II.3.3.

Ecografia (Ultrasonografia)
a. Caracteristicile generale ale undelor sonore
Ecografia este o metod de examinare imagistic ce utilizeaz drept vector al informaiei
medicale ultrasunetele reflectate n corpul uman.
Ultrasunetele (US) sunt vibraii mecanice ale materiei, transmise ca unde acustice sau unde
sonore. Ultrasunetele au frecvene superioare spectrului audibil (peste ! "#z) fiind compuse din
oscilatori corpusculari longitudinali.
Undele sonore sunt oscilaii mecanice transmise de ctre particulele mediilor solide, lic$ide sau
gazoase, fr a se propaga n vid. %n acela&i timp reprezint variaii de presiune, care determin
mi&carea particulelor mediului respectiv n 'urul poziiei de ec$ilibru.
Ecografia reprezint o clas de metode de investigaie din care fac parte ecografiile de tip (,
)(, *( (+n cazul ecografiei (, ultrasunetele sunt trimise direct in 'os si reflectate napoi, pe c,nd in
ceea ce prive&te o ecografie )(, acestea sunt trimise in diferite ung$iuri. Ecografiile *(, sunt
similare cu cele )(, cu excepia faptului ca arata si deplasrile organelor.) &i (oppler. -oate aceste
metode se bazeaz pe reflexia ultrasunetelor pe suprafeele de separaie dintre diferitele regiuni din
corpul uman. Un generator (de obicei piezoelectric) de ultrasunete emite un puls foarte scurt &i
unidirecional de ultrasunete (cu frecven fix uzual ntre &i ! .#z). /entru a mic&ora reflexia
ultrasunetelor pe suprafaa pielii, care ar duce la pierderea n cea mai mare parte a energiei undei
ptrunse n corp, se aplic pe corp o past care asigur, practic, ptrunderea ultrasunetelor n corp
fr reflexii (adaptarea de impedan) Undele sunt reflectate de diferitele suprafee interne (ecou) &i
recepionate de un detector (n general cristalul care emite ultrasunetele este &i detector).
Se msoar timpii scur&i ntre emiterea pulsului de ultrasunete &i recepionarea ecourilor iar un
calculator cunosc,nd viteza de propagare a ultrasunetelor va calcula distanele p,n la punctele n
care au avut loc reflexiile.
0poi se emite un puls pe o alt direcie la un mic ung$i fa de prima. %n final se baleiaz un arc
de cerc iar calculatorul, pe baza distanelor calculate, genereaz o imagine. (ac se folosesc
simultan mai multe sonde de ultrasunete plasate convenabil imaginile plane (() pot fi asamblate de
calculator &i transformate n imagini tridimensionale iar dac dispunem de un calculator puternic &i
de programele adecvate imaginile tridimensionale pot fi obinute practic instantaneu (ecografie *(
sau )().
Evident n ecografia *( se obin mult mai multe informaii dec,t n cea (.
b. Producerea ultrasunetelor (US)
Efectul piezoelectric
Ultrasunetele utilizate n diagnosticul ecografic sunt generate de efectul piezoelectric const,nd
n apariia unei diferene de potenial electric ntre cele dou suprafee ale unui cristal de cuar,
atunci c,nd acesta este supus unei deformri mecanice. 0cesta este efectul piezoelectric direct, prin
care este generat curent electric.
1enomenul se produce &i n sens invers prin efectul piezoelectric invers, c,nd un cristal de cuar
supus unei diferene de potenial va suferi o deformare mecanic. 0ceast deformare genereaz
ultrasunetele.
Sonda ecografic
/iesa care emite ultrasunetele &i recepioneaz ecourile ultrasonore se nume&te traductor sau
transductor (engl. transducer). %n limba'ul curent sunt utilizate &i denumirile de surs acustic sau
palpator. Materialele fizice utilizate pentru producerea ultrasunetelor, la nivelul traductorului sunt n
22
principal3 cuar sau ceramici sintetice de tipul zirconatului de plumb, sau titanatului de bariu,
precum &i derivai de mase plastice de tipul fluorurii de poliviniliden.
Fig. 60. Schema de principiu a ecografului.
c. Proprietile acustice ale esuturilor
4esuturile biologice prezint c,teva proprieti care influeneaz interaciunea lor cu undele
ultrasonore3
5iteza de propagare a ultrasunetelor este o constant pentru fiecare esut n parte &i ea
variaz n limite relativ mici pentru diferitele tipuri de esuturi moi (vezi domeniul vitezelor
menionat anterior, ntre ))672.!!! m8sec, cu valori medii 69*!769:! m8sec).
(ensitatea esuturilor influeneaz viteza de propagare. 4esuturile mai dense vor genera
viteze de propagare crescute (os, calcul), esuturile moi vor genera viteze medii de propagare, iar
lic$idele vor genera viteze mici de propagare.
Elasticitatea reprezint proprietatea unui corp de a reveni la forma &i volumul iniial
dup ce a fost supus unei deformri mecanice. /entru organele parenc$imatoase ea depinde de
proporia de esut con'unctiv fibros, care intr n structura organului. Elasticitatea contribuie la
generarea ecourilor ultrasonore &i este unul dintre factorii determinani ai vitezei de propagare a US
printr;un esut.
d. Comportarea ultrasunetelor n corpul uman
Undele US se propag liniar n interiorul corpului uman, av,nd un comportament similar cu cel
al unui fascicul luminos. /rin urmare undele US sufer fenomene de reflexie, refracie, difracie (cu
modificarea traiectoriei de propagare), precum &i fenomene complementare atenuarea, absorbia &i
difuzia (cu modificarea energiei ultrasunetelor incidente, iniiale).
/entru definirea comportamentului ultrasunetelor n cursul propagrii este considerat noiunea
de interfa ecografic. <oiunea reprezint suprafaa de separare ntre dou medii cu impedane
acustice diferite (practic cu densiti fizice diferite).
=omportamentul ultrasunetelor la nivelul suprafeelor de separare3
2:
Transmisia i reflexia ultrasunetelor
Un fascicul US la nivelul unei interfee se va reflecta, o parte din energia fasciculului iniial,
considerat incident, se va ntoarce n mediul de provenien sub forma undelor US reflectate
(fasciculul reflectat) sau a ecourilor ultrasonore, elemente care definesc diagnosticul ecografic.
%nregistrarea grafic a ecourilor ultrasonore &i prin aceasta a caracterizrii esuturilor care le;au
reflectat, reprezint rezultanta examenului ecografic. Termenii de ultrasonografie sau ecografie
reprezint nregistrarea grafic a ecourilor ultrasonore reflectate.
Energia fasciculului incident rezultat dup reflexie se transmite celui de;al doilea mediu n care
va suferi noi fenomene de reflexie &i transmisie. Energia US reflectat &i cea transmis dup reflexie
mediilor urmtoare se afl n relaie de invers proporionalitate. =u c,t se reflect mai mult
energie la nivelul unei interfee cu at,t se tranmite mai puin energie n cel de;al doilea mediu. Se
instaleaz astfel la fiecare interfa o nou atenuare a fasciculului incident.
(irecia fasciculului reflectat depinde de ung$iul pe care;l realizeaz fasciculul incident cu
interfaa. (ac fasciculul incident este perpendicular pe interfa unda reflectat va avea aceea&i
direcie perpendicular. (ac fasciculul incident este nclinat sub un ung$i a fa de perpendiculara
pe interfa, fasciculul reflectat va emerge sub acela&i ung$i a6, situat de cealalt parte a
perpendicularei &i nu va putea fi receptat (a = a). (atorit acestor consecine fizice rezult
necesitatea obiectiv ca ung$iul incident a s fie c,t mai aproape de ! grade, pentru ca ung$iul undei
reflectate a6 s fie de asemenea aproape de ! grade &i astfel reflexia respectiv s poat fi captat.
-ot ceea ce se reflect sub ung$iuri mari, apropiate de >! de grade se pierde, nemaifiind recuperat
de traductor.
?a nivelul organelor parenc$imatoase unde exist interfee multiple se produc reflexii multiple
ale unor fascicule de energie din ce n ce mai 'oas. 0ceste reflexii sau ecouri depind nu numai de
ung$iul de inciden ci &i de numrul &i calitatea interfeelor. Se produc astfel ecouri de mpr&tiere
(dispersie) care diminu mult energia fasciculului incident.
!efrac"ia ultrasunetelor
@eprezint sc$imbarea direciei de transmitere a fascicului US incident la traversarea unei
interfee. @efracia nu afecteaz examenul ecografic ntruc,t acela&i traductor este utilizat ca
emitor &i receptor, iar ecourile se refract &i n sens invers fa de fasciculul incident.
#ifrac"ia ultrasunetelor
@eprezint deflectarea undelor US n 'urul unei interfee mai mic dec,t lrgimea de band a
semnalului sonor. 0stfel, undele US se vor propaga n spatele obstacolului, fr a;&i pierde energia
iniial, gener,nd artefacte ecografice care paraziteaz imaginea.
#ifuzia fasciculului $S
@eprezint preluarea de ctre unele particule din mediul de propagare a unei cantiti din
energia incident &i reemiterea acestei energii n toate direciile. (ifuzia sau dispersia st la baza
apariiei ecourilor de mpr&tiere importante n generarea imaginii ecografice.
%&sor&"ia ultrasunetelor
@eprezint pierderea treptat a energiei fascicului incident, n cursul propagrii prin
transformarea treptat a energiei acustice n energie termic.
%tenuarea fasciculului ultrasonor
@eprezint suma pierderilor de energie acustic rezultate din absorbie, difuzie &i reflexie.
1actorii care influeneaz atenuarea sunt3
; absorbia, care determin A! B din pierderile de energieC
2A
; difuzia, prin numrul mare de interfee mici (de exemplu n esutul adipos sau fibros)C
; reflexia, la nivelul unor interfee dense ecografic, puternic reflectogene (aer, os, calculi, metal,
past baritat)C
; distana parcurs influeneaz atenuarea n mod exponenial, atenuarea fiind direct
proporional cu ptratul distanei parcurse de fasciculul USC
; frecvena US este direct proporional cu atenuarea, frecvenele mari vor fi atenuate rapid,
dup un parcurs scurt, iar n profunzime se vor transmite doar US cu frecven mic.
e. Principiile fundamentale de obinere a imaginilor ecografice
Formarea imaginii. -raductorul funcioneaz alternativ ca emitor &i receptor de US, gener,nd
impulsuri cu durata de o microsecund &i recepion,nd ecouri timp de >> microsecunde, dup care
ciclul emisie;recepie se reia. Emisia de US are deci un caracter pulsator, intermitent. ?a nivelul
interfeelor o parte din energia acustic se reflect gener,nd ecourile iar restul de energie se propag
mai departe, spre o alt interfa. Undele reflectate parcurg traseul invers al fasciculului incident &i
la nivelul ceramicii traductorului genereaz impulsuri electrice prin efect piezoelectric direct.
Modalit"i de 'nscriere. 0fi&area grafic a impulsurilor electrice corespunztoare ecourilor se
poate face n mai multe moduri ecografice astfel3
; .odul 0 (modularea amplitudinii) reprezint grafic o singur linie de informaie n spaiu cu
profunzimea de la care provine.
; .odul D (modularea strlucirii, iniiala EDF provine de la termenul brig$tness ; engl.
strlucire). 1iecare ecou al unei linii de informaie este transformat electronic ntr;un punct luminos,
av,nd strlucirea cu at,t mai mare cu c,t amplitudinea ecoului este mai mare. /rin mi&carea
traductorului se obin mii de astfel de puncte, mai mult sau mai puin strlucitoare care genereaz
imaginea ecografic bidimensional. +maginea ecografic modul D reprezint o tomogram
bidimensional ultrasonor a unei regiuni limitate a organismului, n planul n care este mi&cat
traductorul. Ecografia bidimensional (() este modalitatea de diagnostic US cea mai frecvent
utilizat n practica medical.
; .odul . (modularea poziie timp sau mi&care timp ; time motion ; modul -.). 1asciculul de
Us intersecteaz structuri mobile care genereaz ecouri puternice n mi&cri ritmice pozitive &i
negative fa de linia de informaie. %nregistrarea este similar celei electrocardiografice cu dou
dimensiuni3 pe vertical este prezentat mi&carea n spaiu iar pe orizontal timpul. Ecograma n
modul . nregistreaz mi&carea tuturor structurilor de pe o linie de informaie n funcie de timp.
f. paratura de diagnostic ecografic
0paratul utilizat n diagnosticul medical cu ultrasunete se nume&te ecograf. /rincipalele
componente sunt unitatea de baz, standard, traductoarele, modulele auxiliare, unitile accesorii &i
unitile de ar$ivare.
Unitatea de baz este sistemul complex al ecografului, alctuit din plci &i circuite integrate,
care determin transformarea impulsurilor electrice provenite din ecourile reflectate n puncte de
imagine, redate pe displaG;ul aparatului, corespunz,nd seciunii topografice n corpul uman de la
care au fost culese informaiile. Se compune la r,ndul ei din sistem de focalizare al ultrasunetelor,
de compensarea atenurii n funcie de timp, un sistem de afi&are a informaiei (convertor analog sau
digital de imagine) &i un computer ncorporat.
-raductoarele reprezint dispozitivele de producere a ultrasunetelor &i de transformare n impuls
electric a ecourilor captate. /ot fi submprite dup modul de emergen al fasciculului US n
liniare &i sectoriale, fiecare fiind de dou tipuri, mecanice &i electronice. -raductoarele liniare
produc pe ecran o imagine dreptung$iular iar cele sectoriale o imagine n form de sector de cerc.
2>
-raductoarele mecanice au n structura lor un dispozitiv mecanic de activare a cristalelor de cuar
care poate aciona pendulant sau rotativ. -raductoarele electronice posed un dispozitiv electronic
de activare a cristalelor de cuar fiind n general convexe sau inelare, dup forma imaginii pe care o
genereaz (sector de cerc cu raz de curbur mare sau imagine circular).
.odulele auxiliare separate sunt module te$nologic moderne n ecografia (oppler.
Unitile accesorii sunt monitorul, videoprinterul, imprimanta, placa de conectare la /=, trolleG;
ul ; cruciorul ; &i Hit;urile de biopsie.
Unitile de ar$ivare sunt $ard disH;ul &i discul optic.
g. !etodologia e"aminrii ecografice
Ecografia este o metod complementar de diagnostic la care se recurge numai dup efectuarea
unei anamneze complete, a unui examen clinic atent &i a analizelor complementare considerate
EuzualeF (bioc$imice, $ematologice, radiologice, E"I).
(regtirea pacientului
Ecocardiografie ; repaus la orizontal 69 minute nainte de examniare, fr alte msuri
deosebite.
Ecografia abdominal3
; perioad a'eun, post absolut, A ore n medie naintea examinrii, pentru ndeprtarea
coninutului tubului digestiv solid &i gazos care paraziteaz imagineaC
; pacientul va reine urina timp de *;9 ore naintea examenelui pentru realizarea repleiei vezicii
urinare care formeaz o Efereastr ultrasonicF ce conduce ultrasunetele pentru vizualizarea
organelor pelvine retrovezicaleC
; n caz de obezitate sau meteorism se administreaz crbune medicinal, fermeni pancreatici,
proHineticeC
; n caz de constipaie se vor administra laxative sau clisme evacuatoriiC
; examenul ecografic se va face la distan de );* zile de un examen digestiv baritatC
; se vor evita regiunile cu pilozitate crescut (sau se vor epila) &i cicatricile c$eloide, care
reflect iniial ultrasunetele mpiedic,nd formarea imaginilor ecografice.
Tehnica examinrii ecografice
%n funcie de regiunea care urmeaz a fi examinat &i de modul de abordare, se pot utiliza
poziii multiple ale bolnavului3 decubit dorsal, lateral sau ventral, poziie &ez,nd sau ortostatism. Se
pot utiliza perne care s produc extensia unor regiuni (cervical, flancuri, dorsal).
@egiunea de examinat este acoperit cu un gel special cu rolul de a realiza un contact intim
ntre traductor &i piele, cu rol n ndeprtarea interpunerii aerului, care poate parazita imaginea.
/entru evidenierea organelor abdominale este frecvent utilizat examinarea n inspir profund
blocat.
Se vor alege Eferestre ecograficeF, zone anatomice care permit abordul direct al organului de
examinat, evit,ndu;se interpoziia elementelor care mpiedic penetrarea US (aer, os). (e exemplu,
fereastra ecocardiografic obi&nuit este localizat n spaiul +++;+5 intercostal st,nga parasternal, n
zona de matitate cardiac absolut.
+nterpretarea seciunilor examinate se face n mod convenional astfel3
; seciunile transversale sunt privite dinspre picioarele bolnavului astfel nc,t viscere
abdominale situate n dreapta bolnavului de exemplu vor fi vizualizate n st,nga imaginiiC
; seciunile longitudinale sunt privite dinspre dreapta bolnavului astfel nc,t pe ecranul displaG;
ului regiunile craniale, superioare, apar situate la st,nga imaginii, iar cele caudale inferioare apar la
dreapta imaginiiC
:!
; de obicei se utilizeaz polaritatea normal a imaginii, respectiv fondul negru pe care ecourile
apar reprezentate ca puncte albe cu strluciri diferite, n diverse nuane de gri.
)ondi"ii care fac dificil examinarea ecografic
; /rezena pansamentelor, a cicatricilor deformante, fibrozante, a gipsului sau metalelor care nu
permit penetrarea US n esuturi.
; /rezena coninutului digestiv, alimentar, a pastei baritate sau a aerului la pacienii meteorizai.
; 5ariaiile sursei de alimentare n tensiune &i frecven.
; 0rtefacte de reverberaie n cazurile unei interfee puternic reflectogene.
; @eglri incorecte ale compensrii ecografice, contrastului &i luminozitii, focalizrii.
; Erori datorate examinatorului3 precipitarea, un examen incomplet, examinare n condiii
improprii de pregtire a bolnavului, necunoa&terea unor repere anatomice, nerecunoa&terea unor
aspecte ecografice caracteristice.
*nterpretarea con+en"ional a imaginilor ecografice. Terminologie ecografic
/ornind de la codificarea convenional a imaginii ecografice pe fond negru, pe displaG;ul
ecografului, n seciunile examinate, vor fi vizualizate structurile biologice reflectogene cu nuane de
gri, n a&a numita scal de gri, cuprinz,nd nuane progresive de la negru p,n la alb.
Structurile biologice lichidiene (de ex. coninutul veziculei biliare, al vezicii urinare,
coninutul vascular), care nu produc nici un fel de reflexie a ultrasunetelor, vor fi redate pe ecran n
culoarea neagr. 0semenea structuri vor fi denumite anecogene, transsonice.
Structurile biologice solide cu densitate mare la reflexia ultrasunetelor (de ex. osul, calculii,
incluziunile metalice), care produc o reflexie intens a ultrasunetelor datorit densitii fizice
crescute, vor fi redate pe ecran n culoarea alb. 0semenea structuri vor fi denumite $iperecogene
sau sonolucente.
Structurile biologice cu densiti parenc$imatoase vor reflecta diferit ultrasunetele, proporional
cu densitatea lor, pe mai multe paliere de ecogenitate3
; primul palier de ecogenitate corespunde structurilor dense, fibroase cu coninut crescut de
esut con'unctiv (de ex. fascii, capsule de organ, perei vasculari, pereii unor organe cavitare, pereii
caliceali grupai n sinusurile renale)C
; al doilea palier de ecogenitate l reprezint structurile glandulare, datorit multiplelor interfee
produse de structura tubuloacinoas, care determin reflexii multiple repetate (de ex. parenc$imul
glandelor submandibulare, parotide, tiroid, pancreas, endometru, placent)C
; al treilea palier de ecogenitate este reprezentat de parenc$imul splenic, urmat de cel $epatic (n
mod normal, de&i comparabil cu parenc$imul splenic, parenc$imul $epatic este u&or mai
$ipoecogen)C
; urmtoarele paliere de ecogenitate corespund structurilor parenc$imatoase, cu densiti fizice
mai mici dec,t cele enumerate, fiziologic sau n condiii patologice prin procent mai mare de ap sau
prin potenial congestivC se vor prezenta $ipoecogene parenc$imul renal, format din cortical &i
medular, structurile musculare fiziologice sau proliferrile musculare, datorit procentului mare de
ap, dar &i ficatul de staz sau unele structuri tumorale congestive sau intens vascularizate.
:6
II.3.#. Imagistica $!%
&omografia $!% (re'onanta magnetica nucleara n engle'a %!$ sau !$I)
Se bazeaz pe proprietatea unor nuclee (numite paramagnetice) de a absorbi radiounde atunci
c,nd sunt plasate ntr;un c,mp magnetic adecvat. /rintre nucleele care au aceast proprietate se
numr protonul (nucleul de $idrogen #6), /)6, <a6, 16>.
0ceste nuclee se comport ca ni&te mici magnei care plasai ntr;un c,mp magnetic extern
puternic se vor orienta fa de acesta paralel (starea excitat) sau antiparalel (starea fundamental).
-recerea ntre cele dou orientri se face prin absorbia sau emisia de radiounde. %n practic un puls
foarte scurt de radiounde aduce nucleele n starea excitat iar detectoarele nregistreaz radioundele
(de aceea&i frecven cu cele care au produs excitaia) re;emise de nuclee la dezexcitare. 0bsorbia
radioundelor (de frecven fix) nu poate avea loc dec,t la o valoare bine precizat a c,mpului
magnetic.
/unctul n care are loc absorbia poate fi ales prin crearea unui gradient de c,mp magnetic cu
a'utorul unor bobine n interiorul crora sunt plasate &i dispozitivele care genereaz radioundele.
-omografia @.< permite obinerii imaginilor distribuiei oricruia din aceste nuclee precum &i
monitorizarea proceselor la care acestea iau parte. %n .@+ imaginile se obin pe baza absorbiilor &i
re;emisiilor radioundelor de ctre nucleele #6.
0stfel imaginile vor fi foarte precise pentru esuturile bogate n ap (moi).
Fig. 6. Schema de principiu a unui tomograf !M,.
Sc$ema tomografului @.< din figura 26 este aceea&i cu a tomografului de raze J doar c
pacientul trebuie plasat n interiorul unui electromagnet ce creeaz un c,mp magnetic foarte intens
(!,!9 K ) - aproximativ de !.!!! de ori c,mpul magnetic terestru). 1oarte importante sunt ns &i
metodele (din pcate puin utilizate n @om,nia) care permit urmrirea proceselor metabolice n care
sunt implicate diverse nuclee paramagnetice. Urmrirea proceselor metabolice poate fi suprapus
peste imaginea anatomic.
:
%n general, contrastul imaginilor este foarte bun &i fr utilizarea substanelor de contrast dar n
cazuri speciale pot fi folosite &i astfel de substane (de exemplu substane pe baz de Iadolin care
reduc timpul de re;emisie a radioundelor de ctre protoni fc,nd ca imaginea s fie mai luminoas).
-eneralitati
+magistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de
pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului
omenesc. +n multe din cazuri, +@. ofera informatii care nu pot fi vizualizate prin radiografie,
ultrasonografie sau tomografie computerizata.
+n timpul +@., regiunea corpului ce trebuie investigata, este plasata intr;un aparat special care
reprezinta un magnet urias. +nformatiile furnizate de +@. pot fi stocate si salvate intr;un computer.
(e asemenea pot fi facute poze sau filme daca situatia o cere. +n anumite cazuri se poate utiliza o
substanta de contrast pentru a vizualiza mai clar anumite structuri ale corpului.
+@. se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori, sangerare, leziuni,
afectari vasculare sau infectii. /rin folosirea unei substante de contrast in timpul +@., se pot
vizualiza clar anumite tesuturi. L +@. este indicata pentru3
; regiunea cefalica ; +@. poate detecta tumoti, anevrisme, sangerari la nivel cerebral, leziuni
nervoase si alte afectiuni, ca si cele cauzate de accident vascular cerebralC +@. poate de asemenea
detecta afectiuni ale nervului optic si globului ocular, ale urec$ilor si nervului auditivC
; regiunea toracica ; +@. poate vizualiza cordul, valvele cardiace si vasele coronareC poate
stabili daca plamanii sau inima sunt afectateC de asemenea poate fi folosita pentru diagnosticarea
cancerului de san sau pulmonarC
; vasele sanguine ; +@. poate fi folosita pentru vizualizarea vaselor de sange si a circulatiei
sangelui prin vase, in acest caz purtand numele de angiografie prin rezonanta magneticaC poate
depista afectiuni ale venelor sau arterelor, ca anevrisme vasculare, un c$eag la nivel vascular sau
ruptura partiala a peretelui vascular (disectie)C uneori se foloseste substanta de contrast pentru
vizualizarea mai clara a vaselor sanguineC
; regiune abdominala si pelvina ; +@. poate depista diferite afectari ale organelor abdominale
ca ficat, vezica biliara, pancreas, rinic$i si vezica urinaraC se foloseste pentru depistarea tumorilor,
sangerarilor, infectiilor si diferitelor obstacoleC la femei poate vizualiza uterul si ovareleC la barbati
se poate vizualiza prostataC
; oasele si articulatiile ; +@. poate evidentia afectari ale sistemului osos sau articular, ca artrite,
afectari ale articulatiei temporomandibulare, probleme ale maduvei osoase, tumori osoase, afectari
ale cartila'ului, rupturi de ligamente sau tendoane sau infectiiC +@. poate afirma cu precizie daca un
os este rupt sau nu, atunci cand radiografia este neclaraC +@. se foloseste cel mai frecvent pentru
depistarea afectiunilor osoase sau articulareC
; coloana vertebrala ; +.@ poate vizualiza discurile si nervii coloanei vertebrale, putand
diagnostica afectiuni ca stenoza de canal vertebral (stenoza spinala cervicala), $ernie de disc sau
tumori de coloana vertebrala.
(regatirea pacientului
+nainte de efectuarea +@. trebuie informat medicul specialist daca3
; pacientul este alegic la medicamenteC substanta de contrast folosita nu contine iodC daca exista
antecedente de alergie la substanta de contrast folosita pentru +@., se recomanda informarea
medicului specialist inainte de efectuarea testuluiC uneori beneficiile efectuarii testului pot depasi
riscurile saleC
; daca pacienta este sau nu insarcinataC
; daca pacientul are instalat un pacemaHer, un membru artificial, ti'e metalice sau orice fel de
metal fixat in corp (mai ales la nivelul oc$iului), valve cardiace metalice, clipsuri metalice la nivel
:)
cerebral, implanturi metalice in urec$e sau pe sprancene sau orice fel de implanturi sau proteze
medicaleC de asemenea trebuie informat medicul daca pacientul lucreaza cu metale sau daca recent a
suferit o interventie c$irurgicala pe vasele sanguineC in anumite cazuri este contraindicata efectuarea
+@.C
; daca pacienta prezinta un dispozitiv intrauterin ((+U)C acest lucru poate contraidica efectuarea
testuluiC
; daca pacientul devine agitat in locuri inc$ise (limitate)C pacientul va trebui sa stea nemiscat in
interiorul magnetului .@+ sau mai exista un tip de dispozitiv de +@. cu configuratie desc$isaC
acesta nu este la fel de limitat ca dispozitivele clasiceC pacientul poate necesita administrarea unor
medicamente pentru calmareC
; daca pacientul prezinta alte afectiuni ca disfunctii renale sau siclemie, care pot contraindica
efectuarea unei +@. cu substanta de contrastC
/acientul va semna un document prin care intelege riscurile efectuarii +@. si este de acord sa
efectueze testul. Se recomanda discutarea cu medicul specialist despre necesitatea efectuarii testului,
riscurile sale, modalitatea de efectuare si semnificatia posibilelor rezultate.
Se recomanda ca pacientul sa fie insotit de cineva, in cazul in care se administreaza
medicamente sedative.
+n cazul in care se efectueaza o +@. abdominala, pacientul nu va manca si consuma lic$ide cu
cateva ore inainte de efectuarea testului.
Modul de efectuare a testelor
+@. se efectueaza de regula de catre medicul specialist in rezonanta magneticaC pozele vor fi
interpretate de catre un medic radiologC de asemenea, alti medici sunt capabili sa interpreteze o +@..
/acientul va scoate toate obiectele de metal (ca dispozitive pentru auz, placi dentare, orice tip de
bi'uterii, ceasul si agrafe de par) de pe corp deoarece exista riscul ca aceste obiecte sa fie atrase de
catre magnetul folosit pentru efectuarea testuluiC in cazul in care pacientul a suferit un accident sau
daca lucreaza cu metale, exista posibilitatea ca acesta sa prezinte fragmente de metal la nivelul
regiunii cefalice, in oc$i, pe piele sau coloana vertebralaC de aceea se recomanda efectuarea unei
radiografii inainte de efectuarea +@. pentru a stabili daca testul se poate efectua.
/acientul va trebui sa se dezbrace complet in functie de aria pe care se efectueaza (in anumite
cazuri pacientii pot pastra o parte din $aine, daca nu incomodeaza). /acientul va folosi un $alat pe
toata perioada efectuarii testului. +n cazul in care se permite pastrarea unor $aine, pacientul va trebui
sa goleasca buzunarele de orice monede sau carduri (exemplu carti de credit sau carduri 0-.), cu
benzi magnetice inscriptionate deoarece prin +@. se pot demagnetiza. +n timpul testului pacientul se
va intinde pe spate pe masa dispozitivului, care reprezinta scanner;ul aparatului. =apul, toracele si
membrele pot fi fixate cu niste curele pentru a mentine pacientul nemiscat. .asa va aluneca in
interiorul unui dispozitiv care contine magnetul. Un dispozitiv in forma de colac poate fi plasat peste
sau in 'urul regiunii care urmeaza sa fie scanata. Unele tipuri de +@. (numite +@. desc$ise) sunt
construite asfel incat magnetul nu incon'oara corpul in intregime.
Unii pacienti devin agitati (claustrofobicii) in interiorul magnetului +@.. (aca pacientul nu
poate mentine pozitia nemiscata i se va administra un medicament sedativ pentru relaxare.
(ispozitivele cu sistem desc$is pot fi utile in cazul pacientilor claustrofobici.
+n interiorul scannerului, pacientul va auzi un ventilator si va simti aerul miscandu;se. (e
asemenea, se mai pot auzi diverse zgomote care sunt rezultatul scanarii.
Unele aparate prezinta casti sau dopuri pentru urec$i pentru a reduce din zgomot. Este foarte
important ca pacientul sa nu se miste in timpul scanarii. (e asemenea pacientul va fi rugat sa isi tina
respiratia pentru scurte perioade de timp. +n timpul efectuarii testului, pacientul va fi inc$is in
camera de scanat, insa medicul specialist va supraveg$ea pacientul prin intermediul unei ferestre
transparente.
:*
/acientul va putea comunica printr;un microfon.
+n cazul in care este necesara utilizarea unei substante de contrast, aceasta va fi administrata la
nivelul venelor periferice ale bratului pacientului. Substanta de contrast va fi administrata in 6 pana
la minute. 0poi se pot efectua o serie de clisee. Un +@. dureaza de obicei )! pana la 2! minute,
dar se poate prelungi pana la doua ore.
=ampul magnetic sau undele de radiofrecventa folosite de dispozitiv nu produce durere. .asa
pe care se intinde pacientul poate fi tare, iar camera poate fi rece. /acientul poate fi speriat sau iritat
daca trebuie sa mentina pozitia nemiscata. +n cazul in care se foloseste substanta de contrast, poate
aparea senzatie de raceala sau caldura in timpul introducerii substantei la nivel venos.
+n cazuri rare, poate aparea3
; furnicaturi la nivelul cavitatii bucale in cazul in care pacientul prezinta dentitie de metal
; incalzirea zonei care se examineazaC acest lucru este normalC medicul specialist trebuie
informat daca apare senzatie de greata, voma, cefalee, ameteala, durere sau dificultati de respiratie
!iscuri
<u exista efecte adverse secundare expunerii campului magnetic folosit pentru +@.. =u toate
acestea, magnetul este foarte puternic. (e aceea el poate afecta pacemaHerele, membrele artificiale
si alte dispozitive medicale care contin fier. .agnetul va deregla un ceas care se afla in apropierea
lui.
(aca pacientul prezinta fragmente metalice la nivelul oc$iului, efectuarea +@. poate afecta
retina. (aca exista suspiciunea ca ar exista fragmente metalice la nivelul oc$iului, se recomanda
efectuarea unei radiografii inainte de efectuarea +@.. +n cazul in care radiografia a depistat
fragmentele metalice, se interzice efectuarea +@..
-atua'ele sau mac$ia'ul permanent pe baza de pigment ce contine fier pot provoca iritatii ale
pielii.
Exista un mic risc de aparitie a unei reactii alergice in cazul in care se folosesc substante de
contrast in timpul +@.. =u toate acestea, ma'oritatea reactiilor sunt moderate si pot fi tratate cu
antialergice. (e asemenea, exista un risc scazut de infectie la nivelul venei pe care se introduce
substanta de contrast.
!ezultatele
.edicul specialist poate explica pacientului rezultatul testului imediat dupa efectuarea lui, insa
rezultatul final va fi gata in circa doua zile.
+@. poate depista afectarea unui organ sau tesut c$iar daca forma si marimea organului este
normala.
Imagistica prin rezonanta magnetica normala:
Lrganele, vasele sanguine, sistemul osos si articular sunt normale din punctul de vedere al
formei, marimii, aspectului si localizarii
<u exista excrescente anormale, ca de exemplu tumori
<u exista sangerari, lic$ide anormale, obstacole sau tumefactii (anevrisme) la nivelul vaselor
<u exista semne de inflamatie sau infectie
Imagistica prin rezonanta magnetica anormala:
Un organ poate fi marit, micsorat sau modificat
/ot exista excrescente anormale (de exemplu tumori)
/ot exista lic$ide anormale aparute datorita sangerarii sau infectieiC pot fi prezente revarsate
lic$idiene la nivelul plamanilor sau la nivelul regiunii cardiace
/ot exista bloca'e sau ingustari vasculareC de asemenea poate exista un anevrism vascular
Exista bloca' la nivelul ductelor vezicii biliare
:9
Exista afectari articulare, ligamentare sau ale cartila'elorC oasele pot fi afectate prin infectii sau
alte afectiuni
/ot exista afectari ale sistemului nervos ca scleroza multipla, dementa, boala 0lz$eimer sau
$ernie discala.
Factorii care afecteaza testul
1actorii care pot influenta testul sau acuratetea rezultatului includ3
; sarcina ; +@. este contraindicat la femeile insarcinate
; dispozitive medicale electrice ca pacemaHere sau pompe medicale cu in'ectieC +@. poate
afecta aceste dispozitive si de aceea se poate contraindica efectuarea testului
; dispozitive medicale metaliceC aceste dispozitive pot estompa imaginile organului examinat,
impiedicand vizualizarea acestora. (e exemplu un dispozitiv intrauterin ((+U) poate impiedica
vizualizarea clara a uterului
; inabilitatea pacientului de a sta nemiscat
; obezitatea ; o persoana supraponderala poate depasi limitele aparatului.
II.3.(. )iagnosticul radioi'otopic
a. Scintigrafia (SPE&* single p+oton emission tomograp+,)
/resupune introducerea n organism a substanelor, specifice funcionrii organului de
investigat, marcate cu izotopi radioactivi emitori de radiaii. +ntroducerea substanei marcate poate
fi fcut prin in'ectare, in$alare sau pe cale oral. (up un timp, necesar substanei marcate pentru a
a'unge n organul de investigat, cu a'utorul unui detector de radiaii (de obicei cu scintilaii) ce se
mi&c lent ntr;un plan perpendicular pe axa central a corpului se nregistreaz radiaiile emise de
izotopii radioactivi. =u a'utorul unui calculator datele nregistrate privind emisia de radiaii sunt
transformate ntr;o imagine pe monitor (figura 2).
Fig. 6.. Schema de principiu a unui scintigraf.
:2
=u toate c prezint unele riscuri pentru pacient scintigrafia ofer informaii morfologice &i
funcionale care o fac indispensabil n unele cazuri.
Fig. 6/. Scintigrafie tiroidiana cu imagine tipica de adenom toxic 0sageata12 cu inhi&area captarii in restul
glandei. Sugereaz prezenta unui nodul tiroidian de dimensiuni mari2 elastic2 mo&il la inghitire2 in asociere cu
manifestari de hipertiroidie.
b. &omografia prin emisie de po'itroni (PE&* positrons emission tomograp+,)
-omografia cu Emisie de /ozitroni 8 /E- scan ; este o metod de +magistic .edical de ultim
generaie, constituind modalitatea cea mai modern de diagnostic. /E- scan permite medicului s
examineze complet &i dintr;o dat corpul pacientului, prin producerea unor imagini ale fiziologiei,
deci funcionrii organismului, imagini imposibil de obinut cu alte metode. 0cest mod de
vizualizare nfi&eaz metabolismul precum &i alte funcii importante, nu doar simpla structur
anatomic a anumitor organe a&a cum este revelata de clasicele examene radiologice Scanarea de tip
/E- este frecvent folosit pentru supraveg$erea periodic a posibilelor degenerri de tip malignC
este un procedeu prin care se identific celulele tumorale din organism. Este in'ectat intravenos o
mic cantitate de glucoza (za$r) marcat radioactiv. Scaner;ul /E- se va roti in 'urul corpului &i va
capta imagini ale zonelor din organism unde glucoza este consumat. =elulele maligne vor aprea
mai luminoase deoarece sunt mai active metabolic &i folosesc mai multa glucoz .
Este o metod asemntoare scintigrafiei doar c n organism se introduc substane marcate cu
izotopi radioactivi ce emit radiaii MN. @adiaia MN (pozitronul) are aceea&i mas cu electronul &i
sarcin egal cu el dar pozitiv fiind antiparticula electronului. =,nd o antiparticul se ciocne&te cu
particula corespunztoare are loc reacia de ani$ilare cele dou transform,ndu;se n energie
(conform relaiei lui Einstein EOmc). %n cazul nostru ciocnirea unui pozitron cu un electron va
genera doi fotoni. (etectarea simultan a celor doi fotoni . indic existena reaciei de ani$ilare &i
deci a emisiei unui pozitron. /entru aceasta mai multe detectoare cu scintilaie sunt montate n
coinciden astfel nc,t spre calculator nu va fi trimis un semnal dec,t dac dou detectoare
nregistreaz simultan c,te un foton. =alculatorul nregistreaz reaciile de ani$ilare &i pe baza lor
genereaz o imagine pe monitor (figura 2*).
::
Fig. 63. Schema unui detector (ET4 scan.
Scanarea PET poate 3
; diferenia tumorile maligne de cele benigne C
; diferenia ntre un nodul limfatic malign &i unul benign C
; detecta degenerarea malign ntr;un esut cu aparen anatomic normal C
; evalua rspunsul la tratamentul anti canceros C
; poate fi folosit pentru msurarea metabolismului cerebral C
; metoda este foarte sensibil permi,nd observarea unor fenomene fiziologice cum ar fi
metabolismul glucozei, transportul oxigenului, sinteza proteinelor etc.
Studiile &tiinifice au artat c degenerarea senil de tip 0lz$eimer poate fi identificat prin
scanare /E- nainte de apariia simptomelor clinice3 pierdere de memorie sau tuburri
comportamentale. (etectarea senilitii de tip 0lz$eimer c,t mai devreme este extrem de important
pentru a da posibilitatea noilor opiuni de tratament s fie c,t mai efective.
Indicaiile PET sunt3 complement al mamografiei n detectarea cancerului mamar, diagnosticul
diferenial benign;malign al tumorilor mamare, stadializarea cazurilor noi de cancer mamar,
detectarea metastazelor la distan &i evaluarea rspunsului la terapia neoad'uvant.
.etodele tradiionale de creere a imagini (US, =-, .@+) nfi&eaz n primul r,nd relaiile
anatomice ale organelor, morfologia sistemelor organice, n general, n imagini tridimensionale de
rezoluie tot mai mare, de calitate tot mai bun. (ezavanta'ul acestora este c nu se poate stabili
dac procesul patologic este malign sau benign dec,t dac n structura, dimensiunea sau forma
organului n cauz, apar transformri, anomalii.
/articularitatea metodelor funcionale de creare a imaginii (+.@, S/=-, /E-) const n faptul
c reprezint ntr;un moment dat diferite caracteristici funcionale specifice ale esuturilor (de ex.
circulaia sanguin, metabolismul), &i nu ale organelor. 0pariia unei boli provoac prima oar
transformri funcionale caracteristice n esuturi &i organe n general, numai dup aceea apar
sc$imbri anatomice. Este astfel de neles cmetodele de creare a imaginii funcionale sunt capabile
s semnalizeze boala mult mai repede dec,t apariia transformrilor anatomice.
Mod de efectuare a (ET 5 ului
Esenialul metodei const n marcarea unor diferite substane biologice (de ex. glucoz,
aminoacizi, ligandoreceptori, etc.) n timpul descompunerii, cu pozitroni ce emit izotopi ( 66=, 6A1,
:A
6)<, 69L), dup care materialul marcat (radiofarmocon) este introdus n organismul bolnavului,
urm,nd stabilirea imaginii distribuiei acestuia. (ezvoltarea te$nicii &i utilizarea clinic a semnalrii
urmelor izotopice se leag de numele omului de &tiin mag$iar IGPrgG #evesG, premiat n 6>*) cu
/remiul <obel.
/roducerea izotopilor are loc n acceleratorul de particule nucleare (ciclotron). =aracteristica
izotopilor /E- este c prezint un timp de divizare fizic foarte scurt (;66! minute), astfel,
aplicarea acestora presupune supunerea bolnavului la o sarcin mai mic de radiere. -eoretic, orice
molecul ce ia parte la metabolismul organismului viu se poate marca cu izotop /E-, iar cu a'utorul
metodei, cam toate procesele bioc$imice, fiziologice se pot nregistra n imagini, respectiv, li se
poate msura activitatea.
=el mai des utilizat radiofarmocon, 6A1 fluoro;dezoxi;glucoza (pe scurt 1(I) se adun n
celulele cu glucozo;metabolism ridicat (creier, miocard, tumori maligne, glucocite &i limfocite
activate), nu se metabolizeaz, dup care n form nesc$imbat, prin rinic$i, se elimin n urin (n
opoziie cu glucoza). Este caracteristic ritmului de selecie c n >! de minute de la introducere,
*!B din activitatea farmaconului in'ectat se ndeprteaz de'a prin urin.
(istribuia n esuturi a substanei introduse n organism se poate detecta cu a'utorul camerei
/E- prin intermediul observrii radierii aferente emisiei pozitronice. @econstruirea imaginilor are
loc cu a'utorului computerului, pe baza datelor obinute n timpul examenului. Examenul alctuie&te,
n primul r,nd, felii perpendiculare pe axa lungimii corpului (asemntor =-;ului), c$iar pe ntregul
corp. Ulterior, pe baza acestor seciuni se pot forma imagini, n direcia dorit, c$iar tridimensionale.
(istribuia n esuturi a farmaconilor introdu&i difer n mare msur n diverse stri funcionale
(fiziologice, respectiv biologice), fc,nd astfel posibil recunoa&terea &i localizarea proceselor
clinice.
%n timpul sarcinii, datorit radierii la care se supun esuturile cu divizare rapid, examenul nu se
va efectua. 0lptarea nu este contraindicat, fiindc dup mulgerea snii, alptarea poate fi
continuat la ! de ore dup examinare. %n caz de nivel ridicat al glicemiei, se indic a se ncerca
apropierea de valoarea normal a glicemiei la nceputul examenului, dar n orice caz aceasta s fie
sub A,) mmol8l. +nsuficiena renal ngreuneaz interpretarea imaginilor, dar nu exclude examenul.
1armaconul introdus (1(I) sub form molar reprezint o doz de substan foarte mic, fr efect
farmacodinamic.
Examenul se efectueaz pe stomacul gol, se interzice consumul de m,ncare cu aproximativ 2
ore naintea examenului, dar se impune o $idratare corespunztoare.
:>
Fig. 63. *magine (ET4 scan.
+maginea de mai sus, obinut prin /E- arat leucemia prezent n mduva osoas nainte de
tratament (st,nga), persist,nd &i dup c$imioterapie (dreapta).
A!
II.4. Procedee de diagnostic i terapeutice bazate pe factori fizici
II.#.-. &ermografia
@eprezint o te$nic de nregistrare a radiaiilor infraro&ii emise de suprafaa corpului uman
(practic o fotografie n infraro&u) (1ig. 29). Emisia de radiaii infraro&ii este dependent de
temperatur astfel nc,t nregistrarea emisiei n infraro&u permite determinarea cu mare precizie a
temperaturii (se pot determina diferene mai mici de !,6 Q=). ?a r,ndul ei temperatura este
determinat de activitatea local (metabolic, circulatorie etc.). (eterminarea diferenelor de
temperatur ntre diferite regiuni ca &i a modificrilor de temperatur, n timp, n acela&i loc permite
semnalarea modificrilor de structur &i8sau funcie a diverselor organe c$iar &i nainte de
declan&area bolii. 0ceasta permite diagnosticarea unei multitudini de boli (cancere, infecii,
afeciuni tiroidiene etc.). (e remarcat c metoda este total neinvaziv iar costurile sunt mici.
Fig. 66. Sindromul !a7naud 5 atacuri +asospastice care determina +asoconstrictia
capilarelor de la extremitati.
II.#... /ototerapia
=onst n utilizarea n medicin a efectelor biologice &i fiziologice ale luminii. #elioterapia,
fototerapia realizat la malul mrii, mbunte&te funcionarea inimii &i a respiraiei, sub efectul
razelor soarelui, organismul reine mult mai bine calciul &i fosforul cu rezultate notabile n cazurile
de ra$itism. #elioterapia stimuleaz activitatea glandei tiroide, bile de soare constituind un tonic
general al organismului. Sub aciunea radiaiilor solare se refac globulele ro&ii &i globulele albe, iar
circulaia s,ngelui, respiraia &i digestia sunt stimulate.
#elioterapia actioneaz favorabil n cazuri de3 dispepsii de origine nervoas, stare general
proast, randamentul muncii intelectuale scazut, dureri de cap, insomnii, debilitate fizic, pubertate
nt,rziat, anemie, $ipocalcemie, peritonit tuberculoas, adenite cronice, convalescen, plgi
atone, supuraii cutanate, lupus, osteoartrite, reumatism, stafilococie cutanata (furuncule, acnee),
fistule, anexite, nefrite, diferite tipuri de tuberculoz (osoas &i articular).
A6
-rebuie s se in cont ns &i de efectele negative ale expunerii ndelungate la soare cum ar
fi grbirea mbtr,nirii pielii, iar n cazul persoanleor suferinde de boli febrile, tuberculoz
pulmonar, $ipertensiune arterial n stadii avansate, $ipertiroidie, cancer, expunerea la soare se face
numai la indicaia medicului curant.
L alt aplicaie a fototerapiei se nt,lne&te n materniti. Un numr mare de copii se nasc cu
a&a numitul icter fiziologic. =opiii tind s produc o cantitate mare de bilirubin, deoarece n
primele sptm,ni de via au o cantitate prea mare de globule ro&ii (bilirubina reprezint un produs
secundar al distrugerii globulelor ro&ii uzate).
Dilirubina este procesat de ficat care este imatur la nou;nscui. Excesul de bilirubin neprocesat
determin icterul fiziologic &i culoare glbuie a pielii copilului. %ns, bilirubina este fotosensibil,
prin urmare, simpla baie de lumin distruge bilirubina.
Icterul la nou nascuti !hiperbilirubinemia"
-eneralitati
+cterul este o afectiune caracterizata prin colorarea in galben a pielii si a partii albe a globului
ocular (sclera) si este consecinta acumularii unei cantitati mari de bilirubina in sange
($iperbilirubinemia). Dilirubina este produsa prin distrugerea celulelor rosii din sange ($ematii) si a
$emoglobinei. #emoglobina este o proteina care se gaseste in $ematii si care are rolul de a
transporta oxigenul de la plamani la tesuturile din restul corpului.
+cterul la nou;nascut apare de obicei dupa aproximativ * de ore de la nastere.
+n cazul nou;nascutilor sanatosi, $raniti cu lapte de mama, apare un anumit grad de coloratie
tegumentara galbena la aproximativ ;* zile de la nastere. +cterul dispare sau scade in intensitate de
la sine, fara tratament si fara urmari in 6; saptamani. +n cazul nou;nascutilor alimentati la san, un
icter usor se poate mentine 6!;6* zile dupa nastere sau pot apare recurente in timpul perioadei de
alaptare. 0tat timp cat copilul primeste suficient lapte si este un copil $ranit corect si frecvent (de A;
6! sau mai multe ori in decurs de * de ore), icterul nu este o problema. =u toate acestea copilul
trebuie supraveg$eat.
@areori cantitati foarte mari de bilirubina se acumuleaza in sange si determina leziuni cerebrale,
situatia fiind cunoscuta sub denumirea de icter nuclear. 0ceste leziuni pot fi urmate de pierderi ale
auzului, retard mental si tulburari de comportament.
)auze
+cterul apare ca urmare a dezec$ilibrului intre productia si eliminarea bilirubinei. 0cesta se
elimina din organismul uman prin urina si scaun (fecale). +n timpul sarcinii, corpul mamei
indeparteaza bilirubina fatului prin intermediul placentei. (upa nastere nou;nascutul trebuie sa
indeparteze singur bilirubina din sange. ?a nou;nascut, bilirubina poate inregistra valori crescute,
pana la concentratii ce determina coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor, datorita
imaturitatii organelor care nu pot face fata ritmului in care bilirubina trebuie sa fie eliminata din
organism. (es$idratarea la sugar poate apare usor si conduce la incetinirea formarii urinii si a
fecalelor, ceea ce are ca rezultat cresterea timpului de eliminare a bilirubinei. .etabolismul
bilirubinei este influentat si de unele substante care intra in compozitia laptelui matern. +n cazuri
rare, $iperbilirubinemia poate fi cauzata de alte afectiuni sau boli, cum sunt bolile aparatului
digestiv, infectiile sau incompatibilitatile grupelor sanguine.
Simptome
=ea mai frecventa manifestare a icterului la nou;nascut este colorarea in galben a pielii si
sclerelor sau a mucoasei bucale. (e obicei, culoarea galbena apare prima data pe fata si pe piept, in
A
primele 9 zile dupa nastere, desi ziua aparitiei variaza de la un nou;nascut la altul sau in functie de
tipul de icter.
+cterul fiziologic apare la toti copiii (la unii este de intensitate redusa si trece neobservat) cu
debut dupa prima zi de viata, pentru ca organele copilului nu sunt inca capabile sa elimine eficient
excesul de bilirubina. +ntensitatea icterului creste dupa prima zi de la nastere pana in ziua );* de
viata. (e obicei nivelul bilirubinei in sange a'unge la un nivel de platou (constant pentru mai multe
zile) si apoi scade treptat, astfel incat coloratia scade sau c$iar dispare in aproximativ 6 saptamana
fara a fi urmata de nici o complicatie.
+cterul aparut in timpul alaptarii la san este determinat de o des$idratare usoara care prelungeste
si intensifica icterul fiziologic. (es$idratarea contribuie la aparitia icterului, deoarece ingreuneaza
eliminarea bilirubinei din organism de catre sistemele specifice, dar imature ale nou;nascutului.
0cest tip de icter poate apare atunci cand nou;nascutul nu primeste destule lic$ide. 0ceasta se
intampla de obicei cand mesele sunt la intervale de timp prea mari. -ipic, cresterea frecventei
meselor copilulul are ca urmare scaderea sau disparitia acestui tip de icter intre zilele 9;: de viata.
+cterul determinat de laptele de mama are ca si cauza cresterea nivelului circulant de bilirubina,
ce apare in 'urul zilelor 6!;6* de viata. <u este cunoscut mecanismul prin care unele componente
ale laptelui de mama afecteaza eliminarea bilirubinei de catre nou;nascut. 0cest tip de icter incepe
sa dispara in luna a doua, desi o usoara nuanta galbuie poate persista pe toata durata alaptarii.
@ar, icterul nou;nascutului poate fi determinat de unele afectiuni asociate ale acestuia. =oloratia
in galben a tegumentelor care apare in mai putin de * de ore de la nastere, are rar ca si cauza icterul
neonatal si acesti copii trebuie investigati pentru alte cauze. (aca aceasta coloratie continua sa
creasca in intensitate dupa a treia zi de viata sau nu scade dupa a cincea zi de viata, se recomanda un
consult medical de specialitate. (e retinut este faptul ca marirea frecventei meselor copilului poate fi
de a'utor si poate fi urmata de scaderea nivelelor de bilirubina.
(aca nivele foarte mari de bilirubina nu sunt tratate, pot apare complicatii.
)onsultul de specialitate
=onsultul medical de specialitate se impune de urgenta atunci cand nou;nascutul prezinta semne
si simptome care denota un nivel crescut de bilirubina in sange, ca de exemplu3
;toropeala si scaderea capacitatii de a suge,
;iritabilitate, tremuraturi si plans,
;arcuirea spatelui,
;tipat strident de tonalitate inalta.
Semnele unui nivel foarte crescut de bilirubina includ3
;perioade de oprire a respiratiei (apnee) sau de respiratie dificila (dispnee),
;convulsii.
*n+estigatii
.edicul specialist poate diagnostica icterul nou;nascutului din istoricul bolii si examenul
obiectiv (examinarea fizica a nou;nascutului).
/entru a realiza istoricul bolii medicul se poate interesa despre3
;starea generala de sanatate a mamei, mai ales de;a lungul sarcinii,
;nastere (daca copilul s;a nascut prematur sau la termen),
;dificultati prezentate in timpul nasterii,
;greutatea copilului la nastere si evolutia ei in timp,
;alimentarea copilului, frecventa scaunelor si a urinatului,
;compatibilitatea mamei si copilului in sistemul 0DL si @$ (sistem de proteine situate pe
membrana $ematiilor in functie de prezenta carora se definesc grupele de sange),
;istoricul familial al afectiunilor ce pot produce icter.
A)
.edicul specialist va examina copilul si va aprecia culoarea pielii acestuia. Specialistul trebuie
sa determine daca icterul este prezent doar la nivelul oc$ilor, fetei si capului sau apare si la nivelul
toracelui si partii inferioare a corpului. (e asemenea trebuie sa descopere daca exista, semne ale
unor afectiuni asociate care pot cauza icterul. Se poate folosi un dispozitiv transcutanat pentru a
masura nivelul bilirubinei. (aca rezultatele sunt ingri'oratoare, se poate masura din sange nivelul
bilirubinei. @ezultatele acestei determinari sunt folosite de specialist pentru a lua o decizie in
privinta necesitatii unui tratament.
(aca se suspecteaza o alta boala ce determina $iperbilirubinemie se impune efectuarea unor
teste suplimentare.
Tratament 4 -eneralitati
+n ma'oritatea cazurilor nu este necesar tratamentul icterului ($iperbilirubinemiei) la nou;
nascuti. =u toate acestea este necesara urmarirea copiilor pentru a observa aparitia eventualelor
sc$imbari ale nuantei pielii si ale comportamentului. =opiii care au nivele periculos de mari de
bilirubina in sange, au nevoie de tratament. +ndiferent de cauza, nivelele mari de bilirubina ramase
netratate pot duce la leziuni cerebrale (icter nuclear) ce au ca rezultat pierderea auzului, retard
mental si tulburari de comportament. =ea mai folosita metoda de terapie este fototerapia. 0ceasta
foloseste lumina fluorescenta ce intensifica transformarea bilirubinei intr;o forma pe care corpul o
poate elimina intr;un ritm mai rapid. 1ototerapia standard este aplicata de obicei in spital. +n cazul
copiilor care nu mai sufera de alte boli, exista o metoda de tratament la domiciliu care foloseste un
dispozitiv format din fibre optice, de forma unor paturi. 0ceste RpaturiR reduc nivele de bilirubina
mai incet decat fototerapia standard, de aceea sunt folosite doar pentru tratamentul formelor usoare
de icter. Uneori pot fi folosite ambele tipuri de terapie concomitent.
?umina fluorescenta utilizata in timpul fototerapiei nu este daunatoare daca este folosita
prudent. +n timpul terapiei, oc$ii copilului vor fi prote'ati. (ispozitivele folosite pentru protectia
oc$ilor sunt inlaturate in timpul alimentarii. <ou;nascutii sunt obisnuiti cu intunericul dupa lunile
petrecute in uter, astfel incat aceste dispozitive nu ar trebui sa ii deran'eze.
Tratament am&ulatoriu
=el mai bun tratament ambulatoriu pentru icter este de obicei alimentatia, fie ca este la san sau
cu biberonul. 0limentarea frecventa a copilului (A;6! ori pe zi) ii asigura acestuia fluidele necesare
organismului pentru a elimina bilirubina in exces. +n cazul copiilor care nu mai sufera de alte boli,
exista o metoda de tratament la domiciliu care foloseste un dispozitiv format din fibre optice, de
forma unor paturi. =and copilul urmeaza terapia la domiciliu este foate important ca parintii sa
inteleaga modul de functionare al aparatului. (aca apar nemultumiri sau neintelegeri poate fi
consultat medicul specialist. =antitatea de bilirubina din sangele copilului trebuie monitorizata
zilnic. =oloratia in galben a sclerelor si a tegumentelor nu dispare imediat in urma tratamentului prin
fototerapie. (aca culoarea se intensifica trebuie anuntat medicul specialist.
Expunerea copilului la lumina soarelui nu reduce nivelul bilirubinei din sange insa pielea
copilului poate suferi arsuri. +n plus, copilului ii poate fi frig si de aceea e necesara o lumina speciala
si un mediu controlat pentru tratamentul in siguranta al icterului. Sunt mame care cred ca alaptarea
trebuie intrerupta in cazul aparitiei icterului. 0sociatiile internationale recomanda continuarea
alaptarii nou;nascutului cu icter, ba c$iar cresterea frecventei meselor. +n cazul copiilor internati in
spital, se recomanda ca mamele sa se mulga pentru a;si mentine productia de lapte. ?aptele astfel
recoltat poate fi folosit pentru $ranirea copilului internat.
A*
II.#.3. &erapia 0SE$ (0SE$ * 0ig+t mplification b, Stimulated Emission
of $adiation * amplificare a luminii prin stimularea emisiei radiaiei)
#$SE%;ul a permis dezvoltarea rapid a terapiei bazat pe iradierea cu raze laser a
organismului.
Utilizarea terapeutic a laserului const n chirurgia cu radiaii laser &i n biostimularea cu
radiaii laser.
Un laser cu =L cu o putere de c,iva Sai &i care emite n regim continuu poate fi folosit
pentru realizarea unui bisturiu cu laserC radiaia emis, condus printr;un g$id optic (un fascicul de
fibre optice) fiind focalizat pe esutul ce urmeaz a fi tiat, esut pe care l nclze&te rapid &i extrem
de localizat p,n la vaporizare. =$irurgia cu laser este foarte precis, nu solicit efort mecanic &i nu
este nsoit de s,ngerri importante, deoarece pereii plgii se coaguleaz termic iar vasele mai mici
se nc$id.
Fig. 66. Folosirea terapeutica a laser4ului in cazul dezlipirilor de retina.
-erapia laser se folose&te n dezlipirile de retin (1ig. 22)2 deoarece fasciculul laser poate
strbate mediile transparente ale oc$iului fr a fi absorbit de acestea, ntreaga lui energie fiind
cedat retinei, care se lipe&te de sclerotic prin fotocoagulare. ?aserul este utilizat &i n tratamentul
glaucomului, permi,nd refacerea sistemului de drena' al lic$idului intraocular &i scz,nd, astfel,
presiunea intraocular (1ig. 2:).
Fig. 68. *nter+entia 9%SE! pentru refacerea sistemului de drena: al lichidului intraocular2 a+and drept consecinta
scaderea presiunii intraoculare.
A9
%n multe cazuri, laserul este utilizat n endoscopie, at,t pentru iluminare c,t &i pentru eventuale
microintervenii c$irurgicale. Un exemplu este utilizarea laserului n c$irurgia cardiac3 prin
perforri punctiforme ale peretelui ventricular este stimulat geneza unor noi vase &i, n final, o mai
bun vascularizare a miocardului (1ig. 2A).
Fig. 6;. !e+ascularizarea cardiaca cu a:utorul laserului.
@adiaia laser are capacitatea de a stimula unele procese biologice, de a grbi vindecarea rnilor
&i a fracturilor, de a produce efecte terapeutice prin lasero&punctur(ec$ivalent al acupuncturii) etc.
II.#.#. &erapia antitumoral cu a1utorul microparticulelor magnetice
'efiniie : .icroparticulele magnetice sunt microparticule alcatuite din substante cu un caracter
magnetic foarte pronuntat (fier, oxizi de fier K magnetita, diverse ferite), microparticule ce prezinta,
n consecinta, un moment magnetic mare si cu a'utorul carora se pot transporta n c,mpuri
magnetice diverse entitati nemagnetice, cum ar fi celule, substante biologic active (anticorpi,
antigene, enzime, acizi nucleici, medicamente). /rincipala caracteristica este deci de a migra n
c,mpuri magnetice.
$plicatiile purtatorilor magnetici n domeniul medical
+n cadrul clasei microparticulelor, o importanta deosebita o au microparticulele care contin
nglobat un miez magnetic.
0coperirea particulelor magnetice cu polimeri sintetici biodegradabili si biocompatibili este una
dintre cele mai noi directii de cercetare de o importanta deosebita pe plan international n acest
domeniu datorita avanta'elor extrem de importante ce privesc biocompatibilitatea (nefiindu;le
detectate nici un efect acut sau subacut toxic prin studii $istologice si serologice) si posibilitatea
adsorbtiei si legarii c$imice de substante biologic active pe care le ofera utilizarea acestor polimeri
ca strat de acoperire a particulelor sensibile magnetic.
/e masura ce studiile trec de la faza cercetarilor de laborator in vitro si in vivo, pe animale de
laborator, n cea de studiu clinic, folosirea microparticulelor magnetice n domeniul oncologiei
devine din ce n ce mai evidenta ca o metoda de mare viitor.
.icroparticulele magnetice ofera c,teva posibile aplicatii extrem de atractive n biomedicina.
In primul rand, ele au dimensiuni controlabile de la c,tiva nanometri p,na la zeci de
micrometri, care le plaseaza ntr;un domeniu de dimensiuni comparabile cu cele ale celulelor (6!;
A2
6!! Tm), virusurilor (!;*9! nm), a proteinelor (9;9! nm) sau a genelor ( nm latime si 6!;6!! nm
lungime). 0cest lucru semnifica ca ele pot veni n contact intim cu o entitate biologica tinta. Si ntr;
adevar, ele pot fi acoperite cu molecule biologice care le ofera proprietatea de a interactiona cu sau a
se lega la o entitate biologica, oferind un mod controlabil de reactie sau tintire.
In al doilea rand, microparticulele sunt magnetice, ceea ce nseamna ca se supun legii lui
=oulomb, si n consecinta pot fi manipulate prin intermediul unui gradient de c,mp magnetic extern.
+n absenta unui c,mp magnetic extern, momentele magnetice ale particulelor mici sunt orientate
absolut nt,mplator, momentul magnetic total fiind aproximativ egal cu zero. =,nd este aplicat un
c,mp magnetic extern, particulele se orienteaza de;a lungul liniilor de c,mp magnetic,
amplific,ndu;se astfel intensitatea c,mpului magnetic propriu. (rept urmare, particulele raspund la
c,mpurile magnetice av,nd loc miscarea lor pe directia liniilor de c,mp magnetic. ?a ndepartarea
c,mpului magnetic extern, momentele magnetice ale particulelor si modifica statistic directia,
particulele pierz,ndu;si proprietatile magnetice.
0ceasta Udiri'are de la distantaF combinata cu penetrabilitatea intrinseca a c,mpului magnetic
prin corpul uman, desc$ide orizonturi noi pentru multe aplicatii ce presupun transportul si8sau
imobilizarea microparticulelor magnetice sau a entitatilor biologice tintite magnetic. +n acest mod
ele pot fi destinate transportului de substante, cum ar fi substante antitumorale, sau de o serie de
atomi radioactivi, spre o regiune tinta din organism, cum ar fi un tesut tumoral.
In al treilea r(nd, microparticulele magnetice pot fi proiectate sa raspunda prin rezonanta la un
c,mp variabil n timp, cu rezultate avanta'oase mai ales c,nd se urmareste transferul de energie de la
un c,mp energetic pulsatoriu spre microparticula. (e exemplu, particula poate sa se ncalzeasca,
ceea ce conduce la ideea de a fi utilizata ca agent n $ipertermie, sau n eliberarea unei cantitati
specifice de medicament toxic prin transfer de energie termica ntr;un tesut tinta cum ar fi un tesut
tumoralC sau poate fi utilizata ca agent de transport n c$imioterapie sau n radioterapie unde un grad
moderat de crestere a temperaturii tesutului conduce la o distrugere mai efectiva a celulelor maligne.
0ceste particule pot fi acoperite cu materiale biodegradabile n organismele vii, devenind astfel
perfect compatibile cu acestea. +n plus, modific,nd suprafata acestor particule, ele pot fi mai rapid
capturate de sistemul reticulo;endocitar, cresc,ndu;se astfel timpul lor de circulatie sangvina si deci
si timpul lor de actiune. .odificarile de suprafata ale polimerilor biodegradabili ce conduc la
marirea timpului de circulatie n s,nge a microparticulelor si combinarea acestora cu molecule
specifice pot permite o actiune mai eficienta a lor la nivelul organelor tinta.
A:
II.). %adioterapia
=onst n utilizarea medical a radiaiei ionizante ca parte a tratamentului cancerului pentru a
controla proliferarea celulelor maligne. /oate fi folosit n scop curative sau ad'uvant n tratarea
cancerelor, n funcie de tipul, localizarea &i stadiul tumorii, precum &i de starea general a
pacientului. @adioterapia este combinat cu alte tipuri de tratament cum ar fi c$emioterapie &i
intervenia c$irurgical. 1olosirea radiaiilor ionizante n distrugerea tumorilor cancerigene se
bazeaz pe legea lui DergoniV &i -ribondeau, conform creia radiosensibilitatea unui esut este cu
at,t mai pronunat cu c,t n el au loc mai multe mitoze &i este mai puin difereniat, acestea fiind
c$iar caracteristicile tumorilor maligne.
%n esen, n radioterapie iradierea trebuie concentrat n zona tumorii, prote',nd zonele
adiacente snatoase. (e aceea, primul pas const n folosirea te$nicilor imagistice (de preferat a
celor care nu utilizeaz radiaie ionizant) pentru localizarea precis a tumorii, urmat de iradierea
local a tumorii prin transmitere de fascicule de radiaii ionizante din mai multe direcii, evident cu
un control foarte exact al dozelor de radiaie absorbite de tumor &i de zonele sntoase.
@adioterapia cuprinde proceduri teleradioterapice &i brahiradioterapice.
a" Teleradioterapia utilizeaz surse exterioare de radiaii, productoare de fascicule ce pot fi
proiectate din multiple direcii asupra tumorii, n funcie de localizarea acesteia.
Uzual se folosesc urmtoarele tipuri de surse3
; surse de raze * sub form de tuburi +oolidge sau realizate cu a'utorul unor betatroane
(acceleratoare circulare de electroni)C
; surse de electroni acceleraiC
; surse de raze produse de izotopul 2!=o care au timpul de n'umtire de aproximativ 9 ani
(cobaltoterapie)C sursele sunt foarte intense (pot avea o activitate radioactiv ),:.6!6*
dezintegrri8secund). Sursele sunt pstrate n containere de plumb.
Se nt,lnesc &i surse de protoni2 deuteroni2 nuclee de heliu, mezoni W negativi,
sau de neutroni.
b" -rahiradioterapia (numit &i radioterapie de mic distan sau radioterapie de
contact) presupune introducerea de izotopi radioactivi n tumor sau n imediata ei vecintate,
sub form de ace (de 2@a sau 6):=s) care se las ) ; : zile n tumor, sau sub form de capsule
(acestea conin radioizotopi cu via scurt, spre exemplu @n cu timpul de n'umtire de ),A
zile, 6>A0u cu timpul de n'umtire de ,: zile) implantate permanent n tumor. L alt metod
bra$iradioterapic este in'ectarea unei soluii coloidale de 6>A0u.
/acienii supu&i bra$iradioterapiei devin surse de iradiere pentru ceilali bolnavi &i pentru
personalul medical, astfel nc,t ace&tia trebuie s ia msurile de protecie mpotriva radiaiilor
ionizante.
@adioterapia are ns &i aplicaii n condiii benigne cum ar fi tratamentul nevralgiei trigeminale.
AA
II... Efectele biologice ale radiaiilor neionizante i ionizante i
mi/loace de protecie mpotri0a radiaiilor ionizante
II.2.-.Efectele radiaiilor neioni'ante asupra organismelor
Lraganismele vii se afl n interaciune cu mediul n care triesc, depind n mare msur de
acest mediu, astfel nc,t ele sunt supuse n permanen aciunii de natur fizic, c$imic &i biologic
a mediului exterior.
0ciunea factorilor fizici se manifest n mod difereniat la nivelul fiecrei trepte de organizare
a organismelor vii. /e msura cre&terii complexitii organismelor, sensibilitatea fa de aciunea
factorilor fizici cre&te &i ea.
%n aceste condiii, sc$imbarea factorilor fizici ai microclimatului &i a altor factori fizici produce
stri de stres, apar cazuri de mbolnviri. (e aceea omul trebuie s acioneze prin diferite mi'loace
de natur fizic, c$imic sau biologic astfel nc,t s asigure dezvoltarea normal a funciilor ce
asigur dezvoltarea &i cre&terea c,t mai armonioas a animalelor &i a lui.
ciunea undelor electromagnetice asupra organismelor
<umeroase te$nici privind tratamentul sau diagnosticul folosesc diferite tipuri de unde
electromagnetice. (in punct de vedere al energiei pe care o transport undele electromagnetice pot fi
radiaii neionizante &i ionizante.
@adiaiile luminoase (cu lungimi de und cuprinse ntre *!! K :2! nm), de&i au domeniul
lungimilor de und foarte mic n spectrul undelor electromagnetice au rol primordial asupra vieii.
(iferite lungimi ale spectrului undelor electromagnetice au efecte fiziologice foarte diferite,
funcie de frecven sau lungimea lor de und.
(e exemplu, corpul omenesc este transparent fa de unde radio, devine opac pentru radiaiile
din domeniul vizibil &i devine din nou transparent pentru razele @Pntgen (J). 1aptul c radiaiile
electromagnetice au diferite efecte se explic prin faptul c acestea posed energii diferite funcie de
frecven.
ciunea radiaiilor neioni'ante asupra organismului animal
@adiaiile neionizante sunt acele radiaii care nu produc ionizri. 0cestea sunt3
6. .icroundele (.X)C
. @adiaiile infraro&ii (+@)C
). @adiaiile vizibile (5+S)C
*. @adiaiile ultraviolete (U5)C
Efectele fiziologice produse de radiaiile electromagnetice neionizante depind de modul cum
sunt absorbite de esuturi.
.icroundele &i radiofrecvenele sunt puin absorbite de aceea aceste radiaii trec aproape
neatenuate.
@adiaiile infraro&ii sunt mai puternic absorbite dec,t microundele de ctre esuturi. @adiaiile din
domeniul vizibil &i ultraviolet sunt puternic absorbite &i n general ele nu pot strbate pielea.
a1 Efectele microundelor i radiofrec+en"elor asupra organismelor
Efectele terapeutice ale microundelor &i radiofrecvenelor sunt bazate pe faptul c acestea3
; penetreaz corpul,
A>
; ridic temperatura prii din corp care este expus radiaiei (de aceea aceste radiaii servesc
pentru ameliorarea durerilor musculare sau osoase precum &i n alte cazuri n care nclzirea
n ad,ncime a esuturilor este folositoare),
; de&i aceste radiaii nu produc modificri c$imice n corp, totu&i ele pot produce arsuri
interne la o expunere excesiv sau arsuri superficiale dac elementele de transmisie sunt n
contact cu pielea.
&1 Efectul radia"iilor infraroii asupra organismelor
; aciunea radiaiilor infraro&ii este ndeosebi caloric. (ac aciunea radiaiilor infraro&ii este
de scurt durat, acestea stimuleaz activitatea celulelor &i esuturilor. @adiaiile infraro&ii
sunt reinute de piele &i astfel se produce nclzirea ei. ?mpile cu radiaii infraro&ii sunt
utilizate n terapia pe baz de cldur. /rin nclzire, activitatea nervoas a pielii este
stimulat, contribuind la calmarea durerilor.
; iradierea moderata activeaz &i glandele sudoripare, accelereaz formarea pigmenilor &i
regenerarea celulelor epidermice. Ele produc vasodilataia arterial &i cre&terea debitului
sanguin.
; radiaiile infraro&ii nu ptrund ad,nc n corpuri &i de aceea nu sunt utilizabile c,nd este
necesar nclzirea esuturilor n ad,ncime.
; ele se folosesc ns la fotografierea n infraro&u, necesar n scopuri de diagnostic, ex3 la
fotografierea venelor &i a altor structuri aflate sub piele care sunt invizibile pentru oc$i.
1otografiile n infraro&u sunt utilizate &i pentru diagnostic n anumite boli ale oc$iului.
; aciunea ndelungat a radiaiilor infraro&ii produce ns arsuri sau eriteme la nivelul pielii
iar n cazul expunerii oc$iului neprote'at poate duce la cataract sau c$iar la dezlipire de
retin.
1izica proceselor de emisie a radiaiilor a artat c orice corp aflat la o temperatur superioar
lui !Q" emite radiaii electromagnetice (legea lui "irc$off), radiaii care constituie radiaia termic.
(omeniul infraro&u al spectrului undelor electromagnetice constituie radiaia termic.
=orpul uman, aflat la o temperatur medie de ):Q= este &i el un emitor de radiaii care are
maximul n domeniul infraro&u. (e aceea se poate obine o imagine a corpului omenesc folosind
detectori sensibili de radiaii infraro&ii. 0ceast te$nic de diagnostic este termografia n
infrarou.
Utilizarea termografelor permite detectarea cancerului ntruc,t temperatura tumorii este cu 6 ;
Q= mai mare dec,t cea a esuturilor normale (au fost raportate c$iar &i diferenele de temperatur de
9Q=). -ermografele au fost utilizate &i pentru analiza vitalitii diferitelor tipuri de grefe de piele,
examinarea degerturilor, etc.
c1 Efectul radia"iilor luminoase asupra organismelor
(omeniul cel mai important al spectrului undelor electromagnetice l constituie domeniul
vizibil. %n stare liber, atomii emit n anumite condiii (tuburi de descrcare, flacr), radiaii
luminoase form,nd spectre discontinue.
Sursa cea mai important de radiaii luminoase o constituie Soarele.
?umina are importan n realizarea unor procese vitale pentru existena omului, a plantelor &i a
animalelor.
@adiaiile luminoase au un rol esenial n urmtoarele procese vitale3
6. 5ederea
. 1otosinteza
). 1otoperiodismul
*. 1ototropismul
>!
/rimele trei procese se realizeaz cu a'utorul a trei pigmeni specifici3 retinalul, clorofila &i
fitocromul.
6. 5ederea. @adiaiile luminoase servesc la transmiterea de informaii &i ca semnalizator ntre
indivizi. ?umina, culoarea, sunt aspecte percepute cu a'utorul oc$iului3 ea condiioneaz viaa,
dezvoltarea &i perpetuarea organismelor animale.
. 1otosinteza. /lantele, dup cum am artat, n prezena luminii, realizeaz procesul de
fotosintez, proces indispensabil vieii acestora.
). 1otoperiodismul reprezint ansamblul fenomenelor care se produc n legtur cu alternana
zi;noapte (lumina;ntuneric). #ibernarea, formarea bulbilor &i tuberculilor, nflorirea plantelor pun
n eviden fenomenul de fotoperiodism.
*. 1ototropismul este fenomenul de orientare a organismelor vegetale sau animale nspre
lumin. Se cunoa&te c floarea soarelui &i orienteaz floarea spre Soare (fototropism pozitiv). ?a
intensiti luminoase egale, aciunea este cu at,t mai puternic cu c,t lungimea de und este mai
scurt (spre violet).
Exist &i animale care se orienteaz spre lumin (fluturii &i pian'enii), deci se manifest un
fototropism pozitiv spre deosebire de fototropismul negativ care se manifest la animale care fug de
lumin, a&a cum sunt psrile de noapte.
/entru oameni &i animale, n afara procesului vederii, radiaiile luminoase produc efecte
considerabileC exemple3
; la unele animale, cum sunt unele specii de pe&ti &i cameleonul, lumina determin o
sc$imbare a culorii pielii prin deplasarea pigmentului de la suprafaa pieliiC
; lumina are efecte pozitive n ceea ce prive&te procesele metabolice din organism. ?umina
produce cre&terea numrului de eritrocite &i deci &i a $emoglobinei din s,nge iar plasma &i
mboge&te coninutul n fosfor, calciu n detrimentul glucozei.
?ipsa luminii, c$iar c,nd animalele primesc o $ran corespunztoare, fac ca acestea s devin
din ce n ce mai debile &i apoi mor (excepie fac cele cavernicole)C
; n cazul unei iluminri insuficiente, lipsa vitaminelor 0 &i ( conduce la apariia ra$itismului.
@a$itismul se manifest foarte grav la copiiC
; aciunea prelungit a luminii poate produce ns &i fenomene negative. +radierea prelungit
cu lumin cu lungimi de und de *!!;9!! nm produce asupra pielii eriteme, iar asupra oc$ilor
con'unctivite. ?umina acioneaz &i asupra sistemului nervos.
d1 Efectul radia"iilor ultra+iolete 0$<1 asupra organismelor
Efectele acestor radiaii sunt at,t folositoare c,t &i nocive3
6. ?a nivel celular, radiaiile U5 cu lungimi de und mari acioneaz asupra citoplasmei iar cele
cu lungimi de und mici, asupra nucleuluiC
. ?a anumite doze &i lungimi de und mici radiaiile U5 determin modificare structurii 0(<,
prin desfacerea punilor de $idrogen dintre bazele azotate. %n acest fel se produc anomalii
cromozomiale cu efecte mutagene. %n acela&i timp radiaiile din U5 apropiat se folosesc pentru
efectul lor de fotorestaurare (reparaie a 0(<), la fel ca &i radiaiile albastre.
). Sinteza vitaminelor (

&i (
)
este stimulat de radiaia U5. %n consecin ea este folosit
pentru prevenirea ra$itismului, de asemenea n prezena radiaiilor U5 are loc migrarea unor
pigmeni (melanina care produce bronzarea pielii)C
*. +radierea cu U5 intensific metabolismul, mre&te concentraia de calciu &i fosfor din s,nge,
scade nivelul glicemiei, este stimulat reacia de aprare a organismului ceea ce permite utilizarea
lor n tratarea anemiei &i a spasmofilieiC datorit acestor efecte, radiaiile U5 sunt folosite n
zoote$nie &i medicina veterinar pentru stimularea metabolismului, obinerea unui spor de cre&tere,
profilaxia unor boli.
>6
9. %n acela&i timp ns, radiaiile U5, n cazul unei expuneri intense, sunt nocive, produc,nd
cancerul de pieleC
2. Ultravioletul ndeprtat are o puternic aciune bactericid, distrug,nd at,t bacteriile c,t &i
virusurile. ?a baza aciunii bactericide st aciunea acestor raze de a produce timina, care mpiedic
replicarea 0(<.
@adiaiile U5 nt,rzie dezvoltarea bacilului antraxului, distrug bacilul febrei tifoide,
streptococul &i stafilococul. (e aceea lmpile cu vapori de mercur, sursele de radiaii U5, sunt
folosite n medicin, zoote$nie la sterilizarea diferitelor medii sau la tratamente.
II.2...Efectele radiaiilor ioni'ante asupra organismelor 3i mi1loace de protecie
mpotri4a radiaiilor ioni'ante
Efectele radiaiilor ioni'ante asupra funciilor celulare
/roduc o midificare a permeabilitii membranelor biologice, se sc$imb ec$ilibrul ionic
cresc,nd permeabilitatea pentru ap &i electrolii ceea ce au ca rezultat modificarea raportului ionilor
de calciu &i natriu, duc,nd la moartea celuleiC
Se produc modificri n transportul activ &i pasiv modific,ndu;se puternic potenialul de
repaus al membranei celulareC
Substanele cu masa molecular mare pot penetra n mod anormal membranaC
0ceste procese influeneaz starea proteinelor intracelulare, activitatea enzimelor &i deci
funcia fiziologic a celuleiC
Se produce o modificare a dimensiunilor celulareC
%nt,rzierea mitozei la doze mici &i suprimarea ei la doze mariC
Se produc edeme tisulare care apar datorit acumulrii apei n spaiul extracelularC
?eziuni capilare datorit scderii volumului plasmei ca urmare a cre&terii permeabilitii
vaselor sanguine.
Efectul radiaiilor ioni'ante asupra diferitelor organe
+nima &i vasele mari de s,nge sunt rezistente la radiaii at,t funcional c,t &i morfologic, pe
c,nd capilarele sunt afectate prezent,nd tulburri funcionale la nceput iar mai t,rziu modificri
$istologice.
?a iradiere apar modificri electrocardiografice, nsoite de cre&terea tensiunii arteriale
(#-0 K $ipertensiune arterial).
Sistemul respirator este &i el relativ radio;rezistent. ?a iradierea cilor respiratorii se produce
o $iposecreie a mucoaselor urmat de leziuni de tip inflamator &i edemeC
?a nivelul tubului digestiv dozele slabe afecteaz secreia de substane &i enzime necesare
procesului de digestie. (ozele mai ridicate produc ulceraii ale mucoasei intestinale d,nd
posibilitatea bacteriilor din intestin s treac n s,ngeC
0u fost observate modificri osoase n special la tineri &i copii care constau n oprirea
procesului de osificare &i cre&tere. ?a doze mari apare necroza osoas.
?a nivelul pielii efectele sunt n funcie de doz &i de timpul de aciune.
%n doze mici apar eriteme, pigmentaii iar la doze mari apar radiodermitele, ce se pot ulcera
sau se pot transforma n tumori maligne.
Efectele radiaiilor ioni'ante asupra glandelor endocrine 3i a sistemului ner4os central
Tiroida este radiozezistent dar sensibilitatea ei cre&te n $ipertiroidieC
>
=ipofiza are o mare radiorezisten. L iradiere slab produce cre&terea sau mic&orarea
secreiei de $ormoniC o doz mai mare duce la oprirea total a eliberrii de $ormoniC
-landele suprarenale sunt sensibileC
L radiosensibilitate foarte mare o au gonadele (expulzarea &i distrugerea ovulelor, ovarele
devin fibroase cu c$isturi). ?a doze mari se poate produce ncetarea activitii endocrine &i la
sterilitate.
*radierea creierului. ?a doze mici, modific electroencefalograma, iar la doze mari apar
rupturi de axoni sau modificri n teaca de mielin.
@eacia organismului animal la iradiere este apariia unor simptome ca greaa, voma,
$iperactivitatea.
Efectele genetice ale radiaiilor ioni'ante
0beraiile cromozomiale produse de radiaii reprezint unul din efectele cele mai grave din
punct de vedere al consecinelor.
0beraiile cromozomiale produse de radiaiile ionizante nu pericliteaz viaa celulei ci dau
na&tere la mutaii cromozomiale. .utaiile sunt modificri ireversibile ale materialului genetic
induse de diver&i factori fizici, c$imici &i biologici.
/rin mutant se nelege individul care se deosebe&te prin caracterele sale modificate de indivizii
din care a fcut parte.
E4aluarea efectelor radiaiilor ioni'ante
Efectele radiaiilor ionizante sunt foarte diferite n funcie de specie. Lrganismele superioare au
o rezisten mai mic. %n acest proces, esenial este 0(<;ul (acid dezoxiribonucleic).
/entru om, cele mai sensibile structuri din corp sunt cele care produc s,nge, cele sexuale, oc$ii,
iar la nivelul celulelor cele mai sensibile sunt esutul limfatic, epitelial &i din mduva osoas.
=ele mai grave efecte sunt3
o 0fectarea organelor $ematopoetice cu modificri eseniale n $emogram (leucocite)C poate
apare leucemiaC
o @adiodermiteleC
o Sterilitatea feminin prin suprimarea menstruaiei &i azoospermiaC
o 0fectarea cristalinului &i producerea cataracteiC
o .alformaii ale embrionuluiC
o -umori maligne.
Important1 Protecia mpotri0a radiaiilor ionizante
a) Protecia fizic K se realizeaz prin3
; cre&terea distanei fa de sursC
; mic&orarea timpului de staionare n apropierea surseiC
; plasarea n faa sursei a unor ecrane de protecieC
; dac particulele alfa sunt oprite cu a'utorul mnu&ilor de cauciuc, radiaiile beta sunt oprite
de materiale cu procent mare de #, iar J &i gama sunt doar atenuate de acrane de plumb &i
beton.
b) /rotecia c$imic K se realizeaz cu substane care urmresc radiorazistena organismului.
c) /rotecia bioc$imic K se asigur cu preparate biologic active care diminueaz efectul nociv
al radiaiilor &i favorizeaz refacerea celular.
d) /rotecia biologic K se face prin introducerea n organism a unor celule viabile care
favorizeaz refacerea funciilor $ematopoetice.
>)
)oncluzii
Se poate spune c absorbia radiaiilor ionizante de ctre m,ateria vie cuprinde urmtoarele faze3
+) ionizarea &i excitarea moleculelorC
++) reacii c$imiceC
+++) modificarea funciilor &i structurii celulelor.
+at de ce efectul nociv nu apare imediat ci dup o anumit perioad.
#ozele de radia"ii se cumuleaz 'n timp>
>*
-I-#I23%$4IE SE#E+TI56
6. =L<S-0<40 I0<E0, =urs de Diofizic .edical, Editura Universitar U=arol (avilaF,
Ducure&ti !!>.
. IEL@IE E<ES=U, Lmul K Sistem biofizic, Editura 0lbatros, Ducure&ti 6>A*.
). =LS.0 =. -U(LSE, Ultrasunetele, Editura Ytiinific, Ducure&ti 6>>:.
*. I#EL@I#E #U40<U, Zigzag n lumea opticii, Editura 0lbatros, Ducure&ti 6>A2.
9. @0(U <EILES=U, +nstrumentaia electronic biomedical K +niiere, Editura -e$nic,
Ducure&ti 6>A9.
2. 0@-#U@ =. IU[-L<, 1iziologie, Editura .edical 0.0?-E0, Ducure&ti 6>>:.
:. =0@.E< DU<U, 1iziologie K curs, Universitatea de .edicin &i 1armacie U5ictor Dabe&F
-imi&oara.
A. ?U=@E4+0 -+-+@=\, Dreviar de explorri funcionale &i de ngri'iri speciale acordate
bolnavului K pentru &colile sanitare, Editura U5iaa .edical @om,neascF, Ducure&ti !!A.
>. SL<+0 #E@.0<, 0paratura medical K principiile fizice ale aparaturii medicale moderne,
Editura -eora, Ducure&ti !!!.
>9