Miercuri va fi inaugurat primul lagr de concentrare n apropierea oraului Dachau. Are o capacitate pentru 5.

000
de oameni. Aici vor fi concentrai toi funcionarii comuniti, marxiti i, n funcie de necesitii, din organizaia
(social-democrat a veteranilor din primul rzboi mondial) Reichsbanner, care pericliteaz sigurana statului,
deoarece, dac nu vrem s mpovrm prea mult aparatul statului, e imposibil s lsm funcionarii comuniti mult
vreme n seama penitenciarelor de pe lng judectorii, dar nici nu putem lsa aceti funcionari comuniti n stare de
libertate. ncercri fcute de noi n acest sens au artat c acetia i vor continua instigrile i vor ncerca s se
organizeze. Aceast msur o adoptm fr a lua n seam consideraii meschine i avnd totodat convingerea c
prin aceasta vom liniti populaia naional i c acionm n interesul ei. - Himmler

Deschis provizoriu n 1960, Muzeul Memorial Dachau a fost
ridicat pe locul unde a existat Lagrul de concentrare Dachau,
inaugurat la 22 martie 1933 la un ordin emis de Heinrich
Himmler, comandantul suprem al SS-ului.
Conceput iniial ca lagr de concentrare, lagrul de la Dachau
a devenit, sub comanda lui Theodor Eicke, dup construirea
unei camere de gazare i a crematoriilor un lagr model, cu
regim i de exterminare, nu numai de detenie, i n acelai
timp o coal veritabil pentru ofierii SS.
Lagarul de aici este primul de acest fel deschis in Germania
si a servit drept prototip pentru toate celelalte infiintate
ulterior, in ceea ce priveste planul constructiilor si
organizarea. Cel care a conceput organizarea si planurile
cladirilor pentru lagarul de la Dachau a fost ulterior
desemnat sa asigure organizarea unitara a tuturor lagarelor
naziste dupa modelul celui de aici.


Himmler
Lagarul de la Dachau a fost deschis in 22.03.1933 iar cel de la Auschwitz, ulterior,
prin anii `40. Ambele au devenit simboluri ale terorii naziste.






Dachau Auschwitz
Primii deinui ai lagrului au fost diferii opozani ai regimului: comuniti, social-
democrai, membri ai organizaiilor muncitoreti social-democrate i comuniste, preum
i membri ai partidelor conservatoare i liberale i membri ai clerului catolic antinazist.
Deinuii evrei germani au fost nchii la Dachau n faza de nceput a lagrului numai n
baza apartenenei politico-ideologice. n anii urmtori tot mai multe categorii au fost
adugate listei de prizonieri: homosexuali, romi, Martorii lui Jehova, francmasoni i din
alte categorii. Dup Noaptea de cristal un lot de aproximativ 10.000 de evrei a fost
internat la Dachau.

ncepnd cu 1938, la Dachau au fost ncarcerate tot mai multe victime ale agresiunii
naziste: ceteni austrieci, cehi, polonezi, norvegieni, olandezi, francezi - numrul total
al prizonierilor, provenii din peste 30 de ri, a depit la nceputul anilor '40 200.000
de persoane.
n octombrie 1941 au nceput asasinatele n mas: mii de prizonieri de rzboi sovietici,
precum i arestai ai Gestapo-ului i muli ali captivi au fost transportai la Dachau
pentru execuie. Un numr mare de prizonieri au murit n chinuri groaznice n cadrul
aa-ziselor experiene medicale pe cobai umani efectuate de medicii SS-ului, de
exemplu: expunere la diferene extreme de presiuni, frig extrem, infestare cu malarie
etc. Numeroi deinui i-au pierdut viaa la Dachau i n lagrele dependente din cauza
inaniiei, a bolilor, a extenurii, a maltratrilor i umilinelor de tot felul.








Unul din cuptoarele crematoriului din Dachau
Muzeul Memorial Dachau a fost inaugurat la 9 mai 1965, ca ncununare a eforturilor
depuse de Comitetul Internaional pentru Dachau (n francez Comit International
de Dachau), i sponsorizat de guvernul landului Bavaria. Consultant a fost fostul
deinut, cu nr. 113087, arhitectul Ren van der Auwera.
Inca inainte de a ajunge la intrarea in lagar, ne atrage atentia zidul masiv,
prevazut cu sarma ghimpata si turnurile pentru santinele (exista 7 astfel de
turnuri).
Poarta de intrare in lagar poarta, desigur, sloganul Arbeit macht frei``(Munca
te elibereaza), slogan vazut si la Auschwitz.
In comparatie cu Auschwitz de exemplu, Dachau este considerat un muzeu mai
bland, in sensul ca nu s-au pastrat foarte multe relicve. Predomina fotografiile,
desenele realizate de prizonieri si marturii ale acestora.






Intrarea in muzeu Fotografie din infirmerie











Dulap si zeghe - autentice



Din lagar s-au pastrat doar cladirile administrative, inchisoarea (transformate in
muzeu) si crematoriul.
Din baracile in care erau cazati (inainte de a fi gazati) detinutii s-au pastrat doar
fundatiile din beton. Nici nu aveau cum sa reziste si baracile, intrucat erau facute
in cel mai sumar mod posibil: doar pereti din lemn si acoperis.
Prin amenajarea muzeului in cladirea administrativa a ofiterilor SS s-a urmarit
pastrarea pe cat posibil a incaperilor exact cum erau ele pe vremea nazistilor. Nu
s-au facut renovari ci, probabil, doar tratamente de dezinfectare si conservare a
zidurilor si obiectelor.
In cladirea muzeu se pot vedea documente, fotografii, filme cu marturii ale
supravietuitorilor lagarului, obiecte personale ale detinutilor, uneltele folosite
pentru pedepsirea detinutilor, harti, grafice etc. Toate aceste informatii prezinta, de
fapt, istoria lagarului, incadrata in contextual social si politic al vremii. Obiectele
personale stranse de la detinuti (documente personale, ochelari, proteze, jucarii,
ustensilele unui frizer) te duc cu gandul la numarul enorm de persoane care au fost
inchise acolo.
In spatele cladirilor administrative exista alte cladiri in care era inchisoarea.













Intrucat din baracile detinutilor au rezistat numai fundatiile, au fost reconditionate
demonstrativ doua dintre acestea, la capatul campului imens unde erau fundatiile
celorlalte (au fost in total 31 de baraci pentru detinuti si 1 pentru experimente
medicale).
O baraca era proiectata pentru 250 de persoane insa, in 1945, in momentul
eliberarii, intr-o astfel de baraca s-au gasit si 1600 de detinuti!
Mobilierul din baraci consta in mare parte doar in paturi suprapuse pe 3 nivele.
Acestea erau construite chiar de catre detinuti. Mobilierul de scandura trebuia sa
fie lucrat perfect, nazistii erau foarte pretentiosi. Detinutii care greseau ceva erau
impuscati pe loc.
Baracile mai contineau un loc pentru spalat, o incapere pentru luat masa si toalete.
Un accesoriu ingrozitor era masa de bataie Calul de pedeapsa. Intotdeauna
pedeapsa era aplicata de doi gardieni, simultan. Detinutul era obligat sa numere
loviturile cu glas tare si, daca gresea, primea cateva suplimentar.

Curtea lagarului (unde se afla un zid pentru executii) era inconjurata de un sant cu
apa, de un zid masiv, gard electric si cele 7 turnuri inalte din care detinutii erau
paziti de santinele.










Groapa comuna
Dupa zona in care se afla fundatiile fostelor baraci, au ridicate 3 monumente
religioase in memoria celor care au murit in acest lagar: unul evreiesc, unul
evanghelist si unul protestant. De asemenea, in imediata apropiere a crematoriului
exista o bisericuta ruseasca.

Crematoriile se afla in doua corpuri de cladire diferite: cladirea veche cuprinde doar
un crematoriu iar celalt corp de cladire cuprinde crematoriul nou care contine si
camera de gazare (care era deghizata in camera de dusuri pentru ca detinutii sa nu
se opuna la intrare), camera unde erau lasate hainele si camera unde asteptau
detinutii inainte de camera de gazare.








In camera de gazare intrau mai mult de 150 de detinuti care erau omorati cu un gaz
letal. Lor li se spunea ca trebuie sa se dezbrace pentru dus.
Oliver Lustig, fost detinut (la Auschwitz, dar asta nu face diferenta in acest caz),
povesteste:
Am vzut nu puini deinui care nu s-au lsat clcai n picioare, care au rezistat
tuturor loviturilor, pstrndu-i verticalitatea i care au fost frni de SS-iti, n cele din
urm, prin foame. Da, au fost prizonieri care au asistat la exterminarea ntregii lor
familii i au continuat s nfrunte cu capul sus nazismul; prizonieri care, supui la cele
mai infernale torturi, au continuat s-i pstreze demnitatea, n-au cedat, n-au trdat,
dar care, pn la urm, dup ani de foame animalic, chinuitoare, dezumanizai, au
deczut n aa grad nct au fost n stare s fure unicul cartof din mna bolnavilor, a
muribunzilor.
Monumentul din curte, la fel ca si inscriptia de pe zid, este o ilustrare (stilizata) a
suferintei.

Bibliografie:
Dachau (http://ro.wikipedia.org/wiki/Dachau) [10.06.2014]
Dachau never again (http://placerea-de-a-calatori.ro/2010/12/dachau-
never-again.html) [10.06.2014]
Lagarul de concentrare Dachau
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Lag%C4%83rul_de_concentrare_Dachau)
[10.06.2014]
Lagarul nazist de la Dachau (http://www.turistik.ro/lagarul-nazist-de-la-
dachau-r3741) [10.06.2014]
Muzeul Dachau ramasitele a peste 200.000 de tragedii (http://scrisori-de-
sertar.blogspot.ro/2011/10/muzeul-dachau-ramasitele-peste-200000.html)
[10.06.2014]