Sie sind auf Seite 1von 31

Universitatea Dunărea de Jos din Galați Facultatea Transfrontalieră de Științe Umaniste, Economice și Inginerești Specializarea: Ingineria Produselor Alimentare Cahul

Proiect Proiectarea produselor noi

CHIFLĂ CU ȘUNCĂ ȘI ROȘII DESHIDRATATE

Studenți:

ANDRIESCU Tatiana și MALDUR Aliona, anul IV

Data:

25. 11. 2013

CUPRINS

1. Definirea tipului de produs nou

1.1 Conceptul de produs nou

1.2 Existența oportunităților de piață

1.3 Determinarea consumatorului țintă

1.4 Evaluarea strategiei

1.5 Evaluarea situației concurențiale

2. Descrierea produsului generic

2.1 Istoric firmă.

2.2 Prezentarea produselor firmei.

2.3 Scurt istoric despre produsul generic.

2.4 Schema de fabricație a produsului generic

2.5 Descrierea etapelor procesului tehnologic.

3. Implementarea produsului

3.1 Dezvoltarea conceptului. Analiza comparativă cu alte produse.

3.2 Rafinarea conceptului. Operații tehnologice îmbunătățite.

3.3 Descrierea preliminară a produsului (calitate, preț, ambalaj).

3.4 Proiectarea prototipului.

3.5 Înregistrarea produsului nou.

4. Introducerea produsului în fabricație

4.1 Stabilirea tehnologiei finale a produsului.

4.2 Optimizarea ambalajului.

4.3 Descrierea finală a produsului.

4.4 Confirmarea cererii pieței.

5. Lansarea produsului.

5.1 Definirea strategiei de marketing și testarea pieței.

5.2 Promovarea produsului.

5.3 Calculul economic.

2

1. Definirea tipului de produs

1.1 Conceptul de produs nou

În vederea obținerii unui produs nou se face o analiză amănunțită a pieței, se evaluează strategia și se analizează dacă activitatea companiei corespunde tipului de produs. Dacă aceste etape sunt favorabile, atunci se trece la o investigare completă și amănunțită a pieței, se culeg idei și soluții de produse deja existente și se analizează ideile și soluțiile găsite. Apoi, bineînțeles dacă și aceste condiții sunt realizate, se trece în final la faza de acțiune, care se realizează prin ordonarea și sistematizarea ideii, detalierea soluțiilor de produs nou, analizarea calității soluției, determinarea efectelor termice, tehnologice, economice și sociale, evaluarea avantajelor economice obținute prin introducerea produselor pe piață și stabilirea investițiilor. În urma acestor investiții s-a propus prezentarea noii idei de produs nou. Prezentarea produsului nou Chiflă cu șuncă și roșii deshidratate. SA ʺFranzeluțaʺ își lansează pe piață un produs nou: Chiflă cu șuncă și roșii deshidratate. Această chiflă este un produs nou și este destinat persoanelor energice, consumatorilor care au o activitate fizică intensă, muncitorilor, sportivilor, chear și copiilor de toate vîrstele. Chifla cu șuncă reprezintă combinația perfectă dintr-o felie de pâine și una de șuncă, care fiecare dintre noi o consumă fie la micul dejun, fie ca gustare între mese sau în pauza de masa ș.a. Gustul și mirosul e plăcut, aromat caracteristic chiflei și a bucăților de șuncă, și a roșiilor deshidratate, care dau un plus de savoare, oferindu-i consumatorului împlinirea gustului, sațietate, nutrienți și energie. SA ʺFranzeluțaʺ lansează Chifla cu șuncă și roșii deshidratate pe plan național, promovîndu-l în toate raioanele – urban și rural, dorind ca fiecare consumator să aibă gustarea perfectă. Promovarea se va desfășura integral prin materiale de promovare prin magazine.

1.2 Existența oportunităților de piață

SA "Franzeluța" colaborează cu peste 2000 clienți din Chișinău și Republică. Analiza efectuată demonstrează, că 70% din producție se comercializează în Chișinău și 30 % în republică. Export:

Produsele Franzeluța sunt cunoscute și peste hotarele republicii. Geografia largă a livrărilor – Germania, Canada, Italia, USA, Grecia, Portugalia, România, Estonia, Irlanda, Spania, Australia caracterizează pe deplin succesul de care se bucură produsele. Exportul producției este în permanentă creștere.

Piaţa pâinii este, de aproape 20 de ani, una convulsivă şi pare scăpată, intenţionat sau nu, de sub control. Ca în multe alte domenii, marii producători au dat şi mai dau încă tonul în materie de preţuri şi vînzări. Datorită ciclului foarte scurt de fabricaţie al acestor produse şi a cererii relativ stabile, întreprinzătorii privaţi au preferat să investească în domeniu, astfel încât, în prezent, există în republică circa 311 întreprinderi de panificaţie.

3

Capacitatea de coacere a pâinii la S.A. „Franzeluţa” (compusă din 4 fabrici) constituie peste 300 tone în 24 ore, iar în realitate constituie 160 tone în 24 ore. Din volumul total al producţiei S.A. „Franzeluţa” alcătuit din peste 300 de denumiri – 73% se realizează în municipiul Chişinău, 22% se

realizează pe republică şi 5% se realizează prin operaţiunile de export (covrigi, biscuiţi, gofre, turte dulci etc.). În comparaţie cu anii precedenţi, actualmente piaţa consumatorilor produselor de panificaţie, se caracterizează printr-un număr redus de clienţi, aceasta datorându-se următorilor factori:

− puterea de cumpărare mică a majorităţii populaţiei, ce determină coacerea pâinii în condiţii

casnice, în baza grâului obţinut de pe cota valorică din posesie şi măcinarea acestuia la morile rurale;

− număr mic de cantine din cadrul întreprinderilor şi gospodăriilor agricole;

− consumul mic de pâine în cantinele instituţiilor preşcolare şi şcolare.

Principalii clienţi ai produselor de panificaţie fabricate sunt:

− cumpărătorii individuali;

− magazine, baruri, cafenele şi restaurante;

− cantinele de pe lângă spitale, întreprinderi, gospodării agricole, instituţii de învăţământ, grădiniţe şi unităţi militare;

− comenzi individuale pentru diverse festivităţi.

1.3 Determinarea consumatorului țintă Consumatorul devine tot mai pretenţios şi mai critic în ceea ce priveşte pâinea. Pasul către alte produse, cum ar fi cerealele, a devenit foarte uşor şi este făcut cu rapiditate. Pentru a menţine nivelul de interes pentru pâine, elemente precum gustul, varietatea, beneficiile din punct de vedere al sănătăţii, alături de menţinerea produsului proaspăt pentru o perioada tot mai mare de timp, trebuie avute în vedere când se urmăreşte inovaţia. Pe lângă acestea, producerea pâinii trebuie ţinută la zi cu noile dezvoltări tehnologice şi trebuie să fie cât mai eficientă posibil.

În luarea deciziilor, managerii fac apel la experienţa şi la intuiţia lor, dar pentru deciziile strategice, investigarea sistematică şi obiectivă a fenomenelor de marketing reprezintă o condiţie obligatorie. Cercetările de marketing oferă informaţia necesară pentru conceperea şi realizarea planurilor şi strategiilor de marketing. Astfel, prin intermediul cercetării de marketing există posibilitatea ca firma să afle poziţia pe piaţă, să cunoască consumatorii, să evalueze imaginea, să aplice cea mai reuşită metodă de promovare, să stabilească cele mai corecte preţuri, etc.

4

1.4 Evaluarea strategiei Obiectivele studiului:

- identificarea profilului cumpărătorului de chifle;

- determinarea criteriilor care stau la baza alegerii şi cumpărării unuia sau altuia din tipurile de chifle existente pe piaţă;

- determinarea notorietăţii sortimentelor şi mărcilor de chifle, etc.

Populaţia ţintă: totalitatea persoanelor cu vârsta de peste 7 ani, cu domiciliul în Republica Moldova, care în ultimele luni au cumpărat chifle. Metoda de administrare a chestionarului a fost anchetă pe teren, respectiv în imediata apropiere a unor magazine. Chestionarul utilizat. Chestionarul reprezintă unul din cele mai importante elemente ale unui studiu de piaţă. Pornind de la acest considerent, elaborarea sa trebuie să se bucure de o atenţie deosebită din partea cercetătorilor.

Chestionar Pentru studiul nostru, s-a utilizat următorul chestionar:

Bună ziua! Efectuăm un studiu referitor la cererea şi consumul de chifle.

1. Consumați chifle ? (Dacă răspunsul este negativ se mulţumeşte persoanei respective, iar dacă este pozitiv se

continuă intervievarea).

a) Da

b) Nu.

2. Ce fel de chifle ?

a) Dulci

b) Sărate

c) Cu umplutură

d) Alt tip

3. Cîte chifle achiziționați la o singură cumpărătură ?

a) 1

b) 2

c) 3

d) Mai multe (specificați numărul)

4. De unde preferați să achiziționați chifle ?

a) Magazin specializat

b) Supermarket

c) Magazine de desfacere

5. Care este prețul pe care sunteți dispus să plătiți pentru o chiflă ?

a) 3 lei

b) 4 lei

c) 5 lei

d) Mai mult

6. După ce criterii alegeți o chiflă ?

a) Aspect

b) Aromă

c) Preț

d) Calitate

e) Alt răspuns

5

7.

Cînd preferați să consumați chifle ?

a) La micul dejun

b) La prînz

c) La cină

d) În pauza de masă

8. Ce mărci de chifle achiziționați în mod obișnuit ?

a) Franzeluța

b) CPB (Combinatul de Panificație din Bălți)

c) CahulPan

d) Altele

9. Consumați produsele de la firma Franzeluța ?

a) Da

b) Nu

10. Ce produse cunoașteți de la firma Franzeluța?

a) Pâine

b) Chifle

c) Torturi

d) Biscuiți

e) Civrigei

f) Paste făinoase

11. Care este opinia dvs. despre produsele firmei Franzeluța ?

a) Gustoase

b) Calitative

c) Prețuri accesibile

d) Aspect plăcut

e) Alt răspuns

12. Ați recomanda unui prieten produsele firmei Franzeluța ?

a) Categoric da

b) Probabil da

c) Probabil nu

d) Categoric nu

Nume prenume

Vîrsta

Sex

Studii

Ocupație

Vă mulțumesc pentru timpul acordat !

Interpretarea chestionarului Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion de 1120 de persoane, din aceștea 60% sunt adulți, 30% − adolescenți și 10% − copii. 50 de lucrători au mers pe teren și au intervievat persoane reale din mediul urban 70% și 30% din mediul rural. Practic toate persoanele chestionate cunosc bine produsele firmei Franzeluța, iar aproximativ 82% procură și consumă produse de toate tipurile, de la această firmă, în mod obișnuit. De asemenea, cu un procent de 82 % dintre persoanele intervievate consumă chifle, dintre care 73% consumă des, 12% − rar și 15% − ocazional. Dintre cei ce consumă des chifle 90% sunt adolescenții și copiii.

6

56% preferă chifle dulci, 35% − cu umplutură, 8% − sărate și doar 1% − alte tipuri de chifle. Aproximativ 95% sunt dispuși să plătească pentru o chiflă maximum 6 lei, restul persoanelor 5% sunt gata sa dea și mai mult. Un consumator achiziționează, în mediu, cîte 2 chifle la o singură cumpărătură și preferă să le procure de la orice agent comercial, în mod egal. Criteriul principal după care cumpărtorul alege o chiflă − este prețul, urmate de aromă și aspect și preferă sa le consume în oricare moment al zilei. 65% dintre cei intervievați procură în mod obișnuit chifle de la firma Franzeluța, iar restul de la alte firme. Concluzii În urma evaluării chestionarului am dedus următoarele concluzii :

− toți consumatorii chestionați cunosc produsele de la firma Franzeluța;

− consumatorii țintă sunt elevi, studenți, muncitori, sportivi;

− prețul mediu pe care sunt dispuți consumatorii s dea pentru o chiflă este de 5 lei.

1.5 Evaluarea situației concurențiale Ca concurenți pe piață putem vorbi despre marii producători, combinate de panificație din orașele Bălți, Cahul, Anenii Noi, Ungheni, Hâncești, Briceni; și micii producători, care sunt în număr mare pe tot teritoriul republicii.

care sunt în numă r mare pe tot teritoriul republicii. SA “Combinatul de Pâine din Bălţi”
care sunt în numă r mare pe tot teritoriul republicii. SA “Combinatul de Pâine din Bălţi”

SA “Combinatul de Pâine din Bălţi” este unul dintre cei mai mari producători de produse de panificaţie şi cofetărie din Republica Moldova, care produce peste 100 de articole de patiserie.

Întreprinderea ˮCahulpanˮ aprovizionează populația cu pâine și articole de panificație în raioanele de sud ale Republicii Moldova.

7

2. Descrierea produsului generic

Grupa ʺproduse de franzelărie simpleʺ, cunoscută în uzul brutăriilor şi fabricilor de pâine sub numele de ʺspecialităţi fără materialeʺ, cuprinde o gamă variată de produse ca formă şi mărime, toate fiind preparate însă din făină de grâu, drojdie comprimată, sare și apă, la care se mai adaugă extract de malţ. După forma lor, aceste produse de franzelărie se cunosc sub diverse denumiri, ca: împletituri, chifle, cornuri, franzeluţe, etc.

2.1. Istoric firmă

Temelia industriei de panificaţie, în Republica Moldova, a fost pusă în primii ani după cel de-al doilea război mondial. Pînă la începerea procesului de mecanizare a industriei de panificaţie din republică, în cele 42 de brutării existente, procesele tehnologice erau executate manual.

Anul 1947 marchează începutul campaniei de construcţie a unor noi întreprinderi şi de modernizare a celor existente. Astfel, în acest an, este dată în exploatare la Chişinău prima fabrică de pîine, în baza unei brutării particulare renovate.

La 24 februarie 1960, prin asocierea organizaţiilor de profil din capitală, a fost creat Combinatul de panificaţie. Fondarea acestuia a dat posibilitatea centralizării serviciilor, organizării unui birou de comandă, ce determină cantitatea şi tipul produselor pentru fiecare subunitate în parte pe baza solicitărilor din partea clienţilor. Trecerea la regimul de autofinanţare a contribuit la mărirea volumului de producţie şi la lărgirea gamei sortimentale.

Automatizarea intensivă în anii ’70 a proceselor de fabricare a devenit direcţia prioritară, avînd drept efect îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi ridicarea eficacităţii de producţie. Astfel, în baza introducerii tehnologiilor progresiste au fost mecanizate procesele de depozitare, transportare şi dozare a materiilor prime, modul de preparare şi dospire a aluatului, coacerea pîinii. În urma înlocuirii vechilor cuptoare cu altele noi de tip tunel, cu încălzire electrică, a devenit posibilă şi crearea la toate întreprinderile a unui mediu de muncă adecvat din punct de vedere ecologic.

Ca urmare a reconstrucţiei succesive a fabricilor nr. 1 şi nr. 4, precum şi a construirii noilor fabrici nr. 2, nr. 3 şi fabricii pe paste făinoase, combinatul a devenit o întreprindere modernă a industriei de panificaţie din Republica Moldova

La 1 iulie 1991, combinatul devine întreprindere de arendă, iar de la 15 august 1995, “Franzeluţa” este transformată în societate pe acţiuni cu proprietate mixtă, 56 % din capitalul statutar constituind aportul statului.

în societate pe acţiuni cu proprietate mixtă, 56 % din capitalul statutar constituind aportul statului. 8

8

SA “Franzeluţa” este o întreprindere cu experienţă de peste 65 de ani în industria de panificaţie, cu tradiţii stabilite, cu reputaţie impunătoare, care include 3 fabrici de pîine, fabrica de paste făinoase, ateliere experimentale mecanice, secţia de producere a bioxidului de carbon, precum şi o reţea comercială proprie. Practic toţi locuitorii Republicii Moldova cunosc şi iubesc produsele Franzeluța. Produsele sunt cunoscute şi peste hotarele Republicii. Geografia largă a livrărilor – Germania, Canada, USA, Grecia, România, Irlanda, Italia, Spania, Bulgaria, Australia, Marea Britanie, Israel, caracterizeaza pe deplin succesul de care se bucura. Lucrătorii combinatului, în frunte cu conducerea sa, reprezintă un colectiv de muncă unit, principalul scop al căruia este grija faţă de consumator. Sistemele ISO 9001 şi ISO 22000 implementate la Combinat permit fabricarea produselor la nivelul standardelor internaţionale. De-asemenea e important să menţionăm, că întreprinderea deţine certificatul Kosher pentru producerea covrigeilor şi turtelor dulci. Controlul minuţios al materiilor prime, precum şi al produselor finite, efectuat de personal calificat, asigură calitatea produselor. Tehnologii SA “Franzeluţa” îşi aplică toată măiestria şi experienţa, pentru ca pe masa dumnneavoastra sa fie produse gustoase, de calitate înalta. Produsele sunt fabricate conform tehnologiilor clasice de preparare a aluatului, cu utilizarea prioritară a adaosurilor şi afînătorilor naturali. Întreprinderile sunt echipate cu utilaj european de performanţă. SA “Franzeluţa” permanent participă la expoziţii internaţionale, regionale şi de ramură. Produsele au fost prezentate în Germania, România, Bulgaria, Moscova. Pe lîngă aceasta participă permanent la expoziţii şi degustaţii republicane. Ca rezultat al participării la concursuri cu degustare – sunt decoraţi cu premii şi medalii pentru gustul şi calitatea înaltă a produselor. O bună tradiţie la SA “Franzeluţa” a devenit petrecerea degustărilor şi conferinţelor cu reprezentanţii organizaţiilor de comerţ. Vizitînd magazinele de firma vă veţi putea convinge de diversitatea sortimentelor de produse de panificaţie, cofetărie şi paste făinoase, precum şi să apreciaţi calităţile lor gustative.

de produse de panificaţie, cofetărie şi paste făinoase, precum şi să apreciaţi calităţile lor gustative. 9

9

2.2 Prezentarea produselor firmei Ce vîrsta n-aţi avea, ce n-ar dori sufletul dumneavoastră – SA “Franzeluţa” cu bucurie vă propune un sortiment vast de produse:

Diferite sortimente de pâine (de grâu, de secară)

Produse de franzelărie (rulade, chifle, franzeluţe)

Paste fainoase cu adaosuri şi fără (spaghete, cornişoare, fidea, tăiţei, figurine)

Produse de cofetărie: torturi, prăjituri, rulade, produse din vafe, bomboane, zefir

Produse de covrigărie dulci şi sărate, pesmeţi

Turte dulci, biscuiţi, checuri, produse foitaj

Produse de preparare rapidă (aluat rapid congelat, muesli, cvas uscat de pîine)

Produse de sărbători (cadouri de Paşti, de Crăciun)

Apă potabilă carbogazoasă

Bioxid de carbon alimentar în stare gazoasa şi solidă

Un asortiment bogat de chifle din aluat de cozonac, cu adaos de ingrediente naturale, care sporesc gustul si aroma produselor.

naturale, care sporesc gustul si aroma produselor. Chiflă cu brînză. Chiflă din aluat de cozonac cu
naturale, care sporesc gustul si aroma produselor. Chiflă cu brînză. Chiflă din aluat de cozonac cu
naturale, care sporesc gustul si aroma produselor. Chiflă cu brînză. Chiflă din aluat de cozonac cu

Chiflă cu brînză. Chiflă din aluat de cozonac cu umplutură din brînză puţin sărată. Masa 90g. Termen de comercializare 36 ore. În navetă 16 buc.

Chifle ”Pentru dejun” Nu sunt dulci. Se fabrică din făină de grîu c.I, conţin tărîţe. Se comercializează ambalate în pungi, masa 200g (5 bucăţi cu masa 40g). Termen de valabilitate 36 ore. În ladă 10 bucăţi.

Chiflă ”Corina” Conține umplutură din scorțișoară cu zahăr, masa 70g. Se comercializează ambalate cîte două bucăți, masa 70g. Termen de valabilitate 36 ore, în ladă 24 bucăți.

10

Chiflă ”Izabela” Conține umplutură din magiun din mere şi struguri, suprafața este presărată cu susan.
Chiflă ”Izabela” Conține umplutură din magiun din mere şi struguri, suprafața este presărată cu susan.
Chiflă ”Izabela” Conține umplutură din magiun din mere şi struguri, suprafața este presărată cu susan.
Chiflă ”Izabela” Conține umplutură din magiun din mere şi struguri, suprafața este presărată cu susan.
Chiflă ”Izabela” Conține umplutură din magiun din mere şi struguri, suprafața este presărată cu susan.

Chiflă ”Izabela” Conține umplutură din magiun din mere şi struguri, suprafața este presărată cu susan. Se comercializează ambalată în peliculă cu masa 80g. Termen de valabilitate 36 ore, în ladă 24 bucăți.

Chiflă ”Asorti” Modelată din trei chifle: una este presărată cu mac, a doua - cu susan, a treia - cu arahide. Masa 210 g, termen de valabilitate 36 ore, în ladă 12 bucăți.

Chiflă ”Doinița” Se fabrică de două feluri: cu scorțișoară și cu mac. Masa 90g, termen de valabilitate 36 ore, în ladă 24 bucăți.

Chiflă ”Trandafir” Este presărată cu mac și zahăr. Se comercializează ambalate cîte două bucăți, masa unei 70g. Termen de valabilitate 36 ore, în ladă 24 bucăți.

Chiflă ”De mai” Conține umplutură din magiun de mere, este presărată cu fărîmituri dulci, masa 80g. Se comercializează ambalate cîte două în peliculă. Termen de valabilitate 36 ore, în ladă 32 bucăți.

11

Chiflă cu scortișoara Conține umplutură de scorțișoară și zahăr. Masa 90g, termen de valabilitate 36 ore, în ladă 24 bucăți. Chiflă ”Colacel” Modelată în formă de colăcel, este presărată cu susan sau mac. Masa 180g, termen de valabilitate 36 ore, în ladă 10 bucăți. Chiflă ”Brioșa” Fabricată din aluat de cozonac, masa unei chifle 100g. Se comercializează ambalate cîte trei bucăți în peliculă. Termen de valabilitate 36 ore. în ladă 27 bucăți. Chiflă ”Luna” Fabricată din aluat de cozonac, este presărată cu fărâmituri de patiserie. Se comercializează ambalată în peliculă, masa 80 g. Termen de valabilitate 36 ore. în ladă 24 bucăți. Chiflă ”Delicioasa” Se fabrică de trei feluri: cu vișină, cu magiun, cu caise și morcov. Sunt ambalate cîte 2 bucăți, masa unei chifle 70g. Termen de valabilitate 36 ore. în ladă 24 bucăți. Mini croissantе „Matinal” Mini croissantе „Matinal” – se produc de trei feluri: cu lapte condensat, cu cremă de alune „Carat”, cu aromă de căpşuni. În perioada de Post se produc croissante de post. Sunt ambalate cîte 130g (în pungă 6-7 croissante). Termen de valabilitate 5 zile. În ladă 10 pungi. Foitaj ”Arabesc” Conține amestec de verdețuri uscate: ceapă, pătrunjel, usturoi, mărar, suprafața este presărată cu cașcaval ras. Masa 80g, termen de valabilitate 36 ore, în navetă 20 buc. Foitaj cu vișină Conţine umplutură din vişină conservată în suc propriu. Masa 80 g, termen de valabilitate 36 ore, în ladă 20 bucăţi. Foitaj ”Cioco” Conține umplutură cu gust de ciocolată. Se comercializează ambalat în peliculă, masa 80g. Termen de valabilitate 36 ore, în ladă 25 bucăți. Foitaj cu cașcaval Este presărat cu cașcaval ras. Se comercializează ambalat în peliculă, masa 80 g. Termen de valabilitate 36 ore, în ladă 26 bucăți. Foitaj cu cremă ”Carat” Cornuleț din aluat foitaj cu umplutură de alune. În perioadele de Post se produc produse de post. Masa 60 g, termen de comercializare 36 ore, în navetă 18 buc. Foitaj cu branză de vaci Conține umplutură din brînză de vaci. Se comercializează ambalat în peliculă, masa 70 g. Termen de valabilitate 36 oreș în ladă 20 bucăți. Foitaj cu magiun Conţine umplutură din magiun de mere. Masa 70g, termen de comercializare 36 ore, în ladă 20 buc.

12

Foitaj cu caise și morcov Conține gem de caise și morcov. Se comercializează ambalat în peliculă, masa 70 g. Termen de valabilitate 36 ore, în ladă 20 bucăți. Foitaj ”Vălurel” Conține umplutură cu aromă de lichior de ciocolată. Se comercializează ambalat în peliculă, masa 70 g. Termen de valabilitate 36 ore, în ladă 20 bucăți. Cornuleț ”Solis” Сornuleț din aluat de cozonac, masa 70g. Termen de valabilitate 36 ore, în navetă 32 buc. Cornuleț cu magiun Conține umplutură din magiun de mere, suprafaţa este presărată cu fărămituri dulci. Masa 80 g, termen de valabilitate 36 ore, în ladă 24 bucăți. Pită Turtă mică cu "buzunărel" în interior, care poate fi deschis tăind cu un cuţit marginea pitei şi în care se pot pune salate sau mezeluri. Se comercializează ambalate cîte 5 bucăți, masa unei pite 50g. Termen de valabilitate 36 ore, în navetă 50 bucăți. Franzeluță ”Pentru tartine” Franzeluţe în formă de cornuleţ, se comercializează ambalate în pungi cîte 4 bucăți, masa unei franzeluțe 70g. Termen de valabilitate 36 ore pentru cele ambalate, în ladă 40 bucăți. Pateu cu vişină Pateu din aluat de cozonac, conține umplutură din vișină. Se comercializează ambalaţi cîte două pateuri. Masa 70g, termen de valabilitate 36 ore, în ladă 30 bucăți. (http://www.franzeluta.info/news.html)

2.3 Scurt istoric despre produsul generic Chifla este un produs de panificație de formă rotundă sau ovală, ca o pâinișoară, făcută din făină de grâu.

Istoria pâinii Pâinea este unul dintre cele mai vechi alimente, datînd din era neolitică. Primele feluri de pâine produse au fost preparate din terci de cereale, făcut din grăunțe măcinate și apă. Este posibil să fi apărut printr-un accident în timpul gătitului sau prin experimentare cu apă și faină de grăunțe. Descendente ale acestor tipuri timpurii de pâine, încă se mai consumă în lume, spre exemplu tortilla în Mexic, chapati în India, poa ping în China, turte de orez oatcake în Scotia, pâinea din porumb indian johnnycake în America de Nord și injera în Etiopia. Acest tip de paine simplă, nedospită a format baza alimentară a multor civilizații timpurii. Sumerienii mîncau un tip de turte nedospite din orz, iar egiptenii secolului XII înaintea lui Cristos cumpărau de la dughenele de pe străzi o păine numită ʺtaʺ. Se consideră că pâinea dospită a apărut în Egipt, datorită condițiilor geografice și climaterice, care favorizau creșterea unui soi de grâu cu două proprietăți noi față de soiurile anterioare. Prima proprietate a fost descoperită la începutul Egiptului dinastic și constă dintr-o varietate de grăunțe, care

13

puteau fi treierate fără a fi mai întîi prăjite. A doua a fost apariția unui grâu conținînd suficientă proteină, formatoare de gluten. Astfel s-a putut prepara o pâine care creștea. Inițial, s-a crezut că pâinea dospită a aparut în secolul XVII înaintea lui Hristos, dar grâul capabil s- o producă era aparent foarte rar. Această raritate este sugerată de faptul că acest tip de grâu nu a devenit obișnuit în Grecia antică, decît în secolul IV înaintea lui Cristos, în ciuda faptului că exista un comerț regulat între Egipt și Grecia de 300 de ani. Dospirea pâinii timpurii este confirmată de surse multiple. Se puteau obține drojdii aeropurtate lasînd aluatul crud expus la aer pentru o perioada de timp înainte de gătire. Pliniu cel batran scria, ca popoarele din Galia și peninsula Iberică foloseau spuma de bere pentru a produce o pîine mai usoară decît a altor popoare. Acele părți ale lumii antice, care beau vin în loc de bere foloseau o pastă compusă din suc de struguri și făină, care era lăsată să înceapă să fermenteze, sau tărîțe de grâu înmuiate în vin, drept sursă pentru drojdie. Cea mai comună sursă de agent de dospire era însă o bucată de aluat oprită din ziua precedentă. Lumea antică avea la dispoziție o mare varietate de tipuri de pâine. În cartea sa "Deipnosophistae", autorul grec Athenaeus, descrie o parte din pâinile, prăjiturile, fursecurile și patiseriile vremii. Printre cele menționate se găseau clătitele preparate pe grătar, pâinea cu miere și ulei, franzelele modelate sub formă de ciupercă și acoperite cu semințe de mac, și chiflele militare coapte pe frigare. Tipul si calitatea făinii putea de asemenea varia, dupa cum spunea Diphilus, care a declarat ca "pâinea făcuta din grâu, în comparație cu cea făcută din orz, este mai hrănitoare, mai ușor de digerat, superioară în orice aspect. După calitate, pâinea făcută din făină rafinată (trecută prin sită) este pe primul loc, apoi pâinea din grâu normal, și în cele din urmă pâinea din făină necernută." În Europa medievală, pâinea era nu numai aliment, ci și o parte din veselă. Oamenii din acea vreme foloseau bucăți de pâine veche (cu dimensiuni aproximative de 15 cm pe 10 cm) − drept farfurii. După terminarea mesei, aceste bucăți puteau fi mîncate, date săracilor sau cîinilor. Farfuriile din lemn au început să înlocuiască recipientele din pâine în secolul XV. Otto Frederick Rohwedder este considerat a fi tatăl pâinii feliate. Rohwedder a început să lucreze în 1912 la o mașină care să felieze pâine, dar brutăriile au ezitat să o folosească deoarece erau îngrijorați că pâinea feliată se va învechi. A avut succes de abia în 1928, cînd a inventat o mașină care felia și împacheta pâinea. Pâinea albă a fost pâinea preferată de aristocrați timp de generații, în timp ce oamenii săraci mîncau pâine neagră. Acest lucru s-a schimbat în secolul XX, pâinea neagră devenind favorită, deoarece are o valoare nutritivă superioară, în timp ce pâinea albă a devenit asociată cu clasele ignorante în materie de alimentație. Pâinea în diverse țări Există multe variații de la rețeta de bază a pâinii, incluzînd pizza, chapati (o pâine indiană), tortilla, baghete franțuzești baguettes, pită (pâine turcească), lavash (pâine armenească), biscuiți, covrigei uscați cu sare pretzels, naan (pâine din Asia Centrală și de Sud, asemanatoare cu pita), covrigi bagels, puri (pâine indiană nedospită) și multe alte varietăți. (http://www.gustos.ro/sfaturi-culinare/newsletter-gustos-ro/painea.html)

14

2.4 Schema de fabricare a produsului generic

Făină Apă Drojdie Sare Materii auxiliare Recepție calitativă și cantitativă Control, depozitare, Depozitare
Făină
Apă
Drojdie
Sare
Materii auxiliare
Recepție calitativă și cantitativă
Control, depozitare,
Depozitare
pregătire, dozare
Pregătire
Dozare
Frămîntare aluat
Preparare aluat
Fermentare aluat
Refrămîntare
Divizare
Premodelare (rotunjire)
Prelucrare aluat
Repaus intermediară
sau
Fermentare intermediară
Modelare finală
Fermentare finală
Crestare-marcare
Coacere
Coacere
Spoire
Recepție-sortare
Depozitarea pâinii
Ambalare
Depozitare
Livrare

15

2.5 Descrierea etapelor procesului tehnologic.

Control calitativ și cantitativ, depozitare, pregătire și dozare Controlul calitativ și cantitativ Scop: De rezultatele acestui control depinde acceptarea sau neacceptarea materiilor prime și auxiliare. Depozitare Scop: De a crea un stoc tampon, pentru a asigura continuitatea fabricației, indiferent de ritmul de aprovizionare. Pregătire Scop: Materiile prime și auxiliare sunt din nou supuse unui control calitativ. Utilaj: Cernătore, filtre. Dozare Scop: Conform rețetei de producție. Utilaj: Dozatoare.

Prepararea aluatului Frămîntarea aluatului Scop: Obținerea unui amestec omogen din materiile prime și auxiliare și în același timp obținerea unui aluat cu structură și proprietăți vîsco-elastice specifice. De asemenea, la frămîntare se include în aluat o cantitate de aer, foarte importantă pentru proprietîțile reologice ale aluatului și pentru calitatea produsului. Utilaj: Frămîntătoare (malaxoare). Fermentarea aluatului Scop: Maturizarea aluatului, care constă în modificarea proprietăților reologice ale coloizilor acestuia și în principal a substanțelor proteice. Utilaj: În cuve, în vrac. Refrămîntarea Scop: Îmbunătățirea structurii și proprietăților reologice ale aluatului.

Prelucrarea aluatului Prin prelucrarea aluatului de înțeleg operațiile la care este supus aluatul din momentul golirii din cuvă pînă la introducerea în cuptor: divizare, premodelare, repaos intermediar/fermentare intermediară, modelare finală, fermentare finală. Răsturnarea aluatului din cuve Scop: În vederea trecerii la prelucrare, aluatul se scoate din cuvele în care a fost frămîntat și fermentat. Utilaj: Răsturnătoare de cuve (mașini de golit cuve). Divizarea aluatului Scop: Divizarea este operația prin care aluatul matur este tăiat în bucăți de masă dorită. Masa de aluat se stabilește în funcție de masa pe care trebuie să o aibă produsul finitși de pierderile tehnologice, care intevin în operațiile următoare: dospire coacere, răcire. Utilaj: Mașini de divizat. Premodelarea (rotunjirea) aluatului Scop: Premodelarea se aplică în scopul îmbunătățirii structurii porozității pâinii și echivalează cu o refrămîntare. Prin această operație se închid secțiunile poroase rezultate la divizare și se elimină o parte a gazelor prezente în aluat, astfel că peliculele de gluten se lipesc între ele și în operațiile

16

ulterioare se reia procesul de formare a unei structuri poroase, ceea ce favorizează obținerea de produse cu structură fină și uniformă a porozității. Utilaj: Mașini de modelat rotund. Repausul intermediar. Fermentarea intermediară Scop: Repausul intermediar are rolul de ralaxare și refacere a structurii aluatului. Ca urmare, proprietțile reologice și structura aluatului se îmbunătățesc. Pâinea se obține cu porozitate uniformă și volum crescut. Fermentația intermediară are rolul să comleteze fermentarea aluatului. Utilaj: Instalația pentru repausul intermediar cu benzi suprapuse. Modelarea finală Scop: Operația de modelare finală are ca scop imprimarea bucății de aluata formei pe care trebuie să o aibă produsul finit: rotundă, cilindrică, împletită, etc. Utilaj: Mașini de modelat final. Fermentarea finală Scop: Afînarea bucății de aluat prin acumularea dioxidului de carbon care se formează în fermentația alcoolică produsă de drojdie. Dioxidul de carbon format dislocă miceliile de gluten lipite la modelare și formeaz o structură poroasă. Utilaj: Dospitoare cu bandă. Umectarea (spoirea) înainte de coacere Scop: De a întîrzia rigidizarea cojii și a permite astfel creșterea volumului aluatului în prima peroadă de coacere. De asemenea, spoirea se face și pentru a obține o coajă lucioasă și colorată plăcut. Utilaj: În camera de coacere se introduce abur saturat umed de joasa presiune, ce creează o atmosferă umedă de vapori.

Coacerea Crestarea-marcarea Scop: Se execută pentru evitarea apariției crăpăturilor pe suprafața cojii în timpul coacerii. Utilaj: Mecanisme speciale prevăzute cu lame de crestare. Coacerea Scop: Transformarea aluatului în produs finit și se concretizează în formarea cojii, creșterea volumului, formarea miezului și modificarea umidității. Utilaj: Cuptoare de construcție specială. Spoirea după coacere Scop: Accelerează răcirea produsului și reduce pierderile la răcire.

Depozitarea Recepția-sortarea Scop: Separarea rebuturilor și a deșeurilor. Ambalarea Scop: Se face în navete sau containere sau o preambalare în folie de polietilenă, hîrtie pergaminată sau cerată. Depozitarea Scop: Răcirea pâinii în condiții optime și păstrarea calității ei pe durata depozitării.

(2004, Tehnologia modernă a panificației, Despina Bordei, București)

17

Fișa tehnică a produsului generic

Dimensiuni

Înălțime: 5 cm Diametru: 10 cm Greutate: 100 g

Ambalare

Folie de plastic

Ingrediente

Făină de grâu tip 650, apă, sare, drojdie, ulei, zahăr

Valoarea nutritivă, g/100g

Proteine 8,5 Lipide 1 Glucide 50 Valoare energetică 240 cal Valabilitate: 36 ore

Proprietăți organoleptice

Aromă și gust: plăcut, caracteristic pâinii, fără gusturi străine; Aspect exterior: produs bine dezvoltat, cu formă specifică sortimentului, cu sau fără crestături; Coaja: lucioasă, mată sau înfăinată, specifică sortimentului; Culoarea galbenă aurie, uniformă, rumenă; Miez (în secțiune) bine afînat pe toată suprafața secțiunii, fără aglomerări de făină, legat structural de coajă, elastic cu pori fini.

Proprietăți fizico-chimice

Umiditate maxim 43,5 45,5% Porozitate minim 73 -74% Aciditate maxim 3-4 grade. Volum minim 280 300 cm 3 la 100 g produs. Conținut de clorură de sodiu maxim 93-

95%.

3-4 grade. Volum minim 280 – 300 cm 3 la 100 g produs. Conținut de clorură

18

3. Implementarea produsului

3.1 Dezvoltarea conceptului. Analiza comparativă cu alte produse.

Am recurs la ideea de produs nou, deoarece consumatorii din toată țara procură frecvent și în mod obișnuit chifle de toate tipurile, găsind în magazine o gamă largă și foarte variată de chifle. Preponderent pe piață se găsesc chifle dulci, deaceea ne-am propus sa generăm o nouă ideie de chiflă, care îmbină pâinea cu șuncă și roșii, rezultînd gustarea perfectă.

Produsul nou − Chifla cu șuncă și roșii deshidratate este gustarea perfectă, care oferă consumatorului împlinirea gustului, nutrienți, energie și sațietate. În vederea obținerii unui produs nou, am stabilit ideea unei chifle, de a îmbogăți sortimenul deja existent în cadrul firmei Franzeluța. Justificarea ideei constă în faptul că:

− unele sortimente de chifle au o durată de viață mai mare de 10 ani;

unele sortimente sunt în etapa de declin a vieții lor;

− un produs nou va mări considerent veniturile firmei;

− consumatorii sunt deschiși și curioși să consume produse noi.

Putem considera că concurenții puternici sunt întreprinderile mici, care produc sortimente variate de chifle, plăcinte calde, tartine, etc. Astfel că, venind pe piață cu un produs nou, precum Chifla cu șuncă și roșii deshidratate, care îmbină perfect toate celelalte produse la un loc, într-unul singur. Această chilfă se poate consuma fie rece, fie caldă, încălzită prealabil într-un cuptor cu microunde.

3.2 Rafinarea conceptului. Operații tehnologice îmbunătățite.

Șunca și roșiile deshidratate sunt considerate ingrediente noi în rețeta de fabricare a chiflelor. Astfel că există mai multe variante de introducere a acestora în procesul tehnologic. Ingredientele noi sunt măcinate grosier și introduse in operația de modelare finală, unde are loc o amestecare în prealabil, formînd o compoziție omogenă cu aluatul sau ca umplutură. De asemenea se poate modela in diferite forme manual sau mecanizat. Secția de fabricare a chiflelor există în cadrul firmei Franzeluța. Secția în care vom produce produsul nou are o capacitate de producție de 1000 kg / zi. Utilajele sunt dimensionate conform capacității de producție. Vom introduce în secția de fabricație utilaj nou: măcinător, pentru a măcina grosier șunca și roșiile deshidratate. Aceste ingrediente măcinate vor fi introduse în operația tehnologică de modelare finală.

3.3 Descrierea preliminară a produsului

Produsul nou – chifla cu șuncă și roșii deshidratate va avea formă sferică, înălțimea 5 cm, diametrul 10 cm, greutatea 100 g, Valoarea energetică 375 cal, Valoarea nutritivă: proteine − 28,6, lipide 26,4, glucide – 54,7, vitamine, săruri minerale, termen de valabilitate 36 ore. Produsul nou va avea urmatoarele ingrediente: făină de grâu tip 650, apă, sare, drojdie, ulei, zahăr, șuncă (9% grăsimi), roșii deshidratate conservate. Ambalată în folie de plastic a cîte o bucată, în navete cîte 24 bucăți. Produsul va avea prețul de 4, 80 lei MDL.

19

3.4. Proiectarea prototipilui Rețeta de fabricatie a produsului nou:

Nr.

Ingrediente

Cantitate, %

Cantitate, kg/zi

1

Făină

100

700

2

Drojdie

1,5

10,5

3

Sare

1,5

10,5

4

Ulei

1,5

10,5

5

Zahăr

1,5

10,5

6

Apă

45

315

7

Șuncă

10

70

8

Roșii deshidratate

10

70

     

1092

În rețeta de fabricație se utilizează șuncă slab afumată 9% grăsime și roșii deshidratate conservate în ulei de măsline. Furnizorii de materii auxiliare:

FPC Rogob SRL, produce și comercializează produse din carne și mezeluri (Salamurile fierte, Salamuri fiert-afumate, Carnuri, Şunci, Produse din carne de găină și prospături). Adresa întreprinderii: MD-2089, Moldova, mun Chisinau, com Ciorescu, Alexandru Ioan Cuza, 13, www.rogob.md SC Lefrucom SRL, Întreprindere de Fabricare a ingredientelor pentru Industria Alimentară, Adresa: Moldova, Soroka, 3000, ul.Trayan 17 ,www.lefrucom.com

3.5 Înregistrarea produsului nou

CERERE DE ÎNREGISTRARE MARCĂ

Înregistrarea produsului nou CERERE DE ÎNREGISTRARE MARCĂ Nr. referință solicitant/mandatar Registratura OSIM

Nr. referință solicitant/mandatar

Registratura OSIM (numărul și data primirii):

1. Solicitanți (nume/denumire, adresă/sediu)

1.1. Solicitantii persoane juridice vor preciza forma de constituire si statul a carei legislatie îi guverneaza organizarea:

20

2.Solicităm în baza Legii nr. 84/1998 înregistrarea mărcii reprodusă în continuare:

 

2.1 Marca este:

 

2.2 Felul mărcii:

2.4 Reproducerea mărcii:

- verbală

 

- individuală

 

- combinată

 

- colectivă

 
- combinată   - colectivă  

- figurativă

 

- de certificare

 

- tridimensională

     

2.3 Când se revendică culoarea ca element distinctiv al mărcii se indică:

2.3.1 Denumirea culorilor/codul culorilor revendicate:

 

2.3.2

Principalele părţi ale mărcii care sunt în

culori:

 

2.4 Solicităm examinarea cu urgență a cererii de înregistrare a mărcii:

Da

Nu

3. Transliterarea mărcii sau a unei parți din ea:

4. Traducerea în limba romana a marcii sau a unei parti din ea:

5. Priorități revendicate (țara, data, număr):

6. Prioritate de expoziție (țara, locul, data și denumirea expozitiei):

7. Solicitantul desemnat pentru corespondența cu OSIM:

8. Adresa solicitantului/mandatarului pentru corespondența cu OSIM:

adresa:

21

9. Reprezentare prin mandatar autorizat

procură

procură generală (nr./dată)

10. Lista produselor sau/ si serviciilor clasificate conform “Clasificarii de la Nisa”

11. Taxe platite la data depunerii cererii:

11.1 Taxa de înregistrare (nr. act, suma)

11.2 Taxa de publicare a cererii (nr. act, suma)

11.3 Taxa de examinare (nr. act, suma)

11.4 Alte taxe implicit (nr. act, suma)

12. Semnături solicitanți/mandatar

13. Documente depuse la OSIM de solicitant/mandatar

14. Documente primite la OSIM

13.1

Formular la cerere

 

13.2

Reproducerea grafică a mărcii în număr de

exemplare

13.3

Dovada de plată a taxei de depunere a cererii

 

13.4

Dovada de plată a taxei de publicare

 

13.5

Dovada de plată a taxei de examinare

 

13.6

Procura

 

13.7

Document de prioritate

 

13.8

Alte documente

 

22

4. Introducerea produsului în fabricație

4.1 Stabilirea tehnologiei finale a produsului

Făină Apă Drojdie Sare Ulei Zahăr Recepție calitativă și cantitativă Control, depozitare, Depozitare
Făină
Apă
Drojdie
Sare
Ulei
Zahăr
Recepție calitativă și cantitativă
Control, depozitare,
Depozitare
pregătire, dozare
Pregătire
Dozare
Frămîntare aluat
Preparare aluat
Fermentare aluat
Refrămîntare
Divizare
Premodelare (rotunjire)
Prelucrare aluat
Repaus intermediară
sau
Fermentare intermediară
Modelare finală
Fermentare finală
Crestare-marcare
Coacere
Coacere
Spoire
Recepție-sortare
Depozitarea pâinii
Ambalare
Depozitare
Livrare

23

Descrierea etapelor procesului tehnologic Operațiile procesului tehnologic pentru obținerea produsului nou sunt la fel ca pentru produsul generic. Ingredientele: șunca și roșiile deshidratate, se recepționează calitativ și catitativ, se macină grosier printr-un măcinător, cu dimensiunile particulelor cuprinse 5-10 mm. Particulele de șuncă și roșii deshidratate se amestecă cu aluatul, care nu este de consistența unui luat ferm, ci mai moale și mai lipicios, astfel încît particulele se încorporează ușor. Modul de preparare a aluatului se face prin metoda directă. Metoda directă de preparare a aluatului constă în amestecarea şi frământarea într-o singură fază a tuturor materiilor prime din care se obţine aluatul. Această metodă se aplică la fabricarea produselor de franzelărie cu adaus de zahăr şi grăsimi. La prepararea aluatului prin această metodă se consumă o cantitate dublă de drojdie faţă de metoda indirectă. În schimb, se reduce durata ciclului de fabricaţie a produsului finit prin eliminarea fazei de preparare a maielei, fapt care duce şi la folosirea unui număr mai mic de cuve pentru prepararea aluatului.

4.2 Optimizarea ambalajului Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcții multiple, care asigură menținerea sau, în unele cazuri, ameliorarea calităţii produsului căruia îi este destinat. Ambalarea reprezintă operația de obițnere a “primului înveliş aflat în contact direct cu produsulˮ. Principalele obiective la care trebuie să răspundă ambalajul:

*Asigurarea protecției produselor împotriva deteriorării, pierderilor cantitative și calitative, păstrării proprietăților și valorii produsului; *Creearea unor condiții optime de transport și manipulare; *Favorizarea prezentării clare și sugestive a conținutului, informarea cumpărătorului asupra avantajelor produsului, prețului, cantității, duratei de valabilitate, modului de utilizare sau preparare; *Educarea consumatorului prin indicarea valorii nutritive, energetice a produsului.

Ambalarea şi păstrarea produselor de panificaţie afânate biologic. Materialele utilizate pentru ambalare sunt foliile de polietilenă sau alte materiale plastice şi hârtia de ambalaj de diferite tipuri. Pentru manipulare şi transport se folosesc în general lăzi din materiale plastice. Pentru asigurarea protecţiei şi evitarea contaminării se recomandă preambalarea produselor după răcirea acestora. Păstrarea pâinii trebuie să se facă la o temperatură situată sub 20˚C şi la o umiditate relativă a aerului de 60-70%. În funcţie de tipul făinii utilizate, de sortiment, gramaj, preambalare, termenul de valabilitate este de 24 - 48 de ore, sau mai mult pentru produsele preambalate. (Suport de curs - Merceologie alimentară, Prof univ. dr. Mircea Pop, Iași)

24

4.3 Descrierea produsului finit Fișa tehnică a produsului finit − Chifla cu șuncă și roșii deshidratate.

Forma sferică

Înălțime: 5 cm Diametru: 10 cm Greutate: 100 g

Ambalare

Folie de polietilenă

Ingrediente

Făină de grâu tip 650, apă, drojdie, sare, zahăr, ulei, șuncă slab afumată (9% grăsime), roșii deshidratate.

Informații nutriționale, g/100g produs

Proteine 28,6 Lipide 26,4 Glucide 54,7 Vitamine 0,24 Săruri minerale 0,45 Valoare energetică 375 cal Termen de valabilitate 36 ore

Proprietăți organoleptice

Aromă și gust: plăcut, caracteristic chiflei și aroma dată de șuncă și roșii deshidratate; Aspect exterior: produs bine dezvoltat, formă sferică, cu crestături; Coajă: mată, specifică; Culoare: galbenă aurie, uniform, rumenă; Miez în secțiune: porozitate uniformă, elastic.

Proprietăți fizico-chimice

Umiditate: 45% Porozitate: 73% Aciditate: 4 grade Volum: 300 cm 3

elastic. Proprietăți fizico -chimice Umiditate: 45% Porozitate: 73% Aciditate: 4 grade Volum: 300 cm 3 25
elastic. Proprietăți fizico -chimice Umiditate: 45% Porozitate: 73% Aciditate: 4 grade Volum: 300 cm 3 25

25

4.4 Confirmarea cererii pieții

Pentru studiul nostru, s-a utilizat următorul chestionar:

Bună ziua! Efectuăm un studiu referitor la cererea şi consumul produsului nou "Chifla cu Șuncă".

1. Sunteți consumator de chifle ?

(Dacă răspunsul este negativ se mulţumeşte persoanei respective, iar dacă este pozitiv se continuă intervievarea).

2. Cunoașteți produsul nou "Chifla cu Șuncă" de la firma Franzeluța ?

a) Da

b) Nu

3. Ce părere aveți despre "Chifla cu Șuncă" ?

a) Îmi place

b) Nu-mi place

c) Sunt indiferent

4. Ați achiziționat această "Chiflă cu Șuncă" ?

a) Da

b) Nu

5. Ce vă place la "Chifla cu Șuncă" ?

a) Aroma și gustul

b) Aspectul

c) Prețul

d) Calitatea

e) Alt răspuns

6. Cîte chifle achiziționați la o singură cumpărătură ?

a) 1

b) 2

c) 3

d) Mai multe (specificați numărul)

7. De unde preferați să achiziționați chifle ?

a) Magazin specializat

b) Supermarket

c) Magazine de desfacere

8. Cînd preferați să consumați "Chifla cu Șuncă" ?

a) La micul dejun

b) La prînz

c) La cină

d) Gustare între mese

9. Care este opinia dvs. privind calitatea "Chiflei cu Șuncă" ?

a) Excelentă

b) Bună

c) Acceptabilă

d) Proastă

26

10. Ați recomanda "Chifla cu Șuncă" unui prieten ?

a) Categoric da

b) Probabil da

c) Probabil nu

d) Categoric nu

Nume, Prenume Vîrsta Sex Studii Ocupație Vă mulțumesc pentru timpul acordat !

Interpretarea chestionarului Acest chestionar a fost aplicat pe un eșantion de 940 de persoane. 50 de lucrători au mers pe teren și au chestionat persoane reale. 50% dintre acestea sunt adulți, 35% − adolescenți și 15% − copii. În concluzie putem spune că consumatorii cunosc în general produsul nou, că deja majoritatea le place și consumă, iar ceilalți sunt curioși să procure produsul. Consumatorii consideră "Chifla cu Șuncă" o gustare perfectă în orice moment al zilei, că are gustul și calitatea excelentă la un preț accesibil, chear ieftin, este comod sa-l procure de la orice agent economic din zonă și îl recomandă cu plăcere tuturor.

(http://www.scribd.com)

27

5. Lansarea produsului

5.1 Definirea strategiei de marketing

Lansarea – în această etapă produsul nu este cunoscut de consumatori și poate fi cumpărat de consumatorii receptivi șa nou. Durata lansării este în funcție de receptivitatea cumpărătorilor. De regulă în această etapă încasările sunt scăzute, iar costurile sunt mari. În etapa de lansare se definește strategia de promovare. În cazul produsului nou, Chifla cu Șuncă, vom aborda o Strategie de pătrundere lentă pe piață. Această strategie presupune lansarea noului produs la un preț scăzut cu cheltuieli de promovare mici. Prețul scăzut încurajează acceptarea rapidă a produsului, firma menținînd cheltuieli de promovare la un nivel scăzut, pentru a realiza un profit ridicat. Aceast strategie se recomandă atunci cînd:

− viața produsului este vastă;

− consumatorii știu de existența produsului și sunt sensibili la preț;

− concurența este limitată.

Ca urmare în aceast fază trebuie să se acorde importanță activității de promovare și cîștigării încrederii consumatorilor.

(Suport de curs, Proiectarea Produselor Noi, Prof. Dr. Ing. Petre Alexe)

5.4 Promovarea produsului

Metode eficiente de promovare a produsului:

Aşteptările sau credinţele consumatorilor despre ceea ce aşteaptă să primească de la produsele achiziţionate; aceste aşteptări iau naştere pe baza experienţei anterioare, a afirmaţiilor făcute de prieteni şi a afirmaţiilor venite din partea firmelor. Pentru formarea unei reputaţii bune în rândul clienţilor, trebuie ca în mod constant să se ofere produse de o calitate cerută de clienţi. Ambalajul, marca şi eticheta produsului sunt lucruri care realizează vânzarea produsului şi ajută la o cunoaştere mai rapidă a produsului căutat faţă de celelalte produse de acelaşi fel. Fiecare client doreşte ca la cumpărarea unui produs să facă achiziţia cea mai bună, la un preţ cât mai mic să cumpere un produs cât mai bun. Comerţul din zilele noastre este unul bazat pe diversitate şi concurenţă între produse şi producătorii de pe piaţă. Cu cât ambalajul unui produs este mai bine realizat având un design care iese in evidenţă faţă de produsele similare păstrând calitatea produsului în condiţii bune şi punându-le în valoare foarte bine, cu atât va avea o mai mare atracţie la public, făcându-l pe acesta să achiziţioneze acest produs mult mai uşor decât altele asemănătoare.

28

5.3 Calculul economic

Potrivit raportului financiar, Franzeluţa a avut în anul 2011 un profit de 33,4 mil. de lei, iar în 2012 doar 4,4 mil. de lei. Veniturile din vânzări în 2012 au fost de 565,2 mil. de lei, comparativ cu 538,9 mil. de lei în 2011. SA “Franzeluţa” are 1816 acţionari şi un capital social de 37,4 mil. de lei. (http://www.eco.md)

Cifra de afaceri =565.200.000 lei anual

Bugetul alocat pentru Compartimentul de Cercetare- Dezvoltare = 2,5% din Cifra de Afaceri = = 14.130.000 lei

Nr.

 

Destinație

Valoarea producției totale, lei

Valoarea pe

% din bugetul alocat proiectului

 

produs, lei

1.

Cheltuieli cu materia primă

7.056.000

2,40

50

2.

Cheltuieli cu spațiile și utilajele

353.250

0,12

2,5

3.

Cheltuieli cu salariile

 

353.250

0,12

2,5

4.

Cheltuieli de cercetare promovare

282.600

0,096

1-2

5.

Utilități

 

423.900

0,144

3

6.

CAS, Șomaj

 

141.300

0,048

1

7.

Cheltuieli indirecte (transport, deplasări)

706.500

0,24

5

8.

Profit

 

1.413.000

0,48

10

9.

TVA

 

3.391.200

1,152

24

 

Total general

 

14.130.000

4,80

100

 

Cheltuieli de producție

 
 

Nr.

Ingrediente

Cantitate, kg

Cantitate, kg/zi

 

Prețul/kg

Total, lei/zi

 
 

1

Făină

100

700

 

5,50

3850

 

2

Drojdie

1,5

10,5

 

50

525

 

3

Sare

1,5

10,5

 

4

42

 

4

Ulei

1,5

10,5

 

15

157,5

 

5

Zahăr

1,5

10,5

 

11

115,5

 

6

Apă

45

315

 

 

7

Șuncă

10

70

 

120

8400

 

8

Roșii deshidratate

10

70

 

80

5600

 

Total

 

1092

 

18690

29

Ambalare: 1000 de ambalaje/zi × 0,09 lei/buc. = 90 lei/zi

18.690

lei/zi + 90 lei/zi = 18.780 lei/zi

18.780

lei/zi × 310 zile lucrătoare/an = 5.821.800 lei/an

Total: 5.821.800 Cheltuieli cu spațiile și utilajele Utilaj macinător cu capacitate de 12 kg = 51000 lei Depozit frigorific pentru materiile auxiliare noi cu capacitate de 100 kg = 51000 lei Total: 102000 lei

Cheltuieli cu salariile

Nr.

Specialiști

Cost, lei/lunar

Cost, lei/an

1.

Directorul de cerecetari de marketing

5000

60000

2.

Directorul de cercetari de teren

4100

49200

3.

Managerul sef de proiect

3400

40800

4.

Specialistul in proiectarea datelor

2700

32400

5.

Analistul

2100

25200

 

Total

17300

207600

Cheltuieli de cercetare, promovare

Nr.

Activitatea desfășurată

Buget

1.

Efectuarea cercetărilor de investigare a pieței (chestionare)

10000

2.

Producția și designul ambalajului

10000

3.

Lansarea produsului în cadrul unui simpozion în vederea promovării

30000

4.

Distribuția în magazinele de desfacere

50000

5.

Reclame TV, Banere stradale, Internet

182600

 

Total

282600

30

Bibliografie:

2004, Tehnologia modernă a panificației, Despina Bordei, București Suport de curs, Proiectarea Produselor Noi, Prof. Dr. Ing. Petre Alexe Suport de curs - Merceologie alimentară, Prof univ. dr. Mircea Pop, Iași http://www.franzeluta.info http://bsclupan.asm.md http://www.eco.md http://www.scribd.com/doc/Panificatie http://www.gustos.ro

31