Sie sind auf Seite 1von 6

DIABETUL ZAHARAT

Este o boal metabolic cronic, care are drept cauz principal deficitul absolut
sau relativ de insulina i se caracterizeaz prin perturbarea predominant a
metabolismului glucidic, alturi de afectarea i a celorlalte metabolisme (lipidic i
protidic).
Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina si este caracterizat prin
complicatii ce se dezvolta n timp si afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de
sange.
Clinic se deosebete
! Diabetul zaharat de tip ", insulino!dependent( D#"D), care se echilibreaz
numai prin tratament cu insulina. $e nt%lnete &' ! ()* din cazuri.
+pare la copil (diabetul ,uvenil), la adolescent, la adultul t%nr, dar
adeseori i la v%rstnici peste -) ! -' ani (diabetul senil)
! Diabetul zaharat de tip "", noninsulino!dependent ( D#."D), care apare n
genere dup /) de ani, la persoanele obeze. Din aceast categorie face
parte i diabetul care apare dup -' ! 0) de ani, care se datorete
aterosclerozei vaselor pancreatice.
1ermenii de insulino!dependent, respectiv non!insulino!dependent descriu cele
doua stari predispus la a dezvolta cetoacidoza si, respectiv rezistent la cetoacidoza.
De asemenea, e2ista si forme secundare de diabet (e2ista conditii patologice care
favorizeaza sau determina aparitia dibetului)
3 4oala pancreatica
3 1ulburari hormonale
3 "ndus de medicamente si substante chimice
3 +nomalii ale receptorilor insulinei
3 $indroame genetice
Diabetul este o boala cu care pacientul traieste toata viata. 5entru a putea
supravietui diabetului este important controlul atent al glicemiei.
1
6licemia variaza in functie de citiva factori cum este nivelul de stress, cantitatea
de alimente consumate, tipul de alimente, cantitatea de insulina folosita si
momentul din zi.
E2ista factori care cresc probabiltatea aparitie diabetului la descendenti
3 aparitia diabetului inainte de v%rsta de &) ani7
3 prezenta bolii non!insulino dependente la un parinte creste riscul dezvoltarii
diabetului insulino!dependent la urmasi7
3 pentru diabetul prin mecanism autoimun riscul este mai mare daca tata are diabet
dec%t daca mama are boala.
5entru diabetul non!insulino!dependent agregarea familiala este mai frecventa, iar
factorul patogenic implicat este obezitatea.
Simptomatologie
$uspiciunea prezentei diabetului apare clasic n prezenta celor trei semne majore
!setea e2agerata( polidipsie),
!urinare n e2ces( poliurie),
!apetit crescut( polifagie).
+ceste semne pot debuta brusc la pacienti cu v%rsta mai mica de /) de ani si care
nu sunt de obicei obezi, pot fi nsotite de scadere in greutate sau de aparitia
cetoacidozei n timpul unei boli sau dupa o interventie chirurgicala.
8n contrast cu aceasta categorie de pacienti, la inivizii supraponderali, simptomele
apar gradat n a doua ,umatate a vietii sau diagnosticul este pus la o persoana
asimptomatica care este depistata cu glicemie crescuta la o e2aminare de
laborator.
Criteriile pentru diagnosticarea diabetului sunt
3 concentratia glucozei plasmatice dupa postul de peste noapte 9&/)mg:dl, pentru
cel putin doua situatii separate.
3 concentratia glucozei plasmatice dupa ingestia a 0' g de glucoza 9())mg:dl la (
ore si cel putin nca o determinare n timpul celor doua ore de test (cel putin (
valori sunt necesare pentru a stabili diagnosticul).
2
Complicatii
5rezenta diabetului zaharat face posibila aparitia (pe l%nga hipoglicemie) a doua
complicatii ma,ore ale bolii acute
3 Cetoacidoza diabetica (complicatie obisnuita a D#"D) este determinata de
deficitul de insulina n paralel cu cresterea concentratiei de glucagon si apare
adesea n cazul ntreruperii tratamentului cu insulina. +cuzele pacientului includ
lipsa poftei de m%ncare, greata ,varsaturi, urinari frecvente si n cantitate mai mare,
dureri abdominale, iar n lipsa tratamentului se poate a,unge la alterarea starii de
constiinta sau coma. ;ebra marcheza prezenta unei infectii. 1ratamentul se face cu
insulina (fara de care coma nu poate fi remisa), fluide intravenos, potasiu,
bicarbonat.
3 Coma hiperosmolara (complicatie frecventa D#."D) este un sindrom de
dehidratare accentuata n conditiile unui aport insuficient de apa. +pare la
diabeticii trata<i insuficient sau ignora<i. 5oate fi declanat de lipsa
insulinei,diuretice tiazidice, cortizon, hipotermie cu scderea consumului de
glucoza, aport e2agerat de glucide, infec<ii,deshidratri. Coma este vigil.
$e descriu dou tipuri de manifestri
! neurologice (hiperreflectivitate, semnul lui 4abins=i pozitiv, tremurturi,
convulsii generalizate, incontinen< de urin) i
! semne de deshidratare (piele uscat, limb pr,it, degluti<ie dificil, globi
oculari hipotonici).>a acest tablou se adaug hipertensiunea arterial, lipsa
mirosului de aceton prin lipsa corpilor cetonici, i respira<iei ?ussmaul.
@iperglicemia este foarte mare.
1ratamentul se realizeza urgent cu cantitati mari de lichide intravenos, potasiu,
bicarbonat.
Complicatiile tardive ale diabetului sunt
! icroangiopatia dia!etic", adic interesarea arterelor mici este
reprezentata de glomeruloscleroza, retinopatia diabetic,unele neuropatii.
+) .efropatia diabetica poate determina insuficienta renala si necesitatea
instituirii dializei sau a realizarii transplantului renal. "nsuficienta renala apare
3
dupa mai mult de &) ani si se insoteste sau nu de sindrom nefrotic. 1ratmentul se
realizeaza cu inhibitori ai enzimei de conversie, diete cu continut proteic scazut.
4) Aetinopatia implica doua tipuri de leziuni simple si proliferative . Aetinopatia
proliferativa poate determina compliacatii serioase ca hemoragia n vitros si
dezlipirea de retina.
C) .europatia poate afecta fiecare portiune a sistemului nervos si este o cauza
ma,ora de morbiditate. E2ista mai multe sindroame clinice distincte
3 5olineuropatia periferica cu manifestari de obicei bilaterale amorteli, parestezii,
hiperestezie severa, durere. $indroamele dureroase e2treme dureaza de la c%teva
luni la c%tiva ani.
3 Bononeuropatia este mai putin rara dec%t polineuroaptia si are un grad nalt de
revesibilitate spontana.
3 Aadiculopatiile urmeaza distributia mai multor nervi spinali.
3 .europatia vegetativa poate atinge tractul gastro!intestinal (determin%nd
dificulate la nghitire, evacuare gastrica nt%rziata, diaree sau constipatie),
determina hipotensiune ortostatica, paralizia vezicii urinare , impotenta si e,aculare
retrograda.
! macroangiopatia, adic interesarea vaselor mari (cerebrale, coronariene,
arterele membrelor inferioare) cu accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic,
insuficien< cardiac, arterite periferice.
+rteriopatia membrelor inferioare, complica<ie frecvent, are o
simptomatologie mai frust. Cneori prezen<a arteriopatiei periferice eviden<iaz un
diabet ignorat.
!Ulcerele picior#l#i diabeticului apar n principal datorita neuropatiei
diabetice. Este necesara instruirea pacientilor pentru prevenirea ulcerului
picioarele trebuie mentinute curate si uscate tot timpul, trebuie evitat mersul
descult, utilizarea pacientilor potriviti, inspectia zilnica a piciorului.
!In$ectiile nu sunt mai frecvente dec%t la subiectii normali, dar sunt mai
severe.
%Aterosclero&a apare mai devreme si este mai importanta decat n populatia
generala.
'rincipii de tratament
4
Drice pacient cu D# aflat sub tratament trebuie sa mentina o glicemie normala pe
parcursul a (/h.
1ratamentul diabetului zaharat include dieta i medicaia hipoglicemiant.
Dieta trebuie s asigure glucideE) ! E'* din ra<ia caloric (&') ! ()) g:zi),
proteine &' !()* (&,(' ! &,') g:=g greutate:zi), i grsimi E) ! E'*din ra<ia
caloric, (/) ! -) g:zi). +portul de lichide trebuie s fie suficient, mai ales vara, iar
srurile minerale i vitaminele administrate n cantitate normal. Besele mai
frecvente i la ore regulate.
"ndicatiile rigide si greu de respectat folosite n trecut au fost nlocuite cu o dieta
orientata pe evaluarea nutritei si pe scopul terapeutic, lu%nd n cosiderare si
obicieiurile alimentare si alti factori de viata. ;oarte importante n aceste conditii
sunt monitorizarea glucozei sangvine, hemoglobinei glicozilate, lipidelor, tensiunii
arteriale, greutatii corporale.
Este important ca dieta stabilita sa fie respectata pe termen lung, iar placerile
speciale trebuie sa fie e2ceptii acceptate n numar redus. D astfel de ntelegere a
respectarii dietei aduce o cooperare mai buna dec%t pretentiile rigide chiar si la
adulti.
>a pacientii aflati n tratament cu insulina repartitia caloriilor trebuie realizata
astfel nc%t sa se evite hipoglicemia. Cn astfel de regim prevede distributia a ()*
din calorii la micul de,un, E'* la pr%nz, E)* pentru cina si &'* pentru a se
consuma seara mai tarziu.
Medicatia hipoglicemianta
$unt doua mari clase de medicamente pentru diabetul zaharat
! "nsulina
! +ntidiabeticele orale
&)"nsulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu D#"D si la multi
dintre pacientii cu D#."D (care nu raspund la dieta si:sau la tratamentul cu agentii
orali).
"nsulina poate fi rapida, intermediara sau lenta, n functie de durata intrarii n
actiune si de perioada de actiune.Este de mentionat faptul ca naintea unui efort
fizic sustinut este necesara scaderea dozei de insulina administrate.
5
()+ntidiabeticele orale.5rincipalele clase de antidiabetice orale sunt
3 Derivatele de sulfoniluree( Diaprel, +marFl, Baninil)
3 4iguanide (Betformin)
3 Derivati de tiazolidindione (+vandia), etc.
+paritia hipoglicemiei poate fi data de lipsa unei mese, de un efort neasteptat, dar
si fara a avea o legatura cu acesti factori precipitanti. 8n timpul zilei hipoglicemia
determina transpiratii, nervozitate, tremor si foame, iar n timpul somnului pot
aparea transpiratii nocturne, vise neplacute si cefalee dimineata devreme. Daca
hipoglicemia se mentine pot aparea confuzii, comportament anormal, pierderea
starii de constienta sau convulsii.
+tacurile de hipoglicemie sunt periculoase si daca sunt frecvente prevestesc o
evolutie defavorabila.
Daca pacientul este constient i se administreza zahar, bomboane sau bauturi
nealcoolice ce contin zahar. Daca pacientul este inconstient se impune
administrarea de glucoza intravenos.
6