata in hipertensiune si bolile cardiovasculare si cerebrovasculare.
Mierea de cires" mar" par" prun. 4mpreuna cu mierea de iarba'nea"ra este utila in tratarea
vasopatiilor% in special venopatiilor% #lebitelor% trombo#lebitelor% varicelor. 4mpreuna cu mierea
de rapita% are e#ecte pozitive in maladiile renale.
Mierea de rapita. Mierea de rapita se recolteaza in luna mai% daca provine din insamantari de
toamna. Coloratia este #oarte slaba% nu depaseste 35 mm pe scara (#und )"radata de la 0 la
10mm*. Mirosul este speci#ic% amintind de varza. 4n schimb% "ustul este #oarte placut% ne#iind
atat de dulce. Continutul de apa este destul de ridicat%185% datorat si "rabei de la recoltare%
12
mierea de rapita poate cristaliza chiar in #a"uri% devenind imposibil de e,tras. 6aloarea ph este
relativ ridicata si aciditatea destul de slaba ' )ph F % aciditatea totala de ordinul a 15 me".>?"*.
Conductibilitatea electrica #oarte scazuta indica un continut scazut in substante minerale.
Structura zaharurilor este caracterizata prin abundenta "lucozei% care domina asupra #ructozei.
Aceasta este cauza cristalizarii e,trem de rapide a mierii. Ca si consecinta % mierea de rapita se
comercializeaza doar cristalizata. Aspectul este al unei creme% datorata cristalelor #oarte #ine.
+ste indicata ca adjuvant in tratarea osteoporozei si in a#ectiunile de ateroscleroza. (recum si in
preventia unor #orme de cancer. Mierea de rapita protejeaza #icatul si stimuleaza #unctiile
pancreasului )cu moderatie si sub indrumarea medicului% este indicata si in diabetul zaharat*. $e
asemenea inbunatateste #unctiile rinichilor si a splinei.
Mierea de !aguri" mierea de capaceala. +ste indicata in mentinerea unei bune i"iene a cavitatii
bucale. $e asemenea are e#ect pozitiv asupra vederii. Mierea de capaceala este utila in a#ectiuni
bronhopulmonare% dar si in deto,i#iere% stimuland tranzitul intestinal si asi"urand antio,idanti
naturali puternici.
Mierea de capsun. +ste cunoscuta si ca ;mierea sportivilor<% este antianemica% combate astenia%
oboseala #izica si intelectuala.
Mierea de maslin. Are o puternica actiune antio,idanta% chemopreventiva% #iind utila in preventia
unor #orme de cancer. +ste de asemenea indicata in ateroscleroza% boli cardiovasculare% hepatice
si alte hepatopatii% in bolile vezicii biliare si in &46'S4$A.
Mierea de rozmarin si mierea de busuioc. Au e#ect sedativ% calmant% antistres si stimuleaza
di"estia. Sunt recomandate in a#ectiuni nervoase% insomnii% a"itatie si e,citatie nervoasa% spasme
musculare% colici abdominale% tuse% bronsita. Sunt indicate persoanelor obosite% stresate dar si
copiilor.
Mierea de scortisoara si mierea de g#imbir. Sunt sortimente e,otice ca si mierea de rozmarin si
busuioc. Se recomanda in a#ectiuni urinare% cistita% a#ectiuni renale% ateroscleroza% diabet zaharat%
13
colici abdominale% bronsita% tuse% in boli di"estive% caderea parului si impotenta. Ambele
sortimente au si actiune imunostimulatoare.
Mierea de padure-deal. 4ndicata in tulburarile de crestere% a#ectiuni hepato'biliare% boli
"astrointestinale% cardiovasculare% astm bronsic% anemii% cicatrizant% in menopauza si in preventia
unor #orme de cancer.
Mierea de Manu$a. (rovine din nectarul arborelui manu?a% ori"inar din Eoua Geelanda si sud'
estul Australiei. 4 se atribuie puternice proprietati antibiotice precum si alte e#ecte bene#ice
asupra #unctiilor or"anismului.
Mierea cu radiu. (rovine din Abhazia% contine radiu natural radioactiv% care se "aseste in solul
acestei zone. Se utilizeaza in tratarea unor #orme de cancer.
Mierea de menta. +ste culeasa de albine din culturile de menta intinse pe zeci de hectare. Se
#oloseste ca antitusiv% bronhodilatator% calmant "astric% anal"ezic% antispastic. 9sureaza di"estia%
combate balonarea.
Mierea de tri!oi - este obtinuta de albine% atunci cand sunt tinute in pastorala% in preajma lanurilor
cultivate cu soiurile #urajere ale speciei Bri#olium repens. Are o actiune diuretica #oarte buna%
ajutand la eliminarea apei in e,ces din tesuturi si% de asemenea% are o actiune estro"ena% adica
ajuta la #i,area calciului in oase% iar la #emei #avorizeaza accentuarea caracterelor #eminine si are
e#ect intineritor puternic.
Mierea de mac - are un e#ect somni#er% antispastic si ana#rodiziac )reduce e,citabilitatea se,uala*
puternic. Are adesea o nuanta mai inchisa% din cauza ca are in compozitie si mici "ranule de
polen de mac% care este ne"ru la culoare.
14
(.BIBLI')RA*IE
15