Ciind suntem bolnavi, ni se
prescriu medicamente care
a~teptitm sit ne vindece -dar
nu ne giindim niciodatit la pro-
cesele pe care le declan~eazii.
Cum sunt fabricate medica-
mentele, de cittre cine ~i cum
sunt folosite?
M ult:l vreme oamenii au folosit partile
purificate ale unor plante -denurnite
extracte din plante -pentru comba-
terea durerilor ~i bolilor. Locuitorii vechii Indii
foloseau o plant:l oleaginoasape nume chaul-
moogra In tratamentulleprei. De asemenea,ei
foloseau radacini ale plantei rauwolfia pentru
calmareabolnavilor mintali. In trecut, egiptenii
foloseau seva macului pentru alinarea du-
rerilor ~i uleiul de ricin 1mpotriva constipatiei.
Ce sunt medicamentele?
Toate acesteextractedin plante contin droguri.
Acestaeste o substantachirnica ce influenteaza
funqionarea organismului. Exist:l droguri chiar
~i In mancarea obi~nuit:l, In bautura, ca de
exemplu cofeina prezent:l In ceai ~i cafea.
Unele pot avea efecte nedorite ~i sunt pericu-
loase. Altele ajut:l organismul sa reziste la boli
O inainte de apari~ia medicamentelor
vindecarea bolilor se baza in special
garea spiritelor rele.
sau sa le invinga. Acesteasunt medicamentele, O Trusa medicala din secolul XIX. Majori-
folositein cadrul tratamentului medicamentos. tatea medicamentelor pe care le con1ine sunt
in unele regiuni, oamenii l~i prepara sin- saruri metalice cum ar ti bicarbonatul de
guri propriile medicamente, extragand uleiuri sodiu, folosit ~i astazi in indigestii.
~i prafuri din ierburi ~i mirodenii. Ei piseaza
pamant ~i roci, toaca marunt unele pal1i din O Bacteriologul englez Sir Alexander
corpurile animalelor, sau le folosesc sangele~i Fleming care, in 1928, a descoperit medica-
alte lichide din organism. in epoca primitiva, mentul antibacterian denumit penicilina.
vraciul, care avea retete secrete de vindecare,
detinea o mare putere asupra grupului sau.
Medicina ~tiintifica modema a creat mii de
medicamente. Dintre acestea,aproximativ ju-
matate au o compozitie bazata pe substante
naturale provenind din plante ~i ~nimale, ~i
minerale naturale prezente in soluri ~i roci.
Cercetarile arata ca retetele traditionale ce
folosesc extracte din plante ~i animale sunt de
cele mai multe ori foarte eficiente, deoarece
contin tipul corect de medicament. Vechii
egipteni puneau paine mucegaita pe rani
pentru a 1mpiedica infectiile. Acum ~tim ca
.painea mucegaita contine medicamentul
antibiotic denumit penicilina. Seva macului
contine opiu ce ajuta la alinarea durerilor.
Teste ~i experimente
Cea mai mare parte a medicamentelor mo-
deme au fost inventate In laboratoare de
~ chimie. Ele sunt create In fabrici de medica-
0. mente de catre chimi~ti ~i farmaci~ti. Struc-
j turile lor chimice pomesc de la ipotezele
~ sustinute de biologi ~i fiziologi referitoare la
~ functionarea organismului.
;g Fiecare medicament nou creat trebuie sa
fie testat pe mai multe cai -proces care
. dureaza adeseori ani de zile ~i costa milioane
pe alun- de lire sau de dolari. Noul medicament este
testat in laborator pe celule vii In tuburi de
221
 MEDICAMENTELE
testare ~i vase de sticla. Reglementarileguver-
namentale prevad testarea acestora ~i pe ani-
male. Doar apoi se efectueazatestarea lor pe
oameni care se ofera voluntari, in experi-
mente clinice pe scara mica. Dupa aceea
urmeaza experientele clinice pe scara larga.
in fiecare etapa testele sunt verificate de
organizatii medicale oficiale ~i de protectie. in
final medicamentul este oferit publicului, in
general prin intermediul medicilor. Doar
medicamentele foarte sigure se pot vinde in
farmacii fara reteta.
in orice moment al acestui proces lung ~i
costisitor, medicamentul testat poate da gre~.
Testele pot dovedi ca acestaare unele efecte
daunatoare, sau ca nu este destul de eficient
in tratamentul pentru care a fost creat. Testele
dureaza ani de zile, deoarece problemele pot
interveni dupa mult timp. Mii de medicamente
sunt testate in fiecare an, dar putine dintre
acesteareu~sc sa ajunga la o forma finala.
Modul de administrare ~i
dozarea
Un medicament trebuie intotdeauna folosit cu
grija. Trebuie utilizat in mod corect -pe cale
bucala, extern sau injectat. Aceasta poart:I
denumirea de mod de administrare. De
asemenea,este necesar ca medicamentul sa
fie luat in cantitati exacte, la anumit interval
de timp, ceea ce poarta denumirea de posolo-
gie. in caz contrar, un medicament eficient se
poate transforma intr-unul daunator.
Unele medicamente se afla la indemana
tuturor, distribuirea altora este supusa
restrictiilor. Cele fara prescriptie medicala pot
fi cumparate de orice adult. Uneori, farmacis-
tul (cel care prepara ~i distribuie medica-
mentele) trebuie sa fie sigur ca persoana care
cumpara medicamentul are intr-adevar nevoie
de el ~i il va folosi in mod corect. Majoritatea
medicamentelorimpotriva racelii, durerilor de
cap ~i.de gat se afla la indemana tuturor.
Alte medicamente se elibereaza doar cu
prescriptie medicala, pe baza unor retete com-
pletate de medic. Exista ~i unele medicamente
ce pot fi folosite numai in timpul spitalizarii
222
xele pentru rnceal~.~ d~ eri de cap cu denu-
,m'.'. p t aspirin;l.
miri c;o(l1 p licate, .contin ,.J~J fa
.O a. patra denurniie descrie efectele
asupra organismului. Aspirina calmeaz;l dure-
rea, deci face parte din categoria analge~-
celor.. Reduce ~i febra (temperatura ridicat;l a
corpului); ~i deci, este un antipir~tic.
Denumirile comerciale variaz;l de la o tarn
la alta, ~i la anumite intervale de timp. intr-o
singur;l tarn acela~i medicament poate fi
vandut sub mai multe denumiri. De aseme-
nea, unele preparate contin mai multe medi-
camente. Deci, cand oamenii vorbesc despre
medicamente, folosesc de obicei denumirile
generice sau chimice ale acestora.
Aspirina exemplific;l modul in care ~tiinta
medical;l ~i folosirea medicamentelor se pot
schimba cu trecerea timpului. Odinioarn con-
siderat;l ned;lun;ltoate, aspirina nu mai este
O Pasagerii pe un vas inainte de apari,ia recomandat;l acum copiilor, deoarecein cazul
pilulelor impotriva raului de mare. Aceste in unor infectii, ea poate declan~ o boal;l
medicamente alunga grea,a provocata de rarn ~i foarte periculoas;l: sindromullui Reye.
tulburarea echilibrului urechii interne.
Antibiotice ~i analgezice
O Reclamele la medicamente pot convinge in secolul19, chimistul german Paul Ehrlich a
oamenii ca se vor insanato~i, chiar daca une- elaborat ideea folosirii substantelor chimice in
ori pilulele in sine sunt ineficiente. scopul distrugerii sau inactiv;lrii bacteriilor ~i
a altor germeni din organism, fA1r;la-l afecta
pacientului ~i doar sub supravegheremedicala:. ins;l pe acestadin urm;l. in 1935, a fost intro-
Costul reprezinta: un factor important In dus primul tip de medicament antibacterian,
folosirea medicamentelor. Unele sunt produse bazat pe substante chimice, numit prontosil
u~or, ~i sunt ieftine, altele Insa: sunt foarte ro~u. Cercet;lrile au dus la descoperirea unei
scumpe, ceea ce poate Impiedica: serios intregi familii de anti-germeni: sulfamidele..
folosirea acestora. intre timp, microbiologul Alexander
Fleming a studiat bacteriile in laboratorul s;lu
Denumiri de medicamente din Londra. intre anii 1928-29,acestaa obser-
Aproape fiecare medicament are mai multe vat c;l p;ltrunderea unui anumit tip de muce-
denumiri. Un exemplu este substanta,cunos- gai in randul bacteriilor impiedica dezvoltarea
cuta de foarte mult timp, extrasa din salcie ~i acestora. Mucegaiul (de tipul celui care se
alte plante. A fost conceput:JIn laborator ~i a produce in painea st;ltut;l) era Penicillium
devenit foarte rnspandita:Incepand din 1899. notatum. Un alt cercet;ltor, Howard Forey,' a
.Una dintre denumirile sale este cea creat un medicament pe baz;l de muceg4i,
chimica: acid acetilsalicilic. care a fost denumit penicilin;l. I
.Urmatoarea este cea uzuala: sau gene- Penicilina a fost primul antibiotic. A salvat
rica: aspirina:,In cazul de fat:l. probabil mii de vieti in timpul celui de-al doilea
.A treia este denumirea comerciala:,data: rnzboi mondial, impiedicind infectarearnnilor
de numele fabricantului. Multe din comple- soldatilor. Alte antibiotice s-au obtinut din mu-
O Cea mai
mare parte a
medicamentelor
din zilele noastre
sunt fabricate
din substan1e
sintetice, create in
laboratoare cu
destina1ie foarte
precisa. Acestea pot
fi periculoase, iar
oamenii care
lucreaza in aceste
laboratoare trebuie
sa se asigure ca
recipientele sunt
bine inchise, neexis-
tand posibilitatea
unor eventuale
scurgeri. in acest
scop, companiile
farmaceutice
folosesc uneori vase ~
speciale, ce pot fi e
izolate prin inchi- ~
derea capacului -5
$
etan~. "'
, cegai ~i ferigi, ca de t:!~emfj}u;~loramfenicolul~i
Aspirina ~i alte medicamente asemanatoare actiuni nedorite, numite efecte secundare.Ele
streptomicina. Tetraci'C1itlele ~i cefalosporinele intra i:n categoria analgezicelor cu actiune pe- pot interveni daca dozarea este gre~ita sau
sunt alte grupuri de ahtibidtice modeme. riferica. Acesteapatrund In sange ~i actioneaza daca bolnavul este sensibil sau alergic la un
asupra senzorilor durerii ~i a nervilor din medicament. Medicul poate schimba In acest
A O gama larga de indica1ii mu~chi, oase ~i din alte parti ale corpului. caz doza medicamentului sau sa prescrie unul
~ In zilele noastre exist:I zeci de tipuri de antibi- asemanator care sa nu produca efecte ne-
, otice. Unele sunt de larga folosinta, atacand Efecte secundare dorite. Trebuie pastrat un anumit echilibru
multe feluri de bacterii. Altele au indica1;ii stric- Un alt grup, cel al analgezicelor cu actiune care sa permita medicamentelor Impiedicarea
te, ca de exemplu penicilina, folosit:I impotriva centrala, afecteaza creieru1. Acestea altereaza aparitiei posibilelor efecte secundare.
unuia sau a doua tipuri de bacterii. Asemenea capacitatea creierului de a percepe durerea. De exemplu, aspirina poate cauza iritari ~i
altor categorii de medicamente, antibioticele Au fost obtinute pentru prima data din opiu- sangerari ale stomacului. Pentru a Impiedica
sunt fabricate intr-un mod mai pur ~i mai ieftin mul ce se af1aIn seva macului. acest lucru, doza prescrisa nu trebuie nicio-
prin folosirea unor procese modeme de bio- Printre medicamentele de acest gen se data depa~ita. Pericolul iritarii stomacului
numara morfina, metadonul ~i diamorfina - poate fi deosebit de grav daca perso~na In
tehnologie ~i inginerie genetica.
Analgezicele calmeaza durerea. Spre deose- cunoscuta ~i sub numele de heroina. De~i a cauza sufera de ulcer, sangerarile stomacului
bire de antibiotice, acestea nu vindeca propriu- fost candva un medicament eficient, heroina putand provoca chiar moartea.
zis boala, ci ac1;ioneaza doar asupra efectelor poate fi folosita In mod abuziv, cauzand dis- Unii sunt alergici la penicilina, care le poate
acesteia, alinand suferinta. Acest procedeu trugerea multor vieti omene~ti. cauza eruptii cutanate, febra ~i probleme
poart:I denumirea de tratament simptomatic. Aproape toate medicamentele pot avea digestive. Analgezicele putemice pot provoca
gre\Uri ~i varsaturi, pe langa binecunoscutalor
00 Un singur dependent:l, din care cauza trebuie adminis-
medicament poate trate doar sub supravegherestricta.
lua diferite forme:
pilule, creme ~i Preparatele impotriva tusei
unguente, capsule,
Unele dintre cele mai cunoscute medica-
mente sunt destinate tusei ~i racelii. Exista
dropsuri ~i sprayuri
cu aerosol. Acestea doua tipuri de amestecuri Impotriva tusei.
din urma sunt Supresorii codeina ~i falcodeina actioneaza
folosite de obicei de asupra centrului de control al creierului
catre bolnavii de Inabu~ind actiunile tusei. Expectorantele flu-
astm. Deoarece idifica mucusul (flegma) din plamani ~i din
aceste sprayuri sunt caile respiratorii, u~urand expectoratia.
atat de u~or de Multi doctori recomanda azi unei persoane
folosit ~i de purtat, In general sanatoase,dar care tu~e~te,sa nu
se fac cercetari pen- intervina. Doar daca simptomele persista, se
tru eliminarea efec- Inrautatesc,sau apar complicatii este recoman-
~ tului negativ asupra data folosirea medicamentelor.in unele ~azuri,
mediului. Oamenii medicamentele pot vindeca aparent tusea,
de ~tiin~a spera sa lntarziind Insa Insanato~ireapropriu-zisa.
gaseasca in curand Tranchilizantele calmeaza emotiile per-
un propenal mai soanelor foarte Ingrijorate ~i nelini~tite.
ieftin ~i nedaunator
care sa inlocuiasca
CFC-ul. Acest tip de
inhalator previne ~i
opre~te cele mai
grave atacuri de
astm.

O Farmacistul
prepara ~i distribuie
medicamente dupa
o re1eta scrisa de
medicul pacientului.
Cand se cer
medicamente la
indemana tuturor
(care nu necesita
prescrip1ie me-
dicala), farmacistul
poate oferi sfaturi
in ceea ce prive~te
modul de folosire ~i
eventual se asigura
ca acesta este
recomandabil in
cazul respectiv. c
0
9
"'
..
8
z

223
 MEDICAMENTELE

Medicamentele denumite antidepresive actio-

neaza 1mpotriva bolilor depresive. Acestea
pot interveni atunci cand anxietatea sau
depresiapacientului sunt atat de intense lncai "'rc
acesta nu mai poate duce o via~ normala.
in 1950, 1n laboratoarele din Franta a fost
creata clorpromazina, care a devenit cel mai
des folosit tranchilizant. Pe langa efectul anti-
anxios pe care 11 poseda, acesta este $i un
sedativ,. provocand persoanei care 11folose$te 1 Sistemul nervos: analgezicele alina du-
u$urare, relaxare $i chiar stari somnolente. rerea, actionand fie asupra sursei care a
Grupul tranchilizantelor minore are efecte provocat-o (ex. aspirinah fie asupra creieru-
similare, lnsa mai putin puternice. Acestea lui (ex. morfina). Tranchilizantele alunga
cuprind benzodiazepinele, printre care valiu- nelini$tea. Barbituricele provoaca somn.
mul $i libriumul.
2 Sistemul cardiovascular: glicozidele (ex.
Un alt antidepresiv mai vechi a fost imipra-
digitalina) tonifica inima slabita provocand
mina, urmata apoi de amitriptilina, nortrip-
contractia mu$chiului cardiac. Antihiper-
tilina $i protriptilina cunoscute ca antidepre-
tensivele mic$oreaza presiunea sangelui.
sive triciclice. Acestea actioneaza asupra
Anticoagulantii previn formarea de cheaguri
creierului "ridicand moralul".
de sange prin limitarea depozitarii de fibrina.

Antihistaminele 3 Sistemul respirator: expectorantele (ex.

Pe pia~ exi~~ multe feluri de antihistaminice. iodatul de potasiu) elimina flegma pentru a
Acestea ataCa o substanta chimica naturala a u$ura tusea. Supresoarele reduc tusea.
organismului denumita histamina, implicata Bronhodilatatoarele faciliteaza circulatia
1n reactii alergice, mancarimi, umflaturi $i aerului in tratamentul impotriva astmului.
eruptii. Primul antihistaminic eficient a fost
4 Sistemul digestiv: antiacizii neutrali-
mepiramina maleata. in prezent, antihista-
zeaza secretiile ce provoaca ulcerul.
minicele se pot folosi In combaterea varsatu-
Antiemeticele previn starile de greata din
lui de vant, astmului $i reactiilor alergice sau
timpul calatoriilor. Caolinul trateaza diareea
hipersensibilitatii la alte medicamente,
prin absorbtia apei.
1ntepaturi ale insectelor $i la vaccinuri.
5 Sistemul endocrin: deficienta hormo-
Medicamente contra bolilor nala este tratata prin inlocuirea hormonului
Exista multe alte tipuri de medicamente. Imu- lipsa. Suprafunctionarea unei glande este
nosupresoarele slabesc sistemul imunitar, tratata prin inhibitia producerii de hormoni.
1mpiedicind organismul sa lupte 1mpotriva bac-
teriilor sau a altor intfU$i. Aceste medicamente 6 Sistemul excretor: diureticele ajuta pro-
ducerea unei cantitati normale de urina,
pot preveni respingerea de catre organism a
furnizeaza sodiu $i ajuta la eliminarea apei
unui organ transplantat de la o alta persoana. 7
din organism. ~
Antiviralele actioneaza 1mpotriva viru$ilor.
dn general, antibioticele distrug sau dezac- 7 Sistemul osos: guta, cauzata de
tiveaza bacteriiie 1nsa nu viru$ii.) Bubele cau-
zate de virusul Herpes pot fi tratate cu ajutorul
depunerea acidului uric in articulatii, este v
tratata cu probenecid, care ajuta la elimi-
unui medicament antiviral. Se cauta 1nca medi- narea acidului uric din rinichi. ~
..,;
camentul care sa neutralizeze virusul HIV. ~~

Antimicoticele trateaza infectiile provoc~te O Plantele au fast a Cand medica-

de ciuperci, cum ar fi "viermele inelat" ~i intotdeauna folosite mentele patrund in
"talpa atletului." Anticoagulantele previn sau in combaterea boli- sange ( 1) moleculele
impra~tie cheagurile de sange. Antiacizii con- lor. Chiar ~i astazi. in de medicament (2)
tracareaza excesul de suc gastric ce poate timp ce multe medi- se raspandesc in
provoca dureri sau chiar ulcer. Antiemeticele camente sunt fabri- lichidul extracelular .
actioneaza impotriva greturilor ~i varsaturilor, cate prin procedee Unele medicamente
iar antidiareicele combat diareea. sintetice, unele sunt ac~ioneaza patrun-
extrase din plante. zand in celule (3) ~i
Alte medicamente Din radacinile bran- afectandu-Ie meca-
Anticonvulsivele actioneaza Impotriva epilep- du~ei de toamna se nismul biochimic.
siei. Antihipertensivele, inclusiv grupul beta, extrage colchicina. cu Altele func~ioneaza
reduc presiunea ridicat:la sangelui. Bronhodi- efecte impotriva gu- prin completarea
latatoarele u~ureazadificult:ltile respiratorii In tei ~i reumatismului. deficien~elor chimice.
unele afectiuni cum ar fi astmul.
Diureticele maresc cantitateade urina pro-
dusa de organism pentru a combate retentja
de apa. Steroizii sunt un grup dechimicalecu
variate 1ntrebuintari medicinale, In special dis-
paritia umflaturilor, bubelor ~i inflamatiilor .
Citostaticele distrug celulere care se Inmul-
tesc, In special cele care provoaca cancerul.
Lista este runga. Testarea, produce,rea ~i
prescrierea medicamentelor este o afacere in-
O Cu toate ca multe medicamente se tematiohala comple~a, de mi1ioane de dorari. ~
creeaza in laboratoare, doar o mica parte din- Omenirea a parcurs Q ca)e lunga de la ierbu- ~
tre acestea sunt folosite, fie prin intermediul rile t:lmaduitoare diri tJ:ecut,lar noire tehno- ~
re,etelor medicale, fie direct prin farmacii. rogii vor duce la rezurtiiie uimitoare In viitor. ~

224 Corpul omenesc 71 -MEDICAMENTELE IN SOCIETAn