TUBURARILE DISOCIATIVE SI SOMATOFORME

1. Disocierea
Cand se confrunta cu situatii sau emotii extreme de dureroase, oamenii isi doresc
deseori doar sa scae, sa e!ade"e# $ot ae%a %a a%coo% sau a%te dro&uri, sau ot infu%eca
mancare entru a e!ita distresu%# Une%e ersoane care se confrunta cu exeriente
traumati"ante sau distre" into%era'i% recur& %a un mecanism de e!itare extrem cunoscut su'
nume%e de disociere# Disocierea este un roces in care diferite%e fatete a%e identitatii unui
indi!id, memoriei sau constiintei, se imart in mai mu%te arti#
Tulburari disociative
a) Tulburarea de identitate disociativa/ personalitate multipla
( tu%'urarea de identitate disociati!a se refera in secia% %a tu%'urarea de ersona%itate
mu%ti%a, fiind una dintre ce%e mai contro!ersate si fascinante tu%'urari recunoscute
in si)o%o&ia c%inica si in si)iatrie
( ersoane%e care sufera de aceasta tu%'urare au mai mu%te identitati sau ersona%itati
mu%ti%e
( fiecare ersona%itate are un mod diferit de a ercee si de a interactiona cu %umea, si
fiecare ersona%itate ia contro%u% asura comortamentu%ui indi!idu%ui dua un set
de re&u%i
( ersona%itatea mu%ti%a sau modificata oate fi extrem de diferita de indi!id in sine,
cu exresii facia%e diferite, !or'ire diferita, rasunsuri si)o%o&ice, &esturi, sti%
interersona% si atitudini# De o'icei au !arste diferite si &en diferit si functiona%itati
secifice
Tipuri de modificari
( cea mai comuna modificare este aceea a coi%ariei intrucat trauma in coi%arie este
frec!ent asociata cu de"!o%tarea tu%'urarii de identitate disociati!a# O modificare(
coi% oate fi creata in timu% unei exeriente traumati"ante entru a de!eni !ictima
traumei, in tim ce ersona%itatea *&a"da+ se rote,ea"a rin uitarea si)o%o&ica#
A%teori, o modificare oate fi creata ca fiind frate%e sau sora mai mare, entru a
rote,a ersona%itatea &a"da de e!entua%a trauma# Cand modificarea este in
contro%u% comortamentu%ui indi!idu%ui, adu%tu% !or'este si actionea"a intr(un mod
ueri%#
( A% doi%ea ti de ersona%itate care aare frec!ent este ersona%itatea de persecutie(
aceste ersona%itati recur& %a durere sau edeasa asura a%tor ersona%itati rin
actiuni de auto(muti%are, cum este roria taiere sau tentati!e de suicid# O
ersona%itate de ersecutie oate sa se an&a,e"e in comortamente ericu%oase, cum
ar fi %uarea unei surado"e, sau a sari in fata unui camion, iar aoi re!ine
*inauntru+, %asand ersona%itatea &a"da sa exerimente"e durerea# $ersecutorii ot
a!ea i%u"ia cum ca ei ot face rau a%tor ersona%itati fara a(si face rau %or# Aceste
ersona%itati sunt uneori ado%escenti, dar ot sustine uneori ca sunt demoni sau rude
decedate#
( A% trei%ea ti de ersona%itate este modificarea rotectoare sau sa%!atoare#
Functionarea acestui ti de ersona%itate se rea%i"ea"a rin oferirea de sfaturi a%tor
ersona%itati, sau rin inde%inirea sarcini%or ersona%itatii &a"da e care aceasta nu
-
reuseste sa %e inde%ineasca, cum ar fi an&a,area in re%atii sexua%e sau ascunderea de
arintii a'u"i!i# $rotectorii uneori contro%oa"a sc)im'area unei ersona%itati cu a%te
sau ot fi sim%i o'ser!atori asi!i ce ot raorta cu ri!ire %a &anduri%e si intentii%e
a%tor ersona%itati#
$ersoane%e cu tu%'urare de identitate disociati!a au, in &enera%, erioade
semnificati!e de amne"ie sau de *satii &oa%e+# Une%e ersona%itati ot fi com%et
amne"ice in erioada in car eo a%ta ersona%itate este in contro%# Exista si situatii in
care !or'im doar de amne"ie unidirectionata intre anumite tiuri de ersona%itate. una
dintre ersona%itati este constienta de ceea ce face cea%a%ta ersona%itate, dar cea de(a
doua ersona%itate este com%et amne"ica atunci cand cea dintai este in contro%#
Indi!i"ii cu aceasta tu%'urare ot descoeri o'iecte necunoscute in case%e %or sau
ot ierde o'iecte# De asemenea, oameni e care nu ii cunosc ii ot a'orda e strada si
ot retinde ca se cunosc# $ot rimi si mai%uri sau te%efoane adresate cui!a cu un nume
sau renume diferit#
Ca si adu%tii, coiii care sufera de tu%'urar ede identitate disociati!a au o
tendinta sr ecomortamente anti(socia%e cum este furatu%, unerea de focuri sau
a&resi!itatea# $ot sa se an&a,e"e in re%atii sexua%e, consumu% de a%coo% si de dro&uri %a
o !arsta fra&eda# Tind sa exuna mu%te simtome de tu%'urare de stres ost(traumatic,
inc%usi! )ier!i&i%enta, f%as)'ac/(uri referitoar e%a trauma e care au exerimentat(o,
cosmaruri si o reactie d erasuns exa&erata# Emotii%e %or sunt insta'i%e, a%ternea"a intre
eisoade e%o"i!e de furie, deresie rofunda si anxietate se!era# Mu%ti coii, dar si
adu%ti cu tu%'urare de identitate disociati!a, sustin ca aud une%e !oci in interioru%
cau%ui# In une%e situatii aare constiinta fatu%ui ca actiuni%e si cu!inte%e %or sunt
contro%ate de a%te ersona%itati#
Ma,oritatea ersoane%or dia&nosticate cu tu%'urare de identitate disociati!a au
fost de,a dia&nosticata cu ce% utin a%te trei tu%'urari, une%e dintre ce%e%a%te tu%'urari
sunt secundare sau c)iar re"u%tatu% tu%'urarii de identitate disociati!a# De exem%u, mai
mu%t de 012 dintre ersoane%e cu acest dia&nostic au a!ut ro'%eme recurente cu
deresia sau anxietatea, de asemenea au fost dia&nosticati si cu un a%t ti de tu%'urare
de ersona%itate#
Ma,oritatea ersoane%or dia&nosticate cu aceasta tu%'urare sunt femei# Un moti!
ar fi fatu% ca ma,oritatea conditii%or care duc sre tu%'urarea de identitate disociati!a
sunt exerimentate mai mu%t de femei decat de 'ar'ati# Totusi, in ca"u% coii%or
dia&nosticati cu aceasta ro'%ema, se are ca exista o e&a%itate intre numaru% de fete si
ce% de 'aieti dia&nosticati# Se oate ca numaru% 'aieti%or dusi %a tratament sa fie mai
mare decat ce% a% fete%or, iar %a ni!e% de adu%ti 'ar'atii 'ar'atii nu mai au tendinta sa
recada, astfe% ca numaru% femei%or cu aceasta tu%'urare este mai ridicat# Se oate ca
fete%e sa fie mai exuse decat 'aietii %a exeriente traumati"ante in erioada coi%ariei
si ado%escentei care ot duce %a o de"!o%tare a tu%'urarii ce oate continua si in erioada
adu%ta# Exista o serie de diferente in ceea ce ri!este trasaturi%e de ersona%itate a%e
'ar'ati%or si femei%or suferin"i de o tu%'urare de identitate disociati!a# Bar'atii cu
aceasta tu%'urare tind sa fie mu%t mai a&resi!i in comaratie cu femei%e# Intr(un studiu
342 dintre 'ar'atii cu tu%'urare de identitate disociati!a au fost condamnati entru
crima comarati! cu -12 dintre femei%e dia&nosticate cu aceasta tu%'urare#
Teoreticienii care considera ca tu%'urarea de identitate disociati!a este un
dia&nostic !a%id tind sa afirme ca aceasta tu%'urare este un mecanism de aarare fo%osit
3
de ersoane%e car se confrunta cu traume into%era'i%e# Studii%e recente conc)id ca
ma,oritatea ersoane%or dia&nosticate cu o tu%'urare de identitate disociati!a au
raortat ca au fost !ictime a%e a'u"u%ui sexua% sau a'u"u%ui fi"ic# A%te tiuri de traume
care au fost asociate cu de"!o%tarea tu%'urarii de identtate disociati!a inc%ud. rairi%e,
de"astre%e natura%e, ra"'oaie%e, foamete si ersecutii%e re%i&ioase#
$ersoane%e care de"!o%ta aceasta tu%'urare tind sa fie foarte su&esti'i%e si usor de
)inot"at si ot uti%i"a auto)ino"a entru a disocia si entru a scaa de trauma
rorie# Ei isi creea"a ersona%itati a%ternati!e entru a(i a,uta sa faca fata traumei, iar
ca si coii ot sa(si ima&ine"e ca au un rieten ima&inar entru a usura c)inu%
sin&uratatii# Indi!i"ii cu aceasta tu%'urare a,un& sa fie rinsi in cacana roriu%ui
mecanism de coin&# Retra&erea in ersona%itatea a%ternati!a sau fo%osirea acesteia
entru a efectua functionarea de!ine un mod cronic de a faca fata !ietii#
Tratamentu% ri!ind tu%'urarea de identitate disociati!a oate fi extrem d e&reu#
Scou% rincia% a% tratamentu%ui este ace%a de a rea%i"a o inte&rare a tuturor
ersona%itati%or intr(o sin&ura ersona%itate coerenta# Acest %ucru se re%i"ea"a rin
identificarea ro%u%ui fiecarei ersona%itati, rin a,utoru% oferit fiecarei ersona%itati in a
se confrunta si a re"o%!a trauma care a dus %a de"!o%tarea tu%'urarii si a &ri,i%or e care
fiecare %e are sau e care e rere"inta, rin ne&ocierea cu fiecare ersona%itate in arte
entru a rea%i"a fu"iunea cu o sin&ura ersona%itate care a in!atat sti%uti de coin&
adatati!e %a stres# 5ino"a este fo%osita ce% mai adesea entru a contacta ce%e%e%a%te
ersona%itati#
In ceea ce ri!este tratarea coii%or dia&nosticati cu aceasta tu%'urare este adesea
necesar sa se %ucre"e cu arintii entru a im'unatatii !iata fami%ia%a a coi%u%ui si,
uneori, este ne!oie sa fie scos coi%u% din cadru% fami%ii%or a'u"i!e# Uneori se fo%osesc
si antideresi!e si anxio%itice entru com%etarea si)oteraiei suorti!e#
b) Fuga disociativa
O ersoana af%ata in mi,%ocu% fu&ii disociati!e !a %eca 'rusc intr(un a%t %oc# Isi
!a asuma o cu totu% a%ta identitate si !a a!ea o amne"ie com%eta ri!ind !iata
anterioara# Se !a comorta cat de norma% osi'i% in nou% sau mediu, si nu i se !a area
ciudat fatu% ca nu reuseste sa(si amintasca nimic desre trrecutu% sau# La fe% de 'rusc
oate sa se intoarca %a !ec)ea %ui !iata ca si cum nimic nu s(ar fi intam%at, a!and
amne"ie cu ri!ire %a erioada fu&ii# Fu&a oate dura "i%e sau ani, si o ersoana oate
exerimenta stari de fu&a reetate sau un sin&ur eisod#
Une%e, dar nu toate ersoane%e care exerimentea"a eisoade de fu&a disociati!a,
au un e!eniment enterior acestor eisoade care este traumati"ant# Mu%ti acienti ar sa
scae cu a,utoru% fu&ii dintr(un stres cronic care aare in !ata tuturor oameni%or, iar
a%tii au simtome deresi!e car esunt recedente fu&ii disociati!e# La fe% ca si in ca"u%
tu%'urarii de identitate disociati!a, fu&a disociati!a este mai comuna ersoane%or
caa'i%e sa fie )inoti"ate# Sre deose'ire insa de ersoane%e cu tu%'urare de identitate
disociati!a, esoane%e care sufera de un eisod de fu&a disociati!a isi araseste efecti!
%ocu% traumei sau a% stresu%ui si isi %asa in sate ade!arata identitate#
Fu&a aare mai des in ca"u% ersoane%or care au in istoria %or anumite tiuri de
amne"ie, inc%usi! amne"ia datorata raniri%or %a ca# 6u exista o rata estimati!a recisa
a re!a%entei starii de fu&a disociati!a, desi aare destu% de rar, si nu se stie mare %ucru
desre macanisme%e etio%o&ice din cau"a raritatii sa%e# C%inicienii care tratea"a indi!i"ii
7
dia&nosticati cu aceasta tu%'urare urmea"a mode%u% de tratament exus %a tu%'urarea de
identitate disociati!a dar, din nou, din cau"a raritatii ca"uri%or, se stie foarte utin
desre re"u%tate%e tratamentu%ui#
c) Amnezia disociativa
Exista ersoane care fara a suferi de tu%'urare de identitate disociati!a sau un
eisod de fu&a disociati!a au erioade semnificati!e de amne"ie fara a(si asuma a%te
ersona%itati sau identitati# Aceste ersoane care au doar amne"ie sim%a nu reusesc sa
isi aminteasca asecte imortante a%e !iatii %or si a identitatii rorii si cum constienti
de fatu% ca au %acune mari in amintiri# In acest ca" dia&nosticu% este de amne"ie
disociati!a#
Amne"ia oate fi considerata fie or&anica fie si)o&ena# Amnezia organica este
cau"ata de rani %a ni!e%u% creieru%ui, re"u%tate din 'o%i, dro&uri, accidente8recum !ase
de san&e sarte %a ni!e%u% creieru%ui9 sau oeratii# Acest ti de amne"ie se
caracteri"ea"a rin ina'i%itatea de a(si aminti informatii noi, cunoscuta ca si amnezie
anterograda. Amnezia psihogena aare in a'senta oricarei rani %a ni!e%u% creieru%ui si
se considera ca are cau"e si)o%o&ice# Amne"ia si)o&ena im%ica rar amne"ia
antero&rada#
Incaacitatea de a(si aminti informatii din treecut, cunoscuta su' denumirea de
amne"ie retrograda oate a!e atat cau"a or&anice cat si cau"e si)o&ene# De exem%u
ersoane%e care au suferit un accident d masina ot s aai'a amne"ie retro&radar!ind
ace%e cate!a minute dinainte de accident# Amne"ia retro&rada oate fi ro!ocata de
rani %a ca re"u%tate in urma accidentu%ui# Sau oate fi o uitare moti!ata a
e!enimentu%ui care a dus %a roducerea accidentu%ui#
Se oate intam%a ca amne"ia retro&rada sa aara si e erioade mai %un&i# Cand
asemenea amne"ii sunt ro!ocate or&anic, ersoane%e uita aroae tot ce tine de
trecutu% %or inc%usi! informatii ersona%e, cum ar fi %ocu% unde au trait sau ceea ce au
stiut, recum si informatii &enera%e, cum ar f cine ete resedinte%e tarii si e!enimente
istorce imortante# In &enera% reusesc sa(si aminteasca desre identitatea %or ersona%a
astfe% ca, desii u isi amintesc de coiii %or, isi amintesc roriu% nume# Cand amne"ia
retro&rada are cau"e si)o%o&ice, indi!i"ii ierd informatii%e ersona%e dar raman
informatii%e &enera%e# De exem%u o ersoana in !arsta de 7: de ani care sufera de
amne"ie retro&rada cau"ata si)o&en u este caa'i%a sa(si aminteasca unde a fost
crescuta, cu cine s(a casatorit sau fatu% ca are coii insa isi !a aminti deta%ii ri!ind
ra"'oiu% din ;o%f din -44-#
$ierderea memoriei datorata intoxicatiei cu a%coo% este comuna, dar, de o'icei,
ersoana uita ace%e e!enimente care s(au intam%at in timu% erioadei in care a fost
intoxicata# A%coo%ismu% se!er oate de"!o%ta o amne"ie retro&rada &%o'a%a, cunoscuta
ca si Sindromu% <orsa/off, in care nu reusesc sa isi aminteasca informatii &enera%e sau
ersona%e referitoar e%a u%timii ani sau "eci de ani#
Amne"ia si)o&ena oate fi re"u%tatu% disocierii, ca si aarare imotri!a amintiri%or
sau streori%or into%era'i%i# Ce% mai adesea aar in urma e!enimente%or traumati"ante, de
&enu% a'u"u%ui sexua% sau a ra"'oaie%or# A%ternati!, amne"ia ri!ind e!enimente
secifice oate aarea deoarece indi!idu% se af%a intr(o stare emotiona%a extrema in
timu% e!enimentu%ui, fat ce duce %a imosi'iitatea de a re&asi informatii%e mai tar"iu#
O a treia ex%icatie ri!ind amne"ia unor e!enimente secifice este ca informatia
=
desre e!eniment a fost stocata in timu% e!enimentu%ui, dar este asociata cu un ni!e%
ridicat de excitare emotiona%a ne&ati!a, dureroasa, iar dua aceasta ersoane%e e!ita
emotia, astfe% ca nu ma iau acces %a informatia referitoare %a e!eniment# Amne"ia
ri!ind e!enimente secifice care im%ica traume este foarte comuna dar amne"ia
retro&rada &%o'aa aare extrem de rar#
O com%icatie care aare in dia&nosticarea amne"iei este %e&ata de amne"ia fa%sa
de care se fo%osesc crimina%ii t a scaa de edeasa, ar&umentand ca nu ot sa isi
aminteasca daca au ucis sa nu e cine!a# Ade!arate amne"ii ot aarea in %e&atura cu
momentu% comiterii crimei# Mu%te crime sunt comise de ersoane cae se af%a su'
inf%uenta a%coo%u%ui sau a a%tor dro&uri, iar acestea ot duce %a *ene de curent+ care
aar datorita intoxicatiei# La fe%, ersoane%e care se ranesc in tim ce comit crima( de
exem%u , cad in tim ce incearca sa scae de %a %ocu% crimei( ot sa sufere de amne"ie
ri!ind comiterea crimei# Amne"ia si)o&ena oate aarea in ca"u% comiterii unei
crime fata de care crimina%u% a%e sentimente uternice de !ino!atie si teama# De
exem%u, un 'ar'at care si(a 'atut sotia ana %a moarte oate sa se simta atat de
!ino!at incat sa isi ro!oace inconstient amne"ie ri!ind 'ataia#
Amne"ia este ce% mai des inta%nita in randu% ca"uri%or de omucidere, in ,ur de 3:(=:2
dintre cei arestati entru omucidere sustin ca au amne"ie cu ri!ire %a crima# In
ma,oritatea acestor ca"uri !ictima este cunostinta aroiata a crimina%u%ui, actu% are
sa fie neremeditat iar crimina%ii sunt intr(o stare de excitatie emotiona%a extrema in
timu% comiterii actu%ui#
6u exista un secret anume in diferentierea unei amne"ii ade!arate sau a uneia
fa%se# Amne"ii%e cau"ate de rani %a ni!e%u% cau%ui ot fi detectate cu a,utoru%
tomo&rafiei comuteri"ate 8CT9 sau a%te examinari a%e creieru%u# Unii c%inicieni
considera ca ar tre'ui uti%i"ata )ino"a entru a reusi sa(i faca e indi!i"i sa(si
aminteasca momentu% crimei, daca se resuune ca amne"ia are cau"e si)o%o&ice#
Totusi, a!and in !edere fatu% ca se considera ca rin intermediu% su&estiei din timu%
)ino"ei se ot *crea+ amintiri mu%te, mu%ti nu tin cont de a!anta,e%e )ino"ei# Astfe%,
ca si conc%u"ie, in ce%e mai mu%te ca"uri este imosi'i% sa determini daca este sau nu
!or'a de amne"ie ade!arata#
d) Tulburarea de depersonalizare
U%tima tu%'urare disociati!a este tu'urarea de deersona%i"are# Indi!i"ii cu
aceasta tu%'urare au eisoade frec!ente in care se simt detasati de roriu% cor sau minte, ca
si cum ar fi rorii %or o'ser!atori# Exeriente%e de deersona%i"are snt comune, in mod
articu%ar atunci cand indi!i"ii sunt ri!ati de somn sau se af%a in situatii extrem de stresante
sau so%icitante, sau se af%a su' inf%uenta dro&uri%or# Se une dia&nosticu% de tu%'urar de
deersona%i"are in momentu% in care eisoade%e de deersona%i"ar esunt atat de frec!ente
incat interferea"a cu a'i%itatea indi!idu%ui de a functiona# Se cunosc foarte utine informatii
desre. ca"uri%e raortate, cine este ce% mai redisus sau re!a%enta 'o%ii#
:
2. Tulburarile somatoforme
( tu%'urari%e somatoforme sunt un &ru de tu%'urari in cadru% carora indi!i"ii
exerimentea"a simtome fi"ice semnificati!e, entru care nu exista aarent nici o
cau"a or&anica, care sunt de o'icei inconstiente cu mecanisme%e si)o%o&ice si in
care exista un moti! uternic sa se ia in considerare asectu% si)o%o&ic, cau"a
si)o%o&ica>
( ersoane%e cu tu%'urari somatoforme nu isi roduc si nu isi contro%ea"a constient
simtome%e# In sc)im', ei c)iar exerimentea"a simtome%e, si aceste simtome
trec doar cand factorii si)o%o&ici care duc %a aceste simtome sunt re"o%!ati>
( una dintre dificu%tati%e mari intaminate in dia&nosticarea ersoane%or cu tu%'urari
somatoforme im%ica existenta une 'o%i careia nu i se oate af%a cau"a or&anica#
( Dia&nosticu% de tu%'urare somatoforma este us raid daca factorii si)o%o&ici care
au dus %a de"!o%tarea simtome%or ot fi identificati raid, cand caracteristici%e
simtome%or sfidea"a ceea ce se stie desre fi"io%o&ia coru%u sau cand examinarea
fi"ica oate do!edi ca simtome%e nu ot fi ex%icate din unct de !edere fi"io%o&ic#
De exem%u in ca"u% unui coi% care este erfect sanatos e erioada ?ee/end(
uri%or dar are dureri &roa"nice de stomac in timu% satamanii cand tre'uie sa
mear&a %a scoa%a, este osi'i% ca durerea de stomac sa fie ro!ocata de distresu%
cau"at de mersu% %a scoa%a#
( Tu%'urari%e somatoforme tre'uie diferentiate de tu%'urari%e si)osomatice# Astfe%, o
ersoana dia&nosticata cu tu%'urare somatoforma nu are nici o 'oa%a or&anica sau
!re(o ro'%ema fi"ica care sa oata fi do!edita cu a,utoru% teste%or#
( Tu%'urari%e somatoforme sunt de asemenea diferite de simu%area 'o%ii# In ca"u%
tu%'urarii somatoforme indi!idu% are toare simtome%e unei 'o%i fi"ice doar ca nu
exista o cau"a or&anica care s a%e oata ex%ica#
( In fina% tu%'urari%e somatoforme sunt diferite de o tu%'urare artificia%a, rin
intermediu% careia ersoana simu%ea"a o anumita 'oa%a in mod de%i'erat entru a
rimi atentie din artea medici%or#
( Exista = tiuri de tu%'urari somatoforme. tu%'urarea de con!ersie, tu%'urarea de
somati"are si tu%'urarea a%&ica, )iocondria si tu%'urarea dismorfica corora%a#
Toate aceste tu%'urari, cu excetia tu%'urarii disorfice corora%e, sunt caracteri"ate
de exerimentarea unuia sau mai mu%tor simtome fi"ice#
TULU!A!"A D" #$%&"!'("
Ce% mai dramatic ti de tu%'urare somatoforma este tu%'urarea de con!ersie#
$ersoane%e cu aceasta tu%'urare isi ierd functionarea unor arti a%e coru%ui# Ce%e
mai frec!ente simtome con!ersi!e sunt ara%i"ii%e, or'irea, mutismu%, ierderea
au"u%ui, ierderea se!era a caacitatii de coordonare si aneste"ia unui mem'ru#
Tu%'urarea de con!ersie im%ica, de o'icei, un simtom secific, cum ar fi or'irea
sau ara%i"ia, dar o ersoana oate a!ea eisoade con!ersi!e reetate, fiind
im%icate arti diferit ea%e coru%ui#
De o'icei simtomu% aare dua un distres si)o%o&ic extrem si aare intr(un
mod 'rusc# O trasatura comuna si fascinanta a tu%'urarii de con!ersie este *%a 'e%%e
@
indifference+( indiferenta frumoasa( indi!i"ii ot fi com%et %isiti de &ri,i %e&at de
fatu% ca exerimentea"a ierderea functiona%itatii intr(o anumita arte a coru%ui#
Inainte se facea referire %a tu%'urarea de con!ersie ca fiind isteria con!ersi!a,
dua cu!antu% &recesc *)Asteria+# In urma cu seco%e medicii considerau ca doar
femei%e ot de"!o%ta simtome con!ersi!e si ca aceste simtome aareau cand
dorinta entru satisfactia sexua%a sau de a a!ea un coi% ete nesatisfacuta,
ro!ocand ratacirea si refu"area roriu%ui uter# Teoria sustinea ca uteru% !a otra!i
mai mu%te arti a%e coru%ui, cum ar fi &atu% sau icioru%, cau"and simtome
asociate, cum ar fi sen"atia de sufocare sau ara%i"ia# Acum stim ca tu%'urarea de
con!ersie nu are nici o %e&atura cu ratacirea uteru%ui si ca, desi este mai comuna in
randu% femei%or, 'ar'atii ot %a fe% de mu%t sa de"!o%te aceste simtome#
Teoreticienii si)ana%isti timurii au fost fascinati de simtome%e con!ersi!e car
ese are ca erau mai comune in Euroa Victoriana decat in Euroa si SUA "i%e%or
noastre# Ei au considerat ca simtome%e con!ersi!e sunt re"u%tatu% transferarii
ener&iei si)ice asociata cu emotii sau amintiri rerimate in simtome fi"ice#
Simtome%e, deseori, sim'o%i"au in&ri,orari%e sau amintiri%e secifice care erau
rerimate#
Unu% dintre ca"uri%e ce%e mai faimoase este ce% a% Annei O#, o tanara !iene"a
care a fost tudiata de catre Bosef Breuer si Si&mund Freud# Sin&ura fiica a unei
fami%ii sanatoase, s(a im'o%na!it in -001 %a !arsta de 3- de ani, in timu% erioadei
in care tata% sau a fost &ra! 'o%na! iar mai aoi a murit# Breuer a tratat(o e Anna
cerandu(i sa !or'easca desre simtome%e sa%e su' )ino"a, si dua -0 %uni area
ca scaase de toate simtome%e# Dua ce Breuer i(a sus Annei ca e% considera ca
starea ei e destu% de 'una si nu mai este ca"u% sa se inta%neasca, mai tar"iu in acea
seara acesta a fost c)emat %a casa Annei unde a &asit(o e aceasta "!arco%indu(se in
at, fiind in mi,%ocu% unei nasteri ima&inare# Anna sustinea ca coi%u% era a %ui
Breuer# Acesta a ca%mat(o e Anna fo%osind )ino"a dar aoi a arasit casa cu o
sudoare rece si nu a mai !a"ut(o niciodata# Anna a fost 'o%na!a iremedia'i% tim de
@ ani, ana %a !arsta de 71 de ani cand si(a re!enit# 6u dadea credit si)oana%i"ei t
!indecarea ei si in anii ce au urmat a a!ut o ersecti!a ne&ati!a cu ri!ire %a
si)ana%i"a#
Simtome%e con!ersi!e au fost aarent comune in timu% ce%ui de(a% doi%ea
ra"'oi mondia%, cand so%datii de!eneau ara%i"ati sau or'i intr(un mod inex%ica'i%
si astfe% nu se mai uteau intoarce e front# Simtome%e %or rau ade!arate si nu
simu%ate# Mu%ti dintre so%dati erau indiferenti fata de ara%i"ia sau or'irea %or
aratand *%a 'e%%e indifference+# Uneori, simtome%e fi"ice e care so%datii %e(au
exerimentat rere"inta trauma rin care au trecut si ot incerca sa o surime# De
exem%u, un so%dat care a in,un&)iat un ci!i% in &at oate de"!o%ta incaacitatea de
a mai !or'i#
Mu%te dintre studii%e recente su&erea"a ca simtome%e con!ersi!e ot fi comune
rintre sura!ietuitorii a'u"uri%or sexua%e# Un studiu de ca" in acest sens este ce% a%
unei femei care a fost !io%ata si mai aoi a de"!o%tat atat tu%'urare de stres ost(
traumatic cat si con!ersie de mutism#
$ersoane%e cu tu%'urare de con!ersie tind sa ai'a rate ridicate de deresie,
anxietate, consum de a%coo% si tu%'urare de ersona%tate antisocia%a# $ot de!eni
deresi!i sau anxiosi datorita traumei sau in&ri,orarii care a dus si %a de"!o%tarea
C
tu%'urarii de con!ersie# Re%atia dintr tu%'urarea de con!ersie si tu%'urarea de
ersona%itate antisocia%a si consumu% de a%coo% oate aarea deoarece e!itarea
emotii%or ne&ati!e duce %a imu%si!itate, comortament antisocia%, %a roria
medicatie cu a%coo% si %a somtome de con!ersie#
Tratamentu% si)ana%itic a% tu%'urarii de con!ersie se axea"a e exrimarea
emotii%or si a amintiri%or dureroase si, aoi, e re%atia dintre acestea si simtome%e
con!ersi!e# $si)ana%istii considera ca !indecarea aare in momentu% in care
acientu% reuseste sa faca %e&atura intre e!eniment si simtome# Tu%'urarea cronica
de con!ersie este mu%t mai &reu de tratat# Cand simtome%e sunt re"ente entru
mai mu%t de o %una, in istoria ersoanei oate sa aara si tu%'urarea de somati"are#
Tratamente%e comortamenta%e au ca sco tratarea anxietatii care a dus %a
de"!o%tarea tu%'urarii# Totusi, ersoane%e dia&nosticate cu tu%'urare de con!ersie
sunt &reu de tratat deoarece e%e nu considera ca este ce!a in nere&u%a cu ei din
unct de !edere si)o%o&ic# Daca au acea *'e%%e indifference+ nu sunt disusi sa
co%a'ore"e cu si)o%o&ii entru a reusi sa trate"e simtome%e fi"ice#

TULU!A!"A D" '$)AT(*A!" '( TULU!A!"A AL+(#A
O ersoana cu tu%'urar ede somati"are ar eun istoric %un& de %amentari cu ri!ire
%a simtome%e, care ii afectea"a mai mu%te arii a%e coru%ui, t care ana%i"e%e
medica%e nu au reusit sa &aseasca o cau"a or&anica# Ce%e mai des %amentari sunt
%e&ate de dureri%e de ca, iet, a'domen si sate# $ersoane%e care se %an& doar de
durere cronica sunt dia&nosticate cu tu%'urare a%&ica#
O ersoana cu tu%'urare de somati"are !a a!ea, e %an&a durerea unor arti a%e
coru%ui, o !arietate de a%te simtome rintre care. a%itatii a%e inimii, &a"e
stomaca%e excesi!e si ro'%eme &ineco%o&ice8 crame menstrua%e9# E!ident este
extrem de imortant ca medicii sa nu considere ca %a 'a"a simtome%or fi"ice stau
ro'%eme%e si)o%o&ice, c)iar daca nu reusesc sa identifice cau"e%e fi"ice#
Dia&nosticu% de tu%'urare de somati"are tre'uie us atunci cand exista un istoric
'o&at de simtome fi"ice carora nu %i s(au &asit cau"e or&anice# Aceste simtome
sunt de ce%e mai mu%te ori exrimate !a&, dramatic si intr(un mod exa&erat, iar
indi!idu% oate insista sa fie suus si a%tor ana%i"e medica%e, in une%e ca"uri c)iar
cer sa fie oerati desi exista do!e"i ca nu este necesara inter!entia c)irur&ica%a#
Tu%'urarea de somati"are si )iocondria sunt aroae simi%are si, intr(ade!ar, ot
fi !ariatii a%e ace%easi tu%'urari# $rincia%a diferenta care aare in DSM(IV intre
ce%e doua este aceea ca, in ca"u% tu%'urarii de somati"are, indi!idu% c)iar simte
durere fi"ica si cauta a,utor entru acea durere, in tim ce in ca"u% )iocondriei
indi!idu% doar este in&ri,orat ca oate a!ea o anumita 'oa%a# Intre tu%'urarea de
somati"are si tu%'urarea de con!ersie exista, de asemenea, simi%aritati astfe% ca se
formea"a un &rad crescut de comor'iditate intre ce%e doua# Uneori, indi!i"ii cu
tu%'urare de somati"are acu"a ierderea functiona%itatii in une%e arti a%e coru%ui,
%a ce% ca in ca"u% tu%'urarii de con!ersie# Dia&nosticu% de tu%'urare de somati"are
este us atunci cand ierderea functiona%itatii este arte a unui sectru mai %ar& se
simtome, care se resuune ca au cau"e si)o%o&ice#
In &enera% anxietatea si deresia sunt re"ente frec!ent in randu% ersoane%or car
ausimtome caracteristice tu%'urarii de somati"are sau tu%'urarii a%&ice# Un studiu
rea%i"at e ersoane care somati"au si care erau adetii ser!icii%or medica%e a scos
0
%a i!ea%a ca dua treimi a!eau in istoricu% %or de !iata eisoade deresi!e ma,ore# In
ca"u% 'ar'ati%or aceasta tu%'urare aar in istoricu% %or ro'%eme cu a%coo%u% si
tu%'urarea d eersona%itate antisocia%a# La fe% ca si in ca"u% tu%'urarii de con!ersie,
ersoane%e cu tu%'urare de somati"are sau tu%'urare a%&ica se oate sa fie inc%inate
sre anxietate sau deresie, e care nu reusesc sa %e exrime sau sa %e faca fata, si
astfe% a,un& sa somati"e"e roriu% distres, fie masc)ea"a distresu% cu a,utoru%
a%coo%u%ui sau a comortamentu%ui antisocia%#
Un &rad moderat de somati"are este aarent destu% de comun, desi utini oameni
tind sa satifaca criterii%e de dia&nostic entru tu%'urare de somati"are# Somati"area
este mai des inta%nita in randu% femei%or decat a% 'ar'ati%or, oate dn cau"a fatu%ui
ca femei%e au mai mu%te erioade de deresie si anxietate decat 'ar'atii si nu se
simt intotdeauna conforta'i% sa isi exrime distresu% e care i% traiesc, a,un&and
astfe% sa exerimente"e simtome fi"ice#
Tu%'urarea de somati"are tinde sa fie o ro'%ema e termen %un&# Este extrem de
difici% sa facem diferenta intre tu%'urarea de somati"are si tu%'urari%e or&anice t
care u sunt teste concrete t a %e &asi cau"a# De exem%u, o tu%'urare care este des
confundata sau care se suraune cu tu%'urarea de somati"are este tu%'urarea de
o'osea%a cronica# Aceasta din urma im%ica o o'oseaa cronica asociata cu
simtome asemanatoare unei infectii !ira%e o'osea%a cronica este o ro'%ema
medica%a, ro'a'i% cau"ata de o infectie sau de un sistem imunitar s%a'it# Este difici%
de dia&nostica deoarece im%ica mu%te dintre simtome%e care aar in randu%
ersoane%or care somati"ea"a si, in u%timu% tim, sa acordat acestui asect o atentie
crescuta, in secia% in media#
Studii%e rea%i"ate e istoricu% fami%ii%or cu tu%'urare de somati"are si tu%'urarea
a%&ica au scos %a i!ea%a ca aceste tu%'urari se transmit in rimu% rand in ca"u%
rude%or d esex feminin# 712 dintre acientii dia&nosticati cu tu%'urare a%&ica au
a!ut in istoricum fami%ia% ro'%eme si)o%o&ice, ce% mai des tu%'urare a%&ica in
ca"u% rude%or de sex feminin si ca"uri de a%coo%ism in randu% rude%or de sex
mascu%in# Rude%e de sex mascu%in a%e ersoane%or dia&nosticate cu tu%'urare de
somati"are a!eau rate mai crescute decat in mod norma% de a%coo%ism si de
tu%'urare de ersona%itate antisocia%a# 6u exista do!e"i ca transmiterea tu%'urarii de
somati"are sau a tu%'urarii a%&ice in randu% mem'ri%or fami%iei este una &enetica#
O teorie co&niti!a a somati"arii si a durerii a%&ice su&erea"a ca ersoane%e cu
aceste tu%'urari tind sa exerimente"e mu%t mai intens decat a%tii sen"atii%e
corora%e, acorda o atentie mai crescuta simtome%or fi"ice si tind sa catastrofie"e
aceste simtome# De exem%u, o asemenea ersoana oate a!e o sim%a indi&estie,
dar exerimentea"a o durere se!era in dretu% ietu%ui si interretea"a durerea ca
fiind un semn si&ur a% infarctuui# Interretarea e care e% o ofera exerientei oate
a!ea efect direct asura rocese%or fi"io%o&ice, rin cresterea ritmu%ui cardiac sau a
tensiunii, in fe%u% acesta mentinand si exacer'and roria durere# Mai aoi,
rorii%e sa%e co&nitii !or inf%uenta modu% in care !a re"enta simtome%e
doctoru%ui si fami%iei# Ca si re"u%tat, medicu% ii !a scrie un numai mai mare de
medicamente sau i% !a suune si a%tor ana%i"e medica%e, iar din artea fami%iei !a
casti&a simatie, !a fi scutit de resonsa'i%itati si astfe% ii !a fi intarit
comortamentu% asi!#
4
Tu%'urarea de somati"are oate fi arte a tu%'urarii de stres ost(traumatic
exerimentat de o ersoana car a fost suusa unui stresor uternic, into%era'i%#
$ersoane%e cu tu%'urare de somati"are au, de o'icei, in itoria %or e!enimente de
a'u" sexua% sau fi"ic# Refu&iatii si imi&rantii au un rist crescut de a des"!o%ta
tu%'urari de somati"are#
A con!in&e ersoane%e care sufera de tu'urare de smati"are sau de tu%'urare
a%&ica nu este un %ucru usor# Daca acceta sa rimeasca tratament, aceste ersoane
rasund 'ine %a inter!entii%e care ii in!ata sa isi exrime emotii%e si amintiri%e
ne&ati!e si ii a,uta sa inte%ea&a %e&atura dintre rorii%e %or emotii si simtome%e
fi"ice# Teraii%e co&niti!e t aceste tu%'urari ii in!ata e oameni sa interrete"e
rationa simtome%e fi"ice#

,(-$#$%D!(A
Mu%te dintre caracteristici%e )iocondriei sunt simi%are cu ce%e a%e tu%'urarii de
somati"are# O rima distinctie intre indi!i"ii cu )iocondrii si indi!i"ii cu tu%'urari
de somati"are este aceea ca ersoane%e )iocondriace ot sa se in&ri,ore"e ca sufera
d eanumite 'o%i fara a exerimenta insa sitome fi"ice se!ere care sa su&ere"e o
'oa%a, asa cum se intam%a in ca"u% tu%'urarii de somati"are#
In ma,oritatea studii%or de )iocondrie s(a rea%i"at imartirea in &ruuri de
ersoane cu aceasta tu%'urare si in ersoane dia&nosticate cu tu%'urare de
somati"are, in mare deoarece ersoane%e tind sa una semnu% e&a% intre ce%e doua#
In ceea ce ri!este cau"e%e tu%'urarii de somati"are, utem sune ca se acceta
ace%easi si in ca"u% )iocondiriei# Mai secific, ersoane%e cu )iocondrie se are
ca au o !u%nera'i%itate crecuta fata de deresie si anxietate si au in istoricu% fami%iei
aceste tu%'urari# Frica %e&ata de starea %or de sanatate este adesea re"u%tatu% unui
distres si ina'i%itatea de a face fata acestui distres intr(un mod adatati!# La fe% si in
ca"u% tu%'urari de somati"are, ersoane%e )iocondriace nu iau in considerare fatu%
ca ro'%eme%e %or sunt cau"ate de factori si)o%o&ici si, astfe%, refu"a sau nu cauta
tratament si)o%o&ic# Atunci cand se intam%a sa rimeasca a,utor si)o%o&ic,
tratamentu% este axat e a(i a,uta sa inte%ea&a asocierea dintre simtome si distresu%
emotiona% si sunt a,utati sa &aseasca moduri adatati!e de a face fata distresu%ui#

TULU!A!"A D(')$!F(#A #$!-$!ALA
$ersoane%e cu aceasta tu%'urare sunt reocuati excesi! de une%e arti a%e
coru%ui, incat cred ca sunt defecte# $arti%e coru%ui e care se centrea"a aceste
ersoane sunt ce% mai adesea de %a ni!e%u% cau%ui8nas, &ura, urec)i, oc)i9, 'rate%or,
icioare%or si arti a%e or&ane%or sexua%e# Aceste ersoane etrec ore intre&i
uitandu(se %a artea coru%ui *deformata+, se ri!esc in o&%inda si e%a'orea"a
ritua%uri rin care incearca sa(si im'unatateasca resecti!a arte a coru%ui sau isi
ascund ace%e arti# De exem%u, ot etrece ore intre&i in care isi aran,ea"a aru% t
a(si ascunde defectu% de %a urec)e# $ersoane%e cu aceasta tu%'urare deseori ae%ea"a
%a c)irur&ia %astica entru a(si modifica arti%e coru%ui de care sunt nemu%tumite#
Une%e studii de ca" a%e unor ersoane cu aceasta tu%'urare indica fatu% ca,
con!in&erea %or ri!ind fatu% ca anumite arti a%e coruui sunt deformate oate fi
atat de se!era incat sa fie considerata de%iranta# Media !arstei ri!ind de'utu%
-1
acestei tu%'urari este de -4 ani si, in medie, aceste ersoane au atru sau mai mu%te
arti searate de care sunt reocuati#
Cei care cauta tratament asteata in medie @ ani de cand aar rime%e in&ri,orari
cu ri!ire %a di!erse arti a%e coru%u# Mai mu%t femei%e decat 'ar'atii si mai mu%t
cei sin&uri cauta tratament t tu%'urarea dismorfica corora%a, dar nu se stie care
este re!a%enta in randu% ou%atiei#
Acest dia&nostic a fost introdus in DSM a'ia in editia din -40C a manua%u%ui#
Unii cercetatori au afirmat ca tu%'urarea dismoorfica corora%anu este o tu%'urare
distincta care sa merite sa ai'a roria cate&orie de dia&nostic in DSM#
6emu%tumirea corora%a este o caracteristica a mu%tor tu%'urari, rintre care
deresia, tu%'urari%e anxioase si tu%'urari%e a%imentare> in!ers, este osi'i% ca
ma,oritatea ersoane%or cu tu%'urare dismorfica corora%a sa sufere de deresie si
tu%'urari de anxietate# Studii%e recente su&erea"a ca tu%'urarea dismorfica corora%a
oate si o forma a tu%'urarii o'sesi!(comu%si!e, in care ersoana este o'sedata de
anmite arti a%e coru%ui si se an&a,ea"a in diferite comortamente comu%si!e
entru a sc)im'a acea arte a coru%ui#
Tratamente%e entru aceasta tu%'urare au inc%us teraia orientata si)ana%itic,
axata e a,utarea c%ientu%ui in a reusi sa rea%i"e"e insi&)t(u% ri!ind ade!arate%e
in&ri,orari din sate%e o'sesiei si desensi'i%i"area sistematica, t a(% a,uta e c%ient
sa nu mai rea%i"e"e comortamente%e comu%si!e si t a(i reduce anxietatea# In
%us, s(a aratat fatu% ca in)i'itorii serotoniner&ici au a!ut efect in une%e studii de
ca", rin reducerea &anduri%or o'sesi!e si a comortamentu%ui comu%si! %a
ersoane%e cu aceasta tu%'urare#
--