CERCETARI TEORETICE SI EXPERIMENTALE

PRIVIND UTILIZAREA
MATERIALELOR ECOLOGICE
IN DOMENIUL DESIGNULUI
CERCETARI TEORETICE SI EXPERIMENTALE
PRIVIND UTILIZAREA
MATERIALELOR ECOLOGICE
IN DOMENIUL DESIGNULUI
Grant CNCSIS

-

Program Idei
Cod 1226/2007,

contract 439/1.10.2007
Institutia: Universitatea de Arte George Enescu

Iasi
Director Proiect: Jeni

Pralea
Stadiul realizarii indicatorilor de performanta
2008
Participarea la 2 conferinte cu 5

articole

(prevazut 1 articol)

International Scientific Conference Modern Technologies, Quality, Restructuring,
TMCR -2008, Iassy, May, 29th-31th, 2008
Articole publicate in: Buletinul IPI-

Iasi, 2008 ISSN 1011-2855, tomul LIV (LVIII), fasc. 1-

3a Lucrari stiintifice, ISSN 1454-7376, anul LI, Vol. 51

Eco-information through methods of graphic-design

Ecologycal

materials used in eco-design

The relation between design and enviromental

management

Ecodesign

in fashion design

Universitatea

de tiine

Agricole

i

Medicin

Veterinar

Iai, Fac. de Horticultur,
Academia Romn

filiala

Iai, Seciunea

peisagistic

arhitectur, Lucrri

tiinifice,
ISSN 1454-7376, anul

LI, Vol. 51:
-

Interferenses

in eco-design,

editura

Ion Ionescu

de la Brad, 2008, pag. 1415-

1421

The product design within the eco-design problematic reflected in the
environment management
2009
Participarea la 2 conferinte cu 7

articole

(prevazut 2 articole)
ModTech

International Conference -

New face of TMCR, Modern Technologies, Quality and
Innovation -

New face of TMCR, 21-

23rd May 2009, ISSN: 2066-3919:

Conceptual routes in the design process intended for the ecological product., autori: Jeni

Pralea, Monica Pop, Magda

Sficlea

The raise in quality of the industrial product by using certain ecological materials, technologies
and strategies., autori: Jeni

Pralea, Monica Pop, Magda

Sficlea

The concept of ecodesign

in university curricula for the field of industrial design., autori: Magda

Sficlea, Jeni

Pralea, Monica Pop

The importance of ecology as collective descriptive and experimental knowledge in idustrial

design, autori: Monica Pop, Jeni

Pralea, Magda

Sficlea
Universitatea

de tiine

Agricole

i medicin

veterinar, Ion Ionescu

De La Brad, Simpozionul

tiinific

anual

cu partcipare

internaional, Horticultur

tiin, calitate, diversitate

i

armonie,
LUCRARI STIINTIFICE, VOL.52, SERIA HORTICULTURA,

ED. ION IONESCU DE LA BRAD, ISSN 1454-7376:

Steel and chlorophyll, 2009, autori: Monica Pop, Jeni Pralea, Magda Sficlea

The latest technologies in eco-design:computer aided ecological design, 2009, autori: Jeni
Pralea, Monica Pop, student master Andrei Avarvarei
Revista Arta si publicul nou, publicat de Centrul de cercetare Estetic i creaie artistic a
Universitii de Arte George Enescu

Iai, articolul Design-ul peisager design ecologic,
coautor conf. dr. arh. Doina

Dascalu, ISBN 978-973-8263-52-9, Editura

Artes

2009, Iai, pag. 168-

186
Principalele rezultate noi,
originale,

valoroase din punct de vedere stiintific

Rezultatele obtinute au fost prezentate si acceptate spre publicare in
volumele conferintelor la care s-a participat

(editurile sunt

recunoscute
de CNCSIS)

Au fost indrumate proiecte ale studentilor pentru: concursuri, expozitii,
beneficiari, licente, master

Expozitia

de design: Doza de Design, in care au fost prezentate
lucrarile/proiectele

unor studenti

care prin tematica s-au inscris

in
domeniul ecodesignului
INTERFERENE N ECO-CONCEPIE
Lucrarea prezinta

rezultate ale
cercetarilor

teoretice si experimentale
privind obtinerea

unor efecte estetice
prin folosirea materialului lemnos. Sunt
puse in valoare diferitele esente

de
lemn, tipuri de debitare care pot
evidentia

aspectul estetic al lemnului,
modalitati

de colorare ale structurii
lemnoase prin diferite tipuri de
substante

naturale si prin diferite tipuri
de aplicare. Se pot crea astfel mostrare

cu efecte estetice ale materialului
lemnos in functie

natura, structura,
substanta

folosita, modul de aplicare,
durata de aplicare etc.
CERCETARI
Efecte estetice obtinute

in maniera ecologica prin:
1.

debitarea materialului lemnos perpendicular pe
fibr. Laturile cubului reliefeaza

dispunerea fibrei
lemnoase n mod diferit pe faete.
2. Debitarea materialului lemnos perpendicular pe
fibra lemnului, fibra avnd un rol estetic prin
jocul de nuane i direcie.
CERCETARI
3. Debitarea materialului lemnos longitudinal n
raport cu fibra lemnului. Fibra prezint un rol
estetic prin jocul de nuane, direcie sau a unor
defecte prezente n structura lemnoas (noduri)
CERCETARI
Realizarea de efecte
estetice prtin

colorarea
naturala a fibrei
lemnoase:
1. Mostrar

de diferite
culori, evideniate variat
n funcie
de modul de tratare
a suprafeei si
structurii lemnoase
CERCETARI
Diferite moduri de tratare a
suprafeei structurii lemnoase
prin utilizarea tehnicilor de
aplicare a substantelor

de
colorare.
CERCETARI
CERCETARI
Experiment
Experiment
Experiment
Experiment
Experiment
TMCR 2008 Conferinta

Internationala

ECODESIGN N DESIGNUL VESTIMENTAR
VEMINTELE VERZI
Autori: MONICA POP, JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA

Un produs

"bio" ar

putea

fi

descris

astfel: origine

exclusiv

natural, lipsa

pesticidelor, ngrmintelor

i

orice

alt adjuvant chimic, tratamente

naturale

ale fibrei

i

textilelor

(exclus

chimicale, metale

grele, etc.). Atributul ecologic
are n vedere respectarea mediului pe tot parcursul ciclului de fabricare al
acestuia, mergnd pn la reciclare.

Un eco-designer se lupt cu o ntreag serie de provocri pe care nu le
ntmpin ali designeri: sursa de esturi, inventarea de noi procese
contient fiind de problemele sociale sau de mediu.
Student Eco-Fashion Show a avut loc pe 24 aprilie 2008, n NYC, i a fost rampa de lansare pentru
viitorul n eco-mod, ncurajnd n primul rand inovaia. Proiectul de Ziua Pmntului, este dedicat
promovrii verde i construiete o platform pentru liderii i viitori lideri n industria de design.
Fig. 1

Project Earth Day Student
Eco-Fashion Designer, 2008

Fig. 2

Linda Loudermilk, Apa este un drept al umanitii
Designerul Linda Loudermilk, are un

stil care

se definete prin mbinarea luxului cu
ecologia; linia de mbrcminte i accesorii folosete produse durabile realizate din
materiale exotice, plante, inclusiv bambus, soia i sasawashi. Aceasta din urm este
o pnz confecionat din frunzele unei plante japoneze, care are proprieti anti-

alergenice i anti-bacteriene.

Alabama Chanin, Vestimentaie realizat din fibre organice

n ceea ce privete accesoriile vestimentare, cei de la Ecoistau pus
bazele unei afaceri originale: genile create din materiale reciclabile, n
cazul de fa ambalaje de dulciuri. Fabricate din diverse ambalaje
defecte sau nefuncionale (pungi de snacks-uri, folii de ciocolat, hrtii
de bere sau biscuii), genile sunt the next best thing, datorit
designului de excepie i unui statement emoional foarte puternic: poi
fi trendy, dar i s dovedeti c ai clas.

Ecoist, Poete

confecionate din ambalaje de carton pentru bomboane
Concluzii

Hainele pe care le purtm, materialele din care sunt
fabricate pot provoca adevrate dezastre.

Singura soluie este ca industria modei s adopte
normele ecologice.

Conceptul de eco-fashion reprezint ansamblul
aciunilor care urmresc protejarea mediului
nconjurator, a sntii consumatorilor i
mbuntirea condiiilor de lucru pentru muncitorii din
industria textil.
ECO -

INFORMAREA
PRIN METODE DE GRAPHIC DESIGN
MAGDA SFICLEA, JENI PRALEA, MONICA POP

Eco-designul

presupune

o schimbare

de atitudine

si

de modalitati

de lucru

in
vederea

obtinerii

de rezultate

stricte, analizate

prin

proceduri

standardizate. In
acest

sens, modalitatile

de constituire

a mesajului

destinat

comunicarilor

pe

diverse
etape

ale acestui

proces

este

recomandabil

de a prelua

procedurile

de lucru

din
graphic design.

Aceasta

disciplina

va

dirija

o ordonare

a informatiei

dar

si

va

impune

o maniera

de
identificare

vizuala

particulara

a rezultatelor. Personalizarea

vizuala

a rezultatelor

prin

elemente

estetice

si

semantice

duce la o recunostere

a domeniului

in
ansamblu

si

la o asimilare

usoara

si

pozitiva

de catre

populatie, acest

fapt

grabind

generalizarea

conceptului

si

metodelor

sale de abordare.

Analizarea

principalelor

puncte

de comunicare

este

in acest

sens

vitala

in stabilirea

elementelor

ce

vor

constitui

cei

mai

compatibili

reprezentanti

vizuale

Key words: eco-arta, eco-design, environment, communication, identity
Design: TIBERIU POP

Cel mai important element grafic de particularizare a calitatilor produselor
ecologice este,

la momentul actual,

specific domeniului, eticheta ecologica.
Aceasta este atribuita pentru a desemna beneficiile actiunilor ecologice.

Grupurile tinta ale acestor lucrari grafice sunt in primul rand consumatorii, mediul
de afaceri si achizitia publica. Cererea de atribuire a etichetelor este voluntara.
Eticheta reprezinta garantia unei localizari a produsului in anumite evaluari ce
reprezinta impactul produsului asupra mediului prin sistemul si rigorile impuse de
eco-design cu privire la materialele folosite.

Cea mai cunoscuta eticheta in domeniu este Floarea ecologica, un simbol cu
dimensiune europeana Ea reprezinta

conformitatea produsului marcat cu criterii
ecologice stricte si coeficenti

de performanta presatabiliti

Eticheta este gestionata
de Comitetul UE pentru eticheta ecologica
Branduri naionale de etichete ecologice (Canada,
Suedia, Austria, Japonia, USA, Spania, Ungaria, Frana)
CONCLUZII

Graphic-designul

are o aciune

complex

n

activitatea

de eco-informare

deoarece

are mai

multe

direcii

de abordare. Una

dintre

ele

este

de a sintetiza

elementele

eseniale

a
particularitilor

vizuale

din domeniu, ca rezultat

a legturii

analizei

dintre

mai

multe

ramificaii

ale ecologiei, elemente

ce

desfinesc

o imagine general

a domeniului. Sunt

reprezentate

elemente

vizuale

eseniale, ce

provin

din reprezentri

ale ecologiei, a eco-

arte i

a eco-designului, i ofer

o o sintez

general

a reprezentrilor

vizuale. Sinteza va
determina afilierea la un concept general al interaciunii dintre organisme n mediul
nconjurtor.

O a doua etap important este de a determina traiectoriile mesajului, specifice aciunilor
variate rezultate din activitatea de eco-design, politica de evaluare a produsului n ntregul
ciclu de via, cu implicare n corecta vizualizare a bazelor de date n comunicarea lui.

O implicare major a graphic-designului rezult n particularizarea unei imaginii distincte
domeniului, cu scopul de a vizualiza popularizarea rezultatelor i pentru a crea o identitate
vizuala utilizata ca sistem de asociere calitativa. Sunt luate n calcul :cerinele
consumatorilor asupra viitoarelor produse ce au fost concepute dup un design ecologic,
elementele inovatoare, ideea c ceea ce este ecologic va fi bine vndut, standardizarea
n ceea ce privete politica etichetelor, sau comunicarea intern i extern a companiilor
implicate n acest tip de activiti.
Design: TIBERIU POP
RELAIONRI NTRE MANAGEMENTUL DE MEDIU
I DESIGN
JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA, MONICA POP

Managementul de mediu utilizeaz instrumente voluntare de tipul ISO
14000, EMAS, ESA 8000, CERES. Lucrarea prezint reguli specifice
managementului de mediu utilizate n design, pentru a crea produse sau
servicii cu impact negativ redus asupra mediului.

Ct timp ecologia va ine cont de triunghiul format de individ, mediu i
societate, va avea toate ansele s devin micarea reprezentativ a
secolului XXI, micare gestionat de un bun management de mediu, corect
reprezentat prin activiti specifice de design.

Instrumentele de referin, pentru mbuntirea performanelor de mediu ale
companiilor i punerea n valoare a acestor performane, sunt
Managementul de mediu i Auditul de mediu, respectiv EMMS, ceea ce
reprezint corespondentul internaional ISO 14001 i Eco-etichetarea
European pentru produse i servicii.

Designerul poate contribui la politica de lansare a produsului pe pia,
educnd cumprtorul n spiritul creterii calitii vieii prin grija fa de
mediu, alegnd eco-contient eco-produse. Trebuie subliniat c nu este
obligatoriu ca un produs ecologic s fie mai scump. Realizarea unui produs
sau serviciu ecologic se poate realiza prin dezvoltarea pieei forei de
munc, prin reinventarea unor tehnologii vechi dar ecologice, utilizarea unor
materii prime, materiale i tehnologii autohtone, etc.
Design: TIBERIU POP
Concluzii
1. Sistemul managementului de mediu are ca scop:
respectarea legislaiei de mediu, minimalizarea riscurilor
financiare, mbuntirea continu a performanei de
mediu, crearea unei imagini pozitive pe pia, avantaje fa
de competiie.
2. Activitile managementului de mediu dezvluie valene
nsemnate pentru dezvoltarea activitii de design.
3. Designul prin profilul activitilor sale, poate interaciona i
stabili noi posibiliti de relaionare n domeniul eco-

managementului, eco-concepiei, eco-informrii.
4. Designul se poate implica att n faza de educare a eco-

afaceritilor ct i a consumatorilor.
Design: TIBERIU POP
MATERIALE ECOLOGICE FOLOSITE N ECOPROIECTARE
JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA, MONICA POP
Pentru realizarea unor produse competitive, inclusiv sub aspectul ecologic,
designerul va avea n vedere consumul de material i energie necesar
pe toat durata ciclului de via a respectivului produs.
Listele de materiale i filozofia celor 6 RE stau la baza alegerii materialelor:
1. Regndirea produsului i funciilor lui (de exemplu, cum poate fi folosit
mai eficient produsul);
2. Reducerea consumului de materiale i de energie de-a lungul ntregului
ciclu de via;
3. Renlocuirea substanelor periculoase cu alternative mai prietenoase
pentru mediu;
4. Reciclare. Alegerea materialelor care pot fi reciclate i proiectarea unui
produs astfel nct el s poat fi uor dezasamblat pentru reciclare;
5. Refolosire. Proiectarea produsului astfel nct prile lui componente s
poat fi refolosite;
6. Reparare. Proiectarea unui produs uor de reparat, astfel nct el s nu
trebuiasc s fie nlocuit prea repede.
Impactul produsului asupra mediului
Concluzii
1. Materialele ecologice ctig teren n toate domeniile
de activitate, de la domeniul construciilor imobiliare
pn la domeniul auto.
2. Reinventarea materialelor naturale i a tehnologiilor
meteugreti cu vechi tradiii, reprezint noi opiuni
pentru proiectani.
3. Lista materialelor cu probleme trebuie analizat de la
caz la caz. Exist materiale cu un statut special cum
ar fi aurul, argintul, aluminiul, etc., care se obin prin
tehnologii poluante, dar odat obinute aceste
materiale sunt reutilizabile perioade lungi de timp,
sunt nealterabile.
4. Materialele ecologice reprezint o provocare att
pentru designeri, proiectani, tehnologi, ct i pentru
utilizatori.
ModTech

International Conference -

New face of TMCR
Modern Technologies, Quality and Innovation -

New face of TMCR
21-23rd May 2009
Universitatea

de Art, G. Enescu, Iai,
Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design

Specializarea Design

Jeni

Pralea, Magda

Sficlea

& Monica Pop
Trasee conceptuale n procesul de design
destinate produsului ecologic
Sunt stabilite principalele principii ale ecoproiectarii

n anii '70-'80 ca rspuns la criticile

aduse designer-ilor
de ctre societatea de consum, pentru c nu
propuneau soluii alternative la problemele lumii reale,
apare termenul de proiectare ecologic.

Dup anul 1995, aa zisele "Deeuri strategice",
sunt create depozite de deeuri cu tax, ceea ce a
condus la responsabilizarea productorului fa de
produs pe toat perioada de via a acestuia.

Rezultatul: o abordare mai responsabil a proiectrii
produselor, acestea fiind gndite i proiectate astfel
nct s poat fi recuperate, reciclate i refolosite.

Design-ul

ecologic a debutat cu micrile

ecologiste

ale
secolului al 19-lea, contribuind la actualele politici de mediu
incluse n tratatele internaionale.

Printre primii care au atras atenia asupra efectelor
duntoare ale industrializrii asupra mediului se numr
John Ruskin

urmat de William Morris, nume asociate
micrii Arts

& Crafts, micare cu un pronunat caracter anti-

industrializare

(sfritul sec. 19 i nceputul sec. 20) fr a se
manifesta mpotriva modernizrii.
Principiile

ecodesignului

presupun

o abordare

contient

a
proiectrii

produsului

de la faza

zero, pn

la end of live.
Strategia

Naional

de Protecia

Mediului, reactualizat

n

1996
i n 2002,

propune

urmtoarele

principii

de urmrit:
1.

conservarea

i

mbuntirea

condiiilor

de sntate

a oamenilor;
2.

dezvoltarea

durabil;
3.

prevenirea

polurii;
4.

conservarea

biodiversitii;
5.

conservarea

motenirii

culturale

i

istorice;
6.

principiul

poluatorul

pltete;
7.

stimularea

activitii

de redresare

a mediului

(prin

acordarea

de
subvenii, credite

cu dobnd

mic, etc.).
Criteriile de performan ecologic, pe baza analizei ntregului ciclu
de via al produselor, urmresc urmtoarele aspecte:

impactul ambiental

al deeurilor rezultate;

poluarea i degradarea solului;

contaminarea apei i a aerului;

nivelul zgomotului;

consumul de energie i de resurse naturale;

efectul asupra ecosistemelor.
Criteriile ecologice specifice diferitelor categorii de produse sunt
stabilite de comitetele naionale de atribuirea a mrcii de produs
ecologic i Forumul consultativ de la Bruxelles.
Principiul performanei are ca scop dezvoltarea activitii de
cercetare i fluidizare a transferului tehnologic n domeniul proteciei
mediului, dublate de o eficien sporit. Metodele de abordare a
proteciei mediului pot fi clasificate n dou mari categorii:

Abordarea "reactiv", caut soluii pentru transformarea polurilor
rezultate din procesul de producie ntr-o form mai puin
periculoas. Abordarea reactiv presupune aplicarea tehnologiilor
de depoluare la captul liniei (end-of-pipe).

Abordarea "preventiv" modific procesul de producie n aa fel
nct poluarea s fie mai sczut de la bun nceput. Strategia
preventiv (o producie mai curat) cerceteaz motivul polurii i se
implic la sursa problemei.
Cercetrile i

analizele de produse efectuate au condus la stabilirea unor
msuri/principii

aplicabile n cazul strategiei proiectrii ecologice n
domeniul designului
PRINCIPII DE PROIECTARE ECOLOGIC N DESIGN
Lucrarea propune implementarea unor trasee conceptuale specifice

procesului
de design destinate produsului ecologic

documentarea

(privind legislaia

de mediu, istoricul, stilul, materiale,
tehnologii),

schie

de idei,

soluia optim,

proiect,

macheta,

pregtirea fabricaiei,

fabricarea produsului,

lansarea produsului pe pia,

feed-back-ul

pieii,

continuarea vieii produsului, dup scoaterea sa din uz, prin
componente.
Aceste trasee conceptuale n procesul de design reprezint o metod
preventiv de abordare a proteciei

mediului.
Principiul eco-formei, urmrete

eficientizarea

formei produsului:

Forma

produsului

trebuie s fie conceput conform trendului

pieii

anticipndu-

se evoluia

acesteia n viitor innd cont de timpul necesar proiectrii, fabricrii,
lansrii pe pia

a produsului, evitnd crearea unui produs perimat din punct de
vedere estetic, la data lansrii sale pe pia. Se asigur o durat de via

mai
mare a produsului prin prevenirea uzurii morale timpurii a formei. Rezultatul va fi
amnarea schimbrii produsului datorat uzurii morale a formei.

Forma trebuie s fie uor

de prelucrat, cu un consum minim de material i
energie. Materialul nu trebuie s fie deficitar, scump, s nu presupun tehnologii
de prelucrare mari consumatoare de energie, s nu duneze mediului prin
compoziia sa chimic, s fie rezistent n timp, s conserve proprietile

estetice
ale produsului, inclusiv finisajele, accesoriile, inscripionrile, funcionalitatea,
etc.
Este propus un port USB a crui carcas este realizat dintr-un
material ecologic, natural, respectiv din lemn. Produsul poate fi
utilizat ca accesoriu, prin form i

materialitate. Se poate
continua viata produsului electronic printr-o alta carcasa.
Forma produsului i

a ambalajului (individual sau colectiv)

Forma produsului trebuie s asigure un optim ntre partea constructiv i cea
estetic.

Forma ambalajului s reprezinte optimul ntre siguran

i numrul de produse
depozitate/transportate (volum minim de ambalaje cu un numr maxim de
produse).

Gradul de acoperire al spaiului

de transport i depozitare s fie maxim, ct mai
eficient folosit.

Microgeometria: tipurile de finisaje recomandate alese n consens cu principiile
ecoeficienei.

Inscripionarea

produsului n funcie

de principiile ecofontului, bazat pe economie
de consumabile, materiale, energie.

Fonturile

folosite la inscripionare trebuie s prezinte acuratee estetic, tehnic i
tehnologic.
Culoarea produsului :

s nu conin componente toxice pentru utilizator sau mediu

s in

cont de ecoproiectare, de relaionarea dintre form, finisaje, asamblare,
material, semifabricat, tehnologie, pre.

Experimentarea n cazul designului

are un rol important pentru verificarea noilor
idei, concepte.

Identificarea i

modernizarea tehnologiilor vechi meteugreti, care folosesc
materii prime vegetale, sau reziduuri pentru pigmeni

naturali.
Reutilizarea

unor obiecte, subansamble, piese, materiale care prin experimentri i

exerciii

de creativitate pot conduce la reinventarea

de noi produse.
Ambalaj de carton, cartele epuizate,
refolosite

la un produs Suport de
birotica [Paraon

Iulia]
Carcas CD din carton [Ghioc Alexandra]
Principiul eco-asamblrii.
Modul de asamblare

optim presupune:

realizarea produsului ntr-o varietate mare de culori/finisaje/materiale, prin
interschimbabilitatea

reperelor cu efecte estetice,

un service cu o manoper minim la demontare i

montare,

dezasamblarea produsului (la sfritul

vieii

acestuia, end

of live) pentru
direcionarea

reperelor, n funcie

de compoziia chimic a materialului,
pentru reutilizare, recuperare, reciclare, etc.
Asamblarea trebuie:

s conin

ct mai puine elemente de asamblare

s conin

ct mai puine elemente metalice,

s foloseasc proprietile

elastice ale materialului prin folosirea clicurilor

elastice, profilelor

conjugate, sau elemente de asamblare din materiale
ecologice.
Asamblarea trebuie s asigure principiile metadesignului

(producia de forme
durabile), s continue viaa

produsului prin reutilizarea

unor subansamble.
Principiul eco-funcionalului:

Produsul

eco-funcional trebuie s prezinte un cumul de ct mai multe
funcii, principale i

secundare. Rezultatul va consta n nlocuirea sau
renunarea

la noi achiziii

de produse cu funcii

similare.
Dispozitiv Dispozitiv multifunc multifunc ional ional

[Maria Cuibar] [Maria Cuibar]
Principiul eco-ergonomic: forma, dimensiuni, materiale care s asigure
deopotriv confortul psihic i

fizic.
Principiul eco-produsului

economic: eficientizarea, identificarea i

folosirea
tehnologiilor i materialelor de ultim generaie, ecologice, cu impact
negativ sczut asupra mediului. Multifuncionalitatea, nlocuirea
materialelor de baz i a celor auxiliare care sunt deficitare, scumpe, toxice
pentru utilizator, productor, extractor sau mediu, cu materiale naturale,
chimicale netoxice, tehnologii cu consum de energie i de materiale redus,
refolosirea, reciclarea, reutilizarea, reprezint soluii

economice
Principiul implementrii

noilor descoperiri din domeniul tiinei, materialelor,
tehnologiilor, care aduc n prim plan noi soluii

ecologice. Informaiile

din
domeniul tiinei

i

tehnicii contribuie la luarea unor decizii pertinente pentru
produs, productor, utilizator i

mediu.
Principiul reinventrii

vechilor materiale, tehnologii, mbinri, funcii. Tradiiile

meteugreti reprezint o surs real pentru aducerea vechilor concepte
de produse n sfera noului.
Eco-forma
Forma,
finisaje,
culoare
Economic
Reinventar
ea vechilor
tehnologii
Implement
area noilor
cerecetari
ecologice
Eco-
ergonomic
Eco-
asamblare
Eco-produs
Pentru a evalua impactul exercitat de
produs asupra mediului, este necesar
s fie analizat ntregul su ciclu de
via. Forma, finisajele, asamblarea,
ambalarea, tehnologiile, materialele,
trebuie analizate astfel nct decizia
s fie optim.
Principiile urmresc contientizarea

designerului, n calitate de principal
promotor al unui produs, n alegerea
formei, finisajelor, funcionalitilor,
materialelor, tehnologiilor, pentru
crearea unor produse ecologice
Principiile se bazeaz pe consumul redus de energie, materiale
(implicit reducerea cantitii

de deeuri de la sfritul ciclului de
via), sprijin soluiile inovative, mbuntete profilul comercial
al mrcilor, reduce costurile legate de poluarea mediului,
concomitent cu

satisfacerea cerinelor legate de performanele
de mediu. Deciziile trebuie argumentate prin form, finisaje,
materiale, tehnologii, economic, ecologic.
ModTech

International Conference -

New face of TMCR
Modern Technologies, Quality and Innovation -

New face of TMCR
21-23rd May 2009
Universitatea

de Art, G. Enescu, Iai,
Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design

Specializarea Design

Jeni

Pralea, Magda

Sficlea

& Monica Pop
Creterea

calitii

produsului industrial prin utilizarea unor materiale,

tehnologii i

strategii ecologice

Creterea complexitii produselor industriale i dezvoltarea
tehnologic, determin economia de pia la o competitivitatea
agresiv.

Implicarea designerului

n crearea unor produse ecologice
competitive const n identificarea i

recomandarea materialelor
ecologice: greenwood, loprefin, fibra natural, flexiform,
empeflex, canfor, makrolon, vivak, basalt

fibre, policarbonat,
nanotuburi

de carbon, litrosfere

etc. precum i

a tehnologiilor
prietenoase cu mediu.

Calitatea produsului ecologic se manifest pe toat durata de
via a produsului.

Avantajele calitative ale aplicrii tehnologiilor i materialelor de
ultim generaie

n activitatea de design au ca rezultat produse
competitive de calitate.

Ecoproiectarea trebuie s asigure acuratee tehnic i estetic,
concomitent cu identificarea formei optime n funcie

de materialul
ales.

Pentru percepia corect a soluiilor

estetice i

tehnice ale

produsului
optimizat ecologic este necesar realizarea unei machete.

Macheta reprezint modalitatea de analiz a produsului proiectat,
sub aspectul proporiilor, formei, finisajelor, mbinrilor.

Cu ct macheta red mai exact detaliile iar calitatea ei este mai
bun, cu att analiza va fi mai pertinent conducnd la decizii juste.

Timpul de realizare, materialele, tehnologiile, folosite la machetare
sunt importante.

Exist tehnici i

tehnologii de realizare a machetelor att clasice ct
i de ultim generaie.

Lucrarea analizeaz n paralel procesul de machetare

pentru acelai
obiect/produs

(main ecologic).
Analiza realizrii machetei s-a fcut printr-un
studiu tip gril, paralel ntre 2 utilaje:
Modelator 3D i ZPrinter.
VIZUALIZAREA PROIECTULUI IN 3D
Analiza tip gril a tehnologiei de execuie

a machetei (Modelator 3D /
ZPrinter)

Pregtirea utilajului +-

Materiale folosite +-

Selectarea parametrilor de funcionare -+

Scule, dispozitive, sau alte accesorii necesare la prinderea sau

realizarea machetei -+

Timp de lucru -+

Acurateea estetic -+

Acurateea tehnic -+

Finisaje suplimentare, manoper, energie, materiale,
consumabile -+

Procent de realizare integral a machetei -+

Costul machetei +-
Selectarea

modelului
Selectrile pentru execuia

obiectului
Fixarea semifabricatului
Modelul executat i

timpul de lucru estimat (12,9 ore)
Side view
Greseli de proiectare
Modelul ce urmeaz a fi executat
Pregtirea printerului
Raportul

informativ
Poziionarea modelului n cuv Macheta dup uscarea parial
Curarea

machetei
Macheta
Concluzii:

Ambele utilaje realizeaz n timp scurt machetele, fr eforturi fizice ale operatorului,
fr supravegherea utilajului pe durata execuiei machetelor, cu o bun redare a
detaliilor, ntr-un finisaj de bun calitate.

Modelatorul 3D permite alegerea semifabricatului pentru machet (lemn, plastic,
metal moale), prezint avantajul unui pre

de cost mai mic n raport ZPrinter

care
folosete

pulbere i

liant, materiale mai scumpe.

Modelatorul 3D poate realiza macheta n 2 cicluri de machetare

(12.9 h)

ZPrinterul realizeaz macheta prin depunere de pulbere, printare, ceea ce determin
calitatea superioar a machetei prin precizia detaliilor, finisajului, timpul de realizare
este de 2h i 11 min.

Avantajul pulberii const n refolosirea acesteia dup distrugerea machetei. Din punct
de vedere ecologic este situaia ideal, macheta fiind obinut

ntr-un timp scurt,
integral, cu finisaje de calitate.

Dezavantajul variantei ZPrinterul

l reprezint timpul de pregtire al utilajului i costul


consumabilelor respectiv al pulberii.

Avantajul utilajului ZPrinter const n faptul c afieaz

raportul cu detaliile machetei:
volum, suprafa, timp de lucru, etc., permind

prin extrapolare stabilirea necesarului
de materiale al produsului proiectat.

Dei pulberea este mai scump, ea poate fi reciclat iar pe perioada realizarii ei nu
exist pierderi de material (inclusiv cele aspirate sunt recuperate),

Din punct de vedere ecologic calitatea machetei obinute

prin printare este
superioar.
ModTech

International Conference -

New face of TMCR
Modern Technologies, Quality and Innovation -

New face of TMCR
21-23rd May 2009

Universitatea

de Art, G. Enescu, Iai,
Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design

Specializarea Design
Magda

Sficlea,

Jeni

Pralea

&

Monica Pop
Conceptul
Conceptul
ecodesign
ecodesign

n
n
curricula
curricula
universitar
universitar
pentru domeniul design industrial
pentru domeniul design industrial

Una dintre cele mai importante problematici legate de
educatia

completa a viitorului designer

este intelegerea

corecta a misiunii sale viitoare in viata comunitatii, de
prestatiile

sale si conceptele sale care trebuie sa fie
orientate catre

o devenire sanatoasa

si durabila.

Cunostintele

dobandite

si actiunile

intreprinse

de acesta,
vor fi dirijate catre

o creatie

benefica societatii.

Designerul

poate modifica hotarator

calitatea vietii,
prin creatiile

si conceptele sale.
Sensul just si intelegerea

sanatoasa

a puterilor sale de
transformare si initiere

trebuie orientate in anii de studii,
acestea incluzand

o sistematica

punere

in pagina

a
problematicilor

trasate

de protejarea

mediului

si

de riguroasa

observatie

a produsului

urmarit

prin

restrictionarile

benefice
ale ecoproiectarii.
DE CE ?
DE CE ?

Metodele

de cercetare

asupra

practicii

meseriei

i

extragerea

judicioas

a competenelor

pe

care ar

trebui

s

le
aib

un absolvent pentru

a fi

compatibil

cu piaa

muncii, pe

aceasta

problematica

a ecodesignului, pot indeprta

incompatibilitatile

si

greselile

nceputului, stabilind

concret

poziia

i

statutul

viitorului

designer.

Realizarea

unui

portofoliu

competent care include si

aceasta

problematica

a protectiei

mediului

si

a proiectarii

ecologice

nu poate

decat

s

precizeze

comunicarea

corecta

dintre

angajat

i

angajator

oferind

informaii

complete asupra

calitii

prestaiei

oferite

i a cilor

de
implementare

ale acesteia.
Observarea Observarea

atent atent

a a activit activit ilor ilor

cuprinse cuprinse

n n

cadrul cadrul

procesului procesului

de de
design, design, ce ce

contin contin

toate toate

datele datele

privind privind

exigentele exigentele

de de protejarea protejarea

mediului mediului

si si

principiile principiile

de de calitate calitate

ale ale produsului produsului

relationate relationate

la la acestea acestea

i i

a a
actorilor actorilor

implica implica i i, cu , cu stabilirea stabilirea

corect corect

a a presta presta iilor iilor

fiecruia fiecruia

dintre dintre

ei ei, ,
poate poate

marii marii

calitatea calitatea

rezultatelor rezultatelor, , eficientiznd eficientiznd

totodat totodat

rela rela iile iile

de de
munc munc. .
CUM ?
CUM ?

Diversitatea prin care un specialist in design poate interveni
in aceasta actuala si grava problematica a ecodesignului

este marcanta pe traiectorii bine definite.

Designerul poate prelua creativ restrictionarile standardelor,
gasind valente diverse pentru solutiile abordate de
producatori in scopul imbunatatirii calitative ale produselor.

Pentru evaluarea ciclurilor de viata a produselor si serviciilor

poate interveni cu solutii strategice si de eficientizare a
comunicatiilor, atat interne, cat si spre impunerea prin
promovarea profesionala a rezultatelor.
CE ?
CE ?
In acest

sens, distingem

diferentiat

educarea

designerului

in scopul

introducerii

restrictionarilor

impuse

de ecodesign, in desfasuratorul

activitatilor

de design destinate

unui

produs

industrializat, asociind

disciplinelor

de specialitate

o componenta

specifica.
Totodata, se promoveaza

obtinerea

prin

asimilare

educationala

a unui

limbajului

profesional

, in vederea

sustinerii

unei

comunicari

eficiente

cu
membrii

echipe

multidisciplinare

de lucru. .
IN CE FEL?
IN CE FEL?
Designerul Designerul

actioneaza actioneaza

in mod complex in in mod complex in realizarea realizarea

conceptului conceptului. .
Actioneaza Actioneaza

asupra asupra

esteticii esteticii

si si semanticii semanticii

localizand localizand

particular si particular si
identificand identificand, , actioneaza actioneaza

asupra asupra

eficientizarii eficientizarii

si si implementarii implementarii

corecte corecte

a a
laturii laturii

functionale functionale

a a produsului produsului

si si poate poate

actiona actiona

impreuna impreuna

cu cu echipa echipa

in in
care care

lucreaza lucreaza

asupra asupra

structurii structurii, deci a , deci a componentei componentei

sintactic sintactice e

a a
obiectului obiectului

avut avut

in in vedere vedere. .
IN CE FEL?
IN CE FEL?
Studentul face documentarea perimetrului concurential a produsul Studentul face documentarea perimetrului concurential a produsului ui, ,

avut in tema de lucru, pe obiecte din aceeasi categorie tematica avut in tema de lucru, pe obiecte din aceeasi categorie tematica

si pe si pe
obiecte cu functiuni conexe. obiecte cu functiuni conexe.
Studiaza premizele momentulului de aparitie, tinand cont de cont Studiaza premizele momentulului de aparitie, tinand cont de contextele extele
culturale, sociale, economice si localizeaza istoric domeniu, pe culturale, sociale, economice si localizeaza istoric domeniu, pentru ntru
prognoza viitoarelor si planificatelor dimensiunilor estetice, f prognoza viitoarelor si planificatelor dimensiunilor estetice, functionale unctionale
si sintactice ale produsului studiat. si sintactice ale produsului studiat.
Analiza

proprietatilor

obiectului,
diferentiat

pe

cuantificari

estetice

, functionale

si

sintactice

creeaza

o ordonare

a
directiilor

de actiune.
Toate fazele procesului de
design sunt urmarite pe
aceste trei directii.
IN CE FEL?
IN CE FEL?
Rezultatele

pe

care scontam

sunt

adaptarea

curriculei

profesionale

a invatamantului

de design pentru

formarea

unor

designeri

practicanti

ai

conceptelor

proiectarii

ecologice

si

informarea

si

invatarea

continua a cestora

cu principii

si

modalitati

de
implementare

a conceptelor

in
functie

de evolutia

lor

in timp.
Propunem Propunem

si si

o o alternativa alternativa

educationala educationala, , pentru pentru

conceperea conceperea

unui unui

sistem sistem

de de
invatamant invatamant

continuu continuu, , atat atat

pentru pentru

designerii designerii

absolventi absolventi, care nu au , care nu au beneficiat beneficiat

de de aceste aceste

informatii informatii

in in timpul timpul

studiilor studiilor, cat , cat si si

prin prin

creerea creerea

unui unui

sistem sistem

de de
informare informare

continua, continua, specifica specifica

pentru pentru

domeniul domeniul

designului designului

industrial industrial si si

graphic, graphic, destinata destinata

utilizarii utilizarii

de de catre catre

practicieni practicieni

la la locul locul

lor lor

de de lucru lucru, , printr printr- -o o

retea retea

universitara universitara

on on- -line. line.

Aceasta Aceasta

ar ar

economisi economisi

timpul timpul

destinat destinat

unei unei

scolarizari scolarizari

sau sau

a a unei unei

perfectionari perfectionari

in in sistemul sistemul

traditional. traditional.
Optiunea

noastra

pentru

modalitatea

de consumare

a
cunostiintelor, se bazeaza

pe

intocmirea

unor

sisteme

de
asimilare

a informatiei

educationale, avand

la baza

un
sistem

de evaluare

a competentelor

absolventului, verificate

prin

rezultatele

lor

practice.
Acestea

sunt

organizate

intr-un
portofoliu

profesional

ce

ofera

dovezi

asupra

competentelor

pe

diverse paliere

in practica

meseriei

de diverse tipuri,

in functie

de
etapele

procesului

de design
Cercetarea Cercetarea

de de fata fata

va va

continua in continua in trei trei

directii directii

diferite diferite: :
cea cea

a a ecodesignul ecodesignul

cu cu incadrarea incadrarea

in in domeniul domeniul

major al major al studiilor studiilor

ecologice ecologice, ,
cea cea

a a activitatii activitatii

design designeru erului lui

in in desfasurarea desfasurarea

procesului procesului

de design in de design in practica practica

industriala industriala
cel cel

al al dezvoltarii dezvoltarii

ariilor ariilor

curriculare curriculare

universitare universitare

in in domeniul domeniul

designului designului

industrial, industrial,
bazate bazate

pe pe

standarde standarde

profesionale profesionale

in in domeniu domeniu. .
ModTech

International Conference -

New face of TMCR
Modern Technologies, Quality and Innovation -

New face of TMCR
21-23rd May 2009

Universitatea de Art, G. Enescu, Iai,
Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design

Specializarea Design

Monica Pop, Jeni

Pralea

& Magda

Sficlea
Implica
Implica

ia ecologiei ca
ia ecologiei ca

tiin
tiin

descriptiv
descriptiv

i experimental
i experimental

n design industrial
n design industrial
Designul contemporan se concentreaz pe probleme de:
ecologie, inovaie, evoluia ideilor, responsabilitate fa de societate.
Dac designerii doresc s construiasc o societate ecologic, trebuie s participe la
schimbrile economice i politice. Atta vreme ct democraiile actuale se manifest
n mare msur de sus n jos, prin manipulare, i pe baz de alegere, guvernarea
ecologic ar trebui s se manifeste de jos n sus, fiind imaginativ, i co-creativ.
Ramura designului

industrial i direcioneaz

exigena spre sfera uman - social
ecologic -

pentru o evoluie contient i benefic.
n epoca actual, ecologia are tendina de a se implica tot mai mult n domeniul
designului industrial, punctele strategice de interes fiind urmtoarele:
experimentarea materialelor
cercetarea tiinific
energii recuperabile
futurologie
Ideea acestei lucrri vizeaz implementarea principiilor ce stau

la baza designului

ecologic cu ajutorul instrumentelor unui nou concept elaborat de

curnd n Marea Britanie

de Universitatea din Londra, n cadrul proiectului

Designing

for the

21st century

Project

METADESIGN METADESIGN

Pentru

a defini

pe scurt acest

termen

putem

folosi

urmtoarea

fraz:
Gndind dincolo de posibiliti
Thinking Thinking

beyound beyound

posibilities posibilities

este un concept ce

presupune

reuniunea

eforturilor

mai

multor

experi, folosind

metodele

familiare

echipelor

de management. Dac

acestea

sunt

eficiente, calitatea

produsului

ar

trebui

s

fie la cel

mai

nalt

nivel.
Metadesignul

este elaborat pe idei :

Dac

noi

credem

c

ceva

este

posibil, acel

lucru

va

avea

mai

multe

anse

dect

dac

gndim

c

el este

imposibil

de realizat.

n

societatea

raional

de astzi, mult

lume

tinde

s

confunde

termenul
DE NECONCEPUT DE NECONCEPUT

cu termenul

IMPOSIBIL IMPOSIBIL

Cnd

ncercm s

descriem

imposibilul,

MAI CLAR MAI CLAR

ar

putea

s

nsemne

mai

IMAGINABIL IMAGINABIL

Odat

ce

imaginabilul

prolifereaz

el se va

putea

materializa

Odat

materializat, el poate

fi

fcut

atractiv, devenind

apoi

uor

de aplicat. n

mod firesc, el
va

intra n

contiina

maselor, devenind

un mod de via
n proiectul prezentat de Universitatea din Londra s-au prezentat mai mult
de 80 de

instrumente de aplicare a metadesignului
n domeniul eco-designului

aceasta ar putea nsemna:
folosirea n mai mic

msur

a substanelor chimice -

reducerea
cheltuielilor de logistic
evitarea substanelor periculoase -

reducerea cheltuielilor de
manipulare
produse mai mici nseamn

ambalaje mai mici, iar utilizarea
materialelor -

economii
n zilele

noastre, creaia

i

producia

de ambalaje

se identific

cu sistemul

de
consum.
Multe

produse

i

branduri

se individualizeaz

prin

nivele

multi-senzoriale.
Creaia

vestimentar, sportul

sau

cosmeticele

interacioneaz

ntr-un mod ciudat,
termene

ca Hoover

sau

Google, putnd

fi

folosite

att

ca verbe, ct

i

ca pronume.
Produsul

iPod

de exemplu, reprezint

o combinaie

de form, funcie, nume

i cel

mai

important

obicei.
Ceea

ce

se proiecteaz

acum

nu

vizeaz

doar

folosirea

de materiale

biodegradabile, sau

raportul

dintre

estetic

i

funcional. Acelai

obiect

capt

funcii

diferite

printr-o

singur

permutare, economia

de material crescnd

semnificativ.
Designerul

britanic Tim

Edgeler

ne propune o soluie pentru reciclarea becurilor arse, cu ajutorul produsului su
D:LIGHT. Funcioneaz n acelai timp ca o lamp, dar ca i metod de trimitere a becurile arse n centrele de
reciclare. i desigur, produsul este confecionat din materiale ecologice, fr adaos de alte substane chimice
folosite la mbinri. Becurile arse nu vor mai ajunge n coul de gunoi ci n produsul D:LIGHT.
Produsul sintetizeaz trei funcii:

ambalaj de becuri

abajur

modalitate de transport pentru returnare

a unui produs atunci cnd durata de via a acestuia a luat sfrit
Chiar dac aceast metod poate prea incomod, ea se dorete a fi nainte de toate o etap n educarea fiecruia

dintre noi i contientizarea ideii c toi ar trebui s participm la o curenie general n lumea n care trim.
Rmnnd n sfera corpurilor de iluminat, amintesc un alt proiect al unei companii braziliene, Tati

Guimares.
Ambalajul poate deveni un produs, atunci cnd inovaia, ecologia i creativitatea conlucreaz.
O cutie de ambalat sticle de vin, poate fi convertit ntr-o lamp de birou, fr a mai avea nevoie de alte
componente. Ambalajul este confecionat din lemn din pdurile locale i carton reciclat. n interior se afl o
sticl de vin spaniol. Proiectat ca i cadou pentru o corporaie ecologic din Spania, aceast cutie de vinuri
devenit lamp, este un exerciiu elegant n ambalajul ecologic. Fundul cutiei conine mecanismul de
funcionare al lmpii, incluznd i un bec, iar instruciunile de utilizare sunt imprimate pe suprafaa de carton.
Tot ansamblul este uor de manevrat i depozitat.
Productorii, menioneaz cu umor sugestia de a asambla lampa, nainte de a consuma vinul.
i pentru a face legtura cu cercetrile de pe plan local, prezentm un ultim exemplu ce se ncadreaz n aceast
direcie.
Aceast mas confecionat din carton, este uoar i ergonomic, fiind destinat designerilor

i studenilor,
atunci cnd spaiul de lucru este insuficient, sau nu exist destul mobilier n atelierele de proiectare. Conceput de
designerul

Sruli

Recht din buci distincte de carton, produsul presupune un plan creativ i ergonomic de tiere i
mbinare. Masa este complet biodegradabil i poate fi uor dezasamblat i mutat.
OEL I CLOROFIL
POP MONICA, JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA
UNIVERSITATEA DE ARTE G. ENESCU, IAI
Cultura american este prea puin obsedat de fundamentele
transcendente, metafizice sau antropologice ale imaginaiei si este
mult mai interesat de rezultatele practice ale acesteia.
Toate proiectele ce s-au ntreprins n Statele Unite, au ca scop principal
protejarea omului i a naturii. Existnd preocupri cu finalitate
practic n acest sens.
Un exemplu, poate fi programul amplu de educaie interdisciplinar

n
domeniul ecologiei urbane, iniiat de universitatea din statul
Washington, n anul 2002.
Misiunea acestuia este clar: mbuntirea strii Pmntului, prin
antrenarea factorilor de decizie politic, a cercettorilor, studenilor
i cetenilor din generaia actual, nvnd i folosind cunotinele
despre interaciunile dintre oameni i procesele ecologice, n
urbanizarea mediului.
Lucrarea

de fa abordeaz problematica
atitudinii fa de integrarea verdelui

n peisajul urban american i al
orientrii teoretice ctre natur ca
model absolut. Paradoxul epocii
moderne const n evoluia noastr
ntr-un decor ce presupune o
alternan de cald

i rece, totul fiind
ns pus sub semnul rafinamentului.
Modernismul arhitecturii contemporane

americane

asocierea rece dintre
oel i sticl - e considerat antitetic
naturii - majoritatea cldirilor din
down

town-uri prnd lipsite de via
i cu un impact nefavorabil asupra
mediului.
Oraul Seattle

a fost cel care a dat tonul
pentru o revoluie ecologic, prin
dou abordri:
1. Impactul vizual favorabil pe care l are
asocierea - uneori surprinztoare

dintre austeritatea i rigoarea
peisajului urban i cldura

elementelor naturale -

vii,
reprezentate de plantele
ornamentale.
2. Aplicarea unui plan ce presupune
printre altele adoptarea unor
tehnologii "verzi" pentru producerea
energiei electrice.
Urbanitii americani
care propun culoarea
verde, au n vedere
construirea unui nou
peisaj i posibilitatea
real

de a aduce
natura n ora. n
acelai timp, se
dorete prevenirea
mbolnvirii unui ora,
prin intervenii
vegetale. Elementele
verzi nu mai sunt o
prelungire a
arhitecturii, nici un
trm unde aceasta
plutete ci o anex, un
spaiu adiacent, o
funciune urban.
Peisajul urban nu mai
este redus la simpla
prezen a sticlei i
oelului, el apare
combinat cu seva

vieii,
posibil compensare a
polurii urbane.
nc de acum doi ani, primarul oraului Seattle, Greg

Nickels

a instituit o revoluie ecologic.
La propunerea acestuia, sute de primari au pornit o campanie de reducere a emisiilor de
carbon, prin nlocuirea vehiculelor municipale obinuite, cu unele hibride. Rezultatele nu
s-au lsat ateptate, fa de anul 1990 emisiile de carbon au fost reduse cu 60%. El a
propus proprietarilor de automobile s recurg mai mult la transportul n comun, i s-a
angajat s creeze culoare suplimentare pentru bicicliti. De asemnea a recurs la lrgirea
trotuarelor, pentru fluidizarea traficului pietonal.
Acolo unde nu mai este loc pentru elemente ale naturii, oglindirile ajut la multiplicarea lor.
Un element remarcabil sunt pasarelele construite ntre cldiri la diferite etaje, care fac
dealtfel i legtura ntre strzi.
Dorina de a simi verdele peste tot, a condus la soluii ingenioase. Una din slile de
lectur a bibliotecii publice din Seattle, este nclzit de o imens mochet ce i d
senzaia c rafturile cu cri se afl n grdina casei.
Oglindirile sunt cutate chiar dac aparenele par a fi hazardate. Ceea ce se vede ntr-o oglind nu
este ntmpltor, are n primul rnd rolul de a conduce privirea, de a informa i nu n ultimul rnd de a
crea plcere estetic.
TEHNOLOGII DE ULTIMA ORA IN ECO-DESIGN: PROIECTAREA ECOLOGICA
ASISTATA DE PC
Conf. univ. dr. JENI PRALEA, Conf. univ. dr. MAGDA SFICLEA, Student master

ANDREI AVARVARII
Se pune accentul pe tehnologiile de proiectare noi, prietenoase cu mediul si economice
ca timp. Lucrarea face referire la doua tehnologii pentru determinarea solutiilor

tehnice:

optimizarea produsului in Solid Works in vederea utilizarii

unui minimum de material
in procesul de fabricatie, urmarind

simplificarea procesului de productie/asamblare;

realizarea de simulari

de rezistenta si durabilitate pe computer in Solid Works ca
alternativa la simularile

in real.
Sunt vizate tehnologiile pentru determinarea solutiilor

estetice, realizarea de imagini si
animatii

foto-realiste ale produsului folosind Bunkspeed

Hybershot

si Hyperdrive,
precum si prototipizarea

rapida folosind modelatorul cu pulbere.
Concluzii:
Procesul de proiectare este mai responsabil si mai orientat catre

mediu ca niciodata.
Cu ajutorul informaticii se pot economisi energie, timp si materiale sporind rezistenta si
durabilitatea prin teste in realitatea virtuala. Produsele pot fi vazute, analizate si
corectate innainte

de a fi construite efectiv. Acest fapt elimina intr-o anumita masura

nevoia prototipizarii, dar in final, cand

prototipurile sunt necesare, acestea pot fi
realizate rapid folosind o imprimanta 3D.
Se poate exercita un control deplin in procesul de design folosind aceste noi tehnologii.
UTILIZAREA CREATIVA A COMPUTERULUI
IN PROCESUL DE DESIGN
Conf. univ. dr. JENI PRALEA, Conf. univ. dr. MAGDA SFICLEA,

Student master ANDREI AVARVARII
Computerele au devenit parte integranta din viata de zi cu zi. Domeniul
designului

nu face exceptie. Folosirea ingenioasa a calculatorului poate
imbunatati

sensibil calitatea procesului de design. Sunt prezentate cateva

modalitati

rapide de documentare in mediul web

si cateva

tehnicii de
randare

accelerata folosind scanerul, tableta grafica si Adobe

Photoshop.
Pe partea de proiect tehnic sunt demonstrate realizarea desenelor tehnice
de executie

in Solid Works (vederi ortogonale, axonometrii, sectiuni, rupturi,
etc.). Producerea de imagini de prezentare fotorealiste

in medii
tridimensionale (Solid Works, Alias), cu avantajele acestora, precum si
colarea

imaginilor in planse

de prezentare folosind Adobe

Photoshop

si
Adobe

Illustrator

vor incheia

acest material.
CONCLUZII
Progresul

este

greu

de evitat. Indiferent

cat de atasati

sunt

unii

de metodele

traditionale, variantele

mai

sigure, mai

eficiente

vor

ocupa

mereu

centrul

atentiei. Trebuie

insa

avut

in vedere

ca automatizarea

procesului

sa

fie
limitate

doar

la sarcinile

repetitive. Creativitatea

ramane

o insusire

pe

care o
au numai

oamenii, si

acestia

trebuie

sa

conduca

masinile

in procesul

de
design, nu

vice-versa
PROIECTE
Urmrind cercetrile pe plan internaional, ce au ca punct de reper raportul ce se creeaz ntre cele dou
domenii

metadesignul

i designul

ecologic

au fost implicati

studenii specializrii design de la
Universitatea de Arte din Iai n cercetri similare, cu aplicabilitate practic. n acest sens, s-au realizat o
serie de proiecte, unele dintre ele, materializndu-se.
Studentul

Andrei Avarvarei

a proiectat un set de scaune ecologice, Smart

Seating

System, de unic
folosin pentru concerte i festivaluri n aer liber.

Fiind din carton fr alte elemente de mbinare (lipici,
capse, etc.) sunt 100% biodegradabile

i pot fi realizate din carton ondulat deja reciclat.
Multifuncionalitatea const n faptul ca armonica din care este realizat elementul de susinere este la
dimensiune de banc (format din 4 scaune) care poate fi taiat/desfcut

apoi de utilizator, pentru a
monta 4 scaune individuale. Posibilitile de aezare sunt multiple.
Design: TIBERIU POP
Prezentarea la Renault

Design Central Europe Bucuresti
a lucrarii

de licenta

sustinuta

de Lucian Acatrinei
In linia unor colaborari

cu puncte de studii si lucrari

profesionale in domeniul designului, Specializarea
Design a trimis spre analiza si studiu cateva

dintre licentele

in domeniul auto la Renault

Design
Central Europe
Dintre lucrarile

trimise (in numar

de 5 ) a fost aleasa spre analizare lucrarea intitulata Concept EGO-

Vehicul destinat pentru mediul urban

a studentului Lucian Acatrinei, coordonator, conf.univ. dr

Magda

Sficlea
Cateva

elemente esentiale

au marcat lucrarea prezentata :
1. Caracteristicile conceptului ecologic in industria auto (proiect):
-

Concept constructiv: Structura si materialele sunt urmarite

pe tot parcursul existentei lor in
sensul protejarii

mediului (factori de poluare, reciclare)
-

Concept financiar: Rationalizarea

costurilor in functie

de consumul de materiale
-

Concept energetic: Introducerea unor noi modalitati

de propulsie, electricitate, hidrogen,
aer, metanol, GPL.
2 Proplematicile

actuale privind mediul urban:
-

Aglomeratia, numarul

mare de masini

aduce probleme legate de insuficienta

spatiilor de
parcare si ingreunarea

traficului
-

Poluarea, atmosfera nociva de la gazele rezultate prin arderea combustibilului si cele
industriale
-

Preferintele

stilistice si de apartenenta

de grup (atractia

catre

masini

de dimensiuni mici,
usor

de manevrat, cu caracteristici ce definesc statutul social ) Aici apare atractia

catre:
forma, cromatica, detaliile de marca, facilitatile

catre

distractii

si loisire, functiuni

speciale
Modalitatea de prezentare a fost atent urmarita

, documentarea si studiile fiind dirijate si spre o
organizare si o sintetizare a rezultatelor si o imbunatatire

vizuala a discursului profesional.
Constructiv, ea aduce in atentie

o carcasa tip armura (aici a fost prezentata si o asociere cu
formele bionice in actiunea

de protectie

si solutii

istorice de aparare

umana-armura) si un sistem
de roata multidirectionala.
Pentru acestea s-au propus folosirea unor materiale noi pentru a rezolva problemele conceptului
initial: folosirea de biopolimeri

si polimeri electroactivi, pentru a crea o structura flexibila, ce
foloseste

suprafete

maleabile pentru a se modula dimensional
Materialele propuse pentru industria auto au fost: -Loprefin;-Makrolon;

-Fibre

de basalt;-Nanotuburi

de carbon;-Bucky

paper;-Dintre

acestea buckypaper

este cel mai promitator

(un material format
din nanotuburi

de carbon care in aliaje poate da o rezistenta de 500% ori mai mare ca fierul).
Lucrarea prezentata a atras atentia

asupra preocuparilor

masterandului

Lucian Acatrinei,
care urmeaza

in prezent o perioada de lucru si monitorizare on-line

cu institutia

sus-

amintita, perioada benefica in imbogatitrea

absolventilor

nostri, aflati

in contact cu institutii

profesioniste de profil, la inalt

nivel, din domeniul designului

industrial.
Implicarea tinerilor cercetatori
Aportul tinerilor cercetatori se manifesta prin

implicarea acestora

in:
Procesul de organizare al expozitiilor: Design junior si Doxa de design,
Documentare si achizitie de carte de specialitate si standarde

pe domeniul ecodesign,

Traducerea unor materiale pentru realizarea sit-ului grantului si a unor materiale prezentate
la conferinte,

Realizarea documentarii pentru temele de la lucrarile semestriale, laborator, proiecte,
doctorat cu implicatii in domeniul ecodesignului,
Cercetari experimentale privind utilizarea argintului in domeniul ambalajelor eco.
Concurs national

APRM
Premiul II
Student: Ghioc Alexandra
Relatiile intre membrii echipei

Implicarea membrilor echipei este in functie de domeniul de interes al problematicii
abordate (GD, DP, DA, educatie) si vechimea in activitatea de cercetare.

Exista relatii intre membrii echipei atat pe orizontala (intre cercetatorii cu experienta
sau debutanti) cat si pe verticala (intre cercetatorii cu experienta si tinerii cercetatori).
Edituri recunoscute CNCSIS in care au fost publicate materialele

rezultate
in urma cercetarilor

efectuate in cadrul grantului
Revista B+

cod CNCSIS: 422; LUCRARI STIINTIFICE. USAMV IASI SERIA
HORTICULTURA http://www.univagroiasi.ro/Horti/_CopertaHorti_rou.htm
Revista B:

2005/2007, cod CNCSIS 500, Buletinul Institutului Politehnic Iasi
Revista C:

2008/2009, cod CNCSIS 500, Buletinul Institutului Politehnic Iasi
Edituri categoria B

cod: 221; denumire editura: ARTES

cod:211; EDITURA POLITEHNIUM A UNIVERSITATII TEHNICE
GHEORGHE ASACHI DIN IASI

cod:196; EDITURA ION IONESCU DE LA BRAD
Dificultati intampinate in derularea proiectului
(stiintific si / sau administrativ)

Realizarea documentatiei impuse necesita multa
energie umana

(datorita precizarilor contradictorii: ex.
Cheltuieli de regie mai mari sau mai mici de max.7%)
si comunicarea deficitara.

Conceptul anevoios al formularelor legat de partea
de prezentare a fazelor

Volumul mare de lucru pentru complectarea datelor
Va

multumim

pentru

atentie!
Conf. ing. dr. Jeni

Pralea
Conf. dr.

Magda

Sficlea
Lector. dr. Monica

Pop
Asistent Silviu Buraga
Preparator Elena Soltuz
Designer

Tiberiu Pop