1) What is the minimum number of transverse bulkheads required for a vessel with

machinery aft?
Three
Four
Five
Six
2) What is the transverse curve of the deck called?
Flare
Rake
Camber
Tumblehome
3) Moulded beam is the measurement taken to the
inside of the !latin"
outside of the !latin"
inside of the frames
inside of the ceilin"
4) What is the lon"itudinal curve of the deck called?
Sheer
Freeboard
Rise of Floor
Rake
5) What is distortion of a vessel#s structure caused by rollin" called?
Rackin"
Slammin"
$oundin"
%eavin"
6) Where are !antin" stresses for a shi! most severe?
Forward
&midshi!s
&ft
'etween the bulkheads
7) What is the condition in which the "reatest !oundin" stresses in a shi! are liable to
occur?
(oaded) beam sea
*n ballast) beam sea
(oaded) head sea
*n ballast) head sea
8) Rackin" stresses in a shi! can be reduced by fittin" a "ood system of
strin"ers
deck "irders
side "irders
bulkheads
9) What stresses are the vessel#s structure forward of the collision bulkhead stiffened to
resist?
$antin" + $oundin"
$antin" + Rackin"
Water $ressure
%o""in" + Sa""in"
10) What stress is the connection of frames and beams at deck level between the
bulkheads desi"ned to resist?
%o""in"
Sa""in"
Rackin"
$oundin"
,,- & vessel in the condition shown in Fi"ure ,will be
ho""in"
sa""in"
rackin"
twistin"
12) & .eneral &rran"ement drawin" "ives details of a vessel#s
construction sequence
tank ca!acities
hydrostatic information
layout
13) What is the connectin" !late between a side frame and a transverse deck beam called?
'racket
.usset
/nee
Stiffener
14) What is a keel structure constructed to allow !i!in" to run throu"h called?
'ar /eel
Flat $late /eel
'ox /eel
0uct /eel
15) What is the u!!ermost continuous hull !latin" called?
Sheer Strake
.arboard Strake
Stealer $late
Strin"er $late
16) What is the athwartshi!s cross section structure shown in the fi"ure1?
'ox /eel
'ar /eel
Flat $late /eel
0uct /eel
17) When a vessel is ho""in" the keel will be in
sheer
tension
torsion
com!ression
18) What is the item shown in the fi"ure?
Stay
Strut
'ulwark Stanchion
Stiffener
19) What is a drawin" used to identify individual strakes and !lates called?
Construction 0rawin"
Sheer $rofile
Shell 2x!ansion $lan
'ody $lan
20) *n the fi"ure) what is the section marked 3 called?
Flat 'ar
Tee
&n"le
4ffset 'ulb
1,- What is a vertically welded shell 5oint called?
'utt
(a!
Seam
6oint
22) *n the fi"ure) what are the items marked 7 called?
Chocks
'il"e 'rackets
/nees
Webs
23) To !revent water enterin" the s!ace below) door o!enin"s on the weather deck should
be constructed with a!!roved
drains
sills
scu!!ers
baffles
24) Water is drained from an ex!osed deck by
dischar"e !i!es
side scuttles
freein" !orts
drain valves
25) What are bulkhead stiffeners attached to the tank to! by?
Cleats
'rackets
Stays
Chocks
26) What is the ty!e of framin" shown in the shi! cross section?
Transverse
(on"itudinal
Combination
Web
27) What is the ty!e of weld shown in the fi"ure?
Fillet
'utt
8ee 'utt
(a!
28) &dditional bottom stiffenin" is required immediately aft side of the collision bulkhead
to resist
rackin"
!antin"
!oundin"
ho""in"
29) What is the item of structure numbered 9 in the fi"ure?
0eck $late
$antin" Strin"er
Foundation $late
Floor $late
30) & !erforated flat is !art of the structure in the
forward hold
double bottom
deck house
fore !eak
:,- What is the !i!e which directs the anchor cable from the windlass to the chain locker
called?
Moorin"
%awser
S!urlin"
Scu!!er
32) What is the item of structure numbered ,; in the fi"ure called?
'reast %ook
0iamond $late
'racket
'ow Chock
33) What is the item of structure numbered ,, in the fi"ure called?
'ulkhead
Floor $late
Wash $late
Web
34) The lower end of the stem bar of a shi! is attached to a
strin"er
frame
beam
keel !late
35) What is the item of structure numbered ,1 in the fi"ure called?
'oss $late
Stern 'earin"
Stern $ost
Stern Frame
36) What is the ty!e of rudder shown in the fi"ure?
<nbalanced
Semi=balanced
'alanced
S!ade
37) What is the hin"e on which a rudder turns called?
'olt
$in
.ud"eon
Cou!lin"
38) Where is the to! of a stern frame connected to a vessel#s structure?
&fter $eak 'ulkhead
Steerin" Flat
Transom Floor
8ibration $ost
39) The vertical distance measured from the deck line to the centre of the load line disc is
the
de!th
winter drau"ht
summer drau"ht
statutory freeboard
40) What is the vertical distance to! to to! between the load line marks S and F?
Summer &llowance
Tro!ical &llowance
0ock Water &llowance
Fresh Water &llowance
3,- .ross tonna"e is defined as
earnin" ca!acity
internal ca!acity
li"ht dis!lacement
load dis!lacement
42) %ow are stacked containers !revented from movin" in the hold?
'y "irders
'y wire lashin"s
'y !ortable beams
'y cell "uides
43) What could the steel section shown in the fi"ure be used to construct?
Tank To!
%atch Cover
'ulkhead
Steerin" Flat
44) *n ideal conditions) the forward distance a !ro!eller will move in one revolution of
the shaft is the>
0iameter
!itch
sli!
circumference
45) What is the wei"ht a vessel can carry called?
(oad 0is!lacement
.ross Tonna"e
Re"istered Tonna"e
0eadwei"ht
46) Tona5ul brut al navei re!re?int@
volumul tuturor com!artimentelor etanAe situate sub linia
de !lutire
valoarea Bn tone lun"i a de!lasamentului navei a linia de
!lin@ Bnc@rcare
volumul total Bnchis de cor!ul navei) inclusiv
su!rastructurile) ex!rimat Bn tone re"istru
47) Cn mod obiAnuit) structura cor!urilor navelor maritime este f@cut@ din
oDel !entru construcDii navale cu conDinut m@rit de carbon
oDel !entru construcDii navale cu conDinut redus de carbon
alia5 s!ecial inoxidabil
48) 4satura transversal@ a navei re!re?int@
sistemul de ri"idi?are transversal@ a cor!ului navei) Bn
sco!ul !@str@rii formei la solicit@ri interne Ai externe
un sistem de Bnt@rituri lon"itudinale) sub !unte Ai Bn
interior de=a lun"ul borda5ului) inclusiv sub !aiolul
tancurilor dublului fund Ai !e fundul cor!ului navei
sistemul de ri"idi?are a su!rastructurii la nivelul !unDii de
comand@
49) 0in sistemul de osatur@ transversal@ fac !arte urm@toarele elemente structurale
su!ortul central) su!ortul lateral) tabla mar"inal@) curenDii
!unDii su!erioare) curenDii !unDii inferioare
varan"a dublului fund) coasta de cal@) coasta de
inter!unte) traversa !unDii su!erioare EAi inferioare-
strin"her de borda5) "useele duble !rin care curenDii de
!unte se Bmbin@ cu traversele) centura !unDii intermediare)
tabla lacrimar@ a !unDii su!erioare
50) 0in sistemul de osatur@ lon"itudinal@ fac !arte urm@toarele elemente structurale
BnveliAul fundului) centrua !unDii su!erioare) BnveliAul
!unDii su!erioare) co!astia
varan"a dublului fund) coasta de cal@) coasta de
inter!unte) traversa !unDii su!erioare EAi inferioare-
su!orDii laterali) su!ortul central) curenDii !unDii
su!erioare) curenDii !unDii inferioare) tabla mar"inal@
F,- Cn terminolo"ia naval@) #coverta# Bnseamn@
cea mai de sus !unte) continu@ Ai etanA@ !e toat@ lun"imea
navei
!rima !unte continu@ Ai etanD@) situat@ deasu!ra chilei
!untea continu@ Ai etanA@) situat@ deasu!ra tankurilor
dublului fund
52) $untea de bord liber este
!untea intermediar@ la shelter=deck deschis
!untea de unde se masoar@ bordul liber
!untea !Gn@ la care se !oate inunda nava) f@r@ a=i !ericlita
flotabilitatea
53) $rimul com!artiment etanA de la extremitatea !rova se numeAte
after !eak
dee! tank
fore !eak
54) <ltimul com!artiment etanA de la extremitatea !u!a se numeAte
after !eak
coferdam
fore !eak
55) $ereDii lon"itudinali etanAi Ai re?istenDi sunt !re?enDi la osatura
ambarcaDiunile de a"rement
doar la navele s!eciali?ate Bn remorca5 !ortuar
la navele destinate trans!ortului m@rfurilor lichide Bn vrac)
unele nave ti! 4'4) navele mari de !asa"eri Ai navele mari
militare
56) $ereDii lon"itudinali neetanAi) din tancurile cu l@Dime mare) care au sco!ul de a reduce
efectul de su!rafaD@ liber@) se numesc
diafra"me de ruliu
chile de ruliu
tancuri de asiet@
57) Structura terminaDiei !rova a osaturii cor!ului navei se numeAte
etambou
etrav@
coferdam
58) Structura terminaDiei !u!a a osaturii cor!ului navei se numeAte
etambou
etrav@
dunet@
59) Sistemul lon"itudinal de osatur@ ES(4- se a!lic@ obli"atoriu la cor!urile navelor
Aalu!ele destinate serviciului de !ilota5
nevele s!eciali?ate Bn remorca5ul de fluviu
la navele destinate trans!ortului m@rfurilor lichide Bn vrac)
unele nave ti! 4'4) navele mari de !asa"eri Ai navele mari
militare
60) Cantitatea de balast necesar@ !entru navi"aDia Bn si"uranD@ Bn condiDia de balast) este
e"al@ cu
de!lasamentul navei la !lin@ Bnc@rcare
cel !uDin 1F H din ca!acitatea de Bnc@rcare a navei
de!inde de ti!ul de nav@
7,- Tancurile de asiet@ sunt am!lasate
Bn dre!tul cu!lului maestru
la extremit@Dile !rova Ai !u!a ale navei
deasu!ra tankurilor de a!@ tehnic@
62) Rolul tankurilor de asiet@ este acela de a
m@ri cota centrului de "reutate
corecta asieta navei Bn anumite limite
ridica cota centrului de caren@
63) Coferdam# = ul este
un com!artiment etanA de se!arare
!icul !rova inclusiv !uDul lanDului
com!artiment etanA sub ma"a?iile de marf@) Bn care se
ambarc@ balastul
64) Sabordurile# sunt
deschiderile amena5ate Bn !unDi sau Bn !ara!etul acestora)
!entru a !ermite evacuarea ra!id@ a a!ei de mare ambarcate
!e !unDile res!ective !e vreme rea
deschiderile din diafra"mele de ruliu
manevre fixe metalice de amarare a catar"ului Bn !lan
transversal
65) Tablele navale au "rosimi cu!rinse Bntre
3I 7; mm
;)FI ,; mm
1I F; mm
66) 0ublul fund la o nav@ Bnde!lineAte urm@toarele funcDii
m@reAte re?istenDa la Bnaintare
reduce Bn@lDimea centrului de "reutate
Bm!iedic@ inundarea unor com!artimente Bn ca? de avariere a
fundului Ai asi"ur@) Bn mod obiAnuit) un s!aDiu etanA unde
sunt am!lasate tankurile de combustibil) ulei) ballast Ai a!@
tehnic@
67) &vanta5ele am!las@rii motorului !rinci!al la !u!a navei) sunt
eliminarea arborilor intermediari !ort elic@) reducerea
riscului de avarie !rin reducerea lun"imii s!aDiului ex!us)
creAterea volumului destinat trans!ortului m@rfii
asi"urarea unei asiete favorabile) a unui amara5 adecvat al
m@rfurilor) consumul redus de combustibil
reducerea riscului de eAuare) consumul redus de combustibil)
accesul ra!id la cabinele echi!a5ului
68) Cn desenul de mai 5os este !re?entat@ o secDiune !rin osatura fundului unei nave
Re!erul notat cu F este
!aiolul
co!astia
s!iraiul
Explicaii>
69) Car"ourile nes!eciali?ate care trans!ort@ cherestea de aceeaAi esenD@) !ot ambarca !e
covert@ acelaAi ti! de marf@) dar Bn !ro!orDie de cel mult
:; H din totalul "reut@Dii m@rfii
F; H din totalul "reut@Dii m@rfii
7; H din totalul "reut@Dii m@rfii
70) Car"ourile nes!eciali?ate care trans!ort@ minereu de fier la full ca!acitate 0WT) au
stabilitate
redus@
excesiv@
indiferent@
J,- (a navele fri"orifice) "urile ma"a?iilor de marf@ sunt
de dimensiuni mari) !entru a !ermite mani!ularea !aleDilor cu
marf@ con"elat@
de dimensiuni reduse) !entru a asi"ura !@strarea tem!eraturii
sc@?ute
de m@rime normal@ ca la orice car"ou) dar cu trombe de
serisire mai mari Ai mai multe
72) Cofi"uraDia ma"a?iilor de marf@ la navele mineraliere este deosebit@ de cea a altor
nave de trans!ort m@rfuri solide) deoarece
minereurile sunt m@rfuri cu "reutate s!ecific@ mare
minereurile sunt m@rfuri cu "reutate s!ecific@ mic@
!ot trans!orta Ai m@rfuri lichide Bn vrac Bn ma"a?iile de marf@
73) Cn ca?ul m@rfurilor solide Bn vrac) cu "reutatea s!ecific@ mic@) navele mineraliere vor
um!le la full volum ma"a?iile Ai
se vor balasta tankurile su!erioare de ballast
se vor balasta tankurile dublului fund de ballast
se vor balasta numai fore !eak=ul Ai after !eak=ul
74) (a navele mineraliere) !aiolul dublului fund este
mult Bn@lDat) !entru a reali?a m@rirea cotei centrului de "reutate
mult coborGt) !entru a reali?a reducerea cotei centrului de
"reutate
la fel ca la orice nav@ de ti! car"ou de m@rfuri "enerale
75) Cn fi"ura de mai 5os este !re?entat@ o secDiune transversal@ !rin cor!ul unei nave
mineralier Re!erul 7 re!re?int@
tankuri de combustibil
tankuri su!erioare de ballast
s!aDii destinate Bnc@rc@rii minereului de fier
Explicaii>
76) Tankurile su!erioare de ballast !ot fi Bnc@rcate cu marf@ Bn ca?ul trans!ortului
cimentului Bn vrac
cerealelor Bn vrac
minereului de fier
77) .urile ma"a?iilor de marf@ la navele mineraliere) sunt
normale) ca la orice nav@ car"ou
su!raBn@lDate) !entru a com!ensa efectele alunec@rii Ai tas@rii)
conform !revederilor convenDiei S4(&S
reduse ca dimensiuni) !entru a nu facilita BnfiltraDiile de a!@
78) Kavele !etroliere au Bntotdeauna com!artimentul maAin@ am!lasat la
centrul navei) !entru a facilita accesul echi!a5ului
la #trei sferturi# din motive de stabilitate
la !u!a navei) din motive de si"uranD@ Ai eficienD@
79) Cncovoierile lon"itudinale la navele cu lun"ime mare) sunt cele mai !ericuloase cGnd
nava este
!e "ol de val sau !e creast@ de val
!aralel@ cu valul
Bn ?on@ cu "heaD@
80) 'ordul liber al navelor !etroliere este
mai mic decGt la navele ti! car"ou
mai mare decGt la navele ti! mineralier
mai mare decGt la navele car"ou
81) Cn fi" R4=TC8K=C=t ,,J este !re?entat@ secDiunea transversal@ la mi5locul unei
nave construit@ Bn sistem de osatur@
lon"itudinal
mixt
transversal
82) Cn fi" R4=TC8K=C=t ,,J este !re?entat@ secDiunea maestr@ la o nav@ ti! car"ou
.rin?ile de direcDie !rinci!al@ !entru !lanAeul !unDii !rinci!ale sunt
traversele !unDii !rinci!ale
curenDii de !unte
"useele de le"@tur@ dintre curenDii de !unte Ai fila lacrimar@
83) Cn fi" R4=TC8K=C=t ,,J este !re?entat@ secDiunea maestr@ la o nav@ ti! car"ou
2lementul ,L re!re?int@
!erete lon"itudinal
!ontil
!ontil de cal@
84) Cn fi" R4=TC8K=C=t ,,L este !re?entat@
secDiunea lon"itudinal@ a osaturii unei nave
elemente ale osaturii lon"itudinale
secDiune transversal@ !rin osatura unei navei cu dublu fund
85) Cn fi"R4=TC8K=C=t ,,L este !re?entat@ secDiunea maestr@ la mi5locul unei nave
construit@ Bn sistem de osatur@
transversal
lon"itudinal
combinat
86) Cn fi" R4=TC8K=C=t,,L este !re?entat@ secDiunea transversal@ !rintr=o nava la
cu!lul maestru .rin?ile de direcDie !rinci!al@ ale !lanAeului de borda5 sunt
lon"itudinalele de borda5
coastele Bnt@rite
coastele sim!le
87) Cn fi"R4=TC8K=C=t ,,9 este !re?entat@ secDiunea transversal@ !rintr=o nav@
construit@ Bn sistem de osatur@
transversal
lon"itudinal
combinat
88) Cn fi"R4=TC8K=C=t ,,,F este !re?entat@ structura !lanAeului de fund la o nav@
tank 2lementul structural : re!re?int@
nervura de ri"idi?are a varan"ei
lon"itudinala de fund
chila
89) Cn fi"TCK=cn ,,1: este re!re?entat@ structura !lanAeului de borda5 construit Bn
sistem de osatur@
transversal
lon"itudinal
combinat
90) 2lementul structural din fi" R4=TC8K=C=t ,,3L re!re?int@
etamboul din oDel nituit
etrava din oDel turnat
chila din oDel for5at
9,- Cn fi" R4=TC8K=C=t ,,:3 este re!re?entat@ o !unte construit@ Bn sistem de osatur@
lon"itudinal 2lementul structural 19 este
cornier lacrimar
lon"itudinal@ de !unte
travers@ de !unte
92) Cn fi" R4=TC8K=C=t ,,:3 este re!re?entat@ o !unte construit@ Bn sistem de osatur@
lon"itudinal 2lementul structural ,F este
cornier lacrimar
travers@ de !unte
lon"itudinal@ de !unte
93) Cn fi" R4=TC8K=C=t ,,39 este !re?entat@ structura
etamboului de oDel for5at
chilei de ruliu din oDel turnat
etravei din teble de oDel fasonat Ai sudat
94) 2lementul structural J din fi" R4=TC8K=C=t ,,39 este
brachet ori?ontal
brachet !er!endicular
chila
95) 2lementul structural 7 din fi" ,,F; este
brachet ori?ontal
brachet !er!endicular
chila
96) Ma"a?ia de marf@ a unei nave este Bnc@rcat@ ca Bn fi"ura FK=, S@ se "@seasc@
valoarea cotei centrului de "reutate al ma"a?iei
/. M 3)9F7 mN
/. M :)LF m
/. M L)FF m
Explicaii>
97)
4 nava are M ,7;;; mt Ai /. M L)F m Se @ncarc@o marf@du!@cum
urmea?@> Masa
Et- /. Em- ,:7; 3)J
19FJ ,;)F ,7:L F)9
F;; ,3)L Care este valoarea noii cote a centrului de
"reutate al navei /., ?
L)J9 m
L)7L m
L)3L m
98)
4 nav@are de!lasamentul de 71;; mt Ai M L); m 0istribuiDi 9,;L mt de
marf@ambarcat@Bn dou@ma"a?ii avGnd /., M ;)F9 m Ai /.1 M ,,)3F m) astfel BncGt cota
final@a centrului de "reutate al navei s@fie M J)FJ m
$, M :):97 tN $1 M FJ,1 t
$, M :)397 tN $1 M F7,1 t
$, M :)F9; tN $1 M :F9; t
99)
4 nav@ti! !onton !araleli!i!edic are> ( M ,;; m) ' M ,; m) d M 3 m Bn a!@cu densitatea
de ,);,; tOm: S@se "@seasc@> Ea- de!lasamentulN Eb- noul !esca5 dac@ se
Bncarc@ JF; t de marf@N Ec- noul !esca5 dac@ densitatea a!ei Bn care navi"@este de ,);1F
tOm:N Ed- noul !esca5 dac@ a5un"e Bn !ort unde densitatea a!ei este ,);;F tm:N Ee-
cGt@marf@trebuie desc@rcat@Bn !ortul de la ca?ul Ed- !entru ca !esca5ul final s@fie de :)F m
3;3; tN 3)JF: mN 37L: mN 3)J77 mN ,1J,)F mN
3;3; tN 3)JF: mN 37J: mN 3)J77 mN ,1J,)F t
3;3; tN 3J3: mN 37J: mN 3J77 mN ,1J1)F t
100) (a ambarcarea unei mase #q# la bord) variaDia !esca5ului mediu se calculea?@ cu
relaDia
,;,- 0ia"rama la asiet@ se foloseAte !entru
Calculul lui P' Ai ?
Calculul lui d!v Ai d!!
Calculul lui PF Ai P.
102) (a bordul unei nave aflat@ Bn a!@ de mare cu densitatea ") cu su!rafaDa !lutirii
iniDiale &w) se ambarc@ "reutatea q 8ariaDia !esca5ului mediu se va calcula cu formula
103) (a bordul navei cu !esca5 iniDial T Ai cu de!lasamentul unitar T$C) se ambarc@
"reutatea q 8ariaDia !esca5ului mediu Bn urma ambarc@rii se calculea?@ cu formula
104) (a debarcarea unei mase #q# la bordul navei care are su!rafaDa de !lutire & W)
variaDia ?T a !esca5ului mediu se calculea?@ cu relaDia
105) (a ambarcarea unei mase #q# la bordul navei cu de!lasament ?) cu volumul iniDial al
carenei 8i) ) Ai care are PF abscisa centrului !lutirii F Ai P' abscisa centrului de caren@ ')
variaDia abscisei centrului de caren@ se calculea?@ cu formula
106) (a ambarcarea Ai derbarcarea "reut@Dilor mici # q # laOde la bordul navei) variaDia
ordonatei centrului de caren@ ?Q' se calculea?@ cu formula
107)
(a o nav@cu de!lasamentul iniDial ) !esca5 iniDial T Ai volumul carenei 8) se ambarc@o
"reutate mic@ RqS 0u!@ambarcarea "reut@Dii) !esca5ul mediu se modific@cu
variatia T Ai) cores!un?@tor) volumul carenei se modific@cu variaDia 8) iar centrul de
caren@se de!lasea?@!e distanDa 8ariaDia cotei centrului de caren@du!@ ambarcare
se calculea?@cu formula
108) Cn ca?ul Bn care asu!ra navei acDionea?D@ o forD@ extern@ !e direcDia ori?ontal@) atunci
momentul re?ultant va modifica de!lasamentul navei
nu are loc nici o modificare) acDiunea forDei externe fiind !e
direcDie ori?ontal@
forDa va im!rima navei o miAcare Bn !lan ori?ontal) iar momentaul
re?ultant va Bnclina nava transversal AiOsau lon"itudinal) Bnclinarea
!roducandu=se la volum constant
109)
Cn ca?ul navelor cu borduri verticale) atGta tim! cGt linia de !lutire la Bnclinare
transversal@nu interesectea?@ !untea sau fundul navei) momentul stabilit@Dii transversale se
!oate scrie sub forma > Termenul Rx
Rdin formul@re!re?int@>
110) Cn tim!ul efectu@rii andoc@rii unei nave) este foarte im!ortant
stabilitatea navei s@ fie !ermenent asi"urat@) iar forDa de a!@sare
!e cavalet s@ fie Bn limitele edmise de re?istenDa cor!ului navei Bn
!unctul de s!ri5in !e cavalet
!rimul !unct de contact s@ fie !ana cGrmei
!esca5ele !rova Ai !u!a s@ fie e"ale
,,,- Cn tim!ul efectu@rii andoc@rii unei nave) este foarte im!ortant
!rimul !unct de contact cu cavaleDii s@ fie chila navei Bn
extremitatea) !u!a !e !orDiunea drea!t@
elica navei s@ fie continuu rotit@ cu virorul
cavaleDii laterali s@ fie Bn contact cu chilele de ruliu
112) Stabilitatea navei !e valuri de urm@rire creAte faD@ de situaDia de stabilitate static@) Bn
situaDia Bn care
nava se "@seAte cu secDiunea maestr@ !e "ol de val
nava are vite?a e"al@ cu 5umatate din vite?a de !ro!a"are a
valurilor
nava se "@seAte cu secDiunea maestr@ !e creasta de val
113) Stabilitatea navei !e valuri de urm@rire se reduce faD@ de situaDia de stabilitate
static@) Bn situaDia Bn care
nava are o vite?@ mai mare decBt vite?a de Bnaintare a valului
nava are vite?a e"al@ cu 5umatate din vite?a de !ro!a"are a
valurilor
nava se "@seAte cu secDiunea maestr@ !e creasta de val
114) Cn condiDii de mare a"itat@) momentul de redresare cores!un?@tor unui anumit un"hi
de Bnclinare) nu va fi e"al cu momentul cores!un?@tor aceluiaAi un"hi de Bnclinare Bn a!@
calm@) deoarece
se modific@ su!rafaDa udat@ a cor!ului navei Ai distribuDia cGm!ului
de !resiuni !e su!rafaDa imers@
se modific@ de!lasamentul navei
se modific@ Bn@lDimea metacentric@ transversal@
115) Cn ca?ul navi"aDiei !e valuri de urm@rire) situaDia cea mai defavorabil@ este atunci
cGnd
vite?a navei este dubl@ faD@ de vite?a de !ro!a"are a valurilor
vite?a navei este e"al@ sau sensibil a!ro!iat@ de vite?a valurilor
nava este Bn deriv@
116) Cn ca?ul eAu@rii navei) unde ?t TdmU re!re?int@ variaDia !esca5ului mediu datorat
eAu@rii) iar t!v Ai t!! sunt !esca5ele !rova Ai !u!a Bnaintea eAu@rii) forDa de reacDie a solului
se determin@ calculGnd
P. Ai ?
noile valori t!v Ai t!!
PF Ai P.
117)
Cn ca?ul unei nave cu bordurile verticale) Bn situaDia Ai ) dac@o
mas@ ! se de!lasea?@lateral cu distanDa l un"hiul de Bclinare transversal@se calculea?@cu
formula
118)
$resu!unem c@ avem o nav@cu bordurile verticale) Bn situaDia> Ai < ; Cea
mai mic@ !erturbaDie care acDionea?@asu!ra navei) va Bnclina nava Bntr=un bord sau Bn
cel@lalt EfuncDie de sensul !erturbaDiei- cu un"hiul>
119) Cn fi"ura de mai 5os Eve?i fi"TCKmnt;,-) este re!re?entat@ !ana cGrmei $unctul #
; # se numeAte
centru de atac
centru de fu"@
centru de !resiune
120) Cn fi"ura de mai 5os Eve?i fi"TCKmnt;,-) forDa # $ # re!re?int@
re?ultanta forDeAlor de !resiune care acDionea?@ !e extrados
re?ultanta forDelor de !resiune care acDionea?@ !e ambele feDe ale
!anei cGrmei
re?ultanta forDeAlor de !resiune care acDionea?@ !e intrados
,1,- Cn fi"ura de mai 5os Eve?i fi"TCKmnt;,-) forDa # $x # re!re?int@
re?istenDa la Bnaintare a !rofilului
!ortanDa !rofilului
com!onenta fals@ a forDei hidrodinamice re?ultante care acDionea?D
asu!ra axului !anei cGrmei
122) Cn fi"ura de mai 5os Eve?i fi"TCKmnt;,-) forDa # $y # re!re?int@
re?istenDa la Bnaintare a !rofilului
!ortanDa !rofilului
com!onenta fals@ a forDei hidrodinamice re?ultante care acDionea?D
asu!ra axului !enei cGrmei
123) Cn fi"ura de mai 5os Eve?i fi"TCKmnt;,-) momentul faD@ de axul !anei cGrmei se
calculea?@ cu formula
Mr M $n V Ee=d-
Mr M $r V Ee=d-
Mr M $n V e
124) Cn fi"ura de mai 5os Eve?i fi"TCKmnt;,-) momentul faD@ de muchia de atac se
calculea?@ cu formula
Mr M $n V Ee=d-
Mr M $r V Ee=d-
Mr M $n V e
125) $robele definitorii !entru manevrabilitatea navei sunt
determinarea de!lasamentului unitar) a ca!acit@Dii tankurilor de
ballast Ai a sistemului de intercomunicaDii
!roba de Bnclinare transversal@) !roba instalaDiei de ballast Ai a
echi!amentelor de salvare
!roba de "iraDie) manevra Bn ?i"=?a" Ai Bn s!iral@
126) (a acDionarea cGrmei Bntr=un bord) nava sufer@
o miAcare de rotaDie Bn 5urul nei axe verticale ce trece !rin .
o oscilaDie de ruliu) Bnce!Gnd din bordul Bn care este acDionat@ cGrma
Ai o deriv@ Bn bordul o!us
ambele r@s!unsuri sunt valabile
127) CGrmele necom!ensate se caracteri?ea?@ !rin fa!tul c@
axul cGrmei este situat la o distanD@ de cel !uDin 1O: din l@Dimea !enei
!ana cGrmei este am!lasat@ Bn !u!a axului s@u
axul cGrmei este situat la 5um@tatea l@Dimii !enei
128) CGrmele com!ensate se caracteri?ea?@ !rin fa!tul c@
axul cGrmei este situat la o distanD@ faD@ de muchia de atac) cu!rins@
Bntre ,O: Ai ,O1 din l@Dimea !anei cGrmei
!ana cGrmei este am!lasat@ Bn !u!a axului s@u
axul cGrmei este situat la o distanD@ faD@ de muchia de atac) cu!rins@
Bntre ,O: Ai ,O3 din l@Dimea !anei cGrmei
129) $ro!rietatea navei de a reveni la !o?itia iniDiala de echilibru) du!@ dis!ariDia cau?ei
care a determinat scoaterea ei din aceast@ !o?iDie) re!re?int@
nescufundabilitatea navei
stabilitatea de drum a navei
stabilitatea navei
130) Studiul stabilit@Dii la la ambarcareaOdebarcarea unei "reut@Di mici Ede- la bord se face
considerGnd c@ bordurile navei
r@mGn verticale
se Bnclin@
se Bnclin@ cu un"hiuri mai mari de ,F?
,:,- *nclinarea i?ocaren@ se !roduce f@r@ modificarea
m@rimii volumului de caren@
formei volumului carenei
!esca5elor navei la extremit@Di
132) <n"hiurile mici de Bnclinare a unei nave sunt cele care nu de!@Aesc
1;?
,F?
F?
133) *nundarea unui com!artiment am!lasat Bn !rova=Td !rovoac@
o Bnclinare lon"itudinal@ a navei
o Bnclinare transversal@ a navei
o Bnclinare transversal@ Ai lon"itudinal@ a navei
134) Canarisirea navei Bntr=un bord) f@r@ modificarea asietei) este dovada
inund@rii unui com!artiment sau de!las@rii laterale a unei "reut@Di) Bn
dre!tul cu!lului maestru
inund@rii unui com!artiment sau de!las@rii laterale a unei "reut@Di) Bn
!u!a navei
inund@rii unui com!artiment sau de!las@rii laterale a unei "reut@Di) Bn
!rova navei
135) Modificarea necontrolat@ a asietei navei) f@r@ canarisire sau modificarea Bnclin@rii
transversale) este dovada
inund@rii unui com!artiment lateral din ?ona cu!lului maestru
inund@rii unui com!artiment central sau a de!las@rii unei "reut@Di Bn
!lanul lon"itudinal al navei
schimbarea salinit@Dii a!ei Bn care !luteAte nava
136) $lutirile i?ocarene sunt !lutirile cores!un?@toare
aceloraAi !esca5e !rova Ai !u!a
aceloraAi !esca5e tribord Ai babord
Bnclin@rilor i?ocarene
137) Conform Teoremei lui 2uler) dou@ !lutiri i?ocarene succesive) se intersectea?@ du!@
o drea!t@ ce trece !rin
centrul "eometric al fiec@reia
centrul de flotabilitate al navei
centrul de "reutate al navei
138) Cnclinarea i?ocaren@ !roduce Ai o de!lasare a
centrului de "reutate al navei
centrului de flotabilitate al navei
centrului de caren@
139) (a Bnclin@rile infinit mici ale navei) centrul de caren@ se de!lasea?@ du!@ o direcDie
!aralel@ cu linia ce trece !rin centrul "eometric ale secDiunilor imers@
Ai emers@
!er!endicular@ !e linia ce trece !rin centrul "eometric al secDiunilor
imers@ Ai emers@
!er!endicular@ !e linia ce uneAte centrul de "reutate Ai cel de caren@
140) Tan"enta dus@ dintr=un !unct '? la curba centrelor de caren@ este
!aralel@ cu !lutirea care Bl admite !e '? dre!t centru de caren@
!er!endicular@ !e !lutirea care Bl admite !e '? dre!t centru de caren@
!aralel@ la !lutirea iniDial@ a navei
,3,- $rin unirea su!orturilor forDelor de !resiune ce cores!und la dou@ !lutiri i?ocarene
lon"itudinale) se obDine
metacentrul lon"itudinal al navei
metacentrul transversal al navei
ra?a metacentric@ lon"itudinal@
142) Metacentrul lon"itudinal este definit de
centrul de curbur@ al curbei centrelor de caren@ !entru Bnclin@rile
lon"itudinale ale navei
centrul de curbur@ al curbei centrelor de caren@ !entru Bnclin@rile
transversale ale navei
ra?a de curbur@ a curbei centrelor de caren@ !entru Bnclin@rile
lon"itudinale ale navei
143) Metacentrul transversal este definit de
centrul de curbur@ al curbei centrelor de caren@ !entru Bnclin@rile
lon"itudinale ale navei
centrul de curbur@ al curbei centrelor de caren@ !entru Bnclin@rile
transversale ale navei
ra?a de curbur@ a curbei centrelor de caren@ !entru Bnclin@rile
lon"itudinale ale navei
144) $o?iDia metacentrului lon"itudinal este definit@ de
Cota /M(
Cota /MT
Cota /.
145) $o?iDia metacentrului transversal este definit@ de
Cota /M(
Cota /MT
Cota /.
146) Ra?a metacentric@ transversal@ este definit@ de distanDa dintre centrul de caren@ Ai
metacentrul lon"itudinal
metacentrul transversal
cota centrului de "reutate
147) Ra?a metacentric@ lon"itudinal@ este definit@ de distanDa dintre centrul de caren@ Ai
metacentrul lon"itudinal
metacentrul transversal
cota centrului de "reutate
148) (a un"hiuri mici de Bnclinare) curba centrelor de caren@ se !ot considera a fi
un arc de cerc
o linie frGnt@
o eli!s@
149) $rin de!lasarea centrului de caren@ al navei datorit@ unei Bnclin@ri) se modific@
direcDiile de acDiune ale forDelor de !resiune Ai "reutate) creindu=se
o forD@
un moment
un cu!lu
150) Momentul de redresare este definit de cu!lul format din
forDele de !resiune Ai cele de "reutate care acDionea?@ asu!ra cor!ului
navei
forDa de Bm!in"ere a !ro!ulsorului cGnd nava este !e mare liniAtit@
forDele combinate ale vGntului Ai a curentului de maree
,F,- Momentul de redresare se mai numeAte Ai
momentul #?ero#
momentul stabilit@Dii
momentul iniDial de inerDie hidrodinamic@
152) 0istanDa de la metacentrul transversal cores!un?@tor Bnclin@rilor nule) la centrul de
"reutate al navei) re!re?int@
ra?a metacentric@ transversal@
cota metacentrului transversal
Bn@lDimea metacentric@ transversal@
153) 0istanDa de la metacentrul lon"itudinal cores!un?@tor Bnclin@rilor nule) la centrul de
"reutate al navei) re!re?int@
ra?a metacentric@ lon"itudinal@
cota metacentrului lon"itudinal
Bn@lDimea metacentric@ lon"itudinal@
154) 4 forD@ de ,F /K) care are un braD de 1F metri) crea?@ un moment de
:F /Km
:J)F /Km
:; /Km
155) 0iferenDa dintre cota metacentrului lon"itudinal cores!un?@toare Bnclin@rilor nule Ai
cota centrului de "reutate) re!re?int@
Bn@lDimea metacentric@ lon"itudinal@
ra?a metacentric@ lon"ituainal@
cota centrului de "reutate
156) 0iferenDa dintre cota metacentrului transversal cores!un?@toare Bnclin@rilor nule Ai
cota centrului de "reutate) re!re?int@
Bn@lDimea metacentric@ transversal@
ra?a metacentric@ transversal@
cota centrului de caren@
157) $rodusul dintre de!lasamentul navei) Bn@lDimea metacentric@ transversal@ Ai variaDia
un"hiului de band@) re!re?int@
momentul de redresare !entru Bnclin@rile transversale ale navei
momentul de redresare !entru Bnclin@rile lon"itudinale ale navei
de!lasamentul unitar
158) $rodusul dintre de!lasamentul navei) Bn@lDimea metacentric@ lon"itudinal@ Ai variaDia
un"hiului de band@) re!re?int@
momentul de redresare !entru Bnclin@rile lon"itudinale ale navei
momentul de redresare !entruBnclin@rile lon"itudinale ale navei
de!lasamentul unitar
159) $entru Bnclinarea navei la un un"hi mic) Bn@lDimea metacentric@ Bn ca?ul res!ectivei
Bnclin@ri este de fa!t
Bn@lDime metacentric@ centrali?at@
Bn@lDime metacentric@ iniDial@
Bn@lDime metacentric@ normal@
160) Cn@lDimea metacentric@ iniDial@ este m@sura
stabilit@Dii a un"hiuri mari de Bnclinare
stabilit@Dii iniDiale a navei
re?ervei de flotabilitate a navei
,7,- 0ac@ centrul de "reutate . al navei se afl@ sub metacentrul M) momentul care
acDionea?@ asu!ra navei va !rovoca
aducerea navei Bn !o?iDia iniDial@ de echilibru
am!lificarea Bnclin@rii navei
rotirea navei Bn 5urul axului median
162) Momentul de redresare se consider@ !o?itiv Ai nava se afl@ Bn echilibru stabil dac@
centrul de "reutate . se afl@ sub metacentrul M
centrul de "reutate . se afl@ deasu!ra metacentrului M
centrul de "reutate . se su!ra!une cu metacentrul M
163) 0ac@ centrul de "reutate . al navei se afl@ deasu!ra metacentrului M) momentul
care acDionea?@ asu!ra navei va !rovoca
aducerea navei Bn !o?iDia iniDial@ de echilibru
am!lificarea Bnclin@rii navei
rotirea navei Bn 5urul axului median
164) Momentul de redresare se consider@ ne"ativ Ai nava se afl@ Bn chilibru instabil) dac@
centrul de "reutate . se afl@ sub metacentrul M
centrul de "reutate . se afl@ deasu!ra metacentrului M
centrul de "reutate . se su!ra!une cu metacentrul M
165) 0aca centrul de "reutate . al navei coincide cu metacentrul M) atunci nava se afl@ Bn
echilibru stabil
echilibru indiferent
echilibru instabil
166) Momentul de redresare este nul) iar nava se afl@ Bn echilibru indiferent) atunci cGnd
centrul de "reutate . se afl@ deasu!ra metacentrului M
centrul de "reutate . se afl@ sub metacentrul M
centrul de "reutate . coincide cu metacentrul M
167) $entru ca nava s@ aib@ o stabilitate iniDiala !o?itiv@) trebuie
s@ se asi"ure o cGt mai bun@ manebrabilitate a navei
s@ se asi"ure o distribuire corect@ a "reut@Dilor la bordul navei
se efectuete o balastare continu@ a tankurilor navei
168) Stabilitatea iniDial@ lon"itudinal@ este Bntotdeauna !o?itiv@) deoarece
ra?a metacentric@ 'M Ai cota metacentrului /M sunt Bntotdeauna !o?itive
centrul de "reutate . este Bntotdeauna situat sub metacentrul lon"itudinal
de!lasamentul navei ia valori mari faD@ de dimensiunile !rinci!ale ale
navei
169) 0ac@ la cota centrului de caren@ ad@u"@m ra?a metacentric@) distaDa re?ultat@
re!re?int@ tocmai
Bn@lDimea metacentric@
ra?a metacentric@
cota metacentrului
170) 8aloarea cotei metacentrului se !oate obDine din
dia"rama curbelor hidrostatice
dia"rama de stabilitate static@
dia"rama de stabilitate dinamic@
,J,- Formulele metacentrice ale stabilit@Dii se utili?ea?@ !entru determinarea
de!lasamentului navei
momentului unitar de asiet@ Ai a momentului unitar de band@
ra?ei metacentrice transversale
172)
Momentul exterior care Bnclin@nava Bn !lan transversal cu un"hiul ,
W M ,XM radiani) FJ): !oart@numele de
Momentul unitar de asiet@ M,cm
Momentul unitar de band@ M,
Momentul de redresare
173) (a un"hiuri mici de Bnclinare) la care momentul de redresare este !ro!orDional cu
un"hiul de Bnclinare) dac@ cunoaAtem momentul de band@) !utem detrmina direct un"hiul
de Bnclinare !rodus de un moment M?) a!licGnd formula
MW WM MCT
MW WM M,X
M, WM MW
174) Momentul exterior care Bnclin@ nava Bn !lan lon"itudinal !roducGndu=i o asiet@ de ,
cm !oart@ numele de
Momentul unitar de asiet@ M,cm
Momentul unitar de band@ M,
Moment de redresare
175) &sieta navei re!re?int@
diferenDa dintre !esca5ul !rova Ai !esca5ul mediu la cu!lul maestru
diferenDa dintre !esca5ul !u!a Ai !esca5ul !rova
variaDia !esca5ului !rova la ambarcarea "raut@Dii standard
176)
Formula YZ.M(
,;; (W( ex!rim@valoarea
Momentul unitar de asiet@ M,cm
Momentul unitar de band@ M,
Moment de redresare al navei
177) &su!ra unei nave care are momentul unitar de asiet@ M,cm) acDionea?@ un moment
de Bnclinare M?) care determin@ o variaDie a !esca5ului ?T) ce se !oate calcula cu formula
MW YT M M, cm
M[ YT M M, cm
Moment de redresare Ms YT M M, cm
178) Cn !ractic@) !entru verificarea ra!id@ a stabilit@Dii Bn ca?ul ambarc@riiOdebarc@rii de
"reut@Di) se utili?ea?@
scara 'on5ean
curba stabilit@Dii statice
scala de Bnc@rcare
179) 8alorile de!lasamentului E?-) ale ca!acit@Dii de Bnc@rcare Edw-) T$C Eq,cm-)
momentul unitar de asiet@ EM,cm- Ai momentul unitar de band@ EM,?- cores!un?@toare
diferitelor !esca5e ale navei Ede la linia de ba?@ !Gn@ la linia !lutirii de maxim@ Bnc@rcare-)
se !ot afla din
0ia"rama de asiet@
scara 'on5ean
scala de Bnc@rcare
180) Cn scala de Bnc@rcare sunt !re?entate obli"atoriu cel !uDin valorile de!lasamentului Ai
ale ca!acit@Dii de Bnc@rcare cores!un?@toare diferitelor valori ale
un"hiurilor de Bnclinare
"reut@Dii s!ecifice a a!ei
tem!eraturi ale a!ei
,L,- Cn scala de Bnc@rcare) Bn sco!ul unui calcul !reliminar Ai intermediar cGt mai corect Ai
ilustrativ) este re!re?entat@ Ai
dia"rama de carene dre!te
marca de bord liber
dia"rama stabilit@Dii statice
182) Cu a5utorul scalei de Bnc@rcare) valorile de!lasamentului Ai ale ca!acit@Dii de
Bnc@rcare se !ot determina !entru diferite valori ale
centrului de caren@
!esca5ului mediu al navei
re?ei metacentrice lon"itudinale
183) Cu a5utorul scalei de Bncarcare) se !oate determina !esca5ul navei) funcDie de
de!lasamentul navei
Bn@lDimea metacentric@ transversal@
ra?a metacentric@ lon"itudinal@
184) Scala de Bnc@rcare !ermite calcularea variaDiei !esca5ului mediu funcDie de
"reutatea s!ecific@ a a!ei
totalitatea su!rafeDelor libere ale lichidelor de la bord
oscilaDiile controlate ale navei
185) 0ia"rama care !ermite calculul teoretic al variaDiei !esca5elor !rovaO!u!a la
ambarcareaOdebarcareaOde!lasarea de "reut@Di) este
dia"rama de carene dre!te
dia"rama de stabilitate dinamic@
dia"rama de asiet@
186) 0e!lasarea "reut@Dilor la bordul navei nu modific@
!esca5ul !rovaO!u!a al navei
de!lasamentul
cordonatele centrului de "reutate
187) (a de!lasarea unei "reut@Di la bordul navei) centrul de "reutate al navei se
de!lasea?@
Bn sensul de!las@rii "reut@Dii res!ective
Bn sens o!us celui de de!lasare a "reut@Dii res!ective
r@mGne Bn aceeaAi !o?iDie
188) Stabilitatea iniDial@ a navei nu sufer@ modific@ri la de!lasarea unei "reut@Di
!e verticala aceleiaAi !o?iDii
ori?ontal=lateral la aceeaAi cot@
ori?ontal lon"itudinal la aceeaAi cot@
189) 0e!lasarea unei "reut@Di la bordul navei) !aralel cu !lanul diametral) !e ori?ontal@)
la aceeaAi cot@) determin@
modificarea asietei navei
modificarea de!lasamentului unitar
nici una dintre acestea
190)
Cn formula (w( \T!!M E ] PF - Z\[ 1 !rin care se
calculea?@variaDia !esca5ului !u!a al navei la de!lasarea unei "reut@Di !e direcDie ori?ontal=
lon"itudinal@) abscisa centrului !lutirii se calculea?@ faD@de
!er!endiculara !u!a
!er!endiculara !rova
!lanul transversal al cu!lului maestru
,9,-
Cn formula \T!vM E(w( = PF- Z\[ de calcul a variaDiei !esca5ului !rova Bn ca?ul
de!las@rii unei "reut@Di !e direcDie ori?ontal=lon"itudinal@) abscisa centrului !lutirii se
calculea?@ faD@de
!er!endiculara !u!a
!er!endiculara !rova
!lanul transversal al cu!lului maestru
192)
Cu formula : q (X2 - X1) XG = , se poate determina variaia absisei
entrului de !reutate al navei "n a#ul deplas$rii unei !reut$i pe direie
ori?ontal=transversal@
ori?ontal=lon"itudinal@
vertical@
193) Cn ca?ul de!las@rii unei "reut@Di la bordul navei) !e direcDie ori?ontal=lon"itudinal@)
distanDa !e vertical@ dintre centrul de "reutate du!@ de!lasare Ai metacentru lon"itudinal
r@mGne constant@
se modific@ Bn sensul de!las@rii "reut@Dii
varia?@ liniar Bn direcDia de!las@rii "reut@Dii
194) 8ariaDia un"hiului de asiet@ Bn ca?ul de!las@rii ori?ontal=lon"itudinale a unei "reut@Di
la bordul navei) se calculea?@ cu a5utorul formulei
q %X2 - X1) = & G'(
G'( = q &%X2 - X1)
q %X2 - X1) = & G')
195) Stabilitatea iniDial@ a navei nu se modific@ Bn ca?ul de!las@rii unei "reut@Di la bord)
!e o direcDie
ori?ontal=lon"itudinal@
vertical@
ori?ontal=transversal@
196) Cn ca?ul de!las@rii ori?ontal=transversale a unei "reut@Di la bordul navei) se modific@
!esca5ele !rova Ai !u!a
asieta navei
Bnclinarea transversal@ a navei
197)
*n a#ul deplas$rii unei !reut$i q la bordul navei, pe o direie ori#ontal-
transversal$, pe distana %+2-+1), entrul de !reutate al navei se va deplasa pe
distana ,G , aeasta alul-ndu-se u formula
198) Cn ca?ul de!las@rii unei "reut@Di la bordul navei) !e direcDie ori?ontal=transversal@)
centrul de "reutate al navei se de!lasea?@) asu!ra navei acDionGnd un moment care
!rovoac@
Bnclinarea lon"itudinal@ a navei
Bnclinarea transversal@ a navei
sa""in"=ul navei
199) Cn ca?ul de!las@rii unei "reut@Di q ) !e direcDie ori?ontal=transversal@) !e distanDa y1 =
y, ) la bordul unei nave cu de!lasamentul ? ) variaDia un"hiului de band@ se calculea?@ cu
formula
200) Cn ca?ul de!las@rii !e vertical@ a unei "reut@Di la bordul navei) are loc
modificarea stabilit@Dii navei
modificarea asietei navei
modificarea Bnclin@rii transversale a navei