ANESTEZIA SI ANESTEZICILE

Anestezia este metoda medicala prin care se suprima sensibilitatea dureroasa a unei parti sau chiar a
intregului corp, pe o anumita perioada de timp necesara efectuarii unei interventii chirurgicale.
Anestezia generala reprezinta suprimarea starii de constienta si producerea miorelaxarii pe o perioada
pasagera, prin inhalarea sau injectarea unui medicament anestezic. Anestezia generala se mai numeste
narcoza.
Anestezist este un medic calificat sa administreze un anestezic.
Analgezie reprezinta lipsa sensibilitatii dureroase, adica indepartarea durerii fara pierderea starii de
constienta.
Analgezic= medicament care trateaza durerea.

Tipuri de anestezie:
I. Anestezie generala:
a. anestezia generala este realizata pe cale inhalatorie cu anestezice
volatile (halotan, enfluran etc ) care se administreaza pe sonda de
intubatie orotraheala (I.O.T.).
b. anestezia generala combinata se efectueaza pe cale inhalatorie si pe cale
intravenoasa.
Anestezicile gazoase sunt toxice pentru ficat, hematopoieza, fertilitate si
pentru cei care efectueaza anestezia .

Efectele anesteziei generale:
pierderea cunostintei;
analgezie prin lipsa durerii;
Hipnoza- bolnavul doarme ;
relaxarea musculara asigura efectuarea operatiei in conditii optime;
efect antisoc oprirea factorilor traumatici.
Caile de administrare ale anesteziei generale :
- intubatia se realizeaza prin administrarea gazului pe sonda endotraheala (I.O.T.), fixarea sondei se face
numai la adulti prin umflarea balonasului, la copii se foloseste sonda fara balonas;
- anestezia prin inhalatie pe masca se efectueaza prin folosirea de catre anestezist a unei masti duble
care permite absorbtia imediata a gazului la locul unde acesta iese in exterior;
- prin injectii I. V
Ingrijiri in timpul anesteziei generale:
- monitorizarea functiilor vitale: puls, TA, miscari respiratorii, diureza, temperatura corporala;
coloratia tegumentelor si mucoaselor;
- supravegherea pupilelor si secretiei lacrimale; pleoapele se inchid.
- Supravegherea pierderilor de sange aspirat si masurarea acestor pierderi.
- Protejarea ochilor - miscarile globului ocular si reflexul cornean sunt absente in timpul anesteziei,
de aceea se inchid pleoapele pentru a preveni uscarea mucoasei, se va evita orice fel de compresiune
asupra globilor oculari, deoarece leziunile produse pot da tulburari de vedere.
- Corectarea tuturor modificarilor constatate ;
- hipotermia se combate prin incalzirea pacientului cu saltele electrice.
- Aparatura de monitorizare va fi permanent controlata si supravegheata.


Alte tipuri de anestezie:
II. Anestezia spinala cuprinde:
- rahianestezia este o anestezie de conducere care impiedica transmiterea fluxului dureros prin
interceptia fibrelor nervoase la orice nivel intre maduva spinarii si receptorii nervosi din piele i mucoasa
; se realizeaza prin punctie/injectie intrarahidiana a anestezicului in spatiul subarahnoidian in LCR;
- anestezia peridurala se realizeaza prin blocarea nervilor spinali administrandu-se un anestezic local in
spatiul peridural.
III. Anestezia regionala se clasifica in:
- tronculara inseamna blocarea trecatoare a unui nerv periferic prin injectarea unui anestezic
local in vecinatatea lui.
- plexala - inseamna blocarea la nivelul bratului a plexului brahial.
IV. Anestezia locala se efectueaza:
- prin contact direct, pe mucoase, tegument prin badijonare, refrigerare, spray, gel;
-prin injective I.D., SC
- infiltratie se face strat cu strat.
Anestezia este efectuata de medicul specialist ajutat de asistenta de la sala de operatie.

Pregatirea bolnavului pentru rahianestezie ,
Testarea bolnavului se face prin I.D. pe fata anterioara a antebratului:
- testarea sensibilitatii bolnavului la substantele anestezice este efectuata de medic pentru a depista
cazurile de alergie in preziua interventiei. Manifestari alergice pot aparea sunt sub forma de prurit local
sau eruptie papulara, sub forma de criza de astm sau chiar soc anafilactic.
Ingrijiri in timpul rahianesteziei
Se urmaresc:
- functiile vitale puls; T.A. miscarile respiratorii, diureza;
- coloratia tegumentelor; temperatura (deoarece in timpul interventiei, temperatura poate scadea);
- somnolenta,
- greata,
- vertijul,
- paresteziile la nivelul fetei,
- tulburari de vorbire, de vedere, nistagmusul,
- tulburari de mictiune.

Ingrijiri dupa rahianestezie:
- Repaus la pat fara perna 24h,
- nu se va misca 2-4 ore capul - risc de cefalee;
- supravegherea pulsului, TA, diureza,
- se va face sondaj vezical evacuator;
- se combate durerea;
- alimentatie hidrica( apa).
-

Protectia muncii pentru personalul sanitar:
Anestezia si anestezicile volatile sau gazoase produc frecvent la personalul sanitar dureri de cap, astenie,
alergii. Masurile care se impun personalului sanitar sunt:
verificarea si intretinerea aparatului de anestezie si accesoriilor;
instalatii de aerisire; salile de operate sunt prevazute cu ventilatoare deoarece gazele anestezice
eliberate sunt toxice, iar personalul trebuie protejat;
in salile in care se foloseste Halotan prin masca (protoxid de azot), asistentele si doctoritele
insarcinate nu au voie sa profeseze.
in caz de anestezie prin I.O.T fara pierdere de anestezice volatile este permisa prezenta gravidelor in
sala de operatie.
protoxidul de azot este agresiv, are efect de sera pe stratul de ozon(putin
folosit in prezent).
O anestezie generala consta in administrarea de amestec format din 68 - 69% protoxid de azot (N2O),
30%O2 si anestezic, gazos respectiv Halaton.
Nivelul tehnic actual de administrarea a anestezicilor permite scaderea pierderilor de gaze anestezice
inlocuindu-se aparatul de anestezie inhalatorie obisnuite cu tehnici de anestezie cu flux scazut (low
flow).

Anestezicile
Definitie
Prin anestezic se intelege un medicament care dupa administrare produce
anestezie.
I. Anestezicile generale
A. Eteri- Aetherum ethylicum;
Aetherum pronarcoza, flacon - pentru anestezie chirurgicala;
administrarea se face prin inhalatie ceea ce produce anestezie generala.
B. Derivatii halogenati ai hidrocarburilor:
Efluran flacon. Inj.
Narcotan este o solutje de inhalatje (anestezic general administrat prin
inhalatie).
Halothane sau Fluothane (lichid incolor volatil) solutie inhalatorie - prin
masca sau IOT pentru anestezie generala.
Protoxidul de azot solutie inhalatorie ; este un gaz toxic se foloseste in
amestec 70% cu oxigen i halogeni pentru anestezie generala aplicata
pe masca sau sonda. Se foloseste rar.
Izofluran; inhalatie (anestezie gazos).
C. Barbiturice
Brietal sodiu injectabila.
Thiopental flacoane injectabil.
Penthotal flacoane injectabil (anestezic general cu inductie rapida 10-20 sec, iar bolnavul se trezeste in
20 - 30 min de la interventje chirurgicala de scurta durata).
Reactiile adverse date de anestezicele generale:
bradicardie si hipotensiune de aceea se administreaza preventiv Atropina
postoperator pot da greata si varsaturi, de aceea se interzice alimentatia.

Analgezic opioid:
Fentanyl fiole 0,1 mg/2m/; fiole de 5ml; flacoane 0,50 mg/10ml, injectat iv , are actiune rapida de
durata scurta 20 - 45 minute; se foloseste in inducerea si mentnerea anesteziei locale sau generale.
Alte anestezice:
Droperidol fiole 10ml concentrate 25 mg, solutje injectabila se foloseste pentru pregatirea pentru
anestezie si mentinerea acesteia in cazul interventiilor de lunga durata; administrare pe cale iv. sau im.
Se poate combina cu alte anestezice.

Anestezice locale :
Clorhidrat de procaina solutie inj;
Lidocaina sol. inj. fiole;
Bupivacaina sau Marcaine spinal fiole 0,5%, se foloseste pentri rahianestezie, durata
analgeziei 3-4 ore la nivelul membrelor inferioare;
Xylocaina sol. inj;
Xylina sol. inj; spray.
Clorura de etil spray local.
Analgezicele folosite in practica medicala sunt narcotice stupefiante.
a) Derivati morfinici:
- Codeina cp; Antalgic cp;
- Hidromorfom sol. inj.
- Morfina sol. inj.
- Daltard comprimat retard;
- Vendal retard.
b) Fortral comprimate si fiole.
Alte analgezice - Tramadol, Mabron, Tramal cps, fiole, supozitoare.

Rolul asistentei
Anestezicele sunt administrate de medicul specialist - anestezistul.
Asistentul medical pregateste flacoanele, fiolele cu solutiile recomandate, le aspira in seringi sterile, le
pregateste pentru administrare si serveste medicul ; supravegheaza starea bolnavului si functiile vitale.
Asistenta va pregati medicatia de urgenta si aparatura de resuscitare cardio-respiratorie pentru toate
cazurile de urgenta care ar putea sa apara.
Supravegherea bolnavului In perioada postnarcotica
Interventiile asistentei:
- supravegheaza bolnavul pana la revenirea starii de cunostinta;
- monitorizeaza functiile vitale la intervale de 15 min
- supravegheaza pansamentul si aparita hemoragiilor;
- asigura pozitia bolnavului in perioada postnarcotica, de decubit dorsal fara perna (rahianestezie) 24 de
ore; atrage atentia bolnavului sa nu miste capul 2 - 4ore;
- previne aparitia asfixiei prin caderea limbii;
- indeparteaza pipa Gueddel dupa revenirea starii de constienta;
- intoarce capul bolnavului intr-o parte si ii da o tavita renala daca are greata sau prezinta varsaturi.
Bolnavul va fi asezat in ziua operatiei, seara, in pozitie semisezanda, daca nu sunt contraindicatii.
Mentinerea si monitorizarea functiilor vitale:
Dupa interventie este necesara monitorizarea:
- frecventei respiratiei, pulsului, aspectului EKG, temperaturii;
- TA se masoara cu aparat fixat la pat pentru fiecare pacient;
- diureza va fi masurata prin sondaj vezical cu punga colectoare de urina;
- se va raporta orice modificare patologica aparuta;
- se urmareste aspectul general al bolnavului : culoarea fetei, a tegumentelor si mucoaselor;
- se asigura igiena prin toaleta partiala la pat, ferind insa regiunea pansata.

Modificari PATOLOGICE constatate care trebuie anuntate:
1. Temperatura ridicata; persistenta febrei peste 3 zile de la interventie indica de cele mai multe ori o
complicatie. Interventii: termometrizari corecta din ora in ora; aplicatii de comprese reci pe frunte.
2. Pulsul:
- bradicardic - indica o compresiune cerebrala;
- filiform - indica hemoragie interna;
- tahicardic indica o infectie;
Interventie: monitorizarea pulsului.
3. Dispneea cu polipnee sau bradipnee;
Interventii pana la venirea medicului: - se va administra O2;
- cand tuseste sau rade, bolnavul este sfatuit sa-si protejeze plaga
abdominala cu mana. t
4. Daca nu urineaza spontan dupa 6 ore de la operatie se va face sondaj vezical, in cazul in care nu s-a
instalat o sonda permanenta cu punga colectoare de la sala de operatie, deoarece exista riscul de
retentie urinara provocata sau favorizata de pozitia bolnavului, de intervetie sau de anestezie.
5. Meteorismul sau balonarile se combat la cei sIabiti cu tubul de gaze timp de 20 min. la 4h; primul
scaun spontan apare a treia zi dupa operatie.
Daca bolnavul are suferinte abdominale, dureri, se va face clisma
evacuatoare la indicalia medicului; !! dupa interventia pe intestin, clismele sunt
contraindicate.

Supravegherea plagii consta in urmatoarele :
- se verifica daca: - pansamentul nu s-a deplasat sau desfacut,
- plaga nu sangereaza
- pansamentul s-a imbibat cu urina sau secretii, puroi
Dupa operatiile aseptice, daca pansamentul ramane uscat iar bolnavul nu prezinta dureri , plaga va
evolua normal si se va se cicatriza in 6 - 7 zile; dupa aceasta perioada, pansamentul se va desface, se
vor scoate firele de sutura, se va dezinfecta si se va pansa steril;
Daca plaga supureaza, pansamentul se schimba frecvent pana la completa vindecare.
.
Combaterea durerilor postoperatorii:
- in primele 24 ore durerile sunt mari, dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36- 48 ore.
- linistirea bolnavului, asezarea in pozitii de menajare, administrare de medicamente calmante si
antiinflamatoare recomandate( Algocalmin, Piafen, Ketoprofen); in dureri intense se administreaza
opioide ;
- administrarea de calmante si hipnotice se face dupa evaluarea corecta a durerii folosind anumite
scale, in primele zile la anumite interval de timp, apoi pe masura ce intensitatea durerii scade, se
intrerupe administrarea acestora pentru a nu da obisnuinta. Calea de administrare este orala si
parenterala( im sau iv) in caz de dureri insuportabile.
Alte metode de tratament a durerii fizice:
- aplicatii calde sau reci;
- schimbarea pozitiei;

Alimentatia
- Imediat dupa interventie , alimentarea bolnavilor se face pe cale parenterala;
- se poate face umezirea buzelor cu o compresa de tifon umezit
- bolnavul va primi lichide (daca nu varsa): apa, ceai neindulcit dj la cateva ore dupa operatie( daca
nu sunt contraindicatii.)
Restrictia alimentara postoperatorie orala este in functie de tipul de interventie, cu sau fara
anastomoza, si de anestezie.
Fara anastomoza
1. In interventii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza, operatia de sept nazal cu
anestezie generala, se recomanda 6 ore restrictie, dupa care pacientul poate sa bea si sa manance din
prima zi.
2. In interventiile abdominale mici- apendicectomie necomplicata, colecistectomie, se recomanda o
zi restrictie; a 2-a zi se recomanda lichide( ceai, supa strecurata); a 3-a zi se recomanda alimente
semilichide usoare- daca este prezent tranzitul intestinal
3. In Interventii mari - ACN (anus cotra naturii) se recomanda 3-4 zile restrictive, dupa 2 zile se permite
ceai, apoi supa si, mucilagiu doar peste 4 zile.
Cu anastomoza:
- gastrica - restrictie 5 zile dupa scoaterea sondei, a 4-a zi se recomanda ceai , apoi supa si mucilagiu
de orez, dupa care se reia treptat alimentatia
- intestin subtire, colon, pancreas retrictie 5-6 zile, apoi ceai neindul a-5-a zi, si se reia treptat
alimentatia;
- rect, esofag, stomac restrictie 7 - 8 zlle, alimentatia se face parenteral in acest timp, a 6 -a zi se
reia cu prudenta alimentatia
Recomandare generala:
- alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, in prima si a doua zi dupa operatie : regim hidric(
ceai neindulcit sau apa fiarta si racita).

- Incepand din a treia zi se va da supa de legume strecurata, iaurt, si alte alimente semilichide. In ziua a
VI- a se trece la va face alimentatie normala. Se va face alimentatie parenterala cand alimentatia pe cale
bucala nu este posibila.
Mobilizarea bolnavului
Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cat se poate de precoce:
- bolnavii care au fost anesteziati local pot fi mobilizati dupa interventie de asistenta sau de infirmieri;
- in caz de operatii necomplicate, mobilizarea incepe in prima zi dupa operatie;
- bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza in pat, pasiv la inceput si apoi activ prin miscari de flexie -
extensie a membrelor inferioare
- se va ajuta bolnavul sa-si schimbe pozitia in pat;
- se sfatuieste pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri si expiruri efectuate
de mai multe ori pe zi;
- prin mobilizarea precoce se previn: trombozele, emboliile, pneumoniile, escarele, constipatia.


Prevenirea complicatiilor postoperatorii
1. Complicatii imediate
2. Complicatii tardive

1. Complicatiile imediate
A. Complicatii respiratorii:
o hipoxia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare cronice; masuri de
prevenire: oxigenoterapie, stimularea expectoratiei
o stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Fentanyl); interventie- se administreaza
Narcan;
o obstructia caillor aeriene superioare prin caderea limbii - se previne prin pipa nasofaringiana
sau orofaringiana; in caz de varsaturi se aseaza bolnavul in decubit lateral;
o spasmul sau edemul laringian - se HHC iv sau Decortin.

B. complicatii cardiace;
o tahicardia cauzata de hipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca;
masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, reinterventie, tonice cardiace;
o HTA din cauza hipervolemiei, durerii; interventii aplicate- se administreaza - diuretice,
antihipertensive, calmante ale durerii;
o tulburari de ritm cauzate de tulburari hidroelectrolitice, insuficienta cardiaca ; masuri aplicate:
reechilibrare hidroelectrolitica, antiaritmice
C. Complicatii hemoragice:
o hemoragie interna cu semnele hipoTA, tahicardie, cresterea volumului abdominal; masurile aplicate
sunt stabilite de medic: reinterventie; in hemoragie externa se face hemostaza locala si
medicamentoasa cu vit. K,
D. Hipotermia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura, administrare de
vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de operatie ;interventii: se combate prin invelirea
bolnavului, incalzirea patului; in frison se dau sedative sau neuroleptice.
E. Confuzia postoperatorie manifestata prin:
o delir, tulburari de constienta, de memorie, apare mai frecvent la
varstnicii cu ateroscleroza;
o agitatia nocturna necesita supraveghere permanenta, sursa de lumina; se previne informand
permanent bolnavul atunci cand este lucid despre situatia sa, locul unde se afla, ce tuburi de dren are;
o imobilizarea pacientului se face numai in caz de pericol, pentru asigurarea securitatii si vindecarii
sale.
F. Alte complicatii: tromboemboliile, infectii pulmonare, infectii ale plagilor
Prevenirea tromboemboliilor
Tromboemboliile sunt complicatii cu risc maxim de aparitie in primele 10 zile de la interventie.
Categorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii:
- cu insuficienta cardiaca,
- cu poliglobulie,
- cu varice, obezitate;
- cu interventii pe bazin, sold, membre inferioare;
- cu varsta inaintata;
!! Embolia pulmonara se instaleaza rapid cu evolutie severa uneori chiar exitus.
Masuri de prevenire:
- rnobilizare precoce;
- folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din ziua
interventiei de la sala;
- antinticoagulante in doze mici, dintre care derivatele de heparina: Fraxiparina
5000 u.i. S.C. in flancurile laterale abdominale de 2 ori/zi; Calciparina sub
supravegherea Timpului de protrombina sau Timpului Quick.
Prevenirea infectiilor pulmonare
Pneumoniile sunt complicatii care pot aparea numai la anumite categorii de bolnavi.
Pacienti cu risc: varstnicii, fumatorii, pacienti cu afectiuni cronice pulmonare, obezii, pacientii cu
interventii pe torace care nu respira eficient din cauza durerii; respiratia superficiala produce atelectazie.
Atelectazia reprezinta excluderea din circuitul aerian a unui anumit teritoriu pulmonar prin obturarea
conductului aerian ; in functie de calibrul bronhiei blocate se intalnesc atelectazii masive lobare,
lobulare; acestea pot aparea in primele 3 zile postoperator, bolnavul prezentand febra, tahicardie,
clanoza cu tuse si expectoratie.
Masuri de prevenire:
- gimnastica respiratorie, se fac respiratii profunde, 4 - 5 la un sfert de ora;
- pacientul este sfatuit sa se ridice in pozitie sezanda, sa tusesca si sa expectoreze;
- masajul de stimulare a respiratiei prin miscari circulare cu mainile exercitand presiune de la ceafa pana
in zona lombara de o parte si alta a coloanei vertebrale;
- inhalatii;
- tapotarea cutiei toracice dorsale (aplicarea de lovituri scurte cu palma);
- aspiratia secretiilor bronsice cu sonda endobronsica.
Tratamentul infectiilor respiratorii se face cu :
- antibiotice, expectorante, bronhodilatatoare;
- Oxigen pe sonda sau masca;
- pozitie semisezanda pentru usurarea respiratiei;
- schimbarea pozitiei la fiecare 2 ore,
- exercitii respiratorii.
Infectiile plagii pot fi cauzate de:
- Germeni patogeni din aer (praf) sau de pe tegumentele bolnavului;
- Nerespectarea regulilor de asepsie;
- Focare septice pe tegument langa plaga operatorie;

Tratament:
- local - scoaterea firelor, eliminarea colectiilor, schimbarea pansametului
cat mai des pana la vindecare;
- general cu antibiotice conform antibiogramei.
2. Complicatii tardive sunt:
Aderentele reprezinta benzi fibroase care apar intre diferite organe abdominale sau intre organe
si peretele abdominal in locul unde s-a efecuat operatia.
Simptome: dureri abdominale postoperatorii si tulburari de tranzit, in stadiul extrem - ocluzii mecanice;
interventii- tratament chirurgical de urgenta.
Eventratiile sunt iesiri ale organelor abdominale acoperite de un sac peritoneal la nivelul unei
cicatrici postoperatorii cauzate de cresterea presiunii intraabdominale, intinderea peretelui abdominal,
obezitate, eforturi fizice mari in perioada postoperatorie.
Profilaxie - evitarea tusei, a constipatiei si a eforturilor fizice mari postoperator. Tratamentul -
interventie chirurgicala.
Escarele sunt leziuni de decubit. Predispusi sunt bolnavii cu hemiplegie,
paraplegie, comatosi.
Prevenire: igiena tegumentelor si mucoaselor, schimbarea lenjeriei corp si de pat, schimbarea pozitiei in
pat din 2 in 2 ore, examinarea zilnica si protejarea regiunilor predispuse cu colaci de cauciuc, pernute de
vata.

Concluzie: educatia sanitara a bolnavului si constientizarea sa, respectarea recomandarilor
medicale, a tratamentelor prescrise, a controalelor periodice de specialitate indicate, previn aparitia
complicatiilor tardive.















Bibliografie:

1. Elena Scortanu- Nursing chirurgie nerala si ATI Chirurgie generala, nursing ortopedie si
traumatolog