Uleiul de catina

Se prepara din fructe proaspete, bine spalate. La 150g fructe proaspete maruntite se
adauga 150ml ulei de floarea soarelui, sau si mai potrivit este uleiul pur, virgin, de
masline. Timp de 3 saptamani se tine vasul la temperatura camerei si se agita de cateva
ori pe zi. Dupa acest interval de timp, se zdrobesc boabele si se pun din nou in ulei. Se
lasa inca doua zile la lumina si in loc calduros si apoi se transfera cu gria in alt vas partea
de deasupra a uleiului care este limpede. !ste bine sa se foloseasca vase de sticla.
"or#otul ramas se poate usca si se foloseste la prepararea infuziei vitaminizante.
Uleiul de catina este indicat in prevenirea imbatranirii premature, in boli oncologice, in
tratarea bolilor de piele$e%tern&, a iritatiilor provocate de arsuri, insolatii, e%puneri la
substante to%ice. 'anile greu vindecabile se acopera cu cataplasme inmuiate in ulei de
catina si se observa vindecarea rapida.
Uleiul de catina este tot mai folosit in ultima vreme si pentru producerea unor creme si
preparate cosmetice impotriva imbatranirii pielii si a atenuarii ridurilor.
1. (reparat de catina cu miere)
*ngrediente) 10 linguri catina uscata macinata fin, 10 linguri miere, 10 boabe de ienupar
uscate si macinate fin.
(reparare) Se amesteca ingredientele. +ai puteti adauga miere daca nu va place
consistenta initiala.
Se iau , lingurite pe zi, inainte de masa, pana la ora 1- $catina are efect energizant&.
,. .atina cu miere)
*ngrediente) 1 /g boabe de catina, 1 /g miere de tei.
(reparare) *ntr0un vas ce se inc#ide ermetic se pun boabele spalate, scurse si strivite cu o
lingura de lemn si mierea. Se acopera si se pune vasul in frigider, pt. , saptamani,
amestecand continutul prin rasturnare.
Se iau ,03 lingurite pe zi din amestec, inainte de micul deun.
Se poate pastra si uscata. Se usuca boabele la umbra.
(rima pagin1 2atura
vezi toate articolele din 2atura 2atura
Ctina: miraculosul ginseng romnesc
Trimite pe email
2icu (3rlog 4 15.0,.,013 4
3- .omentarii
.1tina) miraculosul ginseng rom3nesc no tags + zoom
6alerie foto $7&
(u8ine plante din flora auto#ton1, ba c#iar mondial1 pot rivaliza cu c1tina rom3neasc1 9n
privin8a calit18ilor curative :i diverselor aplica8ii medicale. .u fructele sale, ca ni:te
bobi8e aurii care se coc toamna, c1tina ne ofer1 un nesperat autor tuturor, indiferent de
v3rst1 sau afec8iuni. ;itaminizant1 de e%cep8ie, antio%idant1 redutabil1 :i ne9ntrecut1
stimulatoare a sistemului imunitar, c1tina are 9nc1 multe valen8e necunoscute publicului
larg.
.unoscut1 9n special sub denumirile populare de c1tin1 alb1, c1tin1 g#impoas1, c1tin1 de
r3u, sau c#iar dracil1 din cauza spinilor ei redutabili, c1tina are :i o denumire :tiin8ific1
pe m1sura calit18ilor sale. 6enul Hippophae, cum l0au numit botani:tii, deriv1 din
termenii grece:ti de hippos0cal :i phao0eu omor. Denumirea se refer1 la utilizarea
fructelor de c1tin1 9n antic#itate pentru eliminarea viermilor intestinali la cai.
<l8i faimo:i autori antici precum Dioscorid :i T#eop#rast recomandau #r1nirea cailor de
curse cu c1tin1 pentru sporirea masei musculare :i a luciului p1rului.
Din punct de vedere ta%onomic, c1tina face parte din ordinul Rosales, familia
Eleagnaceae, specia Hippophae rhamnoides.
Se prezint1 ca un arbust tufos, e%trem de rezistent 9n egal1 m1sur1 la ger :i la secet1.
*ube:te lumina direct1 a soarelui, :i nu cre:te 9n zone semiumbroase sau acoperite.
<tinge 9n medie 9n1l8imea de 1,5 0 - metri, dar 9n condi8ii optime de mediu poate atinge :i
5 metri. .3nd clima zonei geografice unde cre:te este totu:i prea aspr1, c1tina se
adapteaz1 la acest factor e%tern devenind un arbust t3r3tor.
=nflore:te 9n lunile martie0aprilie, depinde de temperatur1. >ructific1 anual, 9ns1 abundent
doar dup1 v3rsta de -05 ani, :i atunci o dat1 la doi ani.
(lanta cre:te 9n flora spontan1 a !urasiei, cu optimul de adaptare ecologic1 :i centrul
distribu8iei 9n <sia .entral1, unde se 9nt3lne:te mai ales 9n zonele montane. Dac1 9n <sia
ocup1 un areal imens, partea din !uropa unde este r1sp3ndit1 cont1 9ntr0o prelungire
minuscul1.
La noi 9n 8ar1 este r1sp3ndit1 9ndeosebi 9n regiunea deluroas1 a +unteniei :i +oldovei,
fiind mai rar1 9n stepele litorale ale +1rii 2egre. .ea mai larg1 r1sp3ndire a c1tinei a fost
observat1 9n zona bazinului r3ului "uz1u, unde cre:te din abunden81 at3t de0a lungul
albiilor r3urilor :i izvoarelor, c3t :i pe versan8ii care urc1 la mari 9n1l8imi. !ste o plant1
c1reia0i priesc terenurile s1lbatice, cu vegetatie divers1 :i 9nsorite.
Conform cercetrilor efectuate de specialiti de prestigiu precum Ing. tefan Manea,
prof. univ. dr. chim. Ion rad, dr. !umini"a rad i Ing. #lorica $adu, ctina care
crete %n "ara noastr are un con"inut chimic de e&cep"ie, poate cel mai 'ogat din
%ntreaga lume. (lanta a fost studiat i ameliorat %n )ta"iunea *orticol
+Mrcineni+, unde s,au o'"inut variet"i cu "epi redui. -re'uie men"ionat c
nicieri %n lume nici varietatea natural, nici soiurile ameliorate nu au con"in att de
multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoi.i i aminoaci.i la
nivelul ctinei care crete %n $omnia, mai ales %n .ona su'carpatic.
.1tina prin istorie
(rimele popoare care au descoperit valen8ele terapeutice ale c1tinei au fost tracii,
#indu:ii, grecii, c#inezii, mongolii, cel8ii :i slavii. (rima documentare scris1 apare 9n
secolul ;** dup1 ?ristos 9n tratatul clasic de medicin1 tibetan1 @'gAud "zi@ care
recomanda 9n mod e%plicit consumul de fructe de c1tin1 pentru :erpa:i sau cei care
c1l1toreau la mari 9n1l8imi.
.ele patru c1r8i fundamentale ale medicinei c#ineze:ti tradi8ionale ap1rute 9n decursul
dinastiei Tang $B0C dup1 ?ristos& recomandau tratamentul cu c1tin1 pentru tratamentul
bolilor de piele :i afec8iunilor tubului digestiv. =n 'usia, unde cre:te pe suprafe8e foarte
mari, c1tina a fost numit1 @<nanas Siberian@ datorit1 sucului pl1cut :i propriet18ilor
revigorante, foarte apreciate 9n condi8iile climei aspre de acolo.
;irtu8ile plantei nu au sc1pat neobservate :i 9n perioada modern1, c3nd au fost pentru
9nceput utilizate e%perimental 9n alimenta8ia cosmonau8ilor sovietici, deoarece pe l3ng1
celelalte calit18i ale c1tinei, oamenii de :tiin81 din +oscova au descoperit c1 aceasta
proteeaz1 organismul uman de radia8iile cosmice. (oten8ialul c1tinei a determinat
introducerea ei ca plant1 de cultur1 9n S.U.<., .anada, 6ermania, 'usia, .#ina :i
Ucraina. !%ist1 la nivel mondial numeroase institute de cercetare care studiaz1 :i 9n
prezent tainele acestui adev1rat miracol al 2aturii.
.u toate c1 se folose:te din cele mai vec#i timpuri, c1tina este prelucrat1 industrial doar
9n decursul ultimelor decenii, iar 9n ultimii ani a devenit speran81 pentru suferinzii multor
afec8iuni grave.
=n 'om3nia, de peste 30 ani se fac cercet1ri sistematice asupra c1tinei de c1tre *nstitutul
de .ercetare .#imico0>armaceutic :i *nstitutul de .ercet1ri <limentare. .ercet1rile
urm1resc valorificare componentelor c#imic din plant1. (rodusul cel mai valoros este
aa numitul ulei de ctin.
.e con8ine D
(entru biologie :i medicin1, c1tina rom3neasc1 prezint1 9nc1 un mister ale c1rui taine
binef1c1toare a:teapt1 s1 fie descoperite 9n totalitate, 9n ciuda deceniilor de cercet1ri
minu8ioase. (3n1 9n prezent cercet1rile au confirmat faptul c1 fructele de c1tin1 constituie
cea mai bogat1 surs1 natural1 de vitamina <, vitamina !, carotenoizi :i flavonoizi.
.on8ine :i cantit18i mari de vitamina ., vitaminele "1, ",, E, > :i (, al1turi de
microelemente, acizi gra:i esen8iali :i fitostenoli. =n urma analizelor de laborator a reie:it
c1 fructul c1tinei con8ine substan81 uscat1 9n propor8ie de doar 100,0F, restul compozi8iei
const3nd 9n za#aruri, acizi organici, pectine, flavonoide, celuloz1, proteine, ulei,
betacaroten, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier, tot comple%ul vitaminelor ".
Cele'rul i cutatul ulei de ctin con"ine la rndul su, %n propor"ie de circa /0,
102 aci.i grai esen"iali, licopen, tocoferoli i fitosteroli. Semin8ele de c1tin1 sunt
bogate 9n acizi gra:i nesatura8i, iar frunzele :i scoar8a arbustului con8in tocoferol :i
sitosterol.
.um ne aut1 c1tina D
>runzele, scoar8a, semin8ele, dar mai ales fructele de c1tin1 au rezultate e%traordinare at3t
9n scop medical, c3t :i alimentar. 3fectele secundare negative sunt de,a dreptul
ne%nsemnate. >oarte apreciat este uleiul de c1tin1, fiind utilizat cu un succes deosebit
c#iar :i 9n cazuri grave de arsuri termice :i c#imice, sau afec8iuni ale pielii determinate de
e%punerea la iradieri. +erit1 amintit un caz relatat de ing. Gtefan +anea, referitor la un
accident de munc1 grav petrecut 9n anul 1B55 la .ombinatul .#imic 6iurgiu.
<ccidentul respectiv s0a soldat cu :ase victime, cu arsuri de gradele 3 :i - pe suprafe8e de
peste 50F din piele. Trei dintre bolnavi au fost diagnostica8i f1r1 :anse de supravie8uire :i
au r1mas interna8i la Sitalul Hude8ean 6iurgiu 9n a:teptarea fatidicului deznod1m3nt.
*ng. Gtefan +anea apeleaz1 urgent la profesorul universitar *oan "rad, unul dintre cei mai
mari e%per8i 9n c1tin1 la nivel mondial. <cesta este adus de urgen81 cu elicopterul de la
>acultatea de +edicin1 din T3rgu +ure:, unde pe atunci era profesor. *oan "rad a venit
cu ulei de c1tin1 cu care le0a uns :i pansat r1nile celor trei muribunzi. 'ezultatul a fost
de0a dreptul miraculos. .ei trei ingineri nu au intrat 9n bloca renal 9n faza urm1toare, iar
arsurile s0au vindecat. .ei trei au sc1pat de la moarte :i tr1iesc s1n1to:i :i 9n prezent.
Uleiul de c1tin1 este folosit :i 9n tratamentul ulcerului gastric :i duodenal, diareei,
urticariei :i st1rilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afec8iunilor
circulatorii :i #epatice, alcoolismului, anemiei, asteniei :i c#iar stresului. Utiliz1rile
c1tinei 9n geriatrie au dat rezultate spectaculoase, iar cercet1rile recente o recomand1 :i 9n
oncologie. .ercet1ri efectuate 9n +area "ritanie au descoperit capacitatea c1tinei de a
in#iba dezvoltarea unor tumori.
De asemenea, este eficient1 :i 9n tratarea #ipertensiunii arteriale, afec8iunilor coronariene,
oftalmologice :i gingivale. !ste un redutabil antidepresiv, antiacneic, contra /eratozei,
leucoplaziei, antimutagen, antio%idant 9n mastite, rinite, fotofobii, boli cronice
pulmonare. !ste folosit1 cu succes :i 9n tratamentul psoriazisului, 9n prevenirea
cancerului :i ca imunostimulator, prevenirea adenoamelor, tratamentul cancerului mamar,
antibacterian1, in#ibitoare a poftei de m3ncare 9n cazurile de obezitate., reglatoare a
lipoproteineinemiei, tratamentul leucemiilor :i limfoamelor, afec8iuni osteoarticulare,
I.'.L., inflama8ii digestive, constipa8ie, afec8iuni ale aparatului urinar :i al celui genital,
afec8iuni #ematologice, afec8iuni virale, afec8iuni ale sistemului nervos :i psi#ice.
4n plus, %n ctina al' se gsesc o seam de su'stan"e cu efect hormonal prin ele
%nsi, sau su'stan"e care repre.int precursori ai anumitor hormoni.
=n uleiul de c1tin1 este probabil1 e%isten8a prostaglandinelor $acestea sunt considerate
#ormoni celulari, respectiv modulatori ai activit18ii #ormonale care stimuleaz1
musculatura neted1&, dar mai precis se g1sesc acizi gra:i nesatura8i cu dou1 sau trei duble
leg1turi care sunt precursorii siguri ai prostaglandinelor. I alt1 susbstan81 cu efect
#ormonal cre se g1se:te 9n cantit18i mari 9n c1tin1 este serotonina. !a are ca precursor
triptofanul 0 aminoacid esen8ial care se g1se:te 9n cantit18i mari 9ndeosebi 9n fructele
uscate :i pulverizate de c1tin1.
Cu aceste calit"i i propriet"i e&traordinare, dintre care multe ateapt s fie
descoperite de lumea tiin"ific, ctina care crete %n $omnia se remarc %nc o
dat ca una dintre cele mai valoroase plante cu u. medicinal i alimentar din
%ntreaga lume. Iar noi romnii putem oricnd s apelm la secretele acestei
adevrate comori a 'otanicii na"ionale.
"ibliografie)
.1tina :i uleiul de c1tin1 0 *ng. Gtefan +anea
.1tina alb10I farmacie 9ntr0o plant1 0 (rof. univ. dr. c#im. *on "rad, Dr. Lumini8a "rad,
*ng. >lorica 'adu