, l

, , ,
, , ,
|
'"/'"'
" "'"
:ii ''
""'"
'.J"
,
i,l;l*,t
,"
iuJ rt
i t , , ' ,
J , ,
r / l
l
| | . f . . f | | | ) l aI
I
- '
t t l r ' ;
\ , 1
' . r
; 1l r - r l r r r ' - : - l l l : .
, ' i '
. t
,
t ' I ' t i
. . . . : .
, *.
Ci.J;-I DE
Marilena
$erban
.
Mdddlina
Vincene
Ct po[i
face
cu o carte
Caiet de lecturd
gi
scriere creatiad
clasa a V-a
dh
TECF{
u?iordsd tu8tef50
W
Copy.ight 2014
AnT
kz<a
A!9 E ldd
Toate drcptu:rile asupra acestei lucriri apar,n editurn.
Reproducerea integmli sau pa4iah a continutului lucririi
ste posibih numai cu acordul prealabil scds al editurii.
Aceaste colecge este coordonad de Florcntina Samiheian.
Redactor: Alina Nicolae-Pe4ea
Tehnoredactor: Angela Ardleanu
Coperta: Alexandru Daq
.t,
lllll||l
Cl oRESI
tsBN 978-606-710-032-7
Pntru comenzi vi puteti adre6a:
D ep ar t anentului Dif uz arc
C.P 4, O.P 83, cod 062650, sector 6, Bucuregti
I el.: (02 I
)
224.0 L30, 0744 .300.870, Ozzt .2t3., o,
raj<: (021)
224.17 .6s
Se acordi importante reducd.
Echipa lecturii
Ei
a scrierii
creatiae
sau
Prietenii
care te ajutd
sd citegti
Surrtem e.hipa lectulii
$i
a scderii cteative. Fare noi .ititorul inlelege doar superficial
ceea ce citeqte. Unii
(ititori
lac apel la unul sau la altul dintre noi, iar numai cei care
ii consulta pe toF membrii echipei inleleg in profunzime
ceea ce citesc, folosindu-9i in
acelagi timp inteligenta, imaginalia qi sensibilitatea. Asta inseamni si faci o lecturi
creadvi. Iar/ mai departe, vei putea ei scrii creativ despre ceea ce ai citit.
Indiferent de tipul de text, noi inlewenim in diferite mornente ale lecturii, dar liecare
are un rol precis de
jucat gi
suntem cu adevirat aomplementari.
Detectivul
Ador enigmele mai ales pentru ci-mi place si le descopdr pas cu pas. De aceea imi plac
qi textele care contin mesaje ascrmse. Caut indiciile din text, le asociez sau le compar cu
unele cunoqtinte generale pe care le am gi trag concluzii care me ajuti sX rezolv enigma.
Sunt mereu cudos, totul este pasionant!
Scriitolul
Nu me pot abtine s; nu fac predicFi atunci cend ved coperta sau titlul lrnei ci4i: emit ipo-
teze p vitoare la tipul de carte (aventur;, gtiinfb,
S.F. etc.), la tema cArdi
(pentru
ast4 mi
insptue, de obicei, ilustraFa de pe copert; sau cuprinsul). Anticipez, c6,nd citesc, ce se va
inmmpla mai departe, ce into$etud ar putea lua acfiunea, cum ar reacliona personajele.
Pentru ci-mi place se-mi pun imaginafia la lucru, pot ddar se devin sc itor
$i
sA conti-
nui sau si schimb povestea pe care o citesc.
Colectionarul
Me imi place sd descoper cuvinte noi
9i
se le invet. Cea mai mare
plecere
a mea, c6r-rd ci-
tesc, este se
8;sesc
expresiile deosebite
Si
sd inteleg sensr-d lor. Daci nu le inFle& ut intr-uIl
dicfonar
Ei
imi completez coleclia de cuvinte noi. Le pot {olosi apoi penfru a lltelege alte
texte, dar
qi
cand vorbesc sau cend scriu
gi,
uneori ii pot impresiona pe cei care nu qtiu
atatea cuvinte ca mine.
Gramaticianul
Care e rolul verbelor, al adjectivelor, at adverbelor intr-un text? in ce fel mi ajuti ele si
inleleg mai bine ce citesc? Cum se leagi ideile texfului qi cat de corecte
$i
corent; este ex-
pdmarea? Iaphi ce vid lucrurile din perspectiva asta me ajute s;-mi exprim
qi
propdile
idei mai clar
Si
mai nuantat.
Pictorul
irrtotdeaura cir-rd citesc imi imaginez cum arate personajele, locu le in care se petrece ac-
tiunea
sau, un peisaj descris intr-o poezie.
Pot chiar sd desenez ceea ce vid cu ochii min-
l i i
5au sA crei onez pri n cul i nt e drt eri t e personai e
sdu l ocuri .
Sensibilul
Recunosg eu empatizez cu personajele
c6r.Id citesc: me bucur alituri de cand ete sunt vic-
torioase, sufdr impreuni cu ele cAnd li se intAmpli vreun necaz sau ini amintesc de expe_
riente asemenitoare p n care am trecut gi
eu.
pot
sd scriu intr-un jumal
despre ce m_a
impresionat intr-un text
$i
pot sd le povestesc celorlalfi despre experientele tliite de mine
in timpul lecturii
Cdticul
C6nd citesc un text trebuie si
$tiu
tot: cine l-a scris, c6nd, de ce, ce tip de text e, cdrui ca-
tegorii ii apa4ine... Pot si analizez textul ahmci cand citesc, sa disting faptele de opinii,
si inteleg cum e folosit limbajul
Fi
si interpetez ur text.
$i
apoi, eu am
f;rerea
mea dispre
text construiesc interpreteri personale
de fiecare dati. Toate acestea imi ofer; o enomi
pldcere... Am impresia
c; textul devine cumya al meu
Si
toati lumea imi sDune ce sunt
fodrte inLeligent.
IT-istul
Atunci cand citesc, in mintea mea totul se leagi. Fac conexiuni cu toate cunogtinlele mele
anterioare pdvitoare la tema din carte
Fi
aqez informaliile noi in locul in care se potri_
vesc, alitud de altele pe care le-am dobendit anterior Sunt precum un calculator f care
fiecare dosar contine fiqiercle
corespunz5toare.
Inginerul
imi place si-mi pehec viala punand
ordine in lucruri
Si
in idei.
penhu
mine, e simplu si
formulez ideile principale, se identific tema unei poezii sau si Iac rezumatul unui text. Imi
place enorm si am o inlelegere
globali, pentru ci apoi si devin creativ
Si
si
pot
da titlu
ongt nal e f uuror t e\ t el or
pe
care l e ci t esc.
Diriiorul
Sunt cel mai disffet membru al echipei:
nimeni nu vede din exterior munca mea.
$i
to_
tuqi, feri mine, resful echipei bate pa;ul pe loc: eu sunt cootdonatorul
10I,
,,dirijorul,,, cel
care tace ca toate instrumentele
si sune armonios impreuna
ca intr_o orchestri. ii observ
foarte atentpe- toti pentm a vedea cum igi face treabafiecare:
ane se descurcd qi
cine mai
are nevoie de indrumare.
Ii ilcuralez pe.toti dar.ii gi
ajut si analizeze
obsta.olele pe care le intalresc
Ai
le sugerez
compotamente
potdvite
pentru ca jocul
lecturii sd fie eficient.
Jocuri
1. Noteazi in dreptul fiecirei imagini
iocul
pe care il reprezinti gi incercuiegte-l
pe acela care este ptefelatul
tiu.
W
Alege
jocul
care i1i place cel mai mull
(dintre
cele de mai sus sau altul)
9i
scrie
un enunt in care si-fi explici alegerea.
i mi hl a. a f ^r r r F h, r l r
penl r u c4. . . . . . . . . . . . . . . .
3. Coleclionarul a notat in grabi numele unor
iocuri
qi a greqit, 6criinduJe fdri
spafiu. Delimiteazi numele acestora, color5ndu-le diferit,
V,K:;^*W&r?"^$
u"*$
Noteazi, in interiorul clopoteilor, cAteva
jocuri
pe care obignuiegti si le
joci
impreuni cu prietenii tii.
6
Ili propunem
si citegti, pas cu pas, cateva fragmente din cartea Auenturtle lui
Tofi Sawyer de Mark Twain, in traducerea autoarelor. Coloteazi cu verde,
impreuni cu Detectivul, cuvintele care indici locul, iar pe cele care indici
timpul, cu ro$u.
Tom Sawyer nu era un bdiat rdu, ci doar poznag cum nu se mai aJld, zdpdcit gi
neasftmpdrqt din cale-afnrd, aga cum spunea mdtuga Polly, cea care-l cregtea.
Baiatul a fugit de acasi impreune cu doi prieteni -
Joe
Harper gi Huckleberry
Firm - pe o insuli din apropierea fluviului pe care era situat talgugolul in care
locuiaq hotSlali sA se facA,,pilati". In a doua noapte, Tom a
plecat
feri
qtiinta
celorlalfi de pe insul6, s-a furiat acasA gi a vezut-o pe metuga Polly cAt de
tristd era din cauza dispadtiei lui. Iatd ce se intample la intoarcerea pe insula
ha. i r o ce Yef i , di r <or ;
Nonptetl trecuse de mult. Se luminase de-a binelea cdnd se apropie c6t de c|t de baflcul
de nisip. Tom se odihni din nou, pftnd ce soarele se indlld, iwdluind
fluai
l in strdlucilea
sa, apoi siri ih apd.. Cepa mai tArziu, 6e opri Ia intrarea ?n tabdrd, giroind gi auzi pe
loe
spuflAnd:
-Nu, Huck, Tom este bdiat de cuoifi gi o sd oihd ?napoi. N-o sd. d.ea bir cu
fugilii.
1tie
cd asta ar
fi
o m re rutine pentru un pirat gi e prea mkndru ca sd
facd
unq cq asta. Coace
eI cezta. Mdintreb ce.
- Da' Iucrurile e ale noqstre oriFicum, flu?
- Aproape ci da, da' nu incd, Huck. BiIetuI zice cd. e ale noastre dacd nu ztine inapoi
oind Ia micul tleiun.
6i
iatd-l ci a aenit! er.clamd Tom, cu un bun efect drnm tic, pdintl in tabdrd plin
de eI.
in scutt timp, igi pregdtitd un mic dejun zdraodn din sldnind qi pegte gi se apucard fu
infulecat, in timp ce Tom t i relata auenturile, inflorindu-le. Phnd Ia
finalul
poaestirii, se
simtezu toti niFte eroi tnfumurali qi lduddro1i. Apoi Tom se
fwigd
in -un ascunzi um-
bros ca sd doarmd pdnd la amiazd, iar ceilalli pirali se pregdtird de pescuit
ti
de explorat.
Dupi prAnz, toatd gacq 6e
qpucd
de cdutat oud de broascd-testoasd pe banc. Mergeau
scormonind ici
Ei
colo cu un bdl in nisip qi, chnd gdseau un loc moale, se puneau in ge-
nunchi
gi
sdpau at m^inile. Uneofi scoteau chiar gi cAte cincizeci 6au
Faizeci
de oud dintr-o
gaurd. Erau perfect rotunde
Fi
albe, doar pulin mai nici decAt o nucd. Aourd uI1 ospdl cu
oud prdjite in searc aceea pi tncd. unul, rtineri d.imineald,
Dupd micul dejun, porniri chiuilld
1i'lopdirul
pe banc
ai
se
figdrird
unul pe altul,
scoldndu-Fi hainele in timp ce alergau, phnd cdnd fima;erd coflplet goi, apoi iti continuard
zbenguiala ittrdnd tn apd, care, din cauza curcnlilor putemici, ?i
ficen
uneori si se
impiedice, ceea ce Ie sporea distractia. CAnd gi
cAfld se
qplecau
i
se stropeau cu api pe
fafd,
apropiindu-se ?ncetigor u11ul de altul, cu
falq
intoarsd, ca sd se
fercascd
de stropi,
smucindu-se
Oi
lupfitdu-se pdnd chnd tnaingitorul igi bdga, tn cele din urmd, adaersarul
cu capul in dpd, dupd care se scufunda toti gi era o adeodratd inodlmdgeald de mdini
Ei
picioare, apoi ieeau pufdind, scuipdnd, r1zhnd gi incercdnd si-gi rccapete rcspiralia, toate
in acelasi tirto.
Cind oboseau prea tare,
t'ugeau
gi se toldneau pe nisipul uscat gi
fierbinfe,
unile zhceau,
ba chiar se
gi
iltgropau tn nisip
9i,
din cind ?n cind, mai dddeau o
fugd.
pAnd h aph
i
o
luau de Ia capdt. Apoi Ie dddu prin cap cd pielea lor semdna binigor cu ni6te indispensabili
de culoarea pielii,
n6a ci desenard un cerc in nisip gi se
jucard.
de-a citcul - toti trei enu
clool1i, cdci nici nul nu at
fi
cedat icest rol fidret celorlalti.
Mai tirziu, au scos bilele gi
s-au
jucat
cu ele pAnd s-au plictisit.
loe
gi Huck s-au rlus
sd mai inoate, dar Tom nu indrdznea, deoarece descoperise cd, atunci cind igi trdsese pan
tIlonii
jos,
iti pierdltse brdtata din clopo{ei de gaJye de pe gleznd
Si
se intreba cum de a
scdpat de cArcei afit de mult timp
ldrd
talismanul careilproteia, Nutndrdzni sdin e din
nou pA d nu il gdsi, dar atunci ceilalti bd.ieti eruu deja obositi
6i
aoiau si se odihneasca.
Gramaticianul a observat cateva nereguli in Ielul de a vorbi al copiilor,
Colecteazi enunlurile greqite.
7. Alege, prin bifare, de ce crezi cA apai aceste enunlud. Pofi adiuga explicalia ta.
6.
n
n
n
n
n
Huck vrea sd vadi dac;
Joe
e atent cand ii vorbeFte.
Cei doi se amuze stalcind frazele pe care le spun.
Copiii nu sunt foarte bine educali, iar limbalul lor arati acest luctu.
Cei doi erau preocupafi
de disparilia Iui Tom.
8.
Coloreazi nurnai ouile de
lestoasi
care arati emotiile pe care le triiesc Tom,
Joe
gi Huck pe insuli.
8
- Da' lucrurile e ale noastre
odqicum, nu?
- Aproape ce da, da' nu
inc;, Huck. Biletul zice cd e
ale noastre daci nu vine
inapoi p5ni la micul dejun.
9. De ce crezi ci au ales cei lrei si devini
,,pirati,,?
Care sunt tuisitudle de care ar
avea nevoie aceqtia ca si fie pirali adeviragi? Completeazi, pentru Detectiv
,,fi$a
de identitate" a
piratului.
Cei trei au al es ba devi ni pi rati , penLru ca
10. Dintre toate
iocurile,
Coleclionarului ii plac cel mai mult
jocurile
de cuvinte,
Dintre sufixele ascunse in
iucirii
specifice timpului nostru, alege'le doal
pe
acelea care se potrivesc cu temenul
(4
se)
juc&
Qilorfieazd
st acestea cuvinte noi.
[l
l "*' l
l--e!l
@
11, Citegte mai depa*e ca si afli ce s-a intampht
Pe
insula celot trei,,Pirafi" si
subliniaz i enunlulile care arati schimbalea stirii lor de spirit.
incet, incet se depfutard unul de nltul, simlind.u-se trigti gi incepurd sd pripeasci lun',
cu
jale,
fluoiul
sprc pattea unde thrgul dormita sub soarc. Tom se sulTrinse scriind
,,BecW"
pe nisip cu degetul mare de la picior, apoi
1terce fi
se infurie pe sine pentru cd ero
atAt de slab , Cu toate acestea, il mai sgise o d|td, cdci nu se putu abline, II
gterce
d.in nou
ti
se indepirtd de ispitd, aldtutAndu-se celotlal| bdieli.
Dar
loe
era cu fiorulul la pdmhnt, iremediabil. Ii erc at6! de dor de casd, incAt cu
Sreu
indura aceasti sufe ntd, Era pe punctul de a izbucni in laoimi.
$i
Huck era melLflcolic.
Tom era abdtut, dltr incerca sd nu arate acest lucru. Avea un sectet pe care nu era
Sata
sd-l
'impdrtdgeasci
inc.d, d.ar, dacd aceastd mhhnire nu avea sd
fie
depd1itd curind, era nmoit
sd il deniluie. incercind sd pard extrem de oesel, spuse:
- Pun prinsoare cd pe insula
qsta
a fiai
fost
pirali. O s-o explofim tncd o datd. A as-
cuns ei mmori pe-aici pe undeDa. Ce-ati zice dacd am descoperi un cujLr putrezit, doldora
de aw
Oi
de argi11t, ddd?
Der asta nu ii entuziasfid prea tarc
fi
nu fi|punsefi nimic. Tom mai
JEcu
una sau
doud tncercdri sdti a*agd, insd gi acestea eguard. Era o stridanie zadamicd.
loe
stdtea
6i
sarmonw nisipul cu un bdt gi pdrca
t'oarte
mihnit. ln cele din urmd, spuse.
- Biieli, hai s-o ldsdm moartd. Eu vreau si merg acasd. AicigL e prea pustiu.
- Ba nu,
]oe,
o sd te sim[i mai birc cu tinpu| spuse Tbm. Gindegte-te Ia pescuitul de
arct,
- Nu dau doi bani pe pei(uil. Weau sd mery a(asd.
-
]oe,
da' Ioc de inotat ca dsta n-o sd mai gdseSti nicdieri,
Nu-fii fiai place inotatul. Nu md omor dupd el dacd nu e cineoa care sd-mi spund cd
n-am uoie s-o
fac.
Am de
Bdnd
si mery aczid.
- La naiba! Papd-lapte! Vrei s-o oezi pe mdmica, md gdndesc,
- Da, chiar weau sd o odd pe mimica.
$i
tu ni orea dacd ai aoea una. Papd-lapte etti
i
tu, sd gtii.
$i loe
?gi tuase nasul.
- Pii, Etunci o sd-l ldsdm pe sniorcdit sd fiearyd. acasd la mimica, nu, Huck? SdrdcufuI,
arca s-o vadd
pe mdmica? O s-o aadd.
lie
ili plnce iciga, nu, Huck? Noi rdn6nem, aga-i?
Huckrdspunse
,,Da-a"
Jiri
strop de entuziasm.
Nu ,oai ?)orbesc cu ooi cAtu zile oi aoea, zise
loe
ridicindu-se, AQa! Se indepdrtd
supdrat
ti
incepu sd se tmbrace,
- Nici nu ne pasi! sp se Tom. Nu te wea nifleni. Du-te acasd gi
fd-te
de rfrs. Hnlal
pirat! Huck gi cu mine nu suntem smiorcdili. Noi rdminem, nu, Huck? Lasd-I si plece
daci wea. Mi gdndesc cd ne descufcdm
Jird
el,
to
12. Care dintre trisiturile enumerate de tine in figa de identitate a piratului se
potrivesc/ nu se potrivesc copiilor?
Joe
Tom
Huck
13. Tom ii adreseazi lui
foe
mai multe cuvinte
iignitoare.
incercuiegte-le
in text
qi
reformuleazi secventele
lespective, astfel incat
Joe
Ei nu se simti rinit'
14. Ti s-a intimplat weodati ca in
jocurile
tale si fi spus cuiva cuvinte de acest fel
iau sa Ii fosillgnit tu de un prieten? Povesteite intitnPla.rea'
11
15. C_e efecte crezi ci va avea asupra
celorlalti hotirarea lui
Joe
de a pleca?
Motiveazi-f rispunsul,
Eu cred ci
t 6. Citegte mai departe
Si
verifici daci prediclia
ta a fost buni.
.
Dar Tom nu era tmpdcat
Qi
se nelinigti odzAndu-I pe
loe
cum continud., mfrhni' sd se
tnbrace. II mai deranja gi
cum Huck priaea
pregdtirile tui
loe
cu t6njali, intr_o tdcere care
parci preoestea tdul. Fdrd un cuoAnt de d.espdrtire,
loe
incepu sd si tndrepte cdtre malul
di11sprc Illinois. Lui Tbm i se muiari genunchii.
Se uitd la Huck. Huck nu ii putu
suporta
prioirea
6i
iqi ld.sd. ochii in
jos.
Apoi spuse:
-
9i
eu
.Drequ
sd merg, Totn, Oricum era cam pustiu, acu, o si
t'ie
Fi
mai asol, Hai sd
mergefi gi
noi, Torfi,
- Nici tn rup-tu' capului! Poti si pleci dacd orei. Eu am fu g6nd
sd rdmkn.
Ag pleca, Tom.
- Pdi, dd-i drumu', te
line
careat?
Huck incepu sd tgi adune hainele imprdtiate peste tot. Spuse:
- Tom, ag orea sd ztii gi
tu. GA de1te-te bine. Te agteptdm
c6nd ajungem Ia mal.
12
- Piii, o sd
q|teptali
pdnd o sd 7)i se lungeascd urechile, sd
|tii.
Iluck porni tndurerat, iar Tom privi tn utna lui, dorind sd. igi calce pe
mAfldtie
Qi
sd Ii se
aldtufe. Spera ci bdietii se oor opri, dar ei mergeau ilceti1or mai departe pin apd. Deodatd,
Tom
fu
izbit de pustietdtea gi linigtea ce se agternuse. Dddu bdtdlia
fnald
cu m1ndria sa,
apoi ftqni cd. e toLladtii sdi strig1nd:
Aqteptali! Atteptali! Vreau 6d
pd
zic ceaa!
Cei doi se opfifd
ti
se ?ntoarserd spre el. Cind. ii aiunse din urmd, Tom tncepu sd igi
dezodluie sectetul, iar ei' ascultafi lipsiti de chefpdnd cdnd tqi dddurd seama, in cele din
uftnd, care ii ernu intenliile gi izbucnird in chiote
$i
aplauze
fi
spusefi cd eftt
,,ne-
ffiaipomenit!"
i
cd, dacd le-ar
fi
spus de Ia inceput, nu ar nai
fi
plecat. Tom hxTrentd o
scuzd credibild, dar adepdratul 6du motia
fuese
teama cd nici fidcar acest secret nu ii aa
line
prea mult lAlxgd el, aga cd il lisase de rczerad ca pe o ultimd lncercarc.
Biielii se intoarserd aeseli
Ei
igi ztdzurd de distractiile lor efltuzia1ti, pildr)rigind xeince-
tat desprc uimitorul plan aI lui Tom qi admirA du-i istelimea.
Prediclia ta in legituri cu efectul pe care hotdrarea luiJoe o are asupra celollalli
a fost buni? Ce s-a intampht, conform textului?
18. Scditorul vrea si continue povestea impteun; cu tine. Imagineazi-li care este
plarul nemaipomenit al lui Tom qi scrie-l mai
los.
17.
La final, ...
13
19. Noteazi avantaiele
9i
dezavantajele tlaiului izolat pe o insuli.
Avantaie
Dezavantaje
20. Incercuieste varianta pe care o alegi gi
scrie un sfat pe
care l-ai da celor trei copii.
Cred c6 ar fi bine/ nu ar fi bine si mai
plecafi
de acas6, deoarece ......................,.
21. Tom,
Joe
qi Huck au anumite caliti-ti care ii aiuti si se descurce onorabil
pe
insuli.
Noteazi aceste calitdti.
22. Citeste integral .artea Aveflturtle hi Tott SaTDyer de Matk Twain pentru a vedea
care e6te planul lui Tom qi cum continui avenfura celor tlei.
l 4
23. IT-istul te trimite si cauli pdn,,figierele" memodei tale cat mai multe nume de
jocuri.
Scrie exemple pentru fiecare categorie de nai
jos.
24. Detecti!'ul t indeamni si descoperi,,, o greqeali
a altui lT-lst,intextulJocul de
noapte allrtiRobett
9elban
din antolo gia C6rc-i
faza
cu cititul?.
Dupd ce mi a montnt computerul pe biroul din biblioteci, colegul meu de rcdactie, ar-
tist in ale lT-ului gi domeniilor colaterale acestuia, m-a'tntrebat:
,,Sd-li
pun gi
nite
jocuti
pe el?
"
,Bagd,
ffate,
cum sd nu!"
,,Ce
arei?
"
,,Pdi
ce ai? "
,,locuri
de strategie, de..."
,,Nu,
nu md obosi... Ceoa dinamiq simplut, prietenos. Zdu,
fi-mi
viala
Jiumoasd,
nu mi-o com-
plica
Ei
mai mult,"
,,Vrei
Formula 1, Deltn Force,.,? "
,Da,
da! Vezi? Cezta de ztarh, mai ri-
coril11 creietu"'.
$i
colegul mi-a descdrcat niQte
jocuri,
mi a afitat cele patru taste pe care
trebuia sd apds, mi-a s*Ans nAna qi d.us a
fost.
Doud sfotd.mhni de la acel er)eniment m-a1n culcat tot pe la 4-5 dimiteala: cealuri
intregi el m soldt:ttul singurntic din Delta Force care pleca in misiuni. Mi specializa
sem atht de bine tn kildrit du|nanii, tncht, tiupd ce am
fdcut-o
cu toate arnele de
foc
din dotare, de Ia pistoale dutomatq putti cu lunetd, mitrallere
ti
pi'tolete, ajunsesefi
sd-mi duc Id bul1 sftr1it incur;iu ile nortale doar cu cutitul HArrL hAryt, in negura
noplii luam gupa sanguind a
fiecirui
terorist in parte.
iparcd
ercu batqlioqne! CAnd
am ajuns la ztreo 68 de kilograme, iar cearcdnele se pregdteau sd-llli treaci de obraji
ti
sd-fii i11tre in zdmbet, mi-am d.al seama cd, de
fapt,
md. trallsfotmasefi intr un kami-
kaze: dacd o mai
lineam
aqa cdteoa zile
(de
fapt,
c|teoa nopti), crdpam! Cu ochii ?n la
crimi
(din
pricina ectawtlui
fdrd
proteclie la radialii) qi cu mdna tremurdndd nm dat
d.elete la toate
jocurile
pe care de|teptul dla mi Ie plantase ca pe nigte bombe cu efecte
nu
foarte
intArziate. Aveam 29 de ani
Ei
ooiam sd trdiesc...
25. in text apar trei cuvinte pe care Colecfonarul nu le cunoagte, pentru cA apa4in
altol limbi. Aiutandu-te de un dicfionar englez-romary noteazi forma in limba
din care
provin gi sensul aceslora.
kamikaze
delete
26. Personaiul este nevoit si gteargi toate
iocurile
din computer, din cauza acestei
,,erori".
De ce sunt
iocurile
pe calculatot considelate o gregeali? Tu ce pirere ai?
Jocurile
pe calculator sunt co$iderate o greEeal5, pentru c;
Eu ced c6
27. Scrie un bilel citre unul dintre pe$onaje pentru a-l sfitui cum si-qi indrepte
greqeala.
l 6
28. Deqi este un text scris, Iragmentul contine numeroase cuvinte sau str:uctud
specifice limbaiului oral. Noteazi cete un exemplu pentru fiecare element care
contribuie la realizarea acestui efect.
Cuvintele au o forme neingrijitd.
Enuntudle sunt orescudate Drin utilizarea
qatimei
acolo unde nu este necesard.
Sunt Drezente exDresii din limba vorbiti.
Pentru accentuarea anumitoi idei, nara-
tolul foloseste exclamatii.
Unele verbe surt inlocuite de intedecfii.
Apar cuvinte din limbaiul tinedlor.
Citegte flagmentul umitor pe cale il poti considera un adevirat inventar al
jocurilor
pentru copii, Daci nu cunogti sau nu ai
iucat
vreunul dintre ele,
incercuiegte-l
qi
incearci-l cet mai culend.
Ce ooiam sd spun cu nsta, de
faptT
Cd tmi place enorm sd md
joc.
Mi a pldcut de
cAnd md
ttiu. 6i
imi aftintesc de fiine de pe Iq ureo 3 ani. Neaoind
frali,
md
juc&m
sin
gur. Pare trist, dar ffii descurcqm de minune. Cu caii
,i
cdldretii, c fiainulele, cu cas-
telele din cuburi de lemn, cu pugtile pi pistoalele...
Mi
jucqm,
cum sd nu,
gi
cu ceilalli copii,'tn
fals
blocului oi la
lard,'tn
curtea casei,
tn
fala
casei, c|tuodatd chiar pe casd, pe uli{e, pe deal, prin ziuoi,Ia teren, pe Ia allii
prin cwli. Pitulugul, noud pietre, prinsea,
,!ard,
lard
ztrem ostagi!",
fotbal,
bambilici,
oictorie
(un
fel
de
fotbal,
d lLt o singurd poqrti), tac, rircd,
totton
(te
inpit u
fetele,
nu
puteai rcfuza),
Qepticd
(romAneascd
Qi
americand), tabinet
(doar
cu bunicu'),
lintar
(tot
cu el, exclusio), de-a mama gi de-a tata
(aici
nu d.au detalii),
,,Flori,
filne, fete
sau bd-
ieIi", telefowtl
fdrd fir,
,,D.tcii
ti
ronanii",
,,Piticot",
sticla
(mai
crcscusem, era cu pu-
pdturi) .
lucan
tot ce 6e putea
juca,
chiar gi dacd flu nd pricepeam, pAnd cddea noaptea
gi ne strigau bunicii sau pdrin{ii sd i trdm odatd
(,mai
lasd md un minuuu| te
rooog...") in casd, cd nltfel vin dupd noi.
29.
30. Descoperi figura de stil prezenti in acest fragment completind rebusul cu
numele
iocurilor
mentionate in text.
1. Se transmite un cuv6nt de la rur capit la celilalt al firului,
Eoptindu-l
la urechea
copilului ulmitor (..../fr rdrl).
2.
Joc
de cilti la care calculezi gi faci combindri matematice.
3. De-a tati ascunselea sau . . .
!L Fiecare jucitor
spune t n num;r
9i
cagtigd cel care a spus numirul cel mai mare.
5,
Joc
de cilti a c;rui denunire vine de la cartea 7.
6. Pe desqlul de pe asfalt se aruncd o piehicicA qi
se sare intr-un picior iri fiecate
c6suF numerotati.
7. Mingea trebuie sA ajungi in poarta adversarilor
8- Fiecarejucitor igi plaseazi pieselein punctele marcate pe cele trei pitrate con-
centrice de pe tabla de
joc.
9. Se rotegte o sticH
!i
se serute persoana
in dreptul citeia s-a oprit sticla.
10. Se spune prelednta
din doue propuneri
cu nume de Flo,,
/e
te,
filme
sau . . .
31.
Jocurile
cu prietenii
sunt foarte amuzante. Burii prieteni,
Sal
Si
Miranda, din
caftea CAnd fitd oei tn dbri de Rebecca
Stead, gisesc mereu un prilei
de
ioaci,
chiar gi in autobuz.
Mi-arn adus aminte de un
joc
pe care obignuiam sd-I
iucdm
tn autobuzul cu carc trn_
oersam oragul ca sd ajungem la pi6ci4h.
Sal apuca o batauerticali din outobuz, iar eu
18
punemn pumnul chiar deasupftl tnAinii lui, Pe urmd mut6 el pumnul deasupra mAinii
nele
Fi
din nou eu deasuptu lui, pAnd ajungeam sd stim pe oirfuri, atAmati de bafi cAt
mai sus, De obicei, se gdsea cAtu un dult core ne spufiea sd
fifl
cuminli, flu aedeam cd
aurobuzul era aglofierqt? Puteafi cddea peste cineoa!
32. Criticul s-a oprit cu aten$e a6upra ultimelor enuntud: nu oedeam cd autobuzul era
agloflerqt? Puteam cidea peste cinella! Alege cui crezi ci ii aparfin aceste cuvinte,
Aceste cuvinte redate de Mirarda apartin:
I
Mirandei-
n
mamei.
I
urrui cdldtor.
n
gofelului.
34.
33, Pentru a nu-i deranja pe ceilalli cilitori, Sal qi Miranda s pot amuza cu alte
iocud.
Ce le-ai sugera?
Mama Mirandei se pregitegte pentru un alt fel de
joc:
unjoc de culturi generali
televizat.
Piramida de 20.000 de dolati are doud etape. Mama o nunegte pe prima
,,turul
de
oitezd", pentru cd cel flai ifiportant e sd
fri
tqpid. Concurenlii incearcd sd
facd
x)edetele
care le suflt coechipieri sd ghiceascd gtpte cuointe obignuite ddndu-le anumite indicii.
Agadar, dacd primul cuai este
,,furculitd" ,
concurentul poate spune:
,,Se
folosegte
pen-
tru tlus mkncareain guri, Nu este li11gurd, ci.,,"
Daci aedela are ceoa mintq dar mama s?une cd 6-at
putea
sd nu aibd, atunci oa spune:
,,Furcali!d!",
se zta auzi un
,,ding"
gipe u11ecfan nizibilpmtru ceilalli aa apdfea ufffidtoful
cuztint, Fiecare echipd are ln di\pozitie treizeci de secunde pentru
iapte
cuointe,
Pe unnd, eqqnele inpizibile se intorc
Fi
este rAtdul r)edetelor sd Ie ofere indicii
collcurentilor care urrneazd Ia ghicit. AIte gapte cuoiflte, alte treizeci de secunde. Apoi iar
se intorc ecranele gi iar dau indicii concuren[ii.
in turul de oitezd 6e pot
face
maximum doudzeci
fi
u u de p ncte. Punctajul maxtm
ti aduce concutentului un bonus de 2,100 de dolari. Dar cel mai important este sdinoingi
echipa concurentd, pentru cd echipa caSfigdtoare intrd in
,,ruula
?noingdtorului"
Qi
abia
acolo se pot ci|tiga nuui bafli.
9
35. Completeazi schma acestui
ioc,
cu regulile pe care le-ai descoperit.
20
35, In timp ce Miranda igi ajuti mama si se antreneze pentru turul de vitezi, tu,
alituri de Coleclionar, subliniazi in text toate cuvintele din cAmpul lexical al
timpului.
Mirunda! m-a sttigat m6fia din bucdtdrie. A7.)em neroie sd fle uonometrezL Cea
sul ista de
fiert
oud md innebune|te cu ticditul lui.
AgB cd Bm stat sd md uit la secundarul ceasului din bucdtfuie, tn timp ce Richard ii
oferea mamei indicii. Pe wmd mama'ti ofuea indicii lui Richard, iar el ghicea,
- Pot sd
joc
Ei
eu? am ?ntrebat dupd cinci tururi.
- Sigur. Richard, cronomerreazd-fle tu o vreme!
Mama s a intins
gi gi-a
scos
puloaerul moa.
[
. . .]
Richard se uitd Ia ceasul de bucdtdrie
gi
aqteaptd ca secundarul sd ajungd la
doudsprezece.
Pe locuri,
fili
gqta, start!
Ridic primul cartonag.
- Cezta ce intinzi pe p6ine prdjitd., spun.
- Unt! strigi fiama.
Urmdtorul cartona|.
Bei sucul cu asta, il sorbi prin eI.
- Pai! strigd ndma.
Urmdtorul.
- E de piele
ti
ili
lihP
pantalonii.
- Curea!
- E tlulce, se bea iatna, inaiftte sd metgi la sdniu.
Ciocolatd caldd!
imi place
sd
joc,
sd nu md gindesc la nimic altcepa decAt Ia cuoA tul urmitot, iat
mama sd nu se gindeascd nici ea la nimic decAt h cuoafltul pe care il ooi rosti eu.
Pdrcurgen lot pachetul de
Wpte
cartonage.
- Te
wicepi,
zice mama, cAnd ftrmitdm cu cinci securde mai rlmreme.
ZAmbesc.
Cred sincer ci o sd cAqfigi, ii spun,
- N u-ti
face
spennte prea mari, fld prepine ea. Asta-i doar turul fu oitezd. Iat turul
de oitezd este partea mai uQoard.
37. Imagineazi-te alituri de vedeta prefemti in turul de viteza din emisiunea-concurs
Pinfiido de 20.000 de dolari desprc,.. cdrli, Ghicegte gi noteazi in fiecate caseti,
pe fiecare eqan, cuvintele care corespund indiciilor date cu ajutorul DetectiYului.
El imagineaze
$i
scrie textul.
Semnele din care sunt scrise cuvintele.
Te\te cu Feti-FrumoFi care inving
InveliSul exterior al cdrtii.
38. AtntielE.nnele se ixlorc si kbuie ca tu si ofed indicii cat mai scurte
Ei
exacte despre
cuvintele de pe
eclan, Scrie definitia in caseta corespunzdtoare fiecirui terme[
Ilustrator
Fit;
Narator
Suspans
39, Un mare concurc de ghicitori
se pregitegte in
Tinutul
Mititel. Eroul ci4ii A/rt(
gi ,nerceflqii de Ioana Nicolaie nu se degcurcd prea bine. Completeazi tu
Epaliile punctate
cu rispunsurile la ghicitorile din concurs. Daci nu teugegti, vei
fi luat prizonier de Trei-Pirali/ la fel ca eroul ci4ii/ Arik, car trebuie si salveze
iuciriile.
Ttei-Pirati pq,fiicipd
la concursul
de ghicitoi
Fi
cere un premiu special
A
fost
o zi ca o hdiie...
]umate
albd.
i,
spre sead,
P
qrcd-nmuiatd
intr-o ce afi;
La margine mai nult negrie,
Cdci dupd-anta
poie
bund.,
Glume gi
dansuri cu mascafi,
Spdrgdnd in dinli cdte-o alund,
In din scend... Trei-P ir.tti!
Sunt salamand.rd., mefcen
L
Iau chipuri ce pot da
f.ori,
Dar azi am
Jtac
ca de bondai
$i-o
sd c69fig ln ghicitori!
22
Trci-Piruli u geFeqte niciun rdspuns
,,Ce
e soare curgdtor
Strdns cu grijdin cdmdri
De-un popor zumzditor,
Care zboard-n patru zdri?
"
,,Vful
demult patru surori,
Ce n-au casd ?mpreund.
Ufl a- i iflb r dc
qt
d-n
f
lor i,
AIta are pfu de brumd,
Una taie stele-n gheald,
Alta rftde din oudeafd."
,,Cregte-o
casd in copac
Cu zid tare, dat cu lac,
Sd o spargi-oricine urea
Pentru miezul bun din ea."
- Mai aoetn o ghicitoare,
De n-o
Ftiu,
cittstit Arik,
iti promit: nu cer nimic!
Dact
tiu,
oreau o
favoare:
Chiar acum mdinsoleEti
Phnd sus la
pechea
moad
Casa mea e-ntrc
feregti
-
Zise Albina, c-un picior
In
Fo\etd
de nectar,
- Cine gtie sd dea zor!
! spuse zAmbitor
Urdciosul mercenar.
Sunt, Arik, cAgfigdtor?
- Egti, dar numai la o probd.
Mintea sd-ti rhnAti tueqzd,
C-o sd scoatd Zum din robd
Ghicitodrea ce urmeazd,
- Haidq zi-ne dacd poti
Sd rdspunzi. - Uf, ce netoq!
Uara, toamna, iarna ce-s?
!
Fi-ali
ale6
PAnd-acum sd piedeli toli.
-
$tiu Ei
asta, buburuzd,
Nu pot pierde
fdrd-o
scuzd.
Tjn mereu ht buzunare
o .....,............. Ast| -i o\re?
Mercenarul qi Aik spun ultitflele doud ghicitori
Ce-i, Arik, te cam code|ti,
Treaba-li pare prea ugoafi?
- Ei'ti ,ilnpatic, Tei-Pitali,
La ghicit nu-s
foarte
bun,
Allii-s nult nai antrcnati,
Dar tine tot md pun!
23
,,Cine-s
fratele
gi sora,
Ce, d.egi se tot aleargd,
Nu se-ajung deloc tn hora
Ce sbdbate lumea laryd7 "
- Asta-i bund, ndi sd
fie!
......., se cafi
$ti e,
Nu se ztdtl d.e-o aegnicie.
$i-acum,
dragul meu Arik,
Fii atent la ce-am sd
[i
zic:
,,ll
cunoqti doar dupd nume,
Multe chipuri
Qtii
cd are,
Se ifibracd-n trci costume,
Sare-n
foc Ai
nu il doare."
- Pdi, tmi pare-a
fi
un zar
Din trei pdrli cumrta
ficut...
Ai gretit! E-un
Sunt chi ar ...........
9i
ai pierdut!
40,
Biteazl shategiile pe
care le-ai folosit pentru
a g;si cuvintele ascunse sub
piliria mercenarului Trei-Pirali sau completeazi cu altele lolosite de tine.
I
arn citit int6i cu atenFe ghicitodle gi
am gisit indicii care sugerau cuvintele lipsdi
I
am gdsit
cuvintele pe misuri ce citeam;
!
am citit paragraful urmdtor al textului gi abia apoi am completat spatiul lipsi;
n
am ales cuvinte cale s; pAstreze rima si ritmul;
n
41.
Relafia apropiati dintre un tatd qi copiii lui a fost cea care l-a detemrinat
9i
pe
Tudor Arghezi si sejoace, scriind. Colectionarul e gata si culeagi cuvintele cire
se referd la literatuli qi pe
care le vei sublinia in fragrnentulurmelor
dir. Carteo
cu
jucdrii,
illrslrali .hiar de fiica lui, Mitzura Arghezi.
Nicio
jucdrie
nu e mai
t'rumoasd
ca
j
cdria de oorbe. Copiii, ca gi
oamenii mai, sunt
mai silrlitori la vofue decit Ia
fapte,
pldcdndu-le,
mai nult d.ecAt
faptele fdcute, faptele
poaestite,
6i,
cldcd pooestea mitoose a minciund gi
uinciuna este ticluitd bine atunci qi
pozrestea le place mult; de unde u1t scriitor scoate inod.tul cd inchipuitea e mai ad.eairati
deckt adeadrul gi cd vi t[ trebuie rhscotiti, ca sd
fie
sctish pe placul cititorului nqre gi
al
ascultdtorului
mic.
Cu o poaestirc izbutim gi noi sd astAmpdrdn
rinduiala copiilor rizurdtitd. La stfigdtul:
,,St.tli
cd od spui poaestea
cu racii" - toate uneltele d.e
joacd
suttt pdtdsite,
Nicio pidpugd
nu-i place
fetilei,
ca un rac spus gi
spilcuit cu sulitnatl di
&And Qi
nicio ma1ini nu mai
duce gdndul biiatulul cn o ztisaye.
Fata se urcdpe masd
Si
se culcd.pe ea, ascultind de nproape desfiEurareal crului scof-
nit pe loc
Ei
care cu o clipd mai deoreme nici nu se pomenea.
barutu i oesel. Milwa
f.xeazd
24
in spafi.u migcarea icoanelor atdrnate de cuainte, nu Ie aprobd, nu le dezaprobd, le
judecd
qi Ie strecoard in priceperi,
Qi
citeodatd
face
o legdturd
fulnoasd'intre
doud momeftte
depdrtate sdu intre doud cioburi de idee. Ochii ei sunt absorbili tn lunea steleloL cu care
incep sd sefienq scinteietori
gi nemigcali.
Barulu se bucud de infi[igarea de pe dinafard
9i
de inbucatea pe
fele
a bucdlilor, tlin
care se injgheabd poz,estirca. El nu munceEte; mdsoafi gi tncadreazd gi-i place luciul oot-
belor, ca un lac proaspdt, intins cu pe sula monle pe un ciob. EI std pe scaun ceasuri in-
trcgL participAnd cu o pdlpiie inceatd Ia licdrirea lucrurilor, tn c re se uitd ca iltr-o
oitrind, NeastAmpdrul lui se linigtegte tndatd ce incepe poaestirea
fi,
pe \cdunelul lui,
Barutu se
f&ce
bdiatul cel mai ascultitor,
42. Diriiorul observi in povestire chiar
pe unii dintre membdi lecturii creative.
Scrie, in dreptul fiecirui citat, numele membdlot pe care ii recunoqti. Penlru a
te aiuta, Detectivul a strecurat iniliala fiecirui nume.
Mitzura fixeazA in spa$u miqcarea icoanelor
atamate de cuvinte
P
cateodata face o legiturd frumoase intue doui
momente dep;rtate sau inhe doui cioburi de idee
Bamlu se bucurd de imbucarea pe fele a bucdtilor,
din care se irlgheabi povestirea
mAsoard
gi incadreazd luciul vorbelor, ca un lac
proaspd! intins cu pensula moale pe un ciob
c
neastAmpirul lui se linigtegte irdati ce incepe
poveshrea
s
43.
nu le aprobi, nu le dezaprobS, le
judecd qi le
misoari in priceperi
D
Citeqte ftagmentul ulnritol gi incercuiegte cuvintele care fac pa{e din familia
lexicali a cuvantului
foc.
Via{a e o
jucdrie
qi toate sunt
fdcute
numai pentuu
joaci,
Milu qi Barutu
Ftiu
asta bine,
de la tdtutu, fite 6e
joacd
toatd noaptea cu un co\dei qi o bucatd de hdr e
i
toati ziua se
joaci
de-a
fuga,
umblAnd dupd cai aerzi pe pereli. A! o sd le Mate el odati un cal oefie qi
lot. Numni sd nu-l cereti
pentuu ooi de tot, ci tdtu[u nu dd. Atita a pdstrat
,i
pentrlt el.
45.
44. Incercuiegte literele din doi in doi incepAnd cu prima, pentru a afla care este
ioaca
preferati
a titutului gi care este
luciria
de care 6e aiutd.
@c
r n r g
E u R K A r r L u
p
R
J
A
I SMEAFGYI LNUAETOI ZA
Qi
pentru Grace Liry autoarea cirfii BdtrAnul din Luzd, literatura e o
joaci
frumoasi.
Citegte mirturisirile
ei in ceea ce priveste
scrisul si descoperi care a
fost principala ptovocare pe care a trebuit si o depiseasci, avind in vedere ci
a publicat
cartea in Statele Unite ale Amedcii,
Poae,tile mele au inceput sd. se abati d.e Ia
t'irul
lor natural, contqrninate de sensibili-
t tea mea afiericano dsiaticd. Am descope t cd imi
fdcea
mare pldcere
sd mi delectez cu
tradilia chinezd a
jocurilor
de cuztinte, tnsd Ie oean tn limba englezd. Am ndscocit poT.te\ti
pentru
legende chixezerti dihtr-o singurd propozilie,
am oeit istorii personqle pentru
pefsonaje
mitice
Fi,
cu putered imeginatiei,
am eliberat o
fetild
chinezoaici de constfin-
gelile culturale din viala reald qi
am prefdcut-o bir-o eroind neinfricatd.
Acestea sunt povegtile pi personajele
care alcdtuiescBdtrirrnI dil|.Lw:rd. Este un
pc
al inchipuirii inspirat de
folclorul
chinez, care fi-a
fefmecat
tn copilfuie, gi
fu tdrLmul
i
cultura care md
fascineazd
ca adult. Sper sd od
famece ti
pe ooi in egald mdsurd.
Fii detectiv gi pleaci in ciutarea cuvintelor. Citeqte fragmentul utmitor gi
descoperi temr_eni din limba aleutilor
Qi
a celor din lribul Ghala6-at, pelsonaje
di'n caftea Insula Delftdlor Alba\tri de Scott O,Dell.
An alergat la stAnci, ni-an pus colierul gi
m-am rdsucit ca sd nd admire. Nu fu doud,
c.i de trei oti mi se infigurau mhrgelele in
jurul
gAtului. Erau &l ngite, nu rotunde, ofotmd
la
(arc (u
Bteu
poti alunge
ti
care c?rc mulld mun(d.
Wintsch4 a zls.
-.Wintscha, am rcpetat dupd ea, uorba asta sunindu,mi ciudat pe limbd. Apoi am spus
cuvintul care insemna
,,fiumos" in limba noastud.
\Ntn-tat,
a zk ea gi-a
fis, penttu
cd i se pdrea
ciudat. A atins colierul, spunindu-mi cu-
Dintul penltu ac$t1, iar eu i l-am zis pe-al mcu. Am mai afital
,i
spre alte lucruri- iz-
porul,
pegtera, un pescdtug ?n zbor, soarele
ti
cerul, Rontu dormind -
i-aft fdu,tt
schintb
de
^flume
pentru
ele, in timp ce rAdeam pentru
ca eruu atdt de dit'eite. Am stat acolo, pe
stanc.d, gi-an jucat jocul
acesta pind cdnd soarele a ajuns pe la apus. Apoi Tutok s_a ridi_
cat
Fi
mi-a
fdcut
cu mina tn semn d.e rfunas-bun,
Mah-nay, a zis ea gi a aglEtat
sd audd cun md chaand.
-
-Won-a-pa-Iei, am rdspuns, ceea ce, d.upd cum am mai spus, inseamnd, Fnta cu
pdf
Lung gi
Negru.
Nu i-am spus numele meu secret.
Mah-nay, Won-a pa-Iei,
a zis ea,
46.
26
47.
49. Intri in
iocul
lui Alice
qi
scrie un text cu o liteli aleasi de tine.
44,
- Pah-say-no, Tutok, afl rdspuns.
An privit-o cufi ;trdbdtea .lesiul. Am a1teptat nultd oreme, tsculfindu-i
patii, pind
c6nd nu i-am mai putut auzi, apoi m-am dus Ia prcfiontoriu
ti
au adus coqurile inapoi
in oesterd.
Alic, personaiul principal al ci4ilor Alice in
lara
Mimmilor qi Aliee fu
lara
din Oglindd deLetvis Caroll, te invali un nou
ioc
de cuvinte.
Alice nu s-a putut tmpiedica si incnpd
jocul
de-a literele:
- it iubesc
pe
iubitul meu cu ufl H,
pentru
cd-i Hamic
gi Hazos. II Hdituiesc cu un H
pentru cd-i iaimana
qi Hidos, il Hrdnesc cu... cu... cu... Hribi
9i
sandx)iFuri cu Hrean
Numele lui e Haigha
fi
locuieFte in,,.
- Hambar, fl rispunl Regele cu simplitate,
t'drd
sd aibd habar cd
Participd
Ia un
ioc'
?n
timp ce Alice se strdduia sd-6i aminteasc.d de numele unui orag cate incepe cu H.
- CeIdIaIt Mesager se numegte Hatla, a informat-o Regele' E necesat sd am cloi,
tnlelegi - pentru dule-aino. UnuI se duce, celdlalt oine.
Scrie regula
jocului
descopetiti de tine in caseta de mai
ios.
wintscha
colier
Won-a-pa-lei
La revedere!
Am I ol osi t l i t er a . . . . . , . . . . . . . . . . de . . . . , . . . . . . . . . . . or i .
27
50. Alice se
ioaci
impreuni cu Regele. Desigur ci gi
lie
ili plac
iocurile
in compania
prieteniloL
Noteazi in centru numele tiu gi, pe {iecare iazi numele pdetenilor
cu care iti place
sd te
ioci,
Adiugi numele
iocului
preferat de fiecare pe 8paliile
DUnctate.
51, Simona Popescu, inh-o ca e numiti E r"ii, igi aminteqte un
loc
alituri de
prieteni,
despre care poti citi in fragmenhd
care umeazi.
Apoi efa rdutatea celor carc se supfuau
Fi
stricau
jocul
Ia
jumdtLte
sau cei ce-Qi l au
cfulile de
joc
Macao sau P, le luau a6a, pur qi simplu, de-ai naibii, ca sd ne ddm seama c6t
de funportan[i su t ei cu cdrlile lor. Era insuportabil, ne ldsa un gust
qmar
pe toatd ziua,
nu mai aoeam chef de nimic, ne isipe6n. Atunci intrafl ih casd
9i
infulecam bucdli de
pAine rupte cu mAna, pe cdre picumfi
miere. Sau umblam Ia borcanele cu
1erbet
de cacao
sau la cele cu mdsline. Cind iepeam din xou afard, hxcet-incet, colonia se reficea. Dar enu
o grdmadd de alte lucturi ce-ti tdiau pofta de orice: se
t'ura
pe rupte
Fi
pe
t'atdla
otron,
hl
elastic, se
fura
Ia Regina pe furate, dsta era un
joc
?n carc mergeau
faooritismele,
nu
ajungeai niciorlatd Regind dacd luai meteu
,,pagi
de
foficel",
?n timp ce allii erau lisali sd.
inainteze pentru cd pimeau
,,pagi de elefant" sau
,,de
uriag" , Nu era cinstit, fiulte
jocuri
erau necinstite, toate
jocurile
eruu necinstite. Chiar tn De-a v-ati ascunselea, azll,
invidiogi, qopteau
Ia urcchea celui care trebuia sd porneasci in ciufarca noastri pe u de
ercm ascungi noi, ceilal[i, ceea ce en un lucru
foqfte, foarte
urAt, Erau
fetile
antipatice cqre
nu z)o1au si te primeascd
in
jocul
lor numni pentru
cd nu Ie dddu1egi cu o zi tnainte
,,pagi
de uriag" la Regind sau mai gtiu
eu ce alte nimicuri.
28
*exuvie
(subst fem.)
=
inveliq rezultat prin ndparlrea gi iegirea adultilor din
pupe
"*-1_
52. Descoperi sentimentele descrise in acest fragment, color6nd etichetele
coteSDunzitoafe.
bucurie
dezamdgire
dorinlH de r5zbunare
invidie
frustrare
neribdare
53. Scrie nurnele
jocurilor
care sunt amintite de naratoare gi incercuieqte-le pe cele
pe car le cunoqti qi tu.
Ai trigat sau ai fost picilit la vreun
joc?
Relateazi mai
jos
intamplafea, pre-
cizand cum te-ai simtit.
55, Ce se intamph c6nd regulile
jocurilor
nu sunt tespectate?
56. Despre
jocul
,,de-a
verdele" vei afla citind mai departe.
imi mai aduc aminte d.e un
joc
de-al meu:
jocul
,,de-a
oerdele":
fixam
in
fata
mea,
mental, un ecra11 complet oerde, un
perde
stins-Josforcsce\t. Eu ersm in spatele ecrqnului
Eiin
acelaFi tinp eram gitn
fata
mea un
fir,
o nuanfd, un sot fu
flagelat,
Md nigcam pe
ecran, incercam si inainlez pintre
ftunzare,
printre alge
6i
ierburi, printre puncte, aerdele
md hipnotiza gi il trdgeam adhnc in mine inspirhnd profund, w la gimnastici. Md prelin-
geam, md. opream,
fdcean
saltui in mate a
perde,
?n pdienjenig, tnghileam culoarea qi cu-
Ioarea aztea gustul amdrui ca al
frunzelor
de
coada-goricelului, sau acriEor ca al mdcriEului
fraged,
sau iute ca al pdstdilor de rapi[d. Auzeam
culoarea gi ea aztea sunetul
fognetului,
md ld[eam
peste oerde, eram o guaild de aerde inchis peste
o catifea de aerd.e pal ca al omizii, eram un
ftr
pe
care tocmai U croeta o tanti intro vestutd de
lind, eran
frul
Ei
md ncoldteom in orhiuri, o
igli[d, nipte andrele
jdceau
din mine un model
gros sou o spumi de dantpld
ti
lol 0$, pand mi
se acrea Ia propriu gi terminam meteu cu gustul
mdoigului tn gurd.
57. Imagineazi-fi ci egti o culoare gi joci
un rol pe ecranul din mintea ta. Descrie
acest rol.
30
58. Scriitorul vrea si compuni o poezie. Ajuti-l citind poezia
Jocui
d,e Ana
Blandiana gi ghicind cuvintele ascunse sub desene. Respecti sensul gi rima
Doeziei.
@\
Am putea
sine
iucdnl
de-a
\,F
$i
jocul
ar
line
culu le,
Pentfu cd ar trebui, mai inft| si rdsdrin, sd
facen
Sub care sdputefi sta ascunse
P6nd chnd
Cre|tefi
i
ne ?nroim de pldcere
Descoperind ce mistere
Miguniprin aer gi prin ptuxdnL
,4,.
Sau ne-am putea j uca
a"-o
4\,,..,,....................
Qx
pdtrunj eu,
Ne-aru a1eza pe narginile aleii.
Unii am
fi
albi, altii, portocalii,
Unii-am
fi
dulci, allii
9i
mai
9i,
Am sta cuminlL
Ca niFte sfitlti,
8i
flu an bdnui defel
Cd mioase-n
jur
a
foi
de pitrunjel,
Am mustdci numai de rds ?n
frunze
cind,
Ne-ah gi di l a
cu
i S
.......................... 5ub pdmdnt.
"
'f4\
@
5au np-an pul ea j uc0 de-
\a:7
................,,.....,,. qi l ubeni l el e.
Ne-am intinde cAt am putea arejutile
Qi
coditele
6i
Ia capdtul lor dm crette ni|te globuri ttnptudterti,
AtAt de mari, cd 11u poli sd le urneqti,
Galbene, sau cu dungi, sau aetzi
6i
lucioase
Inllelitein ftitdse.
Llnde
Ne-am puteo ascunde,
Dulci
Qi
tttici,
Ca nigte zei
fericiti
pi pitici,
Inconjurali de miezul roqu sau portocaliu -
Cine md ghicegte, aI lui sd
fiu.
De-q c6te
ti
de-a cite ne-dm putea juca
tn graanxa mea,
Dar noi, o ?ntreagd copildrie, ca
fl4ii,
Ne
jucdm
numei de-a
fetilele ,i
de-a bdielii.
31
59. Alege una dintre primele trei strofe. Noteazi cateva aapecte din realitate, pe
care le cunogti din experienli sau de la orele de botanici,la care 6e face referire
in aceste versuri.
50. Dupi ce te-ai
iucat
,de-a
legumele", incearci
Ei
jocul
invers, prin care poti scrie
gi
tu o poezie in care obiectele 6i prindi
viati.
GuIf
41"g" *r o6;ss1,
@
Co,l""rrt""re-!i atenfia asupra lui gi noteaze un alt element cu care acesta
Atri bui e-i pri rnul ui obi ect o dcfi une:......
@A"u*
"o-pune
o poezie
de patru versuri pdn care sd prezinli, in mod
neobignuit, un lucru. Folose9te ideile scrise mai sus,
32
61. Noteaz A cate un adiectiv potrivit pentru substantivele de mai
ios.
copil
strade
Joc
carte
tamuta
zate
62, Iati mai
ios
o listi de cuvinte inventate, formate cu prefixe. Pomind de la ele-
mentele din care sunt fomate, ptopune cate o definilie pentru fiecare cuv6nt.
Inverseazi acum locurile substantivelor, astfel incat sd obtii un enunl oriSinal
9i
amuzant ca in exemplul urmetor, formulat de poetul francez
Jacques
Pr6vert.
UnbihAnindoliu Un ceasolnic de aur
Un bdtrdn de aur cu un ceasornic in doliu,.,
33
63. Sctie o toto_grami pe tema
jocului.
Nu te preocupa neapdrat de rime. incepe prin
a ciuta in dictionar cuvinte
(substantive,
verbe, adjective) care incep cu iceeaqi
literi
{de exemplu,
j
dela
joc, joacd
etc,'|. Construiegte apoi o prop-ozilie
sau o
frazi in care si foloseqti cat mai multe cuvinte din lista A. Totogrima e
eata!
Lista de cuvinte
Totograma mea
64. Al ci tui egte
o l i sti cu versuri
sau ci tate cel ebre pe
tema
j ocul ui
al e unor
autori romini
(pofi
si le selectezi gi
din textele propuie
in acejeti unitate), Scrie
un catren
(o
strofd-alciituitd
din patru versuri), in care si combini secvenfele
selectate, astfel incit textul LAu sii fie cat mai amuzant sau mai su4rrinzdtor.
Citate
34
w1
Catlenul meu
35
Timp pierdut,
timp chEtigat
1, Scrie cain oglindi
(de
la coadi la cap!) literele numetui tiu qi localitatea in care
te afli.
Numele meu este
Md allu in localitatea
2. De data aceasta, scrie ca in oglindi numele personalului
tiu preferat gi titlul
textului din care face pa{e.
Personajul meu preferat este
Titlul textului din caie face parte este
3.
4.
Noteazi cat crezi ci a durat si rezolvi exerciliile antelioare.
Cred cd am rezolvat exerci{iile in aproximativ.......................
minute
gi
...................
secunde.
Citegte textul de mai
jos,
preluat
din articolul De ce trece tirnpul tncet atunci
cAnd orei sd treqcd rcpede? de ClatdiaHammond.
Subliniazi enunturile care
descriu experiente cu care
li
Lu te-ai confrurtat.
Dacd te-ag pune aculn sd inchizi ochii si sd ghiceqti
t'drd
sd numeri cAnd au trecut
doud minute, fu scurt tinp te-ai plictisi,
Ti
s ar pdrea cd. a trecut
foarte
mult timp.
Insd dacd te- i uita la serialul td.u preferat dcele doud minute ar
pdrea
o clipd
Ai aztut vrcodatd senzatia cd o otd de curc ttebuie sd se termine, iat ciind te-ai
uitat la ceas
fi-ai
dat seama cd nu trecuse nici mdcar
iumdtate
din e ? Lucrul acesta
se petrece
atunci clnd egti
foarte
plictisit
,ivrci
ca tilnpul sd treaci mni repede. C6nd
te plictiselti, tncepi sd
fii
atent Ia trecerea timpului,
$i
fiecare
tflinut
li
se pare cum-
plit de lung. Dacd egti cufundat in
jocul
tdu pret'erat
se tnfinpld exact inoers. Esti
aftt de absorb|t de el, tncht nici prh
cap nu-ti trcce sd te concentrezi
asupra timpu-
Iui, Te distrezi mult prcd bine ca sd tu gAndetti Ia astq. Crtnd tu bucuri de un lucru,
timpul parcd zbo|ri. Amintegte-ti
de ora dinainte de culcqre. Timpul parcd
a dispdrut
cu totul .
r*2
5. Citegte prezentarea personajului Milo, din cartea Vaftte
fantornti
de No on
Justel,
gi subliniazi cuvintele sau enuniurile care exprimi negafii.
A
fost
odatd ca niciodatd un bdiat numit MiIo, carc nu qtia
ce sd
facd
cu sine insu\i -
flu doar in anumile ffiofientq ci permanent.
Cdnd erc la
qcoald, tdnjea sd
fie
afard, iar cAnd era
fati,
tAnjea si
fie
induntru. Pe
drum se gdndea sd ajungd acasi gi chnd ajungea acasd se gdndea Ed plece. Otiunde
s-ar
f
allot, dorea si se aJle altu\de11a, iat cAlxd ajungea altundma se ?ntreba de ce-gi ddduse
aftta osteneald. Nimic nu I interesa cu adeldrat - cel fiai
putin,
lucrurile care s ar
fi
cuaenit sd I intereseze.
,,An
imprcsia cd aproape totul ete pierdere de areme", rcmarcd el intr-o zi,
'tntor-
cindu-se
Jird
chef acasd de Ia qcoald.
,,Nu
oid ce rost arc sd inaeli sd rczohii problelne ne-
folositoarc,
sd scazi morcozti rlin morcooi, sd qtii
unde se alld Etiqpia gi cum se ortografiazi
corect
,,februarie,
,"
Deoarece nineni nu-EI bdtea capul si-i explice cd .tltfel stiteau luqulile, el ptix,ea pro-
cesul acumuldtii de cunogtinte drept cea mai mare pienlere de oreme posibild.
In timp ce bdiatul
gi
nefeicitele sale gAnduri ?naintau in mare grabd
(cdci,
dacd nu era
niciodatd nerdbddtor sd
fie
acolo unde se ducea, ii pldcea sd ajungd c|t mai curdnd posi-
bil), i se pirea un miracol extraordinar cd lulnea, cea atAt de aasti, ardta uneori atAt de
micd
gi
de goald.
,,CeI
mai ttist e" continud eI, abdtut
,,cd
nu am nimic de
Jhcut,
nu am chef sd merg
nicdieri, nu existd aprotpe nifiic demn de odzut."
Iqi punctd aceastd ultimd cugetare cu un suspin atit de profund, incAt o vrabie care ci-
ipen pe acolo iti intrerupse trilul
ti
didu zor si se tnloarcd la
familiq
ei.
F ird a se opri sau a-qi ridica priofuea din pdmin, Milo trecu in oitezd pe lingd cldrliile
9i
prdztdliile animate aliniate pe strqdd
i,
dupd cAteoa minute, ajunse aca1d; trecu
fulgerdtor
prin
foaier,
sdri in lift doi, trei, patru, cinci,
ase, Qapte,
opt
gi afard -, deschise
uga apartalnentului, dddu buzfia tn camera lui, se trin supdrat tntr-un
fotoliu
i
bombd.'ti, bleg:
,incd o duvd-amiqzd ifltemlinabild. ! "
6. Transformi trei enunluri negative, pundndu-le la forma afirmativi, ca in
modelul dat, pentru a afla ce ar dori Milo si 6chimbe.
Nu gtia ce si faci cu sine insuqi,
$tia
ce si faci cu sine insugi,
37
7. Colectionarul a lemarcat cateva expresii interesarte. Unegte grupudle de cuvinte
din pa{ea st6ngi cu explicatiile din partea dreapti. Verifici daci sensul este
cel corect, inlocuindu-le in text.
a-ri da osteneala plictisit, sdtul, sastisit
n-Qi ridica pri|)irea difl pdma leneveali, timp irosit fdrd a face ceva anume
Jird
chef a se stridui
a-gi bate capul a intra foarte hoarat a inainta cu putele
pierderc de oreme a ridica capul pentru a putea privi inainte
a da buzna a face tot ce ii std ln putinti
8. Cdticul te indeamni si deosebegti opiniile de fapte: noteazi fiecare dintre
enunlurile urmitoare cu litera O, pentru cele care reprezinti opinii, sau cu litera
R
pentru fapte, ce{itudini.
fl A fost odati ca niciodath un bdiat numit Milo.
!
C6nd ajungea acas6, se gAndea si plece.
f]
Procesul acumulSrii de cunogtinte este cea mai mare pierdere de weme posibil5.
n
Lume4 cea atat de vasd, arati uneod atat de micd
9i
de goah.
n
\u e\i st; aproape ni mi c demn de vezut.
E
O vrabie iqi inherupse hilul.
fl Vrabia dddu zor sd se intoarcd la familia ei.
E
Milo se tr6nti sup;rat intr-ur-t fotoliu.
!
,,incd
o dupi-amiaze interminabih!"
9. Milo nu e niciodati multumit, nu are chef de nimic, nu are stare qi cauti ceva
pe care nu-l poate numi. Intri in pielea
Scriitorului gi redacte^zi pentru el un
anunt la rubdca Pieldfi. Sfatul Scriitorului: inspiri-te din modelele de mai
ios
gi folosegte cuvinte cAt mai pufine
(firi
cele de legituri) pentru a deecrie ceea
ce se cauti!
Model 1 Model 2 Anunful pentru Milo
Pieldut caine ciob6nesc
zona Unirii.
Ofer recompensi.
Pierdut carnet de elev
pe numele Ilie Sandu.
Il declar nul.
38
1 O, Ca un om care adune bani firi Bi-i foloseasci Milo ctede ci a acumula cunogtinle
este o pierdere de weme. Numegte disciplina de studiu la care se refeti citatele
de mai
ios 9i
noteazi o situalie din viali in care pofi aplica fiecare
,,problemi".
,,Problema"
Disciplina Situatia de viati
Unde se nJld
Eti opi a...
Cum se
ortografittzd
februarie...
39
11, Imaginea il reprezinti pe Milo intorcindu-se
de la qcoali. Rispunde la
intrebirile urmitoare pentru
a obser"va cum iqi construiegte Pictorul imaginea.
Care este elementul situat in pdm-plan?
Dar in plan secund?
Caie este pozitia corpului biiatului.
Uiti-te la picioare, umeri qi mAini.
Ce aratA pozi,tia loi?
Ce emotii sugereazi chipul lui?
De ce nu apare decorul din fundal?
(Caut; un indiciu in text!)
Ce sugereazi pasdrea in zbor, cu corpul
orientat inainte
$i
capul intols?
12.
Citeste mai departe/ pentru a afla ce va face Milo in acea
,,dupi-amiazi
intenninabili!".
Subliniazi
,,posesiunile,,
care se aseamini cu ale tale.
Supdrat, tii trecu in rcpistd posesiunile.
Cirlile a cdror lecturd ii cerea
prea
mult efofi,
uneltele pe care flu inodlase cum sd Ie
foloseascd,
micul automobil electric nepornit de
cAteaq luni - oti, poate, ani? sutele dc alte
jocuri
gi jucdrii,
cfose gi mingi, b cdlele
9i
prese imprd|tiate peste tot.
5i,
deodatd, pe o laturd n inciperii, ined.iat lAngd
fo\qraf,
observd un lucru pe
cnre era sigut cd nu-I mai odzuse niciodatd.
Cine-i putuse aduce un pachet atat de mare
Qi
de bizar? Cdci, dacd nu erc chior cubic,
ih mod ezlilent nu era nici sfeic,
fiind
cu certitudifie fiai ooluminos decAt o cffe colet
nare de d.imensiuni reduse adzut d.e el tteodatd.
Pe o laturd a pnchetului
era lipit un plic d.e u11 albastru inte\s, cu insc ptia
simpld:
PENTRU MILO, CARE ARE TIMP BERECHET,
u^**2
13. Gramaticianul te indeamni
observatiile tale.
si comDletezi tabelul umitor si notezi apoi s1
Cuv6ntul
din text
Ce parte
de vorbire este?
La ce numir apare in
text?
supdrat adjectiv singulal
posesiunile substantiv plural
cdrlile
automobi l
locurl
cfose
bucdtele
pEse
imprdQtiate
obserod
pachet
voluminos
plic
Cele mai multe cuvinte sunt, ca parte de vorbire,
pentru c; el e denumesc ................
Mai ori tatea acestol a fl mt fol osi te l a numdrul .......................................... pentru a
14. Crilicul di din cap in semn ci a inleles ce sugereazi aceasld descdele despre
Milo. Tu ce pirere ai? Cine este Milo gi
cum este el?
Milo este
41
15. Imagineaz;-ti ce este in pachet.
Folosind instrumentele
pictorului
sau ale
Scriitorului, prezinti-l
folosind cuvinte, in partea din stAnga a paginii, sau un
desen, in partea
din dreapta.
in pache!
Milo gisegte
16. Citeste fragmentul
urmitor pentru
a afla daci prediclia
ta a fost corecti,
,
Dacd aipfimit orcodatd un colet surprizh, iti aine ugor si-!i imaginezi cAt d.e uluit qi
de curios erc Milo, iar daci n-ai primit,
fii
atent, cd nu-i exclus sn cipeyi unul la un mo_
ment dat.
.
-.Nu crcd cd-i ziua mea, igi spuse eI, nedumerit, iar pind
la Crdciutr ru sunt cAteoa
tunt 0une:..of1cum, n-am
Josf
prea cuminte, n_afi
fost
cuuinte fuIoc,
(Era
obligat si
rccunoascd asta mdcar pentru sine.) Aptoape siguf ci n o sd_mi placd, da1 de oreme ce nu
ttiu
cine mi l-a t mk, este eoident cd nu-l pot teturna.
Mai chibz i putih, d.upd care d.eschise plicul,
doar ca sd
fle
politico;,
o GHERETA VAMALA AUTENTICA,
sc ria acolo,
si colltinua:
U$OR,DE- ASAMBLAT
ACASA, PENTRU
A FI FOLOSITA DE CEI CARE
N-AU CALATORIT NICIODATA
PE TARAMUL
DE DINCOLO.
- De dincolo de ce? gAndi Milo gi citi mai departe:
IAC HEI LL CONTI\f URMATOARELE:
Una (1) ghere6
de tr\are autenticd,
de montat dupi instructiuni_
Trei (3) semne de aveltizare, de folosit cu circumspectie.
Monede dbortate pentru pl ata tdxej de trecere.
Una (1) harti adusd la zi, tlasad cu exactitate de maegtri cartografi, repro_
duc6nd detalii naturale gi
detalii construite de om.
Una (1) broquri cu regulamente gi reguli de circulatie, care nu trebuie indoiti
sau rupt;.
Incheierea era tipiriti cu litere mai mici in
josul
paginii:
nu garantam rezultatele,
dar daci nu sunteti pe ect mullumit, ve vom despegubi pen_
tru timDul Dierdut.
&mAli instrucli nile,.care-i cercau sd taie aici, sd ridice dincolo, sd indoaie de
jw
im_
prcjw Milo despachetd. cit ai clipi ghereta gi o agezi pc platforma ci. Fixn geafiltrile
in
gdutile lor
i
ataFd-acoperiSul, proiectat
in afarh de amb;l?
iirli,
apoi
t'ixa'cutia
pentru
monede. Semina
foarte
mult cu boxele pentru
taxa de autostradd pe'ctte
Ie odzuse de
nenumdr\te ori in ejrcursiile de
t'amilie,
numai cd, normal, era mult mai mici
Fi
de culoale
42
,i^*"2
,,Ce
straniu cadou", igi zise el.
,,Ar
fi
putut, cel putin, trimite
i
o autostradd, cici in
Iiosa ei chestia asta este absolut netracticd,"
D
qedaAnd
deocamdatdpoftd sd se
joace
cu altceaa, montd gi cele trei anunluri:
REDUCLTI Vl TT7A I A APROPII RI A DT BANI RA
uA RUGAM PREGATITI SUMA EXACTA
CANDI
!1.
VA LA DLSTIN ATIA DL)M\]T AVOASTRA
Qi
despdturi htcet harta.
Aga cum scria in instrucliuni, en o htlrtd splendild, multicolord, inJWiQAld
goselele
principale, rlurile
gi
udrile, orEele gi municipiile, munlii qi odile, intersec[iile
Fi
ocolfuile,
punctele de interes deosebit din punct de I)ederc estetic
Qi
istoric.
Unica problemd ern cd Milo nu auzise in l)iata lui de locurile trecute pe harti, ale cdror
denumiri sunau ertren de bizar.
,,Nu
ed cd existd o asemenea
!ard",
conchise el, dupd un studiu aprofundat al hdrlii.
,,Bine,
oricum nu are itnporlantd."
Cu ochii inchigi, impunse harta cu un deget.
,,Diclionopolis",
silabisi Milo rut, adzAnd alegerea
fdcutd
de degetul sdu.
,,Perfect,
pot
merge acolo In
fel
de bine ca altundezta."
Truaersd camen
Fi terse
de prcf, grijuliu, magintLla electricd. Apoi, luAnd cu el harta
i
brogurica de inslrucliuni, sititn maqinutd gi, neaoknd cma mai bun ile
Jicut,
o cottduse incet
pfuid Ia ghereta de taxare. lntrcd.use moneda gi trecu mai departe, gindind penbu site:
,,Spet
sd
fie
un
joc
intercsant, Ltltfel dupi-nruiazo aa
f
teribil de plictisitoare."
Predictia mea a fost ........., deoarece.........
17. Coleclionarul a descoperit alte cuvinte noi, Scrie o definitie a acestor termeni,
aiutandu-te de indiciile din text. Veri{ici definilia corecti cu un diclionar
explicativ.
Model
Ce inseamti gheretd?
Privesc cuvinhrJ
9i
in
juruJ
cuvintului Trag concluzii
O GHERfTA VAMALAAUT| NTCA Are legatu-r; cu v;mile, locuri de trecere.
MiIo despachetd cht ai clipi ghereta
Fi
o
agud pe platforma ei.
f,ste un obi e(t i nal t, agezal pe o pl at-
formi.
F&d gearnuilc tn gdunle lor qi atopd aaper$ul. AmtA ca o casd cu geamuri gi acoperiq.
Definitia mea
O c;su!; i ngusta
9i
i ndl t6 fol oci t; l a
vami.
Definifa din diclionar
ConstrucFe mic; {de
lemn) ir care se
poate addposti o santineli un paznic etc.
43
Ce inseamne
mfiografr
T-
:::'l:i-::
I
nerrnltjlarn ai+ionar
t "'
t . .
Ce inseamni colef?
Defini$a mea
Definitia din diclional
Ce ilrseamrtd.
circumsp ectie?
DeIinilia mea
Definilia din diclionar
IT-istul ili amintegte
ce ai iljLlalnit tdrinul de dincolo siin alte povegti citite de
tine. Scrie la ce anume se teferd
acest loc in celelalte texte.
Tdrrtmul de dincolo apare, de obicei, in .....
........,
pentru
a areta
18.
"^-2
19. Pictorul, priceput la imagini/ te provoaci
si colorati impteuni drumul pe care
ar trebui si-l parcurgi Milo de la vami penihDicfionopolis.
(@rj
'Cu$bLltulit
i I
' , ,
A{
!4.
i
20. Dirijorul intervine gi ii cere Colecfionarului si explice unele cuvinte notate pe
hafiA; Dictiotropolis, Digitopolis, Puttct de Vefurc. Scde ce ar putea insemna
numele fiecirui loc, plivind cu atenlie forma cuvintului qi ficend legituri cu
alte informalii din experienta ta.
Diclionopolis
Digitopolis
Punct de Vedere
l
i
Mww
21, Recitind ultima afimrafe a lui Milo
(Sper
sd
fc
uttjocitteresant, altfel tlupd.-amiaza
oa
fi
teibil de plictisitodre!), intri in rolul Scriitoruld
si
noteazi ce crezi ci se
va int6mpla cu biiaful in urmetoarele
ceasuii.
22. Citegte mai departe pentru a afla dai ceea ce
F-ai
imaginat apare gi in textul lui
Norton
Ju6ter.
Incercuieste alineaful in care este descris locul unde ajunge Milo,
Deodatd se potcni
circulind cu oitezi pe o gosea
rurald l&cuno6cutd, inr cind
priai
inapoi
peste umdr fiu mai zdri nici ghoeta dc tarare, nici carnera lui, ba nici fidcar imob iIuI unde
locuia. Ceea ce iflcepase ca o
fafttezic
era acum teibil de real.
,,Ce'tntdmplare nemaipomenitii", gdndi el
(exact
cum gindili dumneazJoa;trd acun).
,,locul
dsta e fiult mai seriw decit crezusem, cici iatd-md meryhnd pe un drum pe care
hu l-om zrdzut niciodatd, tndrcpfindu md cdtre un loc pe
care nu l-am adzltt niciodatd,
totul din pricina unei ghcrete de tanre apdrutd din neant. Sunt
foatte
bucuros, oricum,
cde o zi
ftumoasd
pentru excarsii", conchise el plin de spennld, tntracAt t cel momeflt
acela era singarul lucru pe cme ?l gtil.
Soarele strdlucea, bolta ceralai era curatd, toate culorile pfueau mai oii pi
mai bogate
decit gi Ie amintea. Eloile luceau ca spflate gi lustruite, pomiiitulli d.e pe marginile goielei
igi tremurau in odzd.uh oerdele Mpintiu.
BUN lJENn LA AITEPTARI-, zicm un indicator scis cumare grijd de pe o wsd micd
de Ia marginea drumului,
OFEFJM CU BUCUKIE INFOKMATII,
PKEZICERI
SI
CONSIL/ERE.
AICI9I CLAXONATI.
PARCATI
CAnd claxoni
Whna
datd, din cdsu[d iegi alergind un omule! imbriut intra man ie
lungd, aorbind cAt putea de repedc
Fi
rcpet1ndtntruna:
- Md[ md[ mdi, bun omit, bat oenil ban oenit tn
Tara $teptdrilor,
tn
lara
AgtEtdrilor,
in
Wd
,$teptdilor. Nu arEm
Wea
fltuIli oiitatari zileb astea, e 6igur cd nu aoem prm mulli
71izitatori.. Ce pot sd
fac
pentru dumneanasbd?
Eu sunt Omul-Dacd-\4enc.
-,Sunt pe d.ru.mul bun pmtru Dictjonopolis?
se interesd MiIo, lt1or descumpdnit de
exuoeranfi. pflmlre,
Pdi sd l.)eden, pdi si oed.e
,
pdi
6d oedem, r{mcepu omulelul. Nu cunac niciun drum
rdu spre Dicliorlopolis; pit urmare, dacd goseaui
asta duce la Dictioflopolis,
trebuie sd
fie
cea bund; d.acd fi duce, sigur e drumul
bun spre altundeoa, asla
fiindcd nu eistd diu_
muri rele sprc nicdieri.
Crezi ed o sd
ploud?
- Par.tt dumneluoastuit
era!i Ornul.Vtflrc,
tdspunse
Milo, intttrcat.
- O, nu, eu sufit Omul-Dacd-Vreme,
pertru
cd.,la urma unnei, e mai important dacd
oa
f !::n! !4AI
ynl
o!
f
ornnea. Zic1nd acesleo, eliberd oreo doudsprezece
baloane care
se thatr0 ta ra cer. I rcbuQ si cons.tatin in ce dirpctie batc vin tu\, zise, chicofind
Ia glumila
Iui
Fi
prioiwl
cum dispireau balonnele
tn toate directiile.
*r-2
- Ce
fel
de loc sunt Agteptdite? intrebd Mila, incopabil fr guste umorul gi tnloindu-se se-
rios cd omulelul en ?ntueg la cap.
- Bund intrebmq bund ?ntrebarc! exclamd acesta,
&teptfuile
sunt locul unde treb ie
sd mergi i&inte de a te duce acolo unde orei sd te duci. Fire|te, urlii oolnmi nu trec din-
colo de Agteptdri, dat lujba rnea este si le dau ghes sd se ducd, de Ie place ori nu. Ei, dar
ce altceoa pot sd
fac
pentru tine?
23. Rispunde intrebirilor formulate de Inginer penlru a clarifica ideile prezentate
in acest fragment.
Unde ajunge Milo?
Cine este personaiul care il irtdmpind?
De ce considerd Omul-Dacx-Vreme cA aceea este
qoaeaua
burli spre Dictionopolis?
Ce afle Milo cA este mai.ifitDorta t cum oa fi oremea san ilacd oa ft oreme?
Cum hebuie sA mearge? Unde nu trebuie se se impotmoleascd dacd vrea sA ajungd
undeva?
24, Milo depiEeqte Aqteptirile gi se indreapti spre Dic-lionopolis, insi drumul lui
nu se dovedegte a fi cel mai bun. Coloreazi alineatul in care este prezentat locul
unde ajunge biiatul
5ofAnd
pe
Qoseaua
pagnicd, incepu imediat sd uiseze cu ochii deschigi, mai putin ntent
tncotto nergea. Nu peste mult timp, aten,n ii sldbi de tot; de aceea, la o bifurcalie, unde
indicatorul ardta spre stinga, Milo oird Ia dreopta, pe un dtum suspect, care pdrea gregit
din toate
punctele de oedere.
Peisajul se schimbd de cam pdrdsi goseaua principali, CeruI daeni plultlburiu gi, odatd
cu eI, tot
tinutul
parcdtgi piudu culoile, ?mbtdcind aceeagi haind monotoni. Tdcerea era
desioArFitd; pAftd gi aet atAma greu. Pdsffile cAntutu flumd nelodii terne
9i
dtumul
1eryuia
necontenit, ?ntr o serie nesfirgiti de serpentine ascendente.
Mild dupd
tttili dupd
mild dupd
mild conduse, iar acum, tueptat, natina tncethti tot nti mulL pind cAnd abia dacd se
mal m15ca.
,,Parc-fii-se
cd flu ajung nicdicri", cdscd Milo, dintr-odatd somnoros
pi tncet Ia minte.
,,Sper
cd I-an cotit pe un drum grEit."
47
Mild dupd
mild dupd
mild dupd
mild,
Qi
totul d.epefli mai gri
6i
mai monoton. in
cele din utmd, magina se opri pur
ti
simplu
9i,
in
pofula eforLuilor lui, nu tru sd m.oi innintezc nrcun
centimetru.
.Md intreb unde sunt , zise Milo, cu ingrijo-
rare in ton.
- EQti in... Buclucuri, se oditd o noce, peserune
indepdrtatd.
Baiat ul i i roti reperle prioirc7. s0 oacld dhp uor-
bisp. Ninpni. nidipri; lolul er7 cdt i!i poti imagina
de tdcut
Fi
de nemigcat.
- Da... Bucllrcuri, se tdngui altd ooce, dar el tot nu udzu pe nimeni.
- CE SUNT BUCTUCURILE?
strigd el tarc, strdduindu-se cdt putea sd. obsenle
cine-i oa rispuflde.
- Buclucu le, prietene, sunt locul unde nu se intftmpld niciodatd nimic
Ai
nimic flu 6e
schimbi.
De data asta, aocea se suzi afit de aproape ci Milo tresdri surprins, pentru cd, aQezatd
pe unirul sdu dfept, afit de ugodrd cd nici n-o sitntea, stdtea o creaturd mititicd, ewct de
culoarea cdmd\ii lui.
- Permite-ne sd ne prezentdrn cu totii, continud crcatura. Suntefi letstgeienii, lo
di spozi ti at.
MiIo prioi in
jur
pi, pentru inldia oard, bdgd de seamd cd. erau cu zecile,
1ezind
pe
ma1ind, stAnd. ,fl picioare pe carunbil, toldnite pin toti pomii
Ei
tufele. Erau exgetn de greu
de distins,
fiindcd
aveau exact culoqru lucrului pe care se intdnpla sd
6add,
ori in apro-
pierca cdruia se aJlau. Fiecare era apia
fdeld
a alteia cu exceptia cularii,
rtregte
- iar unele
sefidnqu mai fiult cu celelate d.ec6.l cu ele insele.
- itcintat de cunogtinld, zise Milo, nesigur dacd en incAfltut sau nu. Md ghnfusc ci
m-am rdtdcjt, Md puteti ajuta, r1d /og?
- Sd nu spui
,,ghndesc",
zise o ueaturd ce gedea pe pantoful lui, cdci cea de pe umdrul
Iui adormise, E interzis prin lege.
Cdscd
gi
alipi gi ea imediat.
Niminui nu-i este petmis si g|ndescd ilt Buclucuri, continud o a treia, pe care o
futa
deja somnul. De cumii aorbea,
fiecare
creaturi adomeu
6i
o altt continua conaersalin,
fdrd
nicio intrerupere,
- Nu di la ti4e regulamentul? E ordonanla locald. 175389-1,
MiIo scoase iute din buzunar brogurd cu reguli, o deschise Ia pagina respectiad
ti
citi:
,Ordonanla
175389-l . Este nelegiuit, ikgal gi neetic 6d gandetti, sd te gAnde\ti si gAndetti,
sd bdnuieqti, presupui, ntionezi, meditezi sau speculezi cAt fimp te afli tn Buclucuri. Orice
tncdlcare a legii va
fi
nspru pedepsitd,"
- Ce lege idicoli! exclamd MiIo, absolut indignat, Toatd lumea gindegte!
- Noi nu! slrigafi impdial, in cor, Ielargarienii.
4a
**2
25.
-
5i
nici tu, majoritatea tirflpului, zise o creaturd galbeni, atezatd pe o narcisi. De-aia le
aJli aici. Nici nu te-ai gittdit, nici n-ti
ftxt
atent- Cei corc fl sunt itenli se pometnsc ileseori
tmp otmoli
li
tn Bucluad.
Cu asta, se rostogoli de pe
floare
gi cdza, sfordind, in iarbd.
Milo nu se putu abfne sd nu rAdd de stronia anrportme n micii creaturi, degi
ttia
cd
gestul lui putea
f
flepoliticos.
lnceteazd irnediat! ordond cteatura cadrilatii,
t'nindu+e
strins de ciorapul lui, Sd rizi
e tmpotriva legii. N ai Ia the rcgalanentul? Otdonanla locald 574387-W.
Deschizhnd din nou cdrlalia, Milo gdsi ordonanto 574381-W:
,,ln
B clucuri, rA6uI e
dezaouaL iat zAmbitul e permis doar tot a doua zi de
joi.
Contuauenimli oor
fi
pedepsili
cu cea fiai mare seeeritate."
Derutat pentru ci nu auzise de un astfel de cltaefi,letatgaienil, Coleclionarul
a scos din raftul siu Dicfrontm, eaplicotio al lit tbii rofiAfle
(DEX-ul).
Bifeazn
regulil de ciutare intr-un di4ionar.
n
Recitesc cuvantul penhu a-l ietine.
!
Pun cuv6ntul la forma de bazi (singular, nearticulat, masculi+ infinitiv etc.),
in funcFe de partea de vorbire pe care o reprezinti (ex. b/oscutelot - brosculd).
I
ii adaug un sufix sau un prefix.
!
Caut litera cu care incepe cuv6ntul gi, apoi fiecare literi pe rAnd, care sunt gi
ele ordonate alfabetic (ex. caad va fi inaintea lui cini, casi, dar drtph cana),
n
Citesc definiFile
gi verific sensul potrivit ii:t text
Nici dicfionarul nu pare si cunoasci un astfel de cuvint, dar aie unul foade
ap.opiat. Observi structura unui articol de digtionar.
26.
Observafie ce prive5te modul
de
]otlizare]. r m, iwndit,
liTresc, regioflal,
familiar
etc-
Indicaliile morf ologice
arati partea de vorbire gi
alte categorii ale acesteia.
Cuvintul-tidu
este cuventul
pe care il caut.
LETARGI4 (tat) letary]t, s.
f.
SIaae
patologici caracterizatii pdntr-un
somn adinc, de hmgd durati, s-i prin
pierderea cunos,tintei
$i
a capacitdFi
A-F'8. Apatie, amolteala
inactivitate totaH. - D?r
fr.l6tharyie.
Etimologia indici
modul de formare
sau plovenienla
cuv6ntului din alti
1imb5.
Ableviere
ce indici
sensurile
figulate.
49
27,
28.
Cu care dintre cele doui sensuri ale cuvAntului letaqie ai asocia denumirea
miculefor fiinle, ,efatgeienii? Noleaziindiciul
din texi care te-a aiutat si alegi.
Asoci ez l etargari eni i cu ......,......................
aFa cum i n text.........
Detectivul te himite si notezi trei indicii din text cale alati legitula
dinhe letargarieni qi locul numit Buclucuri.
29. Cale sunt cele doui lucruri interzise prin legea
,,buclucagi,,
din Buclucuri?
IT-istul verifici fragmentul Claudiei Hammond de la inceputul capitolului
despre modul diferit in care simtim ci trece timpuL pentru a putea infelege care
sunt motivele pentru
care Milo se simte mereu plictisit. Noteazi explicalia ta
mai
ios.
30.
-.-'*--*
--*.-
.--
-.--
*
-,'-"J*87
31.
Citegte, in flagmentul urEritor, ce fac letargarienii qi care este programul lor.
Subliniazi pasajele in cale apar indicii cd timpul nu este folosit cum ar trebui,
- Bifle, dar dacd nu puteli ride sau gdndi, ce aveli ooie 6i
faceli?
iLtrebi Milo.
- Orice, atdta timp cht nu e ceaa,
Oi
totul, c1td areme nu inseamnd. nimic, ?i etplicd altd
creaturd. O mul[ime de lucruri sunt de
fdcut:
aaem un prcgram
fo&rte
incdrcat..,
La ora 8 ne trezifl
i
pe unnd te pef,ecetn timpul:
De la 8 Ia 9, oishntl cu ochii tleschigi.
De la 9 Ia 9:30, cu molditul de dimineala deareme.
De la 9:30 la 10:30, binddpin
Fi
tragen de tinp.
De Ia 10:30 Ia 11:30, ne
facem
somnul de dimifteala tirzie.
De Ia 11:30 Ia 12:00, ne socotim timpul
ti
mAncdm de prhnz.
De Ia 1:00la 2:00, bncezifl
Fi
pierdem
premea.
De Ia 2:00 Ia 2:30, ne
facem
somnul de dupd-nffiiazd timpurie.
De Ia 2:30 Ia 3:30, amAndrn pe mAine ceea ce putem
face
azi.
De Ia 3:30\a 4:00, fle
facem
somnul de dupi-amiazd tinie.
De Ia 4:00 Ia 5:00, Ieneoim gi ne toldnim p6nd la cind,
De Ia 6:00 Ia 7:00, tdrdgdnim.
De la 7:00 la 8:00, ne
facem
solnnul ile sear deareme, apoi, timp de o ori tnainte de a
muge la culcare Ia 9 .00, pierdem oremea.
Dupd cum aezi, nu ne fimane aproape deloc timp pentru a sta pe gfu1ciufi, a rimdne
in urud, a ne 6rFAi picioarele, a zdbozti, aga cd, dacd fle-&111 opi ca sd rddem sau sd gin
dim, n am termina nimicul.
- Vrei sd spui
,,n-am
terfiina nimic", o corectd Milo.
- Nu
prem
sd terminfun nimic, se rd.sti 6ltd creaturd, supirati, Vrem sd teruindm ni-
micul gi asta o putem
face JAtd
sjutorul tdu.
- Uezi tu, continud alta, pe un ton mai conciliant, e de
fapt
destul de dificil sd nu
faci
nimic toatd ziua, agr cd o datd pe sfutdtn1nd ne ludm concediu qi nu mergem niciieri, care
e exact locul spre care mergeafl cAnd ai apirut tu. Vrei cumaa sd ni te ldturi?
,,46
putea", iti spuse Milo,
,,doat
tot acolo fierg
ti
eu,"
32. Letargarienii nu au deloc timp liber si il corecteazi pe Milo, spun6ndu-i ci altfel
nu ar reuqi si temrine flimicul, Nt nintic, Criticul te intreabi care este diferenta
dintre na tertnindm nimic
Ai
nu termindm nimicul. Scrie rispunsul tiu in
cercurile de rnai ios.
flu termindm nimic nu terlnind nimic l
33. Drumrl spre,,niciieri"
(sau
spre
,,niciodati,,)
al lui Milo si al letargadenilor
este blocat, Pe tine cine nu te lasi si piezi
timpul?
,
- Spuneli-mi, cisci el, cdci se simlea Ia rdndu-i gata sd tr,tgd un pui fu somn, toqtd.
lumea de aici nu
face
nimicT
- Toatd lumea, in afatd de teribilul duliu de pazd,
zlserd doud crcaturi, trelnurAfld Ia
unison. El amuqi_nd peste tot, ci sd se asigurc cA nimeni nu piede wemea. IIn personnj
absolut detestabil.
- Duldul de
pazd?
intrebd Milo, fiitaL
.
-.
^DJI!4UL!.
stlig4 alta, Ie;in6.nd de
fticd,
deoatece pe drum tn
jos
aeflea in goafld,
Idtr|nd
furios
gi
stArnind. un imens nor de praf, exact c1inele de pazd'la
care se refiriseri.
- FUGITI!
- TREZLTL-UA!
_
FUGITI!
VINE!
- DULAUL!
Tipe.te isterice umplurd oizduzhul,
iar letargarienii
se rkipird in toate direclii1e
6i
in
curand n sc mai udzu ni ti pi ci or
de ei .
- R-R-R-G-H-R-O-R-
R-H-F-F !
fdcu
duldul, ndpustindu-se asupra maginii, pufdind qi
g1fdind
cu putere.
MiIo
ficu
oc.hii nxai,
fiindrd
acalo, tn
fala
lui, stdtea un c hle more cu ux cap absolut
normal, patru labe gi
coadd - insd in loc tle corp saea un .eas degtuptiitot care ticdio tare.
Ce cauSi aicil mhrci dultiul de pazd.
- Ia, omor gi eu timpul, zise Mih, Vezi tu...
- OMORI TIMPUL? ! urld cdinele, at1t de
furios
incAt i se declansii alama. E destul
de rdu
<A
pierzi fihpul, dahmite sd-l omori! lieea iljhcu sa se cutremure.
34. C5inele de_pazi, cAinele-ceas,
ciinele care il atenlioneazi pe
Milo ci timpul
trece in zadar..,
Coloreazi casetele care contin proverbele
iau citatele despre
timp cu care egti de acold.
Timpul esle cea nai Iungti dis!anld
dintrc doud locuri.
(Tennessee
Williams)
O ord astdzi oolorcazA c doui naine.
N-are timp liber cel ce nu-I
t'oloseqte.
O zi nu e niciodatd prea lungd.
intotd.eauna
este timpul potrioi.t pentuu
a
face
ceea ce este potlioit.
(Maitin
Lurher King)
52
"*=2
Pierderea aremii bune e maica
Qi
sdmAfita oremii da
(Dimitrie
Cantemir)
Mai firzir| oa deoeni prca tArzia-
(Octavian Paler)
Timpul inseamnd bani.
Timpul este cel mai ittelept sfitaitor.
(Pedcle)
35. Fie ci te gribegti fie ci vrei ca timpul si tueaci mai
repede, verifici ceasut ceasul de m6ni, orologiul de
pe perete, ceasul telefonului sau de pe a{iqajul
electronic al autobuzului. Oare care dintre ele arati
ora exacti? Citeqte fragmentul propus de lI-ist,
dintr-o enciclopedie inediti, Mistta lucntilot de
Andrew Robinson, pentru
a afla povestea
ori
exacte la inceputul secolului al )fr-lea. Noteazi, in
spatiul din stanga, aEtfel:
{ pentru informatiile care confhml ceea ce qtiai;
-
penhu informatiile care contmzic ceea ce gtiai h4
+
pentru informa$ile noi penbu tine;
! pentru aspectele pe care nu le-ai inleles sau despre
care ai wea si afli mai multg
Ceasul obignuit ooea o precizie de mai fiult de o secundi pe zi Ia tncepu-
tul secolului al XIX-lea in Londra, dar aceasta au eru de nici un
t'olos
in
pdstrorea preciziei timpului decdt dacifecare
tiar
f
potripit cetslLl dupd
tittpul 1sttonomic. Iar acest lumt ar
fi
ismtnet @nstantu ?ntretupei pm-
tru
lohn
Pond, astronomul regal de la obsercatorul din Gteenwich, oamenii
care oeneau pAnd Ia uga sa pur
ti
sitrplu pefiru
a-l ?ntreba:
,,Pot
sd
tiu
cAt
aratd ceqsul la dumrgaooasbd?", dupA ceb relalate d.e curatorul de orologie,
Daaid Roonm. In cele din urmd. Pond s-a
plictisit
sd tot fre intrebat cAt este
ceasul
,i
l-a delegat neofci.tt pe asistctltul sau,
lohn'Henry
Beluille.
gi
transmitd ora din Gremulich tn centrul Londrci si in alte zone ale caoita-
lei in
fecarc
zi lu.rdtoarc.
Beloille a deoenit prirrrul
insdrcilat cu tte smiterea orei in 1835,
cd.Idtorind. cu trmul sau
pe
ios.)
53
36. Mai
ios
sunt notate cateva titlud ale unor opete literare celebre care
plezinti
idei legate de timp. Chiar daci unele dintre eG sunt texte
,,pentru
oameni mari",
nu se cade si nu le cunogti! Aiutandu-te, daci e nevoie, de internet sau de
catalogul bibliotecii, unegte titlul cu numele autorului.
Alice in
Tara
Minunilor
Bdtrdnul din Luni
CAnd md aei tufilni
Magina timpului
Ocolul Pdmintului in 80 de zile
O lume dispdrutd
Popete de Crdciun
Tiner4e
ltud
bdtrtu4e qi ttiald
f,wd
de moarte
Un yankeu la curtea regelui Afthur
**+
(basm popular anonim)
Lewis Carroll
Arthur Conan Doyle
Charles Dickens
Glace Lin
Rebecca Stead
Mark Twain
Jules
Velne
H.G. Wells
37. CAnd vei ajunge,,mare" gi vei fi citit deia toate aceste cirfi, aminteqte-ti de
echipa lecturii gi a scrierii creative. Dar, pani atunci, subliniazi solutia care te
ajuti si iesi din Buclucuri, citind urmitorul fragment din povestea lui Milo gi
a duliului de pazi,
- Ce cquti in Buclucuri? N-ai und.e sd. tu Auci alhtndeoa?
- Eram in drum spre Diclionopolis cind m-am imlrotmolit aici, explicd Milo. Md poll
aiuta?
- Sd te ajut? Trebuie sd te ajuli singur, replicd duldul,
tudgAqd, atenf, ceasul cu laba sthngd din spate. Prcsu-
pu11 cd gtii din ce cauzd te-ai ifipotmoliL
- Cred cd put
i
sinplu nu m-am gAndit, spuse MiIo.
- EXACT, strigd chinele gi
alarma ti suni din nou.
Acutn gtii ce trebuie sd
faci.
- Mii tem cd nu, recunoscu Milo, simtindu-se cam
ctetln.
- Pdi, continui nerdbddtor cAinele de pctzd, de orc1ne
ce ai ajuns aici
fiindcd
nu te-ai gind.it,
e rczonabil sd te
astepli rd lrebuie sd in.?pi<d gande$fi .a sd iesi.
Zicind acestea, sdri in magini.
Te supeti dacd z)in
i
eu? Ador plimbirile
cu magina.
MiIo se puse pe gAlxdit, cAt putea
de intens
(ii
aenea greu, cdci nu era obipnuit). Se
gdndi Ia pdsdri cate inoatd gi la pegti
carc zboald, Se gindi la pfAnzul de iei
Ei
In cina de
mAine. Se gAndi Ia cu|linte care tncep cu
I
gi
Ia nunerc telmit4te in 3,
pe
mdsutd ce
ginfua,
rcl i l e
Wi ns?td
a se i nuarl i .
- Ne migcdm, ne migcdm! strigd el,
fericit.
- Gintlegte mai depatte! iI cicdli tluldul.
54
**
- - ***- *
"- *- "*- - *-
- - *
w2
^
Maginuta inainta tot mai. rcpede, in timp ce creierul lui Milo trcpida de actiaitate.
Incepurd sd meargd la aq.le, Pestu catuva minute iegisud din Buclucuri
ti
Ee aflau din nou
pe goseaua principald.
Culorile, toate, igi recipdtaserd
stfilucirea originold
,i,
zburAnd ca
sigeata pe dfum, MiIo continua sd se gftnfuascd la tot
felul
de lucrur| la multele ocoliri
Fi
piraje
grcqite, atAt de ugor de
frcut,
la cAt de bine era cii inaintau gi, mai ales, la cAtu puteai
rcaliza cu pulind gAndire. Duldul, cu nasul in vAnt, stdtua lini|tit, ldsat pe spate, ticdind
din ceas.
38. IT-istul gi-a amintit qi alte lucruri la care se putea gandi Milo, pentru a da qi
mai multi vitezi maginutei cu care cilitolegte el. Completeaz i qi tu cu unul sau
mai multe exemple potdvite.
Mamifele cale inoatd
qi
trdiesc in api:
Pdseri mici cat o insect5:
Cuvinte care incep cu K:
Numere prime terminate in 7:
Culori terrninate in -ir:
Tdri din Asia:
Nume de domnitorii
Cuvinte intr-o limba strdina:
39, Pentru ci nu are timp de pierdut, Inginerul te inviti si folosegti maqiniria
cauzi-efecf complet6nd cu ideile principale descoperite p6ni acum.
Cauze Efecte
arai
este
atent
Ia
ceea
ce
fal
=t--
'
' 55
40. Afli intreaga aventuli pdn care Milo descoperi ce si faci cu timpul pe care il
are pentru a nu mai fi plictisit, citind c aftea Vatna
fafltornd.
de Norton
Juster.
Pentru edilia in limba romAni a acestei4 autorul a scris un cuvAnt-inainte.
Noteazi in coloana din Btanga emo$ile pe care ti le sugeleazi textul.
Vama fantome dr6st-
Wima
cafte publicati de mine. Cu mai bine de
cincizeci de
qni
?n urmd. Inainte fu en nu sctisesafl nifiic, itir gaficianuL
un oechi pieten,
u ilustrnse nicio wrte pentxu copii. Nu
Qtiam
pfea bine
Ia ce ne angajaserdm, daf nm senzatil cd toqnai din acest motio pfiiectul a
fostincununat
de succes. N-frm urmat nicio regulii, n-am
li
ut cont d.e 6fa-
turi. Pur
ti
sifiplu Btn
facd
ceea ce considenm ci este bine.
Mafea med sursd de inspira[ie a
fo6t
tata, EI er.] un om linitit
Fi
rdbddtor, care-mi ?ncunja ifuile nu o datd. tldstru,llice gi imaginalia
debordantd. Aoea un subtil simt aI umorului
Ei
o tlragoste speciald pen-
tru
jocuri
de cuainte
Ei
calambururi, moqtenitd de mine gi care, intt-un
fel
sau altul, aparc ?n multe din poaestirile mele. Vexise tn America de
copil, cu mdma lui, cam la inceputul secolului XX. Erau din Rominia.
Eu n-em
fost
niciodatd in Rominia. Chnd am aflat ci-ni oa
fi
puhlicntd
cartea acolo, fl-a emolionat gdndul cd s-at putea
sd aflu mai multe fuspre
tara
natald a tdtei, desprc cum i a
fost
inJlue\lati
ti forlnatd
oiala.
Am ffediflla ci oietile ne sunt inJluentate oucial de experien[ele tim-
purii de locul'tn cnre am crescut
i.
sm inceput sd deoenim cei care sun
tem acufi,
Americanul Samuel
luster
ern un produs
al Rominiei gi Americii, iar
americanul Norton
lustet
e continuatea acelei noFteniri amrtlgnmate. Sunt
nefibditor si afu mai multe dcspre el gi despre mine inumL
Sper sd od placd pooestea
mea.
41. Uneori si animalele pierd timpul,
in
timp ce altele igi umplu timpul cum se
pricep. Pentru a intra in atmosfera ciitii pe
caie
!i-o
vom propune,
scde o
poveste scurti in care si asociezi cuvintele puqcd qi
bezele.
56
t r ""2
42. Citegte incepulrl Popegtii uflchiului Shelby despre Lafcadio,Ieul ufte rtu s-a ldstit
pdgubag de Shel Silverstein gi subliniazi cu verde activititile cu care leul igi
umDle ziua,
A
fost
odatd un leu ftndr qi numele lui era. . . Ei, bine, nu gtiu precis
cum iI chema, pentru cd trdia ?n
jungld
cu mltlli alli lei, iar, dacd aoea
intr-adepdr un rum4 cu
'iguranld
nu era
loe
sa Erflie sau ceoa
asemdndtor Nu, era mai degrabd un nume ile leu cd,,, hmm,. . poate
Grcgr
f
sau Ruggt7g sau Grmmff sau chiar Grnt.
AQada4 leul nostru aoea ut astfel de nume gi ?9i ducea traiul in
jungli
cu ceilnlli lei qi, cdt era ziulica tle lungd,
frcea Qi
el ce
face
orice leu: se
zbenguia, se rostogolea prin iarbd, se bildceq pin rAur|
pAna
i
minca ie-
puri, se
juca
de-a pinselea cu alli lei, dormea cu burta la soare qi cAtu aL
tele fl1| mai
j\cea!
Pe scurt, era un leu cum nu se poate mai
feicit.
Qi,
uite-1ry, tntr-o zi - sd
f fost
intto
joi
- dupd ce leii floftri
tnfulecasefi un ptdnz copios
9i
trdtrdfuieau Ia sone, sforiind cum numfii leii stiu s-o
facd,
cerul era senin
9i
pdsdrelele cintau cip-cirip
Qi
vAntul sufla lin qi totul era linirtit gi minunat
cdnrl, dintr-otlatd,,,
43. Ce nume crezi tu ci ar fi potrivit pentru un leu? De ce?
Cred ci un nume potri vi t pentru un l eu ar fi ................................., pentru ci
rt4.
incearci si citegti presupusele nume pentru leu: Grograf, Ruggrrg, GrmmfI
Grrrr? De ce crezi cA alege autorul astfel de nume?
45. Criticul ifi atrage aten$a ci autorii nu folosesc niciodati cuvintele la intAmplare,
ci le aleg pe acelea care conteazi
gi
cale reuEesc si faci povestirea si sali din
pagind! Iati o listi cu acestea. Adaugi qi tu exemple potrivite din fragmentul
citit
pentru ficare categorie de
,,cuvinte
care conteazil.
Cuvinte cale cleeazi impresia de miscare:
Exerlaplet
fu
gd, tr aoer seazd, r dsar e
Cuvinte care iti llezesc unul sau mai multe simturi:
Exelnple: trandaft, Iumind, aspru
Exemple din text: ...
Exemple din text: ...
Exemple din text
Cuvinte care vibreazi, se rostogolesc pe limbi sau ili folosesc buzele:
Exell].ple:. zbang, cran!, zob
Cuvinte cale au un anumit ton sau llansmit o anumiti stale:
Exerr.ple: aiurea, calm, inlemni Exemple din text: ...
57
45. Alege, pdn bifare, momentul acliunii potrivit pentru acest fragment.
situatia initiale cauza care declarseaz;
actiurea
rzolvarea situaliei dificile
desfigurarea ac$lmii
situaga dific A
situaFa 6nal;
47. Pentru ci.inci nu ai descoperit nici pusca, nici bezelele, citeste fragmentul
urmitor qi descoperi
ce a intrerupt timpul de odihni al leilor.
Un zgomot asurzitor ii trczi din amorte,ld pe leii noqtri qi ii
fdcu
sd. sard,n sus m arsi.
Cu mic, cu nare incepurd sd alerge mdnciwl pdmiintul
Lipotllop, Iipoli-tap! Ori tro
pott-trop,
tropoti-ttlp? Sau oare asa or
fi
alergind caii? in
fine,
dragii de ei au qters_o
felineqte.
Snu sd
fi
jdcut
totugi patapam-patapam...?
Ce sd mai lungim oorba, au luat_o
Ia sdndtoasa cu tolii...
Ei bine, aproape toti . . .
Cd.ci nul dintrc ei rdfiase pironit
locului, inr tocmai acesta se nimereQte a
f
eroul po_
vestirii noastre. Si leulul in cauzd se ridicd in picioare sau, mai bine zis, ?n patru
labe
clipi leneg gi, mijindu-Ei ochii la soare, incepu sd-si intindd oasele, Se
frecd
Ia ochi, sd_I
alunge pe Mog Ene de la gene
Fi
zise:
- Hei! Unde-ali pornit-o cu tolii aQa?
Un leu bitrdn ii strigd alerghrul:
- Fugi, purtiule,
fugi, fugi, fugi, fug| fugi,
?rin z)indtorii!
- VAndtotii? Vi-nd-to-rii?
Ce sunt
pi
nd-to-rii? se ittrebd leul nostru, miiindu_sitncd
ochii la soarc.
- Uite cum std treaba, zise IeuI cel bdtuAn, ar
fi
bine sd nu mai pui atAteq intrebdri
i
sd speli putina cAt mai curhnd, daci
lii
Ia oiala ta.
Aga cd leul se ridicd, igi intinse oasele somnorodse
Qi
li se aliturd ctlorlalli. Tropoti trop,
tropoti-trop sau patapam patapam?
parcd
a1n mai discutnt asta o d.atii,
Dupd ce alergd o bucatd. b nd, se opri
,i
plilti t11 urmd.
- VAndturi. . . Ce-or
fi
qi oindtorii dptia?
,,V6-nd-tori. V6.-ndlori"
,
tqi rcpeta intruna leul nostru.
$i
sd
;ti!i,
dragi copii, tarc ti
tflai pldcea
cuaAntul acesta - asa cum unord le
place
sono tntea cutintelor
,,Tuscaloosa,,
sau
,,Tapioca" sau
,,Carinca",
qga
Qi
le lui ii pldcea cum sund
,,aAndhri",
"r ^2
48. Colectionarul scoate ca onagele cu expresiile identificate in text, notate pe fati.
Pentru ci nu avem timp de pierdut noteazi rapid sensul lor pe verso.
sd-l alunge pe Mo, Ene pe la gene
49. Giseqte
qi
tu, in text, trei expresii sinonime cu a
/rgi.
50. GiseEte numele figurii de stil utilizate penhu a sugera ci leii se poarti
asemenea oarnenilor, incercuind literele din doi in doi,
;l1$l/flfW
I PI SEGROSPOANLI BFMI WCUATRI EL
59
5 1 . Alege, prin
bifare, momentul actiunii pohivit pentru acest Iragment.
situa,E initiaH
cauza car dedangeaz
A acFunea
rezolvarea
situa$ei dfi cile
desfdqurarea aqtirmii
situalia dificild
situafa finaH
52. IT-istul a alergat la_computer gi a gisit
cAteva curiozititi despre lei. Di puncte
de la 1 la 10 pentru
fiecare dintre ele in functie de cAt de interesante le consideri.
n
Leii nu pot rage pAni c6nd nu ajung la vArsta de 2 ani.
!
Un leu adult rage atat de tare incat poate
fi auzit de la 8 km depdrtare.
D
Leul se hr6negte o datA la trei-patuzile.
n
lemelele se ocupa in proportie de 90% de v6nat, in timp ce masculii pazesc
teritoriul.
n
Leii sunt singurele arfmale care pot atac4 in grup, un elefant adult.
E
Leii au hiit
Ei
in Europ4 pAnd in
jurul
anului 100, in Grecia.
E
Leul african se odihnegte pAn6
la 20 de ore pe zi.
!
ln artd gi in literaturi, leul este animalul cel mai frecvent int d!nt, in Biblie
fiind menlionat de peste 130 de ori.
n
in tug;, teii pot atinge viteza de 90 km/ore.
n
Leii adulti pot sdri pAni la 4 m in in61fime gi pAnd la 7 m in lungime.
53. Imagineazi-ti
ci esti un leu. Bifeazi
care dintte unnitoarele
evenimente te_ar
convinge
si ifi intrerupi
timpul de odihnd.
n
Un l eu doarme al dturi de mi ne.
n
Zhresc in apropiere
o antilope gustoase.
!
Nu am m6ncat de pr6nz.
n
Soarel e shel uceste pul emi c.
!
in depirtare
se aude un zgomot
putermc.
n
Un alt mascul s-a apropiat de farnilia mea.
n
Shel Silvetstein a scds o carte despre
mine.
60.-***-*--@-z.z.
"t"r*)
54. Scriitorul este ingriioral a auzit pugca vanitorului dar se intieabi unde sunt,
totuEi, bezelele. Citegte fragmentul urmitor
Ei
incercuiegte cuvantul bezele,
acolo unde il intilnegti.
AQa cd eroul nostra ?i ldsi pe ceilalf lei sd i-o iainainte, im el rimase in urmd qi, tip-
til tiptil, se piti ?n iarba inaltd. CurAnd, ii odzu pe odnitoli aprcpiilldu-se: toti mergeau
ridiati pe lebele din spate, purtou bonete rcQii
W
cap gi
tineau
stuAns niqte bele lungi care
1coteau nirte zgomote de-ti
tiuiau
urcchile.
Pe loc, Ieului ii pldcu tnftligarea oAndtoilor.
Da, pur gi shnplu'ii ptdca pe z.t6ndtori. Aqa ci, de indatd ce
un z)Anitor simpatic, cu ochi oerzi
Fi
utt dhte lipfrii tdie calea,
f6!6indu
se cu boneta Lui cmaghioasd
(9i
cme, de altfel, auea pe
ea urme de snlatd de ou), leul cel finnr
lns.ni
tn
fala
lui-
- Salut, oAndturule! ii zise.
- Dumnezeule mare! Vai de suflctelul mea! strigd speriat
odndtorul. Un lzu crunt qi pimejdios, un bu sdlbatic, inse-
tut de sAflge gi mAncdtor de oamefli!
Nu sunt mdtcdtor de oammL rirytd eroul nostru. Md
hrdnesc cu iepuri si mur4
- Hai,
JErd
scuze, zise aAn orul, o sd te ?rnpu1c oricum.
Dar md predau de buniooie! zise leal gi
9i
iditi labele
In aer,
- Nu
fi
prost, zise oindtorat. Cine-a mai auzit ca un le sd se
Predea?
Leii nu se dau
bdtuti, ei lupfi pAnd-n ultima clipd. Leii ii mdnAncd pe oAndturi! Ata cd eu acum trebuie
si te tfipuqc
ti
sd te
fac
cooorat gi sd te pufl in
fala
gemhrcului meu, iar tn serile
friguroase
fu iand sd qed pe tine gi sd
frig
bezAe pe
foc.
Vai de mine gi de mine, nu-i neooie sd niittpugti! zise leul cel tindr. O sd md
fac
de
bundooie couoratul tdu qi-o sd stau itrtins it
fala
gemineului,
fmd
sd clipesc mdcar, iar ttt
po{i sd gezi pe mine
9i
sd
ftigi
bezele cit oei orea tu. Sunt inebunit dttpd bezele, spuse IeuI
nostrlt,
- PoftitttT intrebd oindtorul-
- Ei, bine, zise leul, ca sd spun drept, nu
ttiu
dqtd sunt cL adeodrat innebunit dltpd be-
zele sau nu,
pentru cd. n-am gustat niciodati, dar nie mai toate bni plac pe lumea astL
ti
iubesc sofioitatea cuointuIui
,,bezea",
dta .i, dacd au urr gust pe atAt de bun precul11
sund mmmmmmmmmmmmm! -, sunt conoins cd o sd-?ni
placi
la nebunie!
- Ce prostie! rdspunse odndtorul. in aiala uea n-am avzit dE un leu utre sd se predea.
Sau fu-un leu care sd mdnince bezele! Am sd te imparc arurn qi cu asta basta.
Vdadtorul i;i ridicd bdlttl acela caraghios ?n drcptul bndrulul
- Dar de ce? tntrebd IeaI cel fir1dr.
- Pentru cd a1o oreau eu! tdspunse scuft oAriturul
ti
^pdsd
pe trdgaci, Iar bdlul
pocni
scurt.
- Ce-a
pocnit aqa? zise leul. M-ai hnpugcat?
Ei, bine, aqa cum od imagirati, oAnftorul se ru1ind teibil qi se inroqi pini-n ofuful ure-
chilor, cioitind culoareo bonetei.
61
55. Reacfioneazi qi tu la cele povestite gi coloreazi stirile leului cu albastru gi pe
cele ale vAnitorului cu verde. Agazi-le, de
ios
in sus, in ordinea in care apar in
text, pe termometrul gradat.
Relaxare
Mirare
Entuziasm
Neribdare
Surprindere
Stirile vinitorului
Spaimi Nervozitate
Pofti
Curiozitate
Iritare
Sldrile leului
56. Leului ii place
cuventul oAndtoi. Repetd i^ca^tat
,,VA-fld-tori.
Vd-nd-toi" qi
iubegte sonoritatea cuvAntului bezea. Tuturor e posibil
si ne placd" pur gi simplu,
un cuv6nt, chiar daci nu gtim ce inseamni.
Scrie ce cuvinte ifi
plac
datoriti
modului in care se aud sau se pronunti. Povesteste
ce
I
s-a intimplat cAnd ai
folosit incantat un cuv6nt, firi si-i cunoqti sensul, gi ai ficut, poate, o gali.
62
W.9*2
57. Reciteqte, intr-un moment de rigaz, dialogul dintle vanitor gi leu, Criticul ili
propune si completezi tabelul cu exemplele potrivite
exttase din text in care
vAnitorul incalci unele reguli de conversa,tie.
Reguli incilcate
Exemple din text
Mai rntai , sal uU-ti respecLuos
j nterl o.
cutorul.
Nu pune etichete inainte de a-l
cunoagte pe celdlalt.
Nu folosi cuvinte
iignitoare
la adresa
partenerului de dialog.
Nu te plasa pe primul log incepand
fuazele c:Lr Eu sau Am...
Evitd generalizirile.
Nu tensiona conversatia prin replici
tdioase.
Vanitorul insisti spundnd A9a cd eu acurn trcb ie sd te tnpugc. Noteazd tuei
exemple de situalii cAnd ai simlit ci
!i-ai
itosit timpul ficdnd,,ceea ce trebuie",
nu ceea ce simti.
58.
63
59, Pictorul te indeamni si recitegti descrierea vanitorului gi si realizezi portretul
acestuia, avand in vedere detaliile oferite in text,
60. Criticul a obeewat hisiturile
care ii dau vanitotului un aer ridicol. Tu ce
aspecle din text care ironizeazi felul in cate arati v6nitorul ai nota?
61 . qi pntru
cA puqca
a_pocnit deja, si aflim continuarea, Subliniazi replicile care
indici schimbarea de roluri intre cele doui personaie.
- Ce a pocnit
agaT zke leul. M-ai inpuscat?
,
.Ei,
bine,-aFa cum,oi imaginafi, adndtorul
se rui d teribil
ri
sefutoqi phni_n
o rful ure_
ch or, cdpdtdnd culoarco bonetei.
- Mi-e teamd cd. am uitat sd-mi incarc pugca,
mtuturisi el. Hai sd t6dem. . . hn, ha, , , dat
iartdrni
o clipd, imediat pun
un glon!
i
continudm treqba de unde am ldsttt_o.
- LJa nu continudm nimic, rhspunse
IeuI nostru. Nu cred cd o sd te las, Nu cred cd o sd
te LIs sd pui un glon!. Nu
qed
cd o^ s.d te las sd mi impugti.
Nu cred cd orcau sd
fiu
covora_gul tdu gi cred cd nu egti un ltAndbr chiar aqa ae arAgul pnna
la urmd, Si mai ired
cd o sd te mdninL
- Dat de ce? intrebi ohndtorul.
64
**2
- Pefitru cd aqa oreau e ! rdspunse leul cel finir.
Zis
Qi frcut.
Iar dupd.l ce-I ?nghi[i pe o^ndtur, ?i mAncd si boteta rogie, ilar apea un gust cam...
Ifrnos.
$i
dupd ce ii minci.giboneta roqie
(Pfui!
Nu oi se
face
gura puflgd
nulnai h gAn-
dul de-a minca o bonetd rcFie?!), incercd sd md Ance
tibdlul
acela ciudat
i
gloanlele,
d.ar cum nu reuqi si Ie fiestece, zise-n 6inea lui:
Cred cd o sd Ie pdstrez pe post de suoenirui.
Atullci leul nostru l d pugca
ti
gloonteb ?n dinli gi por i cu ele spre ceilalli lei.
52. FirA si stea prea mult pe gandud, leul il minanci p
vdnitor, inclusiv boneta
lui rogie. Scrie, in pilirie, ce gust crezi ci are o boneti rcgie fali de una verde
sau albastri sau,.,
63. De ce crezi ci leul pistreazi pusca qi gloantele?
Eu cred cd leul pdstreazi pugca
-si
gloanlele ca suvenir:, pentru cd
Pentru leu, aceasta este o amintire
pldcuta/neplicuti,
deoarece
64. Alege prin biJare momenhrl ac$uni-i pohivit pentru acest fra8menl.
situatia initiald cauza ere dedanEeazi ac,tiunea desfigurarea ac$unii
situada firlau situatia dificili rezolvarea situatiei dificile
65. De6coperi celelalte aventuri ale leului citind integral carteaPoaestea nchixlxi
Shelby fuspre Lafcadio, lex, carc flu s-o ldsat pdgabag de Shel Silverstein.
65, Dirijorul iti cere si nu lasi timpul pe care l-ai pelrecut parcurgand
aceasti
unitate si fi trecut in zadar, ci inviland strategiile lecturii gi ale scrierii creative.
Marcheazi in coloana din dreapta cum crezi ci te descurci cu fiecare tiD de
sarcini. aetfel:
o
e
@
penhu sarcinile la care te descurci bine...
pentru cele la care mai ai de lucru . . .
pentru cel e l a care ai nevoi e de ai utor...
Am descoperit cuvinte noi, asociindule cu alte cuvinte pe care le
cunogteam sau deducandu-le din context.
Am descopedt cauzele sau efectele acliunilor.
Am ficut predicfii corecte.
Am obseivat cum sunt folosite
partile
de vorbire intr-un text.
Am desenat personajele, locurile gi
obiectele prezente
in texte.
Am trAit, aldturi de personaje,
diferite emotii.
Am gdsit intelpredri dife te ale textului.
Am legat inJormafiile textilui de alte inJormatii din experienta mea.
Am identificat fuul actiunii.
Arn folosit shategiile invdfate de la membrii echipei lecturii creative.
66
l .
Sdrbdtori
de iarnd
Echipa lecturii
9i
a scrierii creative te inviti
si vizitezi un anotimp: iarna.
Sensibilul gi-a amintit indati de bradul de C.iciun. Noteazi ce iiseamna
pentru tine iama, irnpodobind rarnurile
cu r;spunsurile
tale,
Poruegte in cilitorie alituri de echipi, de la lexhi La Polul Nor4 al lui Marin
Sorescrt extras din cartea llnde
fugim
de-acqsd?, Dete.tivtl este cam suspicios
si nu crede ci vom reugi si aiungem acolo daci nu urmitim cu atentie detaliile
textului. De aceea, subliniazi indiciile din text care fac referire la clima, telieful
si fauna specifice Polului Nord.
Azi ztd rog sd od imbrdcdti intr-un timp record: am
preo
zece intlitatii
pentru Polul
Nord. Rugali toate fidtuFile si
pd
caute mai repede cfuiulile,
fularele
pi mdnugile. IIai, Idsali
2,
67
gdldgia gi jocurile,
cd pierd.em
acolo locurile.
Cd Ia pol ninge
foafie
tare
Si
intr o clipd zd-
pada
acoperd orice numerotare.
6i
s-ar putea intdmpla sd ie agezdm cu un loc mai
jos
ori
mai sus, sd ne scoale de pe el un urc,
Acum,pafldu1u4lta, eu o frsh.trlie,hstttL Sdaddpeurulese
ajungeIa
polutNord.,in
-un tinp
record.. Am
9i
gd.sit
(din
orice incurcdtutd
tot eu si ttd scap!): metgem cu ttulfiI)aiul pAnd
Ia cap, Acolo cdutdm o sdniuld, dacd se poate
cu atag,
,i-nhdmdm
Ia ea doisprezece iepuragi.
(De
obicei ei nu tra,g Ia ham, dar, dupd pulind
refleclie, vor
face
pe tru noi o etceplie). Noi
zt2m.ryc7i-o dat! dj,y biciu1cd
ti
iepurii oor porni ca d.in pugcd. A, aa
Ji
pentru
ei un
flelc
sd strdbatd noud pdduri, sd sard peste
noud munli
Ei
sd ocoleascd un lic. bin c6nd in idntl,
pom
tipa'in
urechea lor, sd ne-audd ca la dfuzor:
,,Hei,
mergem bine, nordul e pe_ata,
dupd cum ne inoald muguroaiele
de
t'urnici,"
La un moment iat oom
face
ctuce c un rcn
(care
inseamnd,in limba bdFtitrotilor
,,tren,'). Le aom mulluni urecircalilor pi,
cu mare
emolie,.aom schimba
_mijlocul
de loconolie,
Renul ne aa duce o zi
6i-o
noapte gi,
in sfArcit,
oofi
qjunge
la Polul Nord. pe data de 7. Acolo ne z)orn ruga de oiscolul pdcdtos
sd se
opreascd oleacd, sd ne putem dd
jos.
-
_
Trebuie,sd
vh spun cd aceste neleaguri
se caracterizeazd ptin ger.
Clima de Ia
polul
No.rd e o clilni de
Irigider.
LIntul, peStele,
cartea, aici,la margineainghe(atd a mdrii, ating
c,ulmea conserudrii. Poti sa mdndaci guoizi
Ei
bibani proaspeli
dc doui mii de ani. Foci
IoL carc sunt
foatte
cochete,le place aicifiindcdpar
flull mai mici
(oteau
sd spun cd aratd
mai finere). Urgii se conserztd,in mstum alb, d.e
Fitrete.
Dat fioi n-am bdtfi ai tu drum sd
ne consefoam,
(i (o
sa aPr?ldm.
Fiindcd nimeni n-a studiat oceanul inghetat cel plin
de mistere, din punctul
nostru d.e
oedere. Sd.ldmurim o datd pentru
totdeauna: unde au dispdtut de aici soarele
si
luna? Nu
cumoo a cdzut tn oalui ifitr-o bukd. ditfiineati gi
s-a pins dedsupra gheild?
Noi am
putea
face,o
cop^cd
Qi
si le scontem intr-o lotcd. Sd le uscdm nzele udelinti_o seatd, Ia
Steaua poldrd. In sfirgit, nlt putem preuedea
totut de azi, Vom ptoceda de la caz la caz.
.
Ali terminat cu
fularul
gi gheata?
Plecim,
sunteti gatq? Aoleu, pAni uh pregdtili
poi,
uite .-a uenif polul
Ia noi. A aju n< pond Ia munlii detiatni
si frer,
l-au aaz.ut iovo,tt cu
Irunzele
mai.dinsprc
rcr. L-au adzuf ciorilc
Ai
cotot'enele, ciri au inceput a
$i
uarui cu
zapadd pe11el,e. Acum,.cd tot ali pus si umble dupd mdnui., haideti la sdniug, i,l_o
fi
chiar
(o
la oeanul ingh(laf, d?r, $ s0 zir a$0, tot e cet)a.
Ce te surprinde in acest text?
68
4. CompletAnd casetele, asociazi acest text cu:
Colecfonarul
pare pulin nelimurit Recitind pasaiele din text, ajuti-l si-qi dea
seama ce inseanuri cvvittele.lacomoFe, guoizi, copci.
Iocomo$e
Le oom mul[umi urecheatilor
gi, cu nare em
,&,
oon schifiba nijlocul de locomolie.
grlv\zr
Poli Ed fldtfilxci guoii
Fi
btuani
Woasp4i
de doud nii de aqi.
copca
Nu cumoa au cdzut ?tt aaturi tntr-o bund dimineald gi s-a pins deasupra gheald?
Noi am putea
face
o cop(i
ti
sd le scoatem irtr-o lotci.
Urrtqt13
69
6. Pentru a se amuza, Il-istul le-a impirtiigit
celorlalti membri ai echipei cateva
infomratii legate de forma polilor Pirn6ntului, pe care le-a citit in c atlea Mdsuta
lucntilot de Lndrcw Robinson Coloreazi doui secvente care te-au amuzat pdn
felul in care au lost
Newton s-a
ftlosit
de datele oblinute de
francezi
legate de misutile
pim1ntului
pen-
tru a
fnaliza
calculeb
forlei
graoitaliei.
Noaa sa teqric rcTmlulionard a gaoit,liei a cotl-
dus Ia o inportantd intuilie. PdmAntu|
a spus Neuton, nu este o sferd pe4ectd,
1...1
Ecuator l se roteste mai repede decit regiunile polme. Aceasta ar d.etermina o uqoatd bom_
barc a PirnAfiuhi tn zona ecuatoriald si o turtbe a celor doi poli, obtinindu-:se un elip-
soid turtit la. poli. PdttAntul este de
fupt
ca o roqie turtitd.
l.
. .l
Topografri
francezi,
afloli sub condacerea
fiulai
lui CqssinL nu au
fost
conoinqi
Qi
au
sustinut irl continuare cd datele kn ardtau cofltrari l: PdmAnful este un elipsoid alungit,
lurlil la e(uator gi
mIi bonbat la
poti.
Abia in t740, dupi noaftea lui Newton, chestiu-
fiea a
fost
trafiqatd i4
faooarca
acestaia, in urma a aloud expediNii diftcile conduse de
saoantii
francezi
pentru
a ,fldsan latitadinea
din Laponia, hngn
polul'N
ord,
Fi
in
peru,
IAngi ecuator. Acestea1u
fost
suficiente,
a spus Uoltaire, un adept al lui Neiton,
,,pen-
tru a turti atd.t polii, cAt
ti fwnilia
Cassini".
Inginerul wea si {aci ordine in textul lui Marin Sorescu
9i
si vadi de ce nu arn
aiuns la Polul Nord. Noteazi o idee principali
sub formi de titlu pentru fiecare
paragraf in ordinea aparitiei acestora in text
7,
punct maxim
in'
70
""=s3
8. Intri
9i
tu in pielea
Scriitorului gi fi o scurti povestire rirnati, ca a lui Marin
Sorescu, despre o cilitorie in locuri imaginate de tine.
9. Pe meridiane diferite, in toati lumea, iarna aduce multe bucurii- Iati cateva
sirbitori care apar,tin unor religii diferite. Unele dintre acestea nu au dati firi
qi pot varia de la an la an, insi altele sunt specifice iernii. Uneqte fiecare
descriere cu numele sfubitorii.
CRACIUN BAYRAM
(AID
AL.FITR) HANUKKA
Nas,terca lui Hdstos, re-
eele
aftq'tat arc locinh un
star siTac Bucuria s&bd-
todi e$e caftatd h colin-
dele copiilor inaepend cu
dimineats Aiwului
Uneo4 se
ioaci
Videi-
mul, o piesi de teatru cu
md+i ce reproduc poves-
tea nas,tedi miracl oase.
Iamiliite se aduni in
iurul
bmftrlui impodobit qi pd-
mesc cadouri.
M5ncirurile traditicrrale
$mt cemafL iobi, sarmale
etc.
incheierea postului
RaIIradan este sarbatodth
pstru a celebra momenhil
in care profetului Maho-
med i-a fost dez\dluiti car-
tea sf6nt4 Corand.
Credinciogii se hezesc
devreme, s pdmenesc
pentru rugeciune qi cele-
breazd iertarea gi rnila. iqi
viziteaza rudele
9i
prietenii
9i
i9i oferi daruri.
M5nchrurile hadi$onale
sunt fasole cu came, ba-
davale qi sa.railii.
Sirbitoarea luminilor
marcheazi celebrarea vic-
todei in lupte a poporului
evreu, cand sfes-nicul tem-
plului al cbrui ulei era su-
ficrent doar pentru o zi a
als neincetat timp de opt
zile. Eweii aprind candela-
bre cu opt lumane4 cate
una in fiecare seari a cele-
bririi, ddruiesc cadouri s,i
s
joacd
cu titirezul numit
tueidl.
M6.ncirurile tradilonale
sunt: gogogile, cl5titele
9i
chiftelufele de cartofi (laF
cre) cu sos de mere.
I o. Pentru ca bucuria acestor silbitori si fie si mai mate, li se oferi copiilor cadouri.
Tu ce ili doreEti? Noteazi darurile pe
care ai vrea si le primesti
ti
explici de ce
ar fi importante pentru
tine, Poti folosi
,,instrumentele
de motivafie,, ale
Dele.tivalai. pextra cd, deoarcce, ca ut mare a, iatd de ce, din fiotnett ce etc.
ll. Citeqte cateva ftagmente dintt-o poveste
despre evenimente care se intampli
in preaima Criciunului,
Spdtgdtod-de-Nuci,
sctisi de E.T,A. Hoffmann.
Povestea incepe
aga:
ir Ajunul Crdciunului, cdt ii ziua de lungd, copiilor medicului consiliet Stahlbaum
nu le eraixgiduit sd intre tn odaia din ru\fuc, gi at at6t mai pulin aldtui, in salon. SrAn i
unul intr dltul, Fritz
Ei
Maia gedeau
ghemuiti intr-un ungher aI cdmfuulei din
t'und.
ie
'intunecase
de-fl Ainelea gi pe,copii
ti cuprinsese
teama, cici, agn cum se ini1mpla'de obicei
in oceasld zi. au
losl
lasoti
Jhfi
Iumiao.
Pe gopfite,
Fritz dendlui surioarei sale
(care
abia iflplinise gapte
ani) cum cd in oddile
incuiale ar
fi
auzit, incd dis fu-dimineali,
foqnete,
h6rg6ieli gi
ugoare pocnete,
9i
cd nu tle
nult s-ar
fr
strecufit in casd m om mdrunt
i
tarc ruisterios, pufftnd
sub brat o cutie
mdre. Despre
qcesta,
el gtie
insd
fotte
bine ci nu e altul dec6t naEul Drosselmeier,
De bucu_
rie, Maria bdtu dih palmele-i
mici
6i
strigd:
- C? minuatilie
o moi
t'i
nasrc.it ppntru
noi na5ul Drosselmeierl!
Ori de cdte oi oenea, naQul az)ea in buzunar
ciLe ceua penlru
copii, ba un omulet ca_
raghLos..p-ri rotea
o.hii
Fificea
pled(iuni,
ba o
(utie
din Lare
<drci
o pasArka.
ba aitite.
ue Lractun tnsa et megterea
dc oblrei
c multd trudd o operd de aftd atit de prctioasd
incit, degi
.o
ddruia copiilor, pdrintii grijulii
o luau de tndaid tx pdstrare.
- Ce minu,ndlie
o mai
fi fdcut
rcnea Drosselmeier penttu
noi? ! exclamd Maria.
Fritz era de pdrere
ci de dqt6 asta nici n_ar putea
i
aorba despre altceoa dec6t de o ce_
t.ote tn care tot
fe.lul
fu sold
li
tarc chipegi au sd mirgiluiascd
inciace qitnmlo gi
au sd
facd
instructie. Apoi au 6d vind atti soldali, carc au si incerce sd se stremare in cetate, iar
72
soldatii dinduntru au sd tragd oiteje|te cu tunurile, aEa de turc, d.e o sd se cutremure
pimintul.
- Nu, nu,
'
iltrerupse Maia, nagul mi-a ooftit de o grddind
frumoasi.
Acolo se afld
un lac marc, pe care alunecd lebede minunqte, cu salbe de aur la g6t,
6i
c6ntd cele mai
tncdfi oarc nelodiL Pe urmd, o
t'eti.ld
aine din parc Ia marginea laiului, cheamd lebedele
gi Ie hrdnegte cu mafiipan dulce.
Lebedele nu mdndncd mar[ipan, ia tdie Fritz,
9i
un parc nu poate
sd
facd
nici mdcir
nened Drosselmeier. Apoi continud: De
fapt,
nu prea ne alegeru cu mare lucru d.in
jucdriile
Iui; ni le iau de indati ce le primim; aga cd cele dfuuite de tdta qi de mama ?mi sunt nult
mai dragi,
fiindcd
mdlar le putem pdsba gi putem
face
ce ztrem cu ele.
Apoi copiii
fiicuri
tot soiul de presupuneri in tegiturh cu
ju.iriile
pe clrc aoeau sd le
pttAeasci.
Mariq era de pfuerc cd donnigoan Tiuda, pdpuqa cea ndre, s-a schitnbqt fiult, cdci, nai
stdngace ca oricdnd., cad.e tfl
fiecsre
clipi. pe pod.eo,
dfiAnAnd totdeauna cu cAtu o urfl1d
ufAfi fu obraz; clt despre curd.lenia rochifelor, nici sd nu mai ztorbim - muslrdrile cele
mai aspre nu mai aiutd la nimic.
in ichimb, Fritz o incred.intd. cd eI ar trebui sd-qi intuegeasci herghelia cu u11 loib
zdraztdn
6i
cd trupelor sale le lipsegte cu desda1rtire uoaleria,lucru de altfel bine cunos-
cut de tatu.
De bund seamd, copiii
Etiau
ci pfuinlii.le cumpd.rasefi tot
felul
fu daruri
t'tumoase,
pe
care ncum le pfegdteau pefitfu ei. Mi.cula Maria rdmase pe ghnduri in oreme ce Fritz
ffiorma1:
- Eu totugi
6
r.)rea nirte husari
ti
un roib!
12, Cei doi copii aqteapti daruri frumoase de la pirinfi qi
de la naEul lor. Se pare ci
acesta este loarte pdceput qi gtie
si megtereasci cele mai interesante cadouri,
Scriitorul gi Pictorul gi l-au imaginat pe acela pe care Drosselmeier l-ar putea
face pentru tine, Deseneazi-l aga cum
fi-l
imaginezi tu gi descrie-l in cAteva
cuvinte.
13. Sensibilr'l se inlreabi daci iti amintesti
caae sunt pregitirile pe care le faci tu
inainte de Criciun. Bifeazi rispunsurile
care
!i
se potrivesc.
-
n
Merg la cumpernturi
clr ptuinFi.
f]
Fac curat in camera mea.
I
Citesc d4i sau articole despre
Criciun.
f1
Merg La rude sau la prieteni.
n
Merg ld bisericd pentru rug5ciune.
I
imi fac temele de vacanfi.
I
impodobesc
bradul cu globuri gi beteaH.
n
MA
joc
cu zdpada.
I
Ajut la pregattuea
mesei traditionale.
f]
Scriu felicitari cetor dragi.
n
Merg la un concert de colinde.
I
Colind cu prietenii.
14. Se pare
ci Maria si Fritz nu mai au mult de agteptat, pentru
A...
Se intunecase de-a binelea. Lipif trnul dc altul Eitz
i
Matia flu mai tfldrdzneau
si ma1
,::r.":1:!
"iii!:
*31"J;11_"Jit1
o.uyo rdsund limpede ut sunet clistalin:
cling-cting,
cLtng-ct1ng.
Ugtle sdrird in ldtui, gi
din od.aia cea mare ndodli o lumind at6t de pulerniid.,
incit copiii rdmaserd?ncremenili
tn prag, exclamAnd
uimjli: A!
Toly
ei.r\ty
.o
u t"argptard spre ugd gi, lu6ndu-i pe copii de mftnd, le spuserd:
- Uenili, hrj oeniti, tuagi copii!
Md adrcsez
tie,
mult iubite cititol
sau aaditor Fitz, T1dor, EnesL oti cum te_i
fi
che_
mAnd,
5i
te rog sd ili aduci amintu cAt tui bine de ultimul tdu pom de Crdciun, impodo_
bit s.drbitorcEte u
fel
de
fel
de dani_
De bund seamd ci atunciili
vei putea
inchipui cum
copiii s-au oprit tr pru.g,
muli de uimire,
,i
cam dc_abil dupd ui rdstimp
Maia a izbutit
sd exclafie, oftAnd a.dA4c:
- Vai ce
frumos,
oai ce
ftumos!
Iar Fitz ilcerci c mult succes titeoa tumbe.
,: !l?t,c:
-Ai
copiii
fu.seserd,^destgar,
foarte
cuminli gi ascultitori
tn tot cursut ant ui,
caat htcrodata
nu au primit aldlea
luftui
fTumoabe
gi incinldloarc
ca a(um.
,^"!::1:,.:.:f !
^!:
r: yasa
din mijtoctt
canerei gnnea de mere ourit,
ei
o,isintox.
i* p,
roate famuftte .rescuserd,
asem
ea mugurilot pi
bobot ilor, migclale
zaharislte,
bomboane
poleite
Ei
tot soiul de alte dulciuri
imbletuarc.
Dar ce at.a iai
pui,"
iroaut *in not
,:::-,:1::t:
!:,!!.i1t!.e,
sdipind..ca-stelele
in ramurite
sate, iar etinsu5i,
ituninindu
se
5i
'::::i!!
,yo*,pr,:ti!os
copiii
sd-i cuteagd bobocii
9i
fructele.
ht
jirut
pomului,
toate
sftatuceeu
in culort oii, inaintdtoare
_
gi
erau at6tea... cine le_ar
f
putut
zugrdvi!
74
*
-
-
-
*
-*.
-
**-------U,",r*^
?
Maria ztui pdpugi gratioase, tot
felul
de scule flici, ingrijit lucrate, dar dintre toate Iu-U
crul cel mai atrdgdtor erc o rcchild de mdtasq
ftumos
impodobitd cu pflnglici de toate cu-
lorile, atdrnntd tn aga
fel
pe umenE, tncAt
ftfila
o putea prioi din toate pirtile, lucru carc
de altfel il
fdcu
pe datd' exclamind mereu.
-.O,
ftumoasa,
draga mea rcchild!
9i
pe
qsta
am s-o pot itnbrdca, afi s-o imbrac chiar
eu! l
.lntre
timp, ?tlconjwand de trci-p.ttru ori masa, Fritz incercnse, in g.tlop gi in trap, noul
roib, pe care ?l gdsise tntHfieofu inQeuat lAngd pom. Descdlecdnd, spuse ci rcibul dr
fi
o
bestie sdlbatici dar, nu
face
nimic, o sd gtie
eI sd-l struneascd. Apoi ttecu ?n reoistd noul
escadron de husai tmbfica[i tarc m1ndru, tfl aur
Qi
roqu, purftnd anne nufiai de argint
Oi
cdldfind niqte cai albi, atAtu de strdlucitori, inclt mni cd te p teai gindi ci
Oi
ei sunt de
arcint cufat,
Ceaa mai potolili, copiii voitu acum sd se repeadd la cdrlile cu poze, gata deschise ca ei
sd potltd prioi tot soiul d.e
Jlori frumoase,
de oameni, ba chiar gi copii dtdgu{i gi jucaugi
toate infdliate atAt de
firesc,
de ziceai cd tocmai tfiiesc
qi
oorbesc cu adeodrat.
15, Mada
gi
Fritz au fost cuminfi qi ascultitod in tot cursul anului gi, de aceea, au
primit cadouri frumoase. Dar tu? Ai fost indeaiuns de cuminte? Cu siguranti cA
s-au mai strecurat
Qi
cAteva nizbAtii gi
ci au fost momente in care nu ai ascultaL
dar ai fost totugi iertat. Noteazi mai
jos
un lucru
,,mai
pulin cuminte" pe care
l-ai ficut anul acesta, dar pe care iti propui si nu il repefi,
Copiii au primit ce
gi-au
dodt
!i
totugi inci nu au descopedt toate cadourile.
Citegte mai departe
povestea.
Dupd plecafea la ilsrruclie a hu;arilof lui Fritz, care pAnd atunci stdt serd cu arma
pentru onor, la piciorul bradului iegise la ioeali un omulel grozaa, care pAnd atunci se
tinuse
modest gi linirtit deoparte, de parcd ar
fi
agteptnt rdbddtor sd-i ztifld gi lui rindul.
- O, td.ticule! exclamdin sfAr1it Mtlrio. O, tdticule, al cui o
fi
omulelul acela clrdgdlag
de lftngd pom?
- Acela, rdspunse tatdl, acela,
felila
mea, oa trebui de acum inainte sd lucreze z)Artus pen-
tlu uoi toli. El o si bd sporyd nucile tari, qi-li apatline deopottibd
lie,
Iui Fritz qi Luizei.
$i
zicdnd acestea, tatdl il lud cu grijd de l6ngd brad
9i,
indatd ce-i ridicd mentaua de
Iefin, omulelul ciscd o gurd nare, mare d.e tol, descoperind doud
6iruri
de dinli albi
9i
asculili. La ?ndelnnul tatdlui, Maria ztfui o nucd indunbu qi
- ctac omul o sparse. Co-
jile
se risipird, iar Marin rdnase cu fltiezul dulce in mind, Fiec re dintre voi, prec m gi
16.
75
Maia, ar
,trebui
sd
gtiti
cd omule[ul gralios
se trdgea din eamul spdrgdtorilor
de nuci gi
cd se indeletnicea cu mesein inaintagilor
sdi.
Maria chicoti de bucwie, pi atunci tatil ii spuse:
Dnga mea, d.e ztreme ce anicul Sphrgdtor-de'Nuci iti pt ce afit de mult,
fi_l
las mai
ales
fre
sn-l fugrijegti
Qi
Ed-l ape
,
fdrd
sn uili ?nsd. cd
6i
Luiza
i
Fritz au asupraiui acelea1i
drepturi ca
Ei
tine.
.
Maria'il.lud
-de
tndatd debnl
Ei-I
puse sd spatgd nuci, dar alue pe cele tnai tuici, pen_
tru ca omuletul sd nu
.fie
silit sd caFte gura nare, ceea ce, la drEt oorbind, nici prea bine
hu-i 6tdtea. Mariei i se aliturd Luiza, amicul Spdrgd.tor-de Nuci trebuind acum s_o
2lu1ea19d
Oi
ry
ea., Ptuea1i o
face
cu plhcere,
deoarcci zimbea intruna
Joarte
prietenos.
Intre timp, obosit de atAte instruclie gi
cdldrie gi auzind hazul celorlaiti, Fritz aeni in
gtabd l6ngd surorile sale, rizhnd din inimi de omuletul dritgill.r., care lcum, cA d m ncd
Qi
Fritz, trccea d.in mAnd in mAnd
9i
nu mai
prididea
cu climpdnitul.
Dar Fitzii tot vAra in guri nucile cele mai mai
Qi
nai ta;i, ptind cdnd, deodatd
_
oac,
ctac trei dinligori ti cdzurd, iar
falcn
incepu sd-i
ioacei
bdlamale.
-
- Utti, sdrdculul meu Spirgdtor-de
N uci! se oAiM Maria, snulgind u_l din m inile lui
t f 1t z.
^
MMia tn.cepu sd plAngd
in hohote
i
tnfd,urd repefu in mica ei batistd pe
boltliT)iorul
Spdrgdtot-de-Nuci.
Astfel infdg nt, ?l legdnd in bnle, ca pe un copilag,
9i
privi
frumoasele
imagini din
noua carte cu poze, care se afla lAngd celelate dorurL
Era firziu, se apropin de miezul rcpfiL Nagul Drosselmeier plecase de 111ult, dar copiii
tot nu se indurau sd se dezlipeascd de l6ngd vitri11d, cu toate indemnuile mamei, care ii
trilnitea intruna la culcnre.
-E a.leodrat, spuse ln sfAr7it Fritz, sdrwmii
fldcdi
(intekgind
prin
asta pe
husarii sii)
aor sd se odihneascd
Fi
ei,
i
atAtn oreme cAt mai sunt aici,
6tiu
iine cd nici unul n_o sd
itldfiznpasca
sa moldie
ntior o cliaa.
$i,
zicdnd acestea, plecd Ia culcarc. Maia insd se ruFd tqre mult:
^
- Numai o clipd, o clipd flicd de Lot mai lasi-ma aici, mdnico! Mai am nilicd trcabd,
Ei
cA11d termi ain eu singurd la culcure.
Maria ua un copil tarc cuminte
ti
tnlelegdtot,
Fi
de acaei mama putea,
fdrd
grijd, s_o
mai lase pulin si gurd cu
jucdriile
ei. Dar, ca nu cumaa Maria si
fie wea iwititi dL noua
pipuqd
sau de celelalte
jucdrii,
ori sd uite aprinse lum niirile cari atleau
in
jurul
bradu_
Iui, mama Ie stinse pe
toate; rdtnase
numai lampa afilnatd in fiiilocul taaanului
care
rdspAndea
o lumini bldndd qi pldcutd.
17,
Diriiorul
intervine
discrel,
amintindu-ti
ci, daci ai intahit
obstacole
in
tjl.._"=l:q"l:1,tltut"l,.poF
apela ta membrii
echipei. Bifeazd, in lisra de control,
oaca at
qepagrt
pnoblemele
prin
actiunile
enun!ate.
n
Am inleles
cuvintele textului
!
Am stabilit legeturi
intre pelsonaje,
dorintele qi
acliunile lor
Ll
Am fecut predictii
despre ce se va intampla
mai departe.
76
"-"*.3
n
n
n
n
n
tr
Am observat cum se leag; ideile textului.
Mi-am imaginat personaiele, locurile
9i
obiectele.
Mi-am amintit de expedenle asemlnetoare.
M-am gandit la tipul de text qi la scopul acestuia.
Am legat informatiile textului de ceea ce cunosc deja.
Am identificat firul actiunii.
Cel mai mult mi-a
pldcut
si cred c; eu sunt deoarece
Formuleazi, ca un tidu sau un enunt ideea principali din fiecare fragment citit.
Inginerul te sfituiegte si recitegti
"pe
diagonali", adici trecind rapid cu
pdvirea asupra fragmentelor, firi a citi fiecare rAnd in parte/ qi si rispunzi la
intrebili de tiDul Cine? Ce? CAnd? Uttde? Cum? De ce?
Fragmentul 1
Fragmentul 2
Fragmentul 3
18. Noteazi mai
ios
cum te-ai tapo at tu la sarcinile fiecirui membru din echipi.
Poli adiuga alte idei, pe lAngi cele sugerate mai
io6.
Cel mai bi ne m-am descurcat i mpreuni cu .................................., atunci cand
Cel mai di fi ci l a fost si fac sarci ni l e al i turi de ................................................ Denhu
ca
19.
T7
20. Pentru ci te-ai descurcat
bine, inginerul iti oferi rezumatul poveqtii
Spdrgdtotnl-d.e-Nuci de E,T.A. Hoftnani- Amintegte-ti ci, citind intreaga
poveste,
vei Ii purtat impreuni
cu Maria in locuri fernecate
9i
vei cunoaqte
petsonaje noi. Coloreazi numele tuturor personajelor..
cu galbeir numele celor
cele pozitive qi
cu roEu numele
celor celor negative.
Madare-
m:ine singur;
in sufragerie, il culci
pe Sp;rg5tor1ilde-Nuci
in
pahrl .omod ai p;pugii ei. La
miezul noplii, in srfragede apar
mulF goareci.
\4aria sparge, din gregea-
U" geamrd vikinei qi loate p:pu$ile prind
viala. SpdrgeLo.ui-de-Nuci
le va conducein ]up_
ta impotriva
Soarecilor 9i
a Regelui
goarecitor.
VrAnd
s5 toveas.d cu pantoful ei pentru a_i lua
apirarea
Spargeb.ului-de-Nuci
incercuit
de dugmani,
Maria lesind. A doua zi, se
trezegte in patul ei, r;nite la brat
9i
le po\.s
rctte paiinfilor despre cele infamphte,
dar aceQtia
nu o cred. Naul Drcsselmeiet ii spr-me povegtea cate ar
exptica inJ;liqarea
Spergetorului-de_Nuci.
Acesta a salvat-o pe
pdnlesa Pirlipat de blestem.d urale.iei, dar a cilcatpe regina sori
cioaici
ti
a omodt,o, iar blestemul a venit asupra iui
9i
nu va fi dezlegat decat
atunci c6nd o fat: il va iubi in ciuda uraFniei sale. in nop$le
urmatoare, Regele-fuarecilor
?i spune Madei ci il va sfAgia
pe Spdrgdtor daci ea nuii de toate dulciurile
9i
pdpuDile
sale. Maria iqi sacrific; darllrile,
iar Spbrgdioftt de_Nuci ii
cere o sabie penbu a_l putea in\,inge pe Regel,$oarecilor.
Sp;1
g5torul iese victorios din lupt; qi
o.iuce pc retita inimpareFa
papuriior.
Nimeni din casA nu clede cele povestite
de Lfada, iar aceastaii spune in
!oap_
te Sperg5torului
ce ea l-ar iubi chiar dac; ar fi urat. Aiunci, vjne naF!1]Drosselmeier
insotit denepotul
s;u. Acestaestechiarspirgatorul_de
Nuci gi
cei doi se logodesq
MaIi1
deveriind
apoi regin;
in
impir;liapipugilor.
7A
.,.,,,.,-,".,....
-
..,u.9.13!9e
21. Criticul echipei a aflat ci acest text i-a pl;cut
atat de mult compozitorului rus
Ceaikovski, incAt a scris muzica pentru un spectacol de balet inspirat din textul
lui E,T.A. Hoffrnan, cate recreeazi povestea
imaginald prin muzici gi
dans. Mai
jos,
sunt reproduse imagini din diferite montiri ale aceslui spectacol/ plecum
qi dintr-un film de animatie. Scrie ce sugereazi textul lui E.T.A. HofImann,
aiut6ndu-te si de imaginile reproduse,
79
22. Gramaticianului i-au
scipat o multime de
cuvinte care
s-au impristiat pe
puzzle-ul cu
Spirgitorul-de-Nuci.
Coloreazi desenul,
Iolosind cAte o culoare
penhu fiecare parte de
vorbfue: galben
-
pentru
verbe, rogu - pentru
subgtantive/ maro -
pentru
adiective, vetd
-
pentru pronume
9i
albastru - pentru
numetale.
C:
80
Ig3
23. Spirgitorul-de-Nuci
este o
iucilie
micuti, dar foarte apleciati de Maria, Fritz
gi
Luiza. Noteazi numele unor astfel de obiecte care n-u costi foarte mult, dar
care aduc bucude celollalti. Poti folosi apoi aceasti listi pentru
a gisi idei de
cadouri pentru
cei dragi,
24. Lucruri mirunte, dar fascinante sunt qi gadgeturi - obiecte mici, amuzante gi
pradice. Pentru a cunoagte o pade din istoria lot citeqte un fragment din texhi
Gadgetui de ieri
9i
de azl de Ion Manolescu, publicat in volumul colecliv Cui i-e
fricd
de compfiet?. Subliniazi informaliile care
!i
se
par interesante.
Inaifltea gadgeturilor digitale, au
fost
cele fie&nice, Prin anii
'7
0, o rnistd
Iranluzeasci
de benzi desmate s-a gdndit sd-gi sigileze con[inutul tnb-un anbdlaj tnnsparcnt gi, sub eI,
si pund cadou o mici
jucdrie
din plastic sau din cauciuc,
pe
care copiii s-o montue singuri
sau ajutali de pdrinli. Reoista se numea W Gadget
9i,
docd. e sd. ne ludth d1lpd pooegtile
bdtrhnilor, numele
jucdriei
?l trnprumuta pe cel al unui artist tumator de
fet,
Emile Gaget.
Nu od spune nimic numele? Ei bine, Goget.q conslruit, itflprcund cu ni6te colegi de bteasld,
armdtura Statuii Libettdlii din Neu)
york.
ln L886, cAnd a
lost
inauguratd stqluia, Gagel ar
f
comercializat cu mare succes nigte reproiluceri ale acesteia; de aici
gi
asocierea: micile obiecte
ale lui Gaget au deomit . . . primele gadgetur,
Pif-ul copildriei meie nu semdna deloc nici cu un iPad, nici cu un Kimdle. N-aoea ntct
touch screerL nici bztoane extraplate
Oi
nu puteai sd umbli la litere sau luminozitate, sd-l
oezi tu m&i bine noapteq, sub plapumd, dupd ce-a adormit toatd lumea, Dar mirosul de
cerneald colorcld era mai proaspdt ca prdjiturq cu aifine a bunicii, iar paginile
fighiau
de-afuofuatelea, nu nrigcate monoton de-o aplicafie. Ili lipeai nasul de coperta rcie cu stea
galbeni, dupd cnre plonjai ?n fiijlocul
qpenturilor
desenate, sd sari ittpreund cu notanul
Hercule de pe acoperip gi sd aterizezi in capul cAinelui Pif, intr-un roi de stele oerzi ,
Noteazi trei imagini artistice diferite care redau senzatiile triite de copilul care
descoperea revista Plf,
EI
26. Criticul a ridicat din sprincene in semn ci cele citite i-au dat de
gandit,
Scde
pe
marginea din dreapta la ce se referi autorul in pasaiele evidenliate.
Dm nu despre eroii L\I-ului ooitm sd pooatesc aici. Deliciul absolut,
cufi od puteti imagirw, era sd-i gdsEn gadgetului czle nai trdsnite
intrebuinfdi. Cu afialeInnedie.Mh, atnfugdrit prin cuie pisicile oecinului.
In cuptoruI nlar am prijit zeci defumici neoinooate. Din sarba(aru cu ochi-
toti Mt puloerint
bo.tbe fu orez?n wpul z,ribiihr de pe gmd.
Cu submminul
cu drojdie
(d+
eristd a.W ceu,
W\ti
oeifuW eawi, Mt fiscolit acpariul lui
aIru-meu, ?nnebunindu-i
W1tii.
Cu elicopterul dorcal
(o
elice de plastic,
Wopulsafi
de-o lijh), atn lipi! mdflcme
ti
gund dc tqstecnt p? taoan tnu
'inceruti
aesd;bdtiie garmtati sema, ahdobe fuE fla ul de la seroitiu!).
De
ligara
cu apd ce i od noi spun? Ci an sfiopita pe bunicd-mw direct pe
ocheLari,
Wqoocind
o urniire a-n
filne,
at
ftcdelul
pin safragerie?
CAnl am nai crescat, miam dat searru d nu bafu gadgeturiLe
seroesc
farselor
gi
dktrac,tiei copflfueoti
9i
d unele dintre ek, cete tai getenlioase
Fi
rai difrcil de tnntaL tli 1sigutd o iflsttu4ie soliild.. Luneta lstronanicd
mia pefttb sd. rtdurcry acoperigul bbc1fui qi
sd studiez oaterele de pe Lund.
Microscopul oeritabil ma ajutat sd pdtrund tlt lumea gingdniilor
de pe
fianze,
dar
9i
a timbrektr din dasowele
familiei.
(Era
ti
u4 tnod dc a rcpara
wdrcptd.$le un"i odrste rnai
fragede,
adnd, naiu, dar inoezdtor in otdinea
geometriei euclidiete, tnfueptasem colgutilc tirnbrelu lui taicifleu,
tiindu-le zimlii ca
foateca.)
Stettscopn mi-a a nfmat diagnaticul sintpa-
ticei, dtr temutei doctorile dela cfuinfiil gcolii:
rw aoean nimiclninini" Gra-
nafonul, urtonat pi
cu uI brd
Walelipi@it
Ie cqmL flu flti ia dacljperit
W
Moznt gi
Beethoom, dm m-a apopiat fu znea
tigrului
loe 6i
a croadiluiui
Augustedinl afir,$e enlolre
(unde
nigte animaletnzatrate ca uttlor
Qi
ito-
nie luau pestu picior lunei otuEuLlti) lar orclogiul retitabil, cu .:adrqnul du
rctnfl qi
sdcul4ii funi$ipWWt dz contmgeutate, naimerye
6i
acum, dupd
patruzeci de anL
Woritatea
acestur disryithv
fun4ionau
cu ajutoruI uflor
elastice sau ol unnr
qenelui
din plosti;
metoile aparent primitioe
de
asattbkuq dar rezistettle
Qiphiatte
o&itiui: le dqopereqi cuincanbre cu
fie-
carc pes 0l mofltajuluL
(Prin
cawpantie, inogin*i-on
rum ar
f
astdi si n
ftnntiti singui ,np3-ptayerul sou iPhorc-uL
Ei
ru md rcfer la catcase..,t
ln
frc,
poate ci. gadgetufle cele nai oii ale @piwrbi tgle au
fo6t
chiar...
.ele oii. N igte oun in b-u n plinkl,
core, odati scuturate in apa d iitt-un bor-
can. dddpatl ntltere unor crustac@
Wistorire
Arlemia Saliw. Nisle boabe
me cane, cAt o stafdd, atre, incdlzite lfl
Wltti
sau t ltr-un tifofl,
frceau
ca
larua de insectd allatd itt interior sd pukee
aEa-nunitele
pirtb;.
gi,
nai
alz6, bradul aleldta, ?nchis ?fltr-un sncd4 miftiatwaL cu rdddcinile prinse
lntr-un
pumn
d.e
pdfiAfi.
Pentru pasioralii d.e Pif
Qi
de hoiiculturd,
acest uttim gqdget incd fiai
trdiqte, in giditld sau larnrrgiflea pdfuni:
Iot
raflerytatepe irielnet de
a2
Lvchiiposesoriaireubteiaratdcumstpdceiidealtfulatdaudeomit,ifitilllp,.................-......
maiiulfi dec6t casa.
Astdzi, gadgetuile aratd altfel. Tehnologia digitald a inlocuit mecanica
nqnufacluritrd, Pliterea dnctperirii a
fost
?nlacuitd de cm
q
urilizirii. Nu nni
e nimic de monttt, venhlr ci totul e deia instdbt. Trebuie doat sd coflsundm:
fiinute, slfls, mb. Ne lipim tel{onul mobil de creier
6i
iEim cu el pe stadd, la
gcoald,
oriunde. Dacd aaan ghinionul sd
fi
pimit un model mai oechi, cu
tastoturd, afitdm uJicc]rc\ e natpa
Fi
s-M putu
si ne sh$iru supy
Qi
6d-i ludm
la rcrt pe pffinli. Aqa cd trimitem reryde zeci de nesaje prietnilor, sd nc pl6n-
gefi. Fdrd ffiqjuscule,
Jhrd
punctua1e gi cu cdt mai multe prcscurtiri
Ei
emo-
ticoane, d merge mai ugor, e
fun
gi nu ajungem obo. In metrou, Ia plimbare
sau pe bicicleti, ci5tilein urechi suttt obligato i. Chiat
6i
la schi, ne armjfun
ochelerii cu GPS
Qi
casca de prote4ie cu
jack
pentru mobil gi difuzoare
in uredd. In autobuz, dim difi cep
tib$Aift
wErii?n ritffiul fiuzicii
gi, dard
Lrea cinzoa sd nt wrbeqsd, te'incruntilm
Qi
rdspwfiem tare, u bunicii de Ia
latd,
cu slnocurile de oatd iegind di1l urechi in
f.vma
tnrcooilor lui Bugs
Bumty:
,,Ai?"
hietenii no1tri, politicimii, ne-au pus qi ei ghnd. bunry Tiitor: de ce sd ftai
cdrfunmanuale dehhrtielaorc? Sunt grele
i,
dqcd. e sd.ru lufun dupiunii iLin-
trc ei, chiar inutile, Mqi bine niQte tablete digitole, sd nu ne mai spetim; pline
de
jocui,
flmulelz
piinodldturd aitu,ald potri.iite d-ti urnfle retino sA hbi
sleit gi cu odelori in societqtea TJiitorului. CurAnd., sffkul dE nind at putea
dneni op[ional, d doar apem butoane pe care sd apdsdm gi ecrtne pe care sd
ldsdm
Wsteritdfri
senndtura noastrd electronicd, Cum spuneau, cu toatd
comtingerea, un persorwj din literaturq secolului 19
gi
un domn politicinn al
zilelor noastre, prea mult studiu ingusteazd mintea; amAndoi au sfAryit laln-
chisoare.
Bineinleles, nu tudiesc intu-o pegterd. Sunt gi eu, ca noi tofi, un
mic cybotg, clr zici de telecomenziiryrd1tiltte prin casi, cu tastaturo com-
Wtefltlui
sud.rtd zihlic de mdini, cu iTunes-ul dqt pe ,hufrle
gi
kal-ulpo-
Iaroid
,i fotocromatic
infipt iama in iis. Dar, de
fecare
datd c6ntl md
tntdlnesc cu prietenii mei, toate acrste gtdgeturi utile, dM nu indispensqbile,
stau trchise.
gi,
la o afw sau o bere, ne gAndim nqi degfttbd Ia Pif Gadget
decit Ia ulthru aer\iulE a nu gtiu ci|ui aparat digital.
27, Reciteqte textul
Ei
noteazi, pe marginea acestuia, cu semnele potdvite, pirerea
ta despre
gadgeturile prezentate. Poate deveni chiar lista ta de dorinle pentru
cadourile de Criciun.,,
{ pentru gadgeturile care
ti
le-ai dori gi
tu;
-
pentru gadgeturile care nu ili plac;
+ pentru o idee originalS;
? pentru gadgetulile de care nu egti sigur cd pot functiona...
a3
28. G6ndegte-te la modul in care oferi sau primegti
cadouri de Criciun gi nu numai.
Alc;tuiegte un cod al cadourilor, inspirAndu-te din citatele de mai
ios
pentru a
comDleta li6ta.
CUM si FACI cADouRr
'
l nai nte de a face un cadou, gendette-te
l a ce i -ar
face pldcere, de ce ar avea nevoie cel ciruia/ cea
cdreia vrei s6-i faci un dar.
Un cadou nu e importart prin valoarea lui in barf,
ci prin ceea ce poate insemna pentru
cel ciruia/
cea cireia i-l ddruiegti.
De multe ori, un lucru fdcut de tine
(o
felicitare,
un desery un colaj, o poezie etc.),
$i
nu cumperat
este mai apreciat de cei dragi pentru ce poate
exprima mai bine sentimentele tale.
Cuu s,i. rnnangrI ceoounr
'
MulfumeFte pelsoanei care
ti-a
ddruit cadoul
6i
desfe-l in fata acesteia pentru a ardta cX darul a
fost primit cu bucude.
'
Chiar daci nu este ceva care i1i place sau ceva de
care ai nevoie, nu ldsa sd se vadd acest lucru, dar
nici nu lduda excesiv cadoul primit.
.
Agazd darul intr-un loc in care se potrivegte
sau
folosegte-l chiar atunci, daci ai nevoie
de el,
Nu valoarea darului, ci
intentia celui care dd este
aceea care nagte meritul.
(Sf.
Grigore de Nazianz)
Nu darul l-a mullumit, ci
modul in care a fost
ofe t.
(La
Bruyere\
Copiii vor spune intot-
deauna,,Mulpmesc!" atAt
pentru cadourile primite,
cet
$i
penhu orice servicilf
oricat de mic,
(N. E, Pestoa)
Un cadou modest dar util,
poate mu\umi adeseori
nemdsurat
mai mult decat
un cadou de gust rafinat
dar f6rd rost.
(C.
CoIonaQ)
C6nd dbruieqti
cw4 fd aga
ca darul si coste pu,m
$i
sd
placd mult.
(8.
Gr&cian)
84
29. Pictorul a piegitit
o bandi desena ti ctt litltlJ lln cadou pmtru prieten&
ne&
Fi
te
inviti si completezi bulele cu replicile potriwite.
70
o
i^q
{
'dlt ;
: o d
GA6':lfl
:r
tt>
30, In Alunul Criciunului, cel care oferi daruri poa{i numele de Mog Criciun,
nume provenit
de la cuvdntul latin creqtio, care inseamni credtie, ns.gtere,
Uneo4 acesta incurci listele cu daruri. Detectir,'ul il va aiuta si faci ordine, Taie
cu o linie cuvAntul cate nu se potrivegte gi
noteazd peniru fiecate listi numele
categodei din care fac paite celelalte.
1ePUle
ren
hamal
finocer
iguane
lampi
UIAIC
cand
tablou
ceas
pdlirie
bicicleta
role
minge
coardd
flori
ghirlande
stele
globuri
fereastra
carte
umbreli
carnet
album
revista
31. Iati o legendi din Bucovina, despre Criciun inainte de a exista... Moq Criciun.
Acesta, pulin
supirat ci
ti-am
povestit
despre el, a furat semnele de punctualie,
de ortografie gi literele mari. Adaugi-le tu in text, unde este nevoie.
maria izgonitd de acasd pentru cd pdrinlii
ei nu credeau cd riudsese grea cu sfdxtul duh
Eunge
cu o sanie trasd de cai la un han al cdrui stdpAn era un om
pe
ume crdciun h1 aceq
seard crdciun aven oaspeti maria cere gdzdu ire dar el o refuzd spundndui ci. nu mai are loc
tI
pentru
ea tn schimb
femeia
lui crdciun milostiod ti oferd sta lul hanului
pi
maria
hotdrdgte sd doarmd Ia un loc cu boii inaptea o apuca duririlefocerii
t'etneid
lui crdciull o
aud.e trwl.indLtse, se duce so ajute
Qi
mafid U nste pe Isus prin crettetul ctlpului crhciun
afld cd
femeia
lui a gdzd.uito pe cdldtonre impotriod voinlei sale se rEede la ea ti pune
m1inile pe prag i le t&ie din coate gi
Ie aruncd in
pod
femeia
I i crdciun se chinuie urld de
durete maria o aude gi
binecuadntdndo ii
face
mainiie Ia loc d.ar nu din carne ci din aur
(Tudor
Pamfile, Cri ciunul. Studiu etuografic\
Detecti!"ul a Iicut o listi cu ceea ce a citit avAnd in vedere legitura dintre cauz;
qi efect, Completeazi rubricile goale ale tabelului cu elementele potrivite
extrase din text.
32.
Mada este izgoniti de acasa.
Creciun avea oaspeti.
Crdciun ii taie mainile soliei lui.
Femeia
tip;
de durere.
86
33. Citind fragmentul de legendi de mai sus, Sensibilul wea si compunA o
scrisoare citre unul dintre personaiele textului. Scrie qi tu una pntru a-i arita
personatului ales de tine ce te-a impresionat.
S{&
e
,*
o
",*&
f**{9ag,6 tE
a:e
*ee& W
a
a
,'$::
&
&;'
tqF
*
a
e
?tx
i?
&
&r
4it
&
'r*
{i
49
@
,,:?.
&
6i;
,il:,
&
&
a:F,,e
a7
34. Dorind si-l pedepseasci pe Criciun, Fecioara Maria i-a dat o carte de colinde
din care versurile au fugit, amestecAndu-se, Aiuti-l pe hangiu si teconstitrde
ordinea versutilor
din cele doui colinde, pentru
ca acestea si mai poati fi
centate de copii. Coloreazi cu galben
versurile primului
colind
(Steaua
sus
rdsare)
9i
cu albastru versurile
celui de-al doilea colind
(?el
cni de la rdsdtit).
Steq.ua sus rdsare
kei crai d.e Ia rdsirit
Ca o tdind marc
Spre stea au cdldtotit
Stequa strdlucerte
6i-au
mers dupd cufi citim
Fi
lutrii aesteFte
Phnd Ia lerusnlim.
Cd astdzi Curatn,
Acolo, c fi au ajuns
Preaneoino|)ata
Steaua-n nori li s-a ascuns
Fecioara Maria
$i
le-au
fost
a se plimba
Nagte pe Mesia.
Si prin orag a intreba:
Magii cum rtrird
Unde s a ndscut, zichnd,
Stenua
Fi
porniri,
Un crai marc de curhnd?
Mergind d.upd rnzd
Iard Irod inpirat,
Pe tlristos sd L oazd
Auzind.
s-a tulbwat
Iar dacd pornird
Pe 1ai in grabd a chemat
Indatd-L gd.sird.
|iin
tai d, i-a tntrcbat
La DAnsul intrurd
Ispitindu-i,
I)reun setos
$i
se tnchinard.
Sd afle despre Hristos
Cu d.aruri gdtite
$i
cu grai
addugat
Lui Hristos
menite
Foarte lor Ii s-atdtat
Aztdnd
fiecare
Zichnd : - Mergeli tu aflali
Bucurie marc
$i
ztrind, md instiinlali
Care bucurie
Sd merg sd md-nchin gi
eu,
$i
la ztoi sd
fie
Cn unuia Dumnezeu.
De ln tinerete
Pdn' Ia bdtrAnek.
35.
Oare cum se spune
,,Criciun
fericit!,, in alte limbi? Uneqte numele
lirii
cu
urarea Dotriviti.
#&
I t al i a
L3
A&
libo.i"
tav
fi.l.'i:lilt
'*i..t'
uu*for,ra"
.orru].-vo"
ffi
,o:!LE la{o^
..t;.;' ,,
iii
,,',r
uos.:f""-1,
t*ui
t . 4
})'<,
Spania
r,9
Germania
<-v
#&
China
L: 9
88
36. Scriitorului i-a picat odati in
mini o carte, Pooeste de Ctdciun
de Charles Dickens, qi s-a gAndit
ci este tocmai buni de savurat
in vacanla de iami,
Mai intAi, a privit curios
coperta acestei ci4i,
ceea ce te invitim
gi pe tine si faci cu reproducerea.
Propune, apoi, ceteva ipoteze
privitoare la carte.
Bifeazi rispunsul pe care il consideri potdvit sau noteaz i pe spaliul punctal
iDoteza ta.
Este o carte...
n
de aventuri.
[ ] sP
fl oolitistd.
E
cu vampiri.
I
fatrtasy.
I
cu mistere.
n
thriuer
!
de dragoste.
I
de basme.
n......................
Tema cbrtii este. ..
un copil.
un bdrbat.
o femeie.
un personaj fantastic.
un animal personificat.
familia.
natuia.
bucuda de a trii.
istoda.
dragostea.
n
tr
n
n
tr
n
n
tr
Personajul principal este...
tr
n
n
n
n
n
89
37. Risfoind
cartea impleuni
cu prietenii
din echipi, acegtia au citit urmitorul
tragment:
Pomenirea
inmormdntdrii lul Marley md aduce inapoi, itl locul de unde am pornit is_
toristuea. Nu e urmd de ind.oiald cd Marley
murise. Lucrul trebuie limpede tnteles, cdci alt
fel
ximic bun nu mai poate iEi din povestea pe
care o ooi spune.
[...]
Scrooge nu a
tterc
niciod.ntd numele bdtuAnului
Mnrley fu pe
t'irmi,
A rdmas acolo,
mulli ani dupd aceea, moi t1rziu, deasupra
uii depozitului:
,,Scrooge
gI
Marley,,. Firma
en cunoscutd sub acest nume. Uneori, cei nou-uenifi in d.omeniu ii. ziceiu lui Scrooge ba
Scrooge, ba Marley, iar el fispundea Ia ambele nume, ii era toluna.
O, dar Scrooge era stuAns Ia pungd,
Scrooge! Iln bdtrAn ticdlos
Fi
hap,An, sftAngdtor,
prdddtot, cdrpdnos gi hrdpdre!! Dur
Oi
tdios precum
crcmenen din ctfe niciltn umnar nu
q
scos oreodatd decat o pipenicitd
de scinteie; retras gi ursuz, singuratic precum
un cuc,
Rdceala dtu suflet ii tnghelo trdsiturile
bdtuAne, ii pi6ca nasul ascufit, ii zb6.rcen obrajii,
ii inlepenea mersul; ii tnroqea ochii gi
ii albdstrca buzele;
i
i se strecura oiclean tn ooce|
asprd. Pe cap. pe sprincene gi pebdrbia
asattitd aaea promoroaci.
Ducea peste
tot pe
unde
neryea propria tdceald; igi inghela bircul in zilele caniculare, gi
nici mdcar rle Crdciun nu
crcgte.t temperatura cu un grad..
Cdldura gifrigul
nu aoeau citu gtie
ce influenld asupralui Scrooge. Cdldura u il incdlzea,
nici oremea rece nu-I infrigura, Niciun odnt nu erc mai apig decAt eL niciun aiscol mai
inztergunat, nici ploaie mai nemilo, biciuitoare.
Vremm rw nu gtia
de unde sd iI ta. Cek mai
putemice ploi, ninsoi, grind.ina gi lapooila
se puteau
lduda cu un aztantoi as
pra
lui hltr_o
siryufi pri'iatd.
Llc ..treceau
Lu gmerozitate.
ceea ce Scrooge nu
facea
niciodatd.
N neni nu l-a op t oreodatii pe stradd pentru a-i spune, cu o prioire
ooioasd:
,,Dragd
Scrooge, ce mai
faciT
Cind treci pe Ia mine?
"
Ceryetorii nu_I rugau sd Ie dea un bdnu!, co
piii nu-l intrcbau c1t e ceasul, niciun trecdtor,
bdrbat ori
t'emeie,
n_a tncercat sd aJTe
ztreodatd de Ia el cum sd
jungd
intr-un loc sou altul. Chinr gi
ciinii orbilor pdreau
cd1 cu_
nosc gi
cintl il zdreau aprcpiinduae
igi trigeau
stdpinii ?n pragut ugilor sau tn cw[i, dupd
care^dddeau d.in coad.i, ca gi cum ar
f
zis:
,,Mai
bine
fird
ochi decit cu ochi rdi, stapdne!,,
Insd plttin ii pdsa lui Scrooge! Tocmai acest luhu ii era pe plac.
Sd i6i ctoiascd drum
pe cirdrile agloflerate ale uielii, tin6nd.la
distanld oice urmd de conpasiune
um nd, eru
ceea ce cunoscdtorii numedu
,,ldcdneqla" Iui Scrooge.
90
-
vqFtsi <
L)
38. Completeazi figa de identitate a personaiului cu care te-ai intahit in a.est
fragment.
39,
Numele personajului
Varsta
Trisituri morale/ su{letegti
Colecfonarul a gisit in fragment ceteva cuvinle interesante care i-au amintit
de altele pe care le
Etia.
Giseqte,
pentru fiecare dintre termenii de mai
jos,
cuvintul de baz i de la care provine, pentru a inlelege mai bine sensul lur.
istode
generozitate
9l
40. Criticul a remarcat cateva citate, Rfledand asupra aceston, alege, prin bifare,
pentru
fiecare dintre ele, daci enunfurile au sens propdu
(se
ieferi strict la
r,ealitilile pe care le nurnesc)
sau au sens figurat
(sugereLi
alte aspecte dincolo
de ceea ce se spune).
Enuntrd
din text
Nu e urmd de indoiald cd Marley murise.
Sc'fooge nu a gters niciodofr nunelebdtrdnului
Morley de pe
fmi.,
O, d.ar Scrooge erc sftAns h pungd.
Pe cap, pe sptdncene gi pe bdrbia ascutitd aoea promorcacd.
Certetorii 11 -I rugau sd le dm un bdnu!.
,Mai
bine
fard
ochi, decAt cu ochi rdi, stdptue!"
Insi putin ii pdsa lui Scrooge!
41. Colecfionarul
te inviti si unegti prinlr-o
linie adiectivele notate in coloana A cu
antonimele lor, notate h coloana B.
A
.
fericit
.
binedispus
o
voioasd
.
ursuz
o
caraghios
.
deschis
.
rumen
.
neabetut
.
serac
B
.
palid
.
nefericit
r
inchis
.
intristad
.
indispus
.
seflos
.
voibdret
.
schimb;tor
92
42.
Completeazi fragmentul de text citat, care il surprinde pe Scrooge in Ajunul
Criciunului, cu adiectivele potrivite din coloana A.
Ua bifoului lui Sctooge en .............,,,
qga
incAt acesta sdl poatd urmdri pe slujbagul sdu,
care copia scrisoi'tn cfundruta posomorAfi. de
qldturi,
un
fel
de cutie, Scrooge aaea un mic
foc
in sobi, ?nsd
focul funclionarului
erl afit de mdrunt, incAt pdrea cd acolo arde un singur
cdrbune. Dar nu putea sd pund nai flulli, cdci Sqooge
linea
lada cu cdrbuni i1 propria odaie,
gi era limpede cd, dacd omul oenea cu lopata rle cdrbul1i, sfipdn ar
f
zis cd trebuie sd se
desparti de ddnsul. Motio penlru care slujbaful igi punea
fularul
alb
gi
incercq sd se
incdlzeascd Ia
flacdra
lumdntuii; dar cutx nu avea prea multd imaginnlie, nu prea reu\ea.
-Crdci un...............,unchi ul e!Dunnezeusdteai bd-npazi !' tri gdoooce................
Era ztocea nepotului lui Scrooge, care apfuuse .u asemenea repeziciune, inc1t aceasta
efapr nul sefln al prezetlei sole.
- Pff! spuse Scrooge. Prosfii!
Se ?ncdlzise atlt de tare de ln mersul grabnic p n ceatd gi ger acest nepot al lui Suooge,
cd| aeachi pul de-qdreptul l umi nos;erc......,,,,.....$i chi pe6,ochi i l i sci ntei au,i arrespi ral i a
lui scotea necontenit norigori de abur.
- Crdciunul o prostie, unchiule? spuse nepotul lui Scrooge. Doar nu ztorbegti serios,
agq-i?
Ba bine cd da, rdspunse Scrooge, Crdciun
fericit!
Ce drept ai
fi
aadnd tu sd
fii feri-
ci t? Egti i nde
i uns
de ..,.............
- Pdi atuncL rdspunse nepotul ..............., dwnneata ce drept ai si
fii
posomordt? Ce
motia ai sd
f.i
................? EFti suficient d.e bogat.
Scrooge, neaadnd alt rdspuns mai bun, sub impulsul momentului, zise
,,Pff!",
din nou,
uftnat de ,,Pro6tii!".
Nu
fi
necdjit, unchiule! ii zise nepotul.
- Cum a9 putea sd
fiu
&ltcururla, rdspunse unchiul, cdnd tudiesc intro a,tfel de lume
plind de neghiobiT Cticiun
fericit!
RuEine Cficiunului
fericit!
Ce fusealnnd pentru tine
Crdciunul altcepa decht aremea cind tuebuie sd
pldteqti ddtile,
fdrd
a aoea bani; aremea
cdnd ai mai imbdtrdnit cu un an, dar nu ai nicio lelcaie-n plus; oremea cAnd
ti faci
soco-
telile
i
fisuce1ri
fiecare
lucruqor din rcgistre pe toate pdrlile, doar pentlu n-!i da seama
cd nu-li aduce nimic ?n plus? Dfic-at
f
dupd 71oia mea, continud Scrooge indignat, toli zea-
zecii care-i dau ?nainte cu
,,Criciut
fericit"
ar trebui
fierli
in propria ciorbi
qi ingropali
cu un
ldru
de brad impodobit tnfpt in inirud. Chiar aa!
[..J
- Un cuodnt sd mai autl de Ia tine, zise Scrooge,
9i
o sd rfunfri pe drumuri! Vdd cd
te pricepi Ia cuointe, conngule, nddugd el, intorcdndu-se cdtrc nepotul siu. Md intreb de
ce nu inti ik parlalnefit.
- Nu
fi
supdrat, unchi le! Haide, oino sd cinezi cu noi miine!
Scrooge spuse cdpe el l-ar uizita - chiar aga a zis. Exagerd chiar, spunhnd cd eI ar
fi
pri-
tnul pe listd.
93
43.
- Dar de ce? strigd llepotul lui Scrooge. De ce?
-
De ce te-ailnsurat? intrebd Scroose.
- Pentru cd n-am ?ndrdgotit,
- Pentfu cd te-ai t drdgostit! bombdni Scrooge, ca pi
cum ar
fi fost
singurul luctu
fitti ,,,,,.. . ........ decAt un Crdciun
fericit.
La reoederc!
- Daf, unchiule, nu rnd aizitai nici inqinle sd md ifi\of, De ce svui cd acum nu aii
tLman din cquza asta?
- La reoedere,
spuse Scrooge din nou.
- Itli pore tare rdu sd aflu cd e|ti atAt de ,,,,,,,......... tn hotdrAren-ti. Nu ne-am certat
niciodafd, n fe-am supdr\f
(u
nifiic. An ?nrcrcal din rc<ped pentru
Ctuciun gi o
<d-mi
pdstrcz
buna dispozilie de Cficiull pind
h st'Arpit.
prin
urmdre, ili ur un Crdciunfeti-
cit, unchiule!
- La reoedere! spuse Scrooge,
-
9i
un An Nou bun!
La reaedere! zise iar Soooge.
C toqte ocested, nepotul sd.u pdrdsi
odaia
fdrd
preun
cuoAnt urAL Se opri la uga de Ia
intuarc pentru a
face
copistului urdrile potriLlite, iar ucesta, aga tnghelal cum erq, fispunse
mai cald decAt Scrooge, intorcAfidu-i
cordial urdfile.
- Uite-l
i
pe dste, bodogdtli Sqooge, csre-I alrzise. Copistul meu, carc cA\tigd 15 gilingi
pe sdpfimAnd, are uevqstd
9i
familie,
vorbind despre un Crdciun
fericit
. , . Cred ci o s-ajung
Ia balamuc!
Aiuti-l pe sensibilul echipei si giseasci, in tot ceea ce s-a citit, sLirile fiecirui
p,ersonaj
care a ap;rut in text. Alege-le, din cercul emofiilol, pe cele care crezi
cA ii corespund fieciruia.
nepotul:
copistu-l:
tristete
indignare
neribdare
veselie
dulere
regret
nepisare
surprindete
nervozitate
dlagoste
incordare
94
44. Cdticul e mereu pregitit si giseasci
o interpretare penllu tot ce a cilit, avand o
intelegere profundi a textului. Scde un posibil rispuns
(personal)
pentru
intrebirile care urmeazi.
De ce hsi Scrooge uga biroului deschisd?
De ce copistul lucreazd totusi in ast{el de conditii?
De ce era fericit nepotul lui Scrooge?
De ce urigte Scrooge Criciunul?
De ce scriitorul prezintA intaLirea dintre Scrooge gi nepotul s6u?
45. Imagineazi-li ci eqti nepotul lui Scrooge qi ci ii scrii unchiului o scrisoare prin
care il invili din nou la cini gi incerci si-l convingi si sirbitoreasci Criciunul.
46. Printr-o intAmplre
destul de rnisterioasi" pe
care o vei descoperi citind intreaga
carte, Scrooge ajunge si asiste totuqi Ia cina de Criciun, daa nu in casa
nepotului,
ci_in cea a copistului
siu. Fii atent la indicii pentru
a afla care sunt
personajele
din acest qrisod,
Scroog,e promise
cd ata oa
face
gi
cei doi se indepfutard, neonzu[i, ca
,i
pini
acum, cdtrc
mahalalele oraguLui. Fantomo aoea o insugie rcmarcabild
(pe
cari Scrioie o obseroase cftt
stituserd Ia brutdrie); in ciuda dinensiuflilor
sab urio.ge, ie simlea in l;ryul sdu in oice
lo.c pi putea sta ;ub o s*eatind joasd
la
fel
de gralios, ca o
finld
iepamanieand,
cum ar
fi
stat gi intro incdpere spalioasd.
.Probabil
c-d din pldcerea spiitulai.de
a se lduda cu puterea
asta a sq sau minat de pro_
pria-i
naturd generoasd gi
inimoasd gi de ampasiunea
fayd
de toli oamenii sdrmani, duhul
se gindi c,hiar la.copistul lui S.cmoge..Cici acolo mereipinnl gi, odati cu el, Scrooge. rare
se
lthea
de mantla acpstuia. Ajungiin pragul
ugii, spitilut zaftbi,i se opri st) binecuutin_
teze cu sttopii torlei sale mica locuintd a lui Bob Cratchit. inchipuiyi_oi
n1lnai!
plata
pe-o
sdpttunAndfi ajungea lai Bob dnar at6t c6t sd-qi cumpere c tepa m6ini de bob tn cele gtapte
zile; agn tncdt tn
fiecare
slmbdtdtgi
ofua tn traistd dom c teoa m6ini din celc ce purtau nu_
mele sdu fu botez; gi chim gi aga Spiritut
Crdciunului_de_Acum
ii binecu?JAnta
casn cu
aatru incdoeri!
Apdru doamna Cratchit, sotia lui Bob, tmbrdcatd sdtdcdcios, ilttr-o rochie intoqfsd de
rloud
-ori,
dar
.bogatii
?tr
funde,
cme sunt iefine gi, pentn
cei
,ase
penny c6l costd, dnu
bine la.o rochie;
femeintnti
se
t'ala
de,nqsd ajutatd d; Belinda
Ctatchit, cia de_a doua
ficd
a.lor,
ti
ea tu rochita plin"d de
t'und";
in acest tinp cona|ul
peter
Crafchit, infigind
Juriulila
inft o tigak.cu.ca
ofr
Fi
cu colftlrile uiz$uluisdu
guler de la cdma$n
qrofritateo
tui Bob,
ddruild
fiului. ti
ttlotenitorul
ui sdu in onoarei zilei) intr1ndu.i
in
surd, se ueselea
odzhndu-se atit de
fumos
gdtit gi
ardea de nerdbdare si-.gi arate slraile in locurile de
promenadd.
Doi Cratchit mai mici, un bdiat
,i
o
fetild,
intrara
t'wtunos,
\trigAnd cd
sitttlis.efi
mifos d.e gAsci dirrbrutMe gi
Qtiau
cd oiie di la g6sca lor. Scdlddndu_se
in aro_
mele.imbietoare_de
saloie
Qi
ccapd,
lAncii
Cntchit
!opdia;?1l
jurul
mesei ridicdndu_l
in
sldoi pe conagul Petur
Ctatchit, in tirnp ce arcsta
(nu
tocmni
judul,
cd.ci gulerul
aproape
cd suguua), sufld tn
foc
pdtud cAnd cartofi incepari
sd ciocoteasci
6i
sh looeascd cu
putere
capaclrl, cerAnd
sd
fie
scogi gi decoiiti.
- Pe und.e umbld oare tatdl oostru?
spuse doarnna
Cratchit.
i fretele
oosttu,.jim
Degelel?
5i
nici Mvtha nu a intfuziat atdt anul trecut de Crdciui, iu
iumitate
d.e ord!
- Uite-o pe
Mafihq namd!
zke o
fatd
care_Fi
ficu
apailia in hp ce rcstt aceste
l.)orbe.
- ^
- Mamd, uite-o pe Martha!
strigatd
cei doi Crutchit
nititei. Lba! Martha,
sa uezi ce
sasca aoehl
,
-
^Va,i,
laga
mea, bittecaa
ntatd
fti,
ce mult ai tfiArziat!
zise daamna
Crctchit,
sdrutAhd-o
de nenumdtate
oi, lu6ndu_i gatul gi
to""ta
""
o *aaori
seiiiiiio.
96
***3
47. Scrie numele personaielot in casetele de mai
ios,
atunci cend apar mentionate
in text. Astfel, vei descoperi relatiile dintre acestea.
48. Personaiul misterios din acest fragment este spiritul. Descoperi, in text,
indiciile despre acesta si note^z i cateva date despre el.
Aspect:
Vestimentatie
qi
recuzitil
49.
Trisituri:
Colec{ionarul a remarcat cuvintele Bob gi bob. Explici scrierea diferiti a celor
doui cuvinte.
CuvAntul Bot se sqie cu majusculS, deoalece ,........................
CuvAntul bob se scrie cu minuscul;, pentru cd ..........................
50. Citeqte umritorul ftagmenl pentru a-i descoperi qi pe cei care nu au apirut in
sceni, dar au fost mentionati,
Maftha se ascunse tocmai cdnd intrd micul Bob, tatil, cu
fularul
afirnAndu-i cel pulin
ufl fietru,
ffud
a mai pune Ia socoteald gi ciucutii, cu strniele-i
jerpelite,
cAryitu
Fi
peiate
pentru a se potrioi ocaziei
9i
puttdndu-l pe umeri pe Tim Degefel, Sdrmanul Tim se spri
jinea
pe o cArjd hl
fel
de miculd, iar picioarele
ii eruu sustinute de un cadru de
fier!
- Hei, dar unde-i Marrha noastrd? strigd Bob Crctchit, privind pin odaie.
- Nu ztine, rdspunse doamna Cratchit.
97
- Nu aine! zise Bob, illttistind.u-se pe
loc, degi il purtase pe
Tim ca u?l armdsar tot
drumul de la bisericd gi
ztenise ndztalnic spre casd. Nu oine t ziua fu Crd.ciun!
Marthei nu-i pldcu sd-l zradd dezdmdgit,
nici chiar in glumi, aga cd iegi din spatele ugii
de Ia cdmard inainte de oreme gi se aruncd ilx bn[elc lii, in timp ce nicutii Cratchit,il
luard pe
sus pe Tim Degefel, ducdndu-t
in spdldtotie, ca sd ouia budinca puietind
in
cratila din cuptora|ul de anmd.
Culn s-d pwtat
micul Tim? tntfebd doamn& Cratchit, dupd cz lI zeflemisi pe Bob
pentru
naioitatea sa, iar acesto ?pi imbrdtiFd
t'iica
dupd pot'ta inimii.
- A
fos,t
bun ca pAinea caldd, zise Bob, ba chiar gi
mai
6i,
Bdnuiesc eu cd se gindegte
nul.t, stand d.e unul singur,
,i
cugetd Ia cele mai str&11ii lucru pe care k poli auzi.
pe
dru_
mul spre casd, mi-a spus cd a sperat cd oatnenii l-au remarcat tn biserici, idci e beteag,
9i
cd i-ar
f
pldcut ca acettia
sd-Qi amiflteascd d.e Crdciun cine i_a
fdcut
pe bielii oloii ;d
meqrgi
i
pe otbi sd oadd.
Uocea lui Bob en tremurhndd cdnd le pooesti
acest luqu gi tremurd gi mai
qbitir
cAnd
spuse cd Tim Degetel oa clegte fiarc
i
puternic.
Mica lui cdrjd se auzi migcindu-se
reped.e pe podea gi, pind sd rnai scoati Bob ztreun cu_
odnI,,Ttm Degelel se jnto\rse tn odnie, sprijinit d.e
ftatele
gi
soralui,
Si
se ngezd pe scdunelul
sdu de l6ngd aatrd. In tinp ce tatdl, sufleci.nduli
mnngetele cdmiiii
_
ca gi cum, bietul
tL1
2t, 7y.fi
pyttul
yonosi
gi mai mulL -, turni intLu\ urcio, o compozitie
fierbinte,
alcituitd .Lin gin gi ldmAie, dmestecd
bine-bine gi puse uasul pe plitd pe;tru a
fibbe
la
foc
tfiic, Coflagul Petet
6i
cei doi micuti Oatchit, omniprezenti. se iuserd d upi g6scd, pe iare
o gi
aduserd. cu mare
pompd.
51. Recitegte,,pe
diagonali,,
cele douA fragmente gi noteazA, in st6nga, cale e6te
meniul familiei
Cratchit in seara de Criciun. Scrie apoi, in partea d-reapti
care
este meniul tiu preferat
de Criciun,
98
"rrt-*3
52. Inventeazi
o refeti imaginari pentru
masa de Criciun cu
produse
care 6e nu
[ina
ne.pirat de foame, cit mai mult de... amuz;unent.
NUMELE MANc,4ru:
b:rgrediente:
99
53. Sensibilul a notat in grabi
ce gi-a imaginat ci gAndegte
fiecare personaj. Scrie,
in dreptul fiecirei idei, numele personaiului
ciruia i se potriveqte.
pentru cd sunt .leja un findL
W
care ai fiEi se pot bam. Pd&t cd e
itni dorc.: sd ne ajlmgn
mancalea tn seafa aceasta.
Am nuncit afitl Ce bine
cd sunt di11 nou dcdsi
aldtuti de pnliftli
,i lrali!
Voi m nci mereli pefltll|
a-i oedea pe toti
Jericili ,i
pe micul Tim, sdndtas.
Sper ca mantia spirit lui
sn nu se ,lesprindd de
54. In finalul poveqtii,
Scrooge este surprins la biroul siu, a doua zi dupi Criciun.
Citegte fragmentul urmdtot gi sublini^zd pasaiele in care bitrinul apare diferit
fali de porhetul
lui de la inceputul
ci{ii.
- Crdciun
fericit,
Bob ! rosti Stooge, cu o sinceritate care 4u putea
fi
pusd Ia indoiald,
tinp ?n care il bitu prietene|te pe spate. Crdciun cAt ruai
feicit,
Bob, bunul me plieten,
aga cum nu
li-am
oferit eu weodatd! Bob, o sd-li mdresc salariul
ti
o sd mi strdduiesc sd-fi
ajut
femilia
ne7)oi.t6d, oon d.kcuta amdnuntit situalia td dupd-a1aiud, Ia un atstron de
cruqon
fierbinte
de Crdciun! Bob Cwtchit,
fd. t'ocul
i
ruefgi de cumpdrd o gdleatd de
cdrbuni btainle sd mai spui ztreo oorbdJ
Scrooge deoeni mai bun decAt zisese, Ficu tot ce promisese
Fi
mltlt mai flult d.e_atit,
iar pentru Tim Degetel, carc NU a murit, a
fost
un al doilea tatd. Deoeni un prieten atAt
de bun, un sfipan afit d.e bun, un om atat d.e bun, a6a cum bdtrinul orug nu mai cunos_
cuse, de
fapt,
aga cum niciun
qlt
bdtuan orag, tArg sau ordgel de pe lumm asta nu mai cu_
noscuse. Unii oameni rhde u cAnd oedeau cum se schimbase bdtrlnul, insd eI ii ldsa sd fidd
gi
nu-i lua in seamd, cdci deaenise suficient de ?nletept incAt sd
gtie
cd nimic nu se in_
ftmplas.e pe acest pdmAnt, nicicAlrd,
fdfd
ca uflii oaneni sd nu se
fi
prdpddit de fis fuci de
Ll bun inceput.
i Ftiind
ci aceqtia-s oricum orbi, se
ghndi
cd mii iini sd facd riduri d.e Ia
rAs gi tn clcest
fel
sd nu se-arate nai hid.o1i. Inima-i rid.ea, iar asta eta indiajuns pentru
eL
r 00
s"s3
55. Gtamaticianul te ajuti si scrii rezumatul povegtii, punAnd verbele la timpul
precizat intre paranteze.
Scr ooge . . . . . . . . . . . . . . . un om r eu. Acest a . . . . . . . . . . f oar t e mul t i bani dar . . . . . . . . . . . . . .
(al ' impfect) (a atea
-
impefiect, (d ?r/i
-
imperfect)
Cri ci unul . Scrooge ............. i ntr-unbi roucuBob,l nsi .............
si ngur
(a luctu - tu]fefiect) (d loc"t
-
imprfect)
Bet l anul . . . . . . . . . . . . . . apr oape60deani gi . . . . . . . . . . . . i nal t 9i sl ab. . . . . . . . . . . . . un nepot
(n,?ed
-
impefect) (rl
-
imperfect) (a aoea
-
impefiect)
pe nume lred, iar partenerul siu de afaceri, pe nume
Jacob
Marley, ...................
(dm rt
-
mai-mult-ca-perfect)
cu gapte ani in urmd. Scrooge .......... foarte tate de vizita celor trei fantome:
(a se spen"
-
prfect compus)
Spiritul Criciunului-Trecut Sptuitul Crdciunului-de-Acum gi Spiritul CrAciunului
Ce Va Sd Vi ni . EbenezerScrooge.............. url copi l si ngurati c.
(rrq
-
mai-mulr-ca-perfect)
Odatd, pe c6nd era uceni c, .......... ..........., .. vesel l a petrecerea de Crdci ur;
(a darsa - mai-mult-ca-pe#ect)
dar nu . . . . . . . . . . . . . . cui ubi t al ui , Bel l e. DupAvi zi t aspi r i t el or , Scr ooge. . . . . . . . . . . . .
(d se c;sa"ror'r - mai-mult-ca-perfect) (a cunpfua-peiect comp.us)
cel mai mare orcan pentru fami l i a Cratchi t
Si
..... ..................
(r sd dr.e
-
pefect compus)
la casa nepotului seu pentru a lua cina de Crdciun impreund.
101
56. Poate ci gi mogul din poezia lepurele de George Topirceanu se ptegitegte sA
cineze de Criciun gi si imparti vAnatul cu allii,
Ianei ann del arku te,
Peste npe
face
punte
6i
pe cAmp
fdti
hotat
Parcd presurd zahar.
Uite, colo, mo| Unsile
C-un cojoc de zece kile
$i
cu
flinta
la spinare
A iegit la oAndhare.
Dintr-un codru, din tufig,
Ie6e-un iepure
furi
$i
cum scapd pe ctuare...
Fuge ca o aritare,,,
Flinta
face
bum! iar mogul
Std
gi-6i
fteacd
nasul rogu,
$
i- n ciu d at lule au a-
6i
mu
g
c d,
Iepurele
fuge
pu1cd.
Mogului ii aine-n minte
Ca sd-i iasd inaiflte:
Fuga-n ratigted de tei:
IEurele e hei-hei!
Ei, ce
faci
tu, mogulicd,
Cd n-ai tfiputcat nimicd?
57. Scrie, dupi modelul dat, derivate care
,,alinti"
(mic9oreazi)
cuvantul de bazi.
iepure
-
iepuraq
munte -
cojoc -
cArare -
102
58. Ti-au plicut fragmenntele exlrase dinPooeste dc Cfdcirr de Chades Dickens??
n
Da. De ce ti -a
pl dcut?
...........................
Ce
fi-a
pl6cut?
Ce nu
ti-a
pHcut?
59. Pictorul te roagi sa desenezi rochia sau costumul pe cale ai wea si-l poli purta
de Cliciun.
103
60. Lipegte o fotog.afie de la o petrecere la care ai padicipat. Denumegte fotoglafia,
apoi descrie imaginea completind spafile libere.
in prim-plan se r.ede.................
in cenhu.............................--.....
in plan indeptutat..........
Cel mai vesel lroment a fost.
Cel mai trisv obositor a Iost....
104
6f. Visul lui Scrooge este o aventuri misterioasi. Citegte un fragmnt din Cet@l
ninciflogilor, de
lean-Claude
Cariire, numit Visnl
ffuturelui,
O pooeste chiflezeascd
foarte
canosc td ne este istori)itd de Zh ang Zi.
Un om se okeazd
flutute.
Zboard ugor din
flaare-n floare,
deschizindu-1i
qi ?nchizdn
du-gi atipile,
Jdrd
sd-gi flui aducd aminte cd a
fost
ot .
Cdnd se trezegte, igi dd xamn ca uim e cd este orfl. Dat este un om cqre 6-a oisat
flu
ture? Sau un
fluture
care se oiseazd om? Nimeni, se zice, nu a putut gdsi rdapunsul la
^ceasti
,trebare.
Nimeni, pani as$zi. irrcearci tu si rispunzi.
Eu cred ci .................
deoarece
105
l .
Bunele
maniere
nu se demodeazd
Citegte urmitoarea gtire, despre care se spune ci a cagtigat faimosul
premiu
Pulitzer acordat inci din anul 1904 ziadqfuor
americani.-
tn metou, un tanar ta o|etft locul
sdu unei d.oemne i1 oAlstd. De emotie, daumna a
I,eQinat. CAnd s-a tuezit din legin, doamna i-a multumit findrului. De emotie, tdndrul a
lesrtat.
S-ensibilul te indeamni
si alegi, prin incercuire,
emofia din cauza cireia crezi
ci au leginat cei doi cilitori.
e
sperante
tnstete
e
bucurie
dezamdgire
surpriza
3. Incercuie$te
sau bifeazi desenul care corespunde
emofiilor tale referitoarc la
9tire.
tristele
veselie
nedumerire
4.
Daci ai fi fost in locul t6ndrului
ai fi leFinat?
De ce?
5. Bifeazi
cuvintul care arati despte
ce este vorba in aceasti gtire.
n
gcoali
!
politele
n
c;letorie
n
familie
o
stl prlz1
106
Bunele maniere au,,apiruf, h c!4ile regale, dar politetea
este un subiect care nu
se demodeazi. Criticul se intrabi c{r care dintre ideile despre aceasti temi eqti
total de acord. Coloreazi una dinhe ele gi explici motivul pentm care ai ales-o.
Politelea este sora iabiiL
(Sfantul Francisc de Assisi)
Fanilia este datoare sd-I invele pe
tinir bunele maniere.
(Anonim)
Dacd pe lune n-ar
fi
politetea, oamenii nu ar
oeti in contact decAt pen-
bu a se lua de pdr.
(Anonim)
Buna-cuztiinfd se poate
formi
pin obitfluinla
ile a te
purta
frumos
cu cei din
iur.
rr-hn
toc].p)
Manierele bune sunt scrisori de recomandme.
0ohn
Lubbock)
kebuie sd ne purtitfi irtotdeauna cuoiincios, ca
9i
cum ar
f
rle
fald
Donu rl.
lclement
arexanarirury
Am ales aceasU idee fiindci....--....---...
Pentru scriitorul I.L. Caragiale, buna-cuviinfi a fost un subiect interesant.
Cileqte schit^ Tten de plicere, ytblicati in vofua\t7 Morflente
(1901),
pentru a
descoperi obiceiurile bune sau rcle ale unei familii care pleaci in cilitorie. Pe
parcursul lecturii, Detectivul ili propune si notezi, deasupta cuvintelot
potrivite, umdtoarele indicii:
P - pentru personaje;
S
-
pentru reperele de spatiu (cuvintele care indicd locu1 in care se desfigoar;
actiunea);
T - pentru reperele de timp (cuvintele care indici timpul desfdquririi acFunii).
S-a hotdrftt, care oa sd zicd, . .
Mddam Georges - Mila Georgeasca at d. Georgesca - Miholache pleaci Ia Sinaia
cu trenul de pldcete. Iflsd, dc mult nudorn Georgescu a promis
,,puiului"
sd-l ducd
gi pe el Ia
Sinaia;prinurmare,trebaiasd-liagipepuid;dmpuiulnumergenicffieriJitd,,gramamh;
107
8,
p,r1n utmare, gi pe grafiami
trebuia s-o ia.
p
iul este fiititelul lonel Georgescu, in etate
de ci nci ani 5ori i mpl i ni ti . uni rul
ftucf
pi na astdzi al amontl ui pt)ri nti l or
sdl ; i ar
qramama
e<fp e.oana Ani ca. nani l a mami ti chi i pu
i tl l ui .
Trenul de plicere pleacd d.in Gara de Nod sAmbdtii dupd-amiazd, la orele trci ftua cmct.
Simbdtd, aqadar, de Ia amiazi, amdndoui
aceste doamne incep sd se pregiteasci
de plecare.
Madam, Georgescu estu pe deplin stabilitd tlsltpra toaletei sale: bluza iert-mousse,
fapa
tuatse 6cras6e
9i
pdldria
asortatd; umbreluta e rogie, mdnuEile albe
Ei
demibotinele de lac
(u
catafi md; .i onpi i dc mdtai e uti rgati , tn l ungul pi ,i orutui .
o bandd gal bpnd
ri
una
a.eagrd, de;pdrtite cu cAtu un
ft
statojiu, Cocoana Ania se mbracd in negi, aga se_rubracd
dumneaei de cfud.a pie
ut pe riiposatul
Nicula; culoare deschisii n-i mai purtat, d.ec6t
acuma, de curind, barej conabiu la cap. Cht despre puiul,
nici nu mai incape discatie el
pq
purla
Ia Sinaia uniforna dc ot'iler de Jintitori. ta prin!ul
Carct.
pind
fi
potriueasca
tnamtla.pe marlam Georgescu, pdnd
sd mbrace pe puiul gi sd-i puie sabia, iatd cd s-a
fdcut
ceasul doud
frrd
doudzeci. La ceasurile doud.
fird
un sfert, iati sosegte gi d. Georgescu cu
un muscal cu cauciuc.
Cum intrd
i
dd cu ochii de gramami,
strigii:
"
-.Cucoan4! lnci t-ai plecat? sd
Ftii
c-ai piedut
irenuMdnd s-ajuxgi Ia trafloai, cum
utflbli d ta; pAnd sd-l
.apuci;
cd poate n-ai noroc sd-[i trcacd tocmai. ituici; pdni sd ajungi
I0 gatui
- i-o i<ptd,)it! a-are sd lc-arteplp trcnul pp
dumneata... Apoi, otizond
pe
srumam|
d fdndalcAtc ftLtttind nisle chei: - N-auzi, @to0n0, .d
pi?tzi
trfiul:
Coaoanfi Aniaa porncltp.
ri
maclam Ccor.esau dupa ca:
-Mamilo,
ttii
unde atn oorbit sd ne,ntihin: in salon de claso-ntr)ia.,
. Ai auztt !
Granamd a plecat sd caute tuam1aiul.
D. Geotgescu
cu
familia
gi
cu un cogule elegant de
pro-uizii
- sllan, op.t oui prcaspete,
un pui
fiert,
doud
jimble,
sare, piper, i" siarqi tot c,
trebuieste
-se rcd inbirid si:
La gafi, gaspadin!
Unegte cuvintele din st6rga cu traducerea literati
(a
fiecirui cuvAnt) din mijloc
gi sensudle lor in limba romdni,
folosindu-te
de aseminirile
de formi dintre
ele. Colecfionarul
se bucuri s; invefe si cuvinte din alte limbi!
xett-tl7ousse
fraise
itaste
grdnd maman
mama mate
roEu apdns
cepgune zdrobitd
verde crud
verde spumi
bunici
9.
Gramaticiarrul se inheabi
de ce in text apate lormagramamd
oillu
gand-maman.
Ajuti-l si se limureasci
alegiind una sau maimulte
dintre
-variantele
de
rdspuns
ori notand propria
explicafe,
a. Personajele
nu cunosc bine limba francezd,
dar o folosesc pentru a p;rea educate.
b. Caragi al e nu gti a l i mba franceza
si a scri s cu\ dntu I cum se aude.
108
c- Familia Georgescu nu acordd atentie expdm;rii
colecte si elegante.
o. . . . . . . . . . . . . . . . _. . . .
10. De ce crezi ci sunt folosite in text aceste cuvinte din francezi? Detecti!'ul iti
ofeli, drept indiciu, un scurt fragment din carteain intimitatea secolului 79 de
Ioana P6n ulescu.
Europa e o
prezenld zilnic.d in Romhnia p n limbile ei de cbculalie, ?n primul r6nd
ftan-
ceza, apoi germana, atit in discu[ii, cfrt gi in suis.
f...]
Sd
fii
intelectual qi sd nu
tii
affit
tle bine o limbd strdind, incAt sd borbeti
Fi
sd scrii Ia
fel
de ugor aI in linba matetfli, ade-
sea mai uqor, ar
f lost
un lucru neobignuit,
Rispunsul rneu
11. Inginerul a descopedt deia cateva relatii de rudenie. Scrie numele membrilor
familiei Georgescu ajutAndu-te de indiciul,,P" notat in text.
Bunici
109
12. Transcde, firi a le repeta gi in ordinea in care apat, reperele de timp qi de spaFu pe
care le-ai descoperit in fragmenful
citil Noteazi o concluzie a acesiei
,,cercetiri,,
pentru
dosarul Detectivului.
' 13.
Del i amenunti te,
repetel e de ti mp nu preci zeazi
anul sau ani i desfasuj ;ri i
a,cfiunii.
Care crezi cd,ar putea fi, avind in vedere cd
,,puiul,
nici nu mai incape
discufie
-
el va purta
la Sinaia unilonna
de ofifer de v-initori
ca
pringrl
Caroi,,,
ci personaiele
cilitoresc cu tuamvaiul
si cu biria, iar schita a apirut prima
dati
in ziarul
,,Universul",
in anul 1900? Detectivul
iti recomandi
ei citesti caiteva
informatii inainte de a face prediclia
(previziunea)
ta.
Carol l afostregel e
Rom6niei. A domnit 48
de ani (cea
mai lungd
domnie din istoda sta-
telor rom6neEti), intre
1866
9i
1914. Nu foarte
inalt Carol a fost des-
cris drept soldatul pel-
fect, san;tos, disciplinat
!i,
de asemenea,
un po-
litician excelent.
Cunoqtea bine mai
rnulte limbi europene.
A a\-ut ur1 shgur copil,
Mad4 care a treit doar
caFva ani (1870-1874).
ReSele CarcL 1
(in
mijloc) cu nepatul sdu,
rcgele Ferdihand, gi
studnepotul Ovol at I tea
Tlamvaiul tuas de cai pe linii de fier,
a apHrut in Bucureqti in anul 1872
9i
a fost rctras din circulatie in 1929.
in anrl 1891, apar primele tramcare
(trwn-cars\, ri1te vehlatle mad trase de
cai, care nu mergeau pe gine, dar aveau
roF din metal
Qi
puteau transporta 8-14
persoane. Au fimcflonat pend in 1904.
Vehiculele ele(trice, tramvaiele, au ajurs
pe bulevarde in 1894, dar la inceputtrl
secolului al XX-lea se cdlitorea gi cu
bi4a sau cu tiasul4 fie pelsonal4 fie
pHtig, ruqii din Moscova (muscalii)
fiind recunoscuF drept cei mai
pricepuu bi4ari.
C6litoria familiei Georgescu ar fi putut avea loc intre anii .....
14. De ce crezi cA pirinlii qi copilul iau bi4a, iar bunica este kimisi cu tramvaiul?
Sinaia e6te un oraq care existi qi acum pe hada RomAniei, IT-istul te inviti 6i
folosegti informafii din experienla peEonali pentru a descrie acest olaq, daci l-ai
vizitat, 6au sA te documentezi folosind un atlas geografic ori intemtul penku
a scde cateva date interesante despre el.
1l l
16. Daci autorii
basmelor aleg ca iat6nplirile
si se deslisoare in tirAmud imaginare,
Caragialese opteste laul orag real. De ce crezi cA procedeazi
ast{el? Detectivul
iti ofer; citeva idei, dar
Fi
posibilitatea
de a scie propria
varianti
de r;spuns:
a. cititorul trebuie
sA creada ci totu1l
este posibil, realizabil;
b. ola$ul e cunoscut gi
vizitat de mult6 lume;
c, cititoml va dori si viziteze
acest loc;
d.
17. Recitegte fragmentul
in care este descrisi vestimentatia
doamnelor, Asociazi
fiecirui
element culoatea
precizati
in text,
vdrgafi, o bandi galbeni
Si
una neagrd
bluza
j.,pu
pSlaria
umbrelu!a
m;nuEile
vert-mousse
ftaise
albe
conabiu (visiniu)
ciorapii de mitase
ftaise
icraste
barejul (baticul)
rogie
18. Pictorul e gata si
deseneze
linuta
doamnelor, folosind
culorile indicate in text,
ceea ce if sugereazi
Fi
tie.
Daci nu ai culorile
potrivite sau pur qi
simplu consided ci nu-F
va iegi desenul,
realizeazi un colai
punand alituti nuanlele
precizate de narator.
19. Citegte cateva sfaturi
pdvind alegerea vestimentafiei gi scrie, in stAnga, daci
mama qi fiica le respecti qi ce arati modul in care se imbraci despre
personalitalea 10L
- Hainele trehuie astfel gAnditei cit sdpuniin
11 alo ar e p er so nelit st e a omului.
- Adeadrata eleganld 6e obline din acordul pu-
fect
intre haind, kryrejurare qi personalitatea
celui cale o poaltd.
Mai degrabi pulin mai simplu
prea incircat.
-O
femele
cu gust flu poartd
tipdtoare.
(Aurelia
Marinescu, Codul bunelot manierc astdzt
20. Fanilia Georgescu pleacd la drum cu
,,un
cogule! elegant de provizii
-
salam,
opt oui riscoapte, un pui fript, doui
limble,
sare, piper, in sfarqit tot ce
trebuieqte". Ce rol crezi ci au folosilea diminutivului
,,coqulef',
a epitetului
,,elegant"
gi enumeralea alimentelor? Alege variantele potrivite.
a, Sugereazi cH gi-au luat pufind mAncare.
b. Subliniazi faphi cd
qi-au luat foarte multi mancare.
c. Accentueazd ideea ci nu era o familie modest6.
d. Sugereazd ideea ci era o familie care nu exagera in nicio privinfi,
decdt un pic
culori prea
3
%
21 , Scriitorul te inviti si citeQfi un scurt fragment despre cilitoriile din secolul al
XIX-lea qi si subliniezi informafiile
noi-pentru tinl.
Cdldtoriile cu ttdsutu su1lt concurate, ?naihte d.e oenirea lui Carcl, de cele cu oaporuL iar
dupd oenirea lui, de cele cu trenul. Mers l trenuilor si al oapoaretot se afta publicat zil
nic in toate zinrele. Ast|, pentru cd legitura trdsurd tren-lapor e cea mai
fireasci
triadd
a cdldtoriei.
1...1
CildtotuI e dus sau iftAmpiflat Ia gard atAt de
familie,
cAt
,i
de prieteni.
Lipsa lor de,pe perot e socotitd o necuoiilltd.
L...1
pa$portuL
in lipsa unei imagini, se
bazeazd pe descrieri-tip:
fala,
ochii, sprkncenele, pdrul, semnele particulare,
1...1
Tienurile
,,de
pldcerc",
,,trai11
de plaisil",
circuld Ia st'Aryit d.e sdpfimAnd cu pret simtitot redus.
(Ioana Panulescu, L intimitateo secolului 19')
22. Mai departe, vei afla cum continui cilitoria spre Sinaia. Subliniazi formele
incorecte ale cuvintelor care
aparin text gi noteazi cu T si S reperele
de timp gi
de spafu.
De doudzeci
,i
cinci minutc,
familia
Georgescu stdin salon de clasq-ntAi, si
grafiamd
11u mdi soseQte. Censomicul arntd doud qi jumdtqte..,
Madark, Georgescu incepi so deuie
impacientd. Trei
fdrd.
doudzeci qi
cinci. . . Mai su11t doudzeci de minite; la cnsd se riau bi_
lete, gi cocoann Anica nu mai ztine. D. Georgescu incepe a bdnui cd n-nre sd trebuiasci a
mai lua patru bilete, poate
cd trei or s-ajungd.,
ti
pornegte din salonul de ,eteptare sii
neargd Ia ghiret. Dar in ugd-ntilnEte piept ?n piept pe grdmamd,
carc nu mdi po&te de
gnfftiald.
- Uf! nu mai pocil
zice cocoana Anicn.
Dar d. Georgescu ii numfui pafiIe potriaite pentru utt bilet de dus gi-ntors
clasa lII,
F
i -i a rdl d ghisPt u l rcspeft iu.
Pesk cituz)o minute, trcnul zboard-l1spfe Carpati.
Biletele, od rog, domnilor, zice politico6
conductorul, intrdnd in primul oagol1 de
clasq-ntAia.
D. Georgescu aratd doudbilete.
- , ,. Mititelul... al do.? intreabd conductorul ar And pe ofilernrul de 1)Andtori, carc
s-a suit cu picioarele pe bancheta fu catifea.
.Da!
dat n-n-mplinit patru ani... Nu trcbuie s0 ne-nueli dumneatape
noi regula, zice
madam' Georgescu,
Co\dl.Lctotul salutd politicos
Qi
trcu mai departe.
I-ai spu6 maniti.i
(intreabd
d[sctet madam' Georgesc pe consoaiele tlumnmei) sd
bage de seamd sd nu-i
fure
cixezta mgulT
D. Georgescu dd tlit cap
,i
se m ltumete sd zicd numa:
- HAhi!
Mai discrct ?ncd, intrcabd d. Georgescu
pe
consoafta d-sale:
- l-ai dat re,ta parale.'
Madnm' Georgescu rdspundt consoqrtelui t|t aga de laconic cum i a rdspuns si d6ttsul,
cat?
114
_**
Madam' Geotgescu
antd m1na cu cele-c.inci degete dsfirate:
cinci
_
adicd, o bdnculi.
Tteizeci
de ba?i, trafipaiul de Ia Zcce Mese pini
la gard: care
pa
sd zicd gramrlmA
are
incd d.oudzeci
de bani pentru
ca sd cumpere doufi legituri
d.e uisine In Comarnic.
Si_n
adeudr, Ie pi cumparh,
Sile
si mdninfi pe
jumatak
piia la Vatea
Lirgd, ru simburi cu tol.
Trenul sosegte la S.inaia
:egultlt.
Lu.tne
- destuld..
Dat cu toatd_mbilzeala,
ci.ne
tie
sdai
Jaca
un pl1n bine hotdril nu
<c qlaeste
niciodatd.
fanitia Ceorgescu
5tie
perfect
Le are
sd
facd
pas
cu pas!
ni nutd.u mi nuta. Astfet,
madan Ccorgesci ,cui .Ceotges,usi cu
p.uiul
e.urcd-n birjd
Fi
merg drept la parc,
unde muzica millturd c nfi cadrii;t Le; pe_
tits cochons sd se asigurc de o odaie cu doud paturi
la Regal; iar gramamit
cu cogul mirge
la Mazdre, sd se asigure de o otlaie cu un pat: e atdt de apioape fraztue de gard,
id nu
fice
pentru
ca sd mai dai parale labirjd. D. Georgescu
insk dh unuibdiat
unbin, sd ducd iupd
gramafii
cogul.
23. Folosegte un diclionar ortografic qi
scrie fomele
corecte ale cuvintelol
din
tragment.
sd d.epie
ghiret
24.
collsoartel
i
ml nut d
Gramati ci anul
se i ntreabi de ce apar i n text aceste forme i ncorecte.
Scri e o
posibili
explicatie.
Noteazi fiecare termen
din listi in dreptul
potriviti.
Aminteste-ti
strategia invilati
d; h
iurul
acestuia, recitind
frasmentul dat.
definitiei pe care o consideri
Detectiv: priveqte
cuvantul qi in
laconic
.
bdtculd
intpa.cientat
.
parflle
.
conductorul
.
care se expri mi i n puti ne cuvi nte,
scurt, succint, concis, lapidal
functionar la calea ferata care
controleazd
biletele cel6torilor si
supravegheazd
vagoanele
115
monedl divizionar; egaG cu a suta
parte dintr-un leu vechi; (astizi; ban
de valoare micd
monedi mici de aJgint din trecut,
in valoare de 50 de bani
care
i i -a
pi erduf ri bdarea; [i psi t de
ribdare; neribditor
25. Criticul a renarcat ceva special indicii de timp 6unl foarte exacfi, De ce crezi ci
a folosit scriitorul aeeasti stratgie? Scrie propriul rispuns sau alege dintre
urmitoarele variante:
a. impune un ritm vioi. dinamic in6mpGrilo4
b. sugereaz5 teama oric;rui cdlitor de a nu intazia;
c. exprima enervarea bArbatului care a$teaptd;
d. creeazd o stare de tensiune cititorului;
27, Deqi sunt o familie, din nou cei patru nu cilitoresc impreuni. Asociazi fiecirui
personai vagonul la care are bilet gi sctie o explicalie pentru aceasti situalie.
7. tE
,,,,
Ihlrti;'
116
Vagonul de clasa I
Vagonul de clasa a III-a
Doamna Georgescu
Domlul Georgescu
Ionel Georgescu
Cucoana Anica
Cdticul se intreabi daci familia Georgescu respecti regulile de comPortament
civilizat pe palcursul cilitoriei. Bifeazi varianta potrivitd pentru fiecare dintre
cele enumerate in lista de mai ios.
NU DA
1. Cdlitorii nu-ii pun picioarele pe bancheti.
2. Persoanelor in vArstA I se ofere cele mai bune locuri.
3. Cilitorii iqi armpAld bilete inainte de urcarea in tuen.
4. Perin,tii platesc bilet pentru copiii mai mad de patru ani.
5. Familiile calitoresc in acelagi vagon.
6. Cehtodi plezinti biletele la control conductorului.
7, Cilitorii vorbesc politicos cu pelsoanele cunoscute
sau necunoscute din tren.
8. Cilitorii mdnAncd doar in vasonul restaurant.
29. Na.ratorul e convins ci familia Georgescu
,,qtie
perfect ce are si faci pas cu pas".
Scriitorul te inviti si irnaginezi un plan de petrecerea a timpului liber pentru acegtia.
Plan de petrecere a timpului liber
Mai i nt ; i , . . . . . . . . . . . . . . . . .
In cel e ol n urma, .,.,.
! n
nn
nn
nn
! n
! n
! n
nn
30. Citind in continuale, vei alla cat de bine iqi respecti planul
de cilitorie familia
Geolgescu. Subliniazi
secventele care seamini cu ceea ce ai
previzut
tu si
incercuiegte
numele vilelot pe care este nevoit si le viziteze domnul Georgescu.
S a intu ecat... Ldmpile electrice incep a sclipi.
puiului
i,a
foame.
D. Georgescu lasd pe
madam' Georgescu pe o
bancd in aleea principald,
unde e toiul
promenadei
de lume
bund, qi pleacd cu puiul la gnmamd.
Fatatitate!
La otel
Mazdre, i se spune cd n a
fost
odaie goald
,i
cd a times-o pe
jupinea;o
la otel Manolescu, deztale. D. Geotgescu coboad
cu blaoul ofilercQ de o1ndturL
care este
foarte
obosit
,i
Jldmhnd.
La Manolescu, iar
fatalitate!
N a
ios!
odaie goald,
gi a trimis-o pe
jupdneasa
la otel Voinea,
in lzaor. D. Geor-
gescu
suie cu braztul ofi[erag, dupd ce i-a cumpdrat o
franzeld
qi
i-a dat sd bea apd. Ttecind spte lzoot, se abate pfin parc
sd
spuie lui madam' George'cu, nu cumoa
sd-ri piarzd rdbdarca
aQtupftnd -1... Fotalitate! Madam'
George\cu lipsegte de pe
bancd. D. Geotgescu lasi n moment pe pliul, carc nu mai
poate umbli, si se odihneascd pe bancd,
t'ace
ci;!ir1a pa1i in
sus, upoiin
jos,
sd gd.seascd pe
madam' Georgescu. Mad61n,
Ceorgescu, nicdieri!.Se-
loarce sd ia pe puiul, sd-l tlucd la Voirca qi sd se_ntoarcd apoi in
parc, unde trebuie pAnd n
fine
sd gdswscd pe madam' Georgescu. Fatalitate!
puiul
lipseEfe.
.
Pardon,
.zice
d..Georgescu
cdtre un dornn cnre std pi bancd, n-ali odzut un copilag
frumuqel,
imbrdcat in unifurmi ca prinlul
Carol?
Ba da. . . Acu a plecat cu o damd...
- Cu o dami inaltd, cu bluzd oerzuie
ti
cu
jupd...
N-am bdgat de seafid; dar am auzit cd dama-i zicea
- Pard.on, incotro a pornit?
- Incoace, rispunde domnul, adtind ttspre Mazdre. Dama zicea cd_l duce pe puiltl la
gramami.
-
D. Georgescu pornete
tnapoi la Maziite,., Acolo i se spune
_fatalilatel
ci fiAdfim,
Georgescu a
fost
acun cu ptLiul gi, negdsind. pe gramami,
a plecat
deaale Ia Manolescu.
Degrab' Ia Manolescu . . .
- A
fost
o darud cu bdielelul cu care ali
fost
do.
,i
i-am spus tot cum o_am spus du., cd
n-afi auut odaie, si am mAnaro la Vainea.
.
D. Georgescu su[e gi porneFte
cu pas regulat
cdtre lzoor. Ajungefoarte obosit gi asudat
Ia Uoinea. . . Fatalitate! La Voinea nu se afld nici madam' Georgeicu, nici pltiul, 11ici gra
mami, nici coul.
Ce-i de
JicutT
Cu to6tdi teligenta lui, d. Georgescu
sti cAtuaa momente pe loc
fdrd
sd poatd rdspunde
la acedstd-ntrebare,
. . Va trebui sd rdspunzd insd. . .
Ce?
.P:ntlu.cil1l lu
e d.eptilxs sd se catere pe mulr[i, putA d bece ca o caprd din
palea puho
oeiin a lalomilej, Sinaia nu se poate conpara
mdi flimeit dec1t cu un siomac: o nchpere mai
l l a**
,,puiule"
ti
bditltul
,1flanitico"
.
31.
nult sau flai putin largd, 6odnd doud deschizdturi destul de sbimk. Te-a tnghilit odati Si-
naia, nu moi poli ieti deckt ori pe sus, spre miaztuloapte, citre Predeal, ori pe
jos,
spre
tniazdzi, spre Cotnarnic, Prin urfiafq iqi
face
.1. Georgescu urmdtoarea
judilioasd
socoteald:
,,Trebuie
si
fie
in Sinaia, cd n-au auut pe Mde zbura,"
1...)
D. Georgescu indoiegte pasul. . . iixtrd in parc; ctlutd peste tot. . . Madam' Georgescu -
fatalitate!
- niciieri, Obo6it, omul
tade
pe o bancd, si rdsufle, qi, pentru prima oard, dupd
o alergdturd de cinci ceasuri, injuriin gind... Pe cine?... Pe coana Afiica... Dumneel a
fdcut
toatd inc rcdtwa, dumneei
face
toate ?ncurcdturile... Dat.,. nu stricd dumneei; el
stricd; nu trebuia s-o ia; trebuia s-o lase la BucLtreqti . . .
ezAnd
astfel pe bancd-n parc,
'tn
prada unor gdndiri destul de nefaztorabile cocoanei Anichii, d. Georgescu nu ia seamn cd
muzica a plecat gi cd lutne incet-incet s-a strecurat, mergAnd
fecare
cdtrd culcuEul sdu.
A! e gozao si ai
finle
iubite, ritdcite dEarte de tine,
9i
sd nu qtii la un noment dat il ce
loc se aJ1d, ce
fac,
ce li se ntfunpld, ce oorbesc, ce simt, ce gAndesc despre tine... le e dor de
tifle, cun
li-este tie
de ele? etc. etc.
,,Unde
dracul s a bdgatfud?" zice d. Georgescu...
$i
iar o injurdturd - de astd datd Ia ndresa tuturor celor trci
finte
iubite pe cari Ie cautd
fitd
sd le gdseqscd.
Sensibilul se intreabi ce emolii simte dl ceorgescu stand singur, in noapte, pe
banca din parc. Reciteqte pasaiul respectiv qi scrie, in fiecare varf de stea, cate
un sentiment pe care il consideri potrivit.
119
33.
34.
32. Criticul vrea sd afle pirerea ta despre modul in care isi manifesti dl Georgescu
supirarea. Ce arati acest compofament despte educatia personajului?
Consider cd
Recitind fragmentul, completeazi textul cu reperele de epaliu potrivite.
Cucoana Anica rimAne lAngi gari, la Hotel ................................. Mai intai, insotit
de sotie gi copil, dl Mihalache Georgescu merge in parc, la Hote1..................... .
Apoi , o l asi pe cucoani i n.................,....qi pl eaci l a Hotel ......................... pentru a-l
duce pe pui qor l a buni ca. De l a Mazei e e tri mi s Ia.................................., apoi l a
Hote1.........................., in Izvor. In drum, trece pdn palc, si o intAlneascd pe dna
Georgescrl dar aceasta plecase. O cautd cativa pagi in sus gi in
]os,
dar cAnd se
intoarce, nu-l mai geseqte pe puiul. Ajutat de un domn din parc, afld ci Ionel a
fost luat de mama lui gi dus la bunica, la Hotel........................... Ajuns aici este tri-
mi s Ia ...... ...................., apoi l a ......................,...., dar ni ci acol o nu-Si gdsegte fami l i a.
Detectivul a ametit gi nu stie cat a mer6 birbatul prin
Sinaia. Transcrie, din
schifi, grupul de cuvinte cale con,tine aceasti in{ormalie.
35. in opinia birbatului, cine este vinovat pentru toati incurcitula? Scrie qi pArerea
la cu privile la cauza acestot drumuri obositoate.
36, De ce a vrut tatil si-l lase pe Ionel cu bunica, despirfind iar membrii familiei?
37. Cum crezi ci va rezolva d-nul Georgescu aceasti ploblemi?
38, Scriitorul a descoperit o comparalie care oferi o imagine inediti a oraqului
Sinaia, Tu reusesti si o giseqti?
Coloreazi fragmentul in cale s-a
,,pierdut,,
ficura de stil,
120
39. Pictorul este s-i el interesat de aceasti descriere surprinzitoare a oragului gi te
inviti si desenezi harta localititii reEpectand detaliile din fragnrentul pe care
tocmai l-ai colorat.
40. Pentru a afla daci familia se reunegte, citeqte un alt fragment din schiti.
Dnr iatd cd un glas simpatic U trezegte pe d. Georgescu din urhtele i ghnduri.
- Brrcos! d-le Mialache! braoos!
Este cocoana Anica, mafiilLlui madaru' Georgescu.
Cocoond! strigi ginedq sirind drept tn picioare . . . Utde umblali, cocoand?
Bnuos : Iol d u mneo I ol e-n lt(bi
- Firegte cd eu, dacd nu
tiu...
De cinci ceasuri de cAid fiblu dupd dz).
Dupd noi!... Ce spu|
hate?...
Dar h Oppler nu puteai sd oii?... A nemerit orbul
Brdi l a... si d ta...
- La Oryler te-am trimes eu pe d-ta? strigd d. Georgesat scos ditl pEene... La Oppler?
DrucuI era sd
gtie cd do. sunteli Ia Oppler . . . Eu L,-am cdutqt Ia Mazdre, Ia Manolescu, Ia
Voinea, in parc. . .
- Ls Uoinea?... Nu mi-a zis Mila cd ne-a gdsit loc la Vnsileasca? ...
- Cdnd
!i-a
zis Mila cd
!i-a
gdsit loc Ia Vasileasca?
- Cdntl ne-am i ntdl ni l ard pe bul i uar...
- CAld a-ali hftlnitdrd pe buliaar ?
- Chnd mergeam la Voinea.,, ne-am intAhitdrd, cd nu l-an gd6it...
- Pe cine?
- Pe Uoinea. Fincd
qe-am
tntilnitdrd cu Mdndica.
- Care Mdndica? zbiard d. Georgescu.
-Vasileasca, omule! gi cu Mittt...
- Ei!
,i
un.le e acuma Mila?
- Nu
li-am
spus?
- Cind mi-ai spus?
- Mihalnche! eqti nebul1? Nu (i am spus cd te afteaptd la Oppler cu Vasileasca qi cu
ftatele
Vasileaschii, Iocotenent MiQu de Ia itidentd?
- Dar puiul?
- L-atn culcat.
- Unde?
- Nlt
ti
am spus?
- Cucoand! egti hebund? cind mi-ai spus?
- Nu
ti-a1n
spus cd am bas la Mindicd?
- Ei ?!
- Nu zbiera aqa! . . . Ei! ne a dat un pat pentru puiul in odaie la copiii ei, qi Milii i-a dat
odaia lui Miqu, qi eI donrme pe cargpeatn antreluld.,,
Din aorbd-n aorbd, au ajuns Ia Oppler. La Oppler,
t'atalitate!
Toate luminile stinse.
- S a dusard la Vasilea*a acasd.
D. Georgescu
ti
coana Anica suie incet pe drunlul prdpdstios
cdtrc strada Furnico. E
o no\pte cakld, cu lund plind...
Cu cit suie, cu atit se dest'dsurd Ia picioarele drumelilot
panorama fiirificd a Sinaiei, cu simeticele ei constelnlii de lampionne electrice. Vederefi
aceasta o incA td pe coana Anictt... D. Georgescu e mai pulin simlitor
t'ald
cu udrealn
prioelitte qi tnjufi bombd.xind. Au ajuns in sfirgit Ia ViIIa Mindica.
puiul
doarme cu co-
piii Uasileaschi, daL
fa.talitate!
madam' Georgescu lipseste. A plecat.
Unde?
A plecatdfd acuQica toli, zice seroitoarca sonnoroasd, la Sfinta Ana.
1...f
Dorfieau incd profund cAnd, pe Ia ci ci
ti
jundtate
diminenla, un zgomol strarnic,
clopolei de trisl.Lrd, Idutati gi chiote, i4t smuls din bratele lui Mort'eu. Se-ntorcea conpa
nia de la Urldtoare, cu ldutari: madam' Vq.silescu, mad.am' Costandinescu, epolicL ei,
domnlgoara Popescu, gi d.. Vasilescu gi madam' Georgescu qi locotenent Mitu... Fusese o
partidd de plicere improoizatd, o
Jantazie
a locotenentului,
- Uezi, cocoani? zice d. Mialache lui gramamd. Vezi? dacd md luam dupi vorba tl tale
si md ducenm gi la Sfdnta Ana!...
Ah! a
fost
o pldcere ce oa rdninea neuitati. . . Pe luni, cu trdsurile ld pas,
Qi
d.nsuprtl
armoniei apelor de munte
ti
qoaptelor pidurii, liiuttirii aconpaniAnd incetinel
Qi
d. MiFu
cA And menuetul, pe care-I cAntd regulat nuzica in parc gi care-i place atAtu lui fladom'
Georgescu!... De aceea, cu sufletul incdrcat de
fermecdtoare
dmintiri, searc,la Bucurcgti,
cAnd ili
face
toqleta de culcare, madam' Georgescu zice oftAnd;
- Ah! mamito! menuetul lui Pederaski...,
md nnebunesc!
122
41. Inginerul a stabilit deia evenimentele cele mai impottante ale acestei scene,
chiar s,i pe cele povestite de cucoana Anica. Tu po{i si le alaniezi
in ordinea
potriviti? Scrie cilrele colesPunzitoare in cisule.
!
Pe drum, cele doue femei se intahesc cu Mdndica Vasilescu.
n
Mitra, soga domnului Mihalache, nu gisegte loc liber la Voinea.
!
IntorcAndu-se de la Voinea, doamna Geolgescu o intahleEte
Pe
cucoana
Anica.
n
Cucoana Anica il cautd pe Mihalache
Pentru
a-l anunta cA e aqtePtat la Hotel
Oppler.
!
Doamna Georgescu iEi reintalnegte farnilia abia dimineata, la intoarcerea de
la Urletoarea.
!
intorEi la Oppler, ginerele gi soacra descoperi cA erau aqteptati la Villa
Mindica.
!
Cu excep{ia doamnei Georgescu, plecate la Sf. Ana, membrii
familiei
imopteazd impreund la Villa Mdndica.
42. Inspirat de dialogul dintre
ginere qi soacfi, Detectivul se intreab; daci ili mai
aminteqti detalii despre acest mod de expunere.
Alege varianta corecti,
prin
incercuirea literei corespunzitoare.
A. Di al ogul este un mod de erpunere pri n care:
a, se reproduce o convorbire intre doud sau mai multe personaie.
b, se dau detalii despre un personaj sau un loc.
c. se relateazd fapte gi intamPhri.
B. Dialogul este alcAtuit dintr-o insiruile de:
a, propozitii simple.
b, rePlici.
c. detalii.
C. Rolul dialogului intr-un text literar este:
a. de a preciza date desPle autor.
b. de a caractedza
pelsonajele.
c. de a descrie un loc.
43. Alituri de Scriitor, selecteazi replici din dialogul celor doi
9i
explici ce trisituri
ale personajelor
scot in evidenti.
Cucoana Anica
CAnd ne-am
intahitirA pe bulivar...
Dracul era sA qtie
ce
dv sunteli la Oppler?...
Cu o linie, asociazS repliciJe personajelorcu
gesturile,
expresiile chipului gipozitia
coryului care
qezi
c; sunt potrivile.
Scriitorul se g;rdegte
$ puni
in scene acest
dialog gi, pentru
a da sfaturi utile actorilor, are nevoie de aiutorl
- Carc Mdndica? zbiard d. Georgescu.
- Ce spui,
frate?
... Dat Ia Oppler nu puteai
sd oii? . . .
- Cucoand! eqti nebund? cdnd mi-ai spusz
Are un limbaj
neingdjit, deci
nu este foarte
45. Cei doi vorbitori, degi rude, nu se inleleg foa{e bine. Bifeazi care sunt regulile
pe care consideri ci nu le respecti in discutia pe care o
Poarti
in parc.
!
Doresc sd vorbeascd.
!
Se privesc in ochi.
!
is,i zAmbesc.
I
Folosesc un ton calm gi cald.
I
Au un lirnbaj civilizat.
n
Se ascultd cu atenfie unul pe celilalt.
n
Folosesc emrnluri clare
qi
cat mat scurte.
n
Discute desple o teme care ii intereseazi pe amdadoi.
!
Fiecare are ribdare ca celdlalt si-Ei termine ideea.
n
Atitudinea lor aratd ci igi respecti partenerul de dialog.
I
Se concentreazd pentru a inlelege mesajul celuilalt.
I
igi controleazd emo{iile.
46. Gramaticianul se bucuri cA semnele de punctuade sunt
atit de prezente in dialogul dinhe cei doi, Tu <unogti rolul
Ior? tn urmitoarcle reptici, incercuiegteJe gi scrie
pentru
trei dintre ele explicalia
potriviti'
Nu
ti-flm
spu6?
- Cucoani! eFti nebund? cdnd mi-ai spus?
- Nu ti-afi svus ci am tras Ia Mdndica?
- Ei ?!
-Nu zbi eft! cw!... Ei l e-a dat unpatPentr pui ul i n odai e
la capiii ei, pi Milii i-a dat odnia lui MiEu,
1i
eI doarme pe cn-
naoed in antreluti. . .
f'g
125
47. Cdticul se inteabi
daci aceasti c;litorie a fosi una
,,de
pldcere,,.
Scrie la
persoana
intai, din perspectiva
liecirui
membru al familiei, citeva impresii de
drum.
Domnul
Georgescu
Doamna
Georgescu
48. Scriitorul
doregte si il aiufi in realizarea
unui pasaport
,,in
cuvinte,, al familiei
Georgescu, aqa cum se obiqnuia in secolul al XIX_lea. Redacteazi
un portret
de
grup,
in functie de impresiile
tale de cdHtorie prin text, notend cafiti!+i
defecte
ale acesteia.
Farnilia Georgescu
Cucoana Anica
Ionel
Georgescu
Defecte
49. IT-ishrI a descoperit, prin figierele lui,
cateva date despre familia lui Caragiale.
Citeqte
fragmentul qi noteaz.i
cu semnul exclamirii
(D
inlomraFife
suprinzitoare
pmtou tine.
-
Fam.ilia
Caragtale a aout mai mul{i scriitori. Costache
Cdragiale
(1815_1877)
,i
lorgu
Caragiale
(1826-L894)
s-au renarcat
ca dramatwgi
(autori
di piese de teatru) qi
act;ri.
I 26,
----.r-"*.*$-.."*.8.
Mihai Eminescu a lucrat ufl timp tn trupa de actorie a celui din urmd, ca sufleof
i
copist,
Cei doi au
fost
unchii rlin partea tatdlui ni lui lon Luca Carugiale
(1852-1912),
cel mai cu-
noscut dintre ei.
La rdnrlul lui, I. L. Caragidle a daut trei copii rdmaqi in uiald, bdielii nogtehind acest
talent: Mateiu, Luca qi Ecaterina
(ultimii
botezati astfel in amintirea pdrintilor sdi). I s au
ndscutQi al tedoui fete,Ioanal i Agatha,pecarel e-api erdutti nl puti ,ceeaceaproduso
mare suferintd tatdlui, in epoca respectiod
fotute
multi copii pietifld in primii ani de aia[d,
rlin cauzn problemelor de siindtate. Cind lucrn, cei mici se
fereau
si I deranjeze,
fiiwlci
se
supfua, dat cind nu era ocupat, era responsabil cu glumele
,i
otlllosfera ztoioasd din casd.
In 19U, in uftna oblinerii unei fioqteniri,
familia
Caragiale se mutd Ia Berlin, untle,
in 1912, autorul se stinge.
50. Scriitorul te invi6 si completezi casetele libere cu exemple potrivite din textul
pe care l-ai citit, I/cn dP plircrc.
Un singur fir nalativ
simplu
Familia Georgescu pleaci irrtr-o cilitone.
Personaie puline
Spafiu restrans
Timp limitat
Folosirea dialogului, care o
face ugor de reprezentat pe
sceni (caracter dramatic)
Dialogul dintre cucoane sau dintre ginere qi soacr6.
51. IT-istul te indeamni si cauti in,,figierele" tale de lecturi gi si notezi titlurile
altor schile de I.L. Caragiale despre educa{ia in familie qi cilitorie.
127
.*..'!:*.""-9ii9a,*1]'*-9d..*'*"-...
52. Tudo-r Alghezi, tali a doi copii alintau Milu qi Barutu, a fost gi el foarte preocupar
de ed uca
fi
a acestora. Aba terile de la regulile b uiei-cuviinfe
sun t evocate cu umor
f
i
d.uiosie in volumul
Caftea cu
jacdrtL
Cileste cateva fragnrente si noteazi,
dupi
fiecare,
cine pi
(e
IaptA rea s6vArlegte.
^
a...!et!
feti!!
ingerul
Ei
consolarea
titututui, nAndria gi rdzbunarea
mdicutii, i_a
t1lspdimAfltut.
Cuztintele ei, limitate ld portocale,
ciocolntd, pdpu6i, iepuri, pui
6i
diminu_
tioe, 6-au tnlbogilit cu unul
N-a putea reproduce
cuztdntul int'iordtor pe
cnre copila oastrd l_a rosti! cl.t entuziasm.
Am adzut-o dAndu-se
jos,
tirig, de pe scaun, ridicdndu_se
agresizt pe okrt'ut pantofilor,
arutcdndu-qi
degetul atitdtor
ifuninte, ca un dinte de
furci,
qi illjurA d ca" un biaolir.
- Ce
JdcuE|
puicd.?
i am zis. Mi se pore
cd n-aru aizit biie,
Mi se pare ci md tngel. Unde ai gdsit oorbele pe carc mi se
pare
cd nu le_ai zis? ...
Ai auzi t bi ne. tatul ul e, nu tc-ai i ntel ql . /-av:i ...
l Vocabul arut)
b. Apucat de un aoA t nepermis, ai has de marginw mesei gi
ai rdsturnat castrcnul
cu supd bdll.ttd cu oud. Uite ce s a ales!
TdtuIu ill pusese
haine noi gi pare
acum ci a iegit dintr,un
butoi de brdnzd cu zer. Ca_
potul de fldtase
.i
s-a lipit.ndiculii
de buftd qi pantofii ei palizi, puri ca 6d_i
fac|
porti
de
rnAnave tdtululuL
cind ii ies inaide Ia u6i. cu poilele scurte pe genunchi,
s_au opdrit,
TAIharuIe! nu te uita prm mult pe sub sprincene cu ochii tdi
ftum;gi
la mine. (La colt\
_
c. Odatd, Baru!,u a gdsit uga unui dulap crhpntd,i a st,l.gdt nu aidecAt pe Mitu.
Descoperiserd,in
sfirgit d.rumul la tainele mati gi
au intrat amindoi in rlulnpul cu haine.
Deceplid le-a
fost
se nqsi, trezifldu-se
amdndoi intrc psnt loni atAmati de cAiige
9i
fuste
Si
d6ryl gi
de alte rnfturi ?ncuiate.
.Dulapul
mai aae, gi patru uFi, iar ia mijloc i gininadd
de polife, pind sus. Ce rdu e sd
fti
nic
,t
mai ales ce nidreptati! Tot dia sunt ioind, cd
egti mk:.puteau sd te
fscd.
mare .lintt-odatd,
sd nu
qEtepli
sd cregti, cit le_o place
lor,
doudzeci de ani.
-E
.o
intelegefe sectetd intre pirltrlii
din toaid IMEa: Ei se prefac'cd.
se g6t_
ye.
sc
ltyii
cu.
1lyi.i
pentru
tot
fet
ul de
Wetexte,
dor in
Jond
sunt de perfect
icotd: copii.l"tre-
buie sd
fie
mici pi
sd stea nici o uiald intrcagi.
N ai vrco gi Batulu'sa
aibd. musldfr? De
ce n-are mustdti?
N-ar orea
Ei
Milu sd. puie
fustele
mamei? De ce nu poate? Fiindcd e
linuti
mici intr-adins,
si nu poatd sd se gitiascd. Au adus la dulap scaune, s_au suit pe
ele
Ei
au dot de cutiiincuiate. De cine let cuie dia, daci nu tle
ei? Situa{ia asta trebuie si se sfirgeascd. E de netolerat. Te
pupd toati ziua cu ipocrizie
ti
ascund de tine tot. Vrcau sin
cerilale
,i
lu(ru pe
fald.
ori totul, ori nini(.
Un zgo111ot de et?lozie a oenit de sus gi un rlaiet cu
lipete
a izbucnit.
- Unde sunt copiii? aintrebat tdtulu.
Adineaori erau pe-aci, nu
ttiu
unde s4u bigat, d rdspuns
m di cu
!
q
il1sp iim 611 t at d.
Au ddt
fuga
din doud pdr{i pe scdri gi un specftlcol drarnatic
s-a deslAturat dinaintea lor, in dormitor. DuLrpul cel mu4 cu
patru sertarc, era ristutndt peste Mitu
ei
Btlrulu
ti
a trcbuit o
junilate
de ceas ca sd poati
fi
6co1i de sub dtuAmdturL din haine, din ruJdrie qi ciorapi. Le cdzuserdin spinare, ca o aaalangd
de lucruri indrdcite, dulap l
Qi
todte attiile de lemn gi carton s-au pribu1it, looilldu-i
fiecare
cu un coll undna. O umbreldtl nimeise ca ar cioc de barzi pe Barulu tn ceafi
9i
ficdtorul
de rele zbiera afrmhnd ci I-a
.omol1t".
(ChetTe)
Autorul faptei
53. Oale fetele sunt mai nizdrivane decAt biietii sau invers?
54. Criticul se intreabi ce cauzi qi ce efect
(umare)
in privinfa comportamentului
pirinlilor au arrrt fiecare dintre faptele evocate. Scrie ideile tale in legituri cu acest
subiect
gi
citegte apoi textele integral pentm a verifica daci predilile tale se confirmi,
Cauza Efectul
129
55. Poate ci tot din dorin{a de a impresiona qi de a distra cititorii copii, Gellu
Narrrn, in Cel mai mate Gulliae4
jncAndu-se
cu versurile gi proza, il prezinti
astfel
pe
Matei:
Matei era aegnic supdnt;
getlea
mereu pe ginduri,
ursuz
i
tncruntat. . .
$i
gtili
din ce pticind?
Ptuinlii lui sputeau
cd n-ar
fi
el de aind,
cd e niscut sd. aibd.
o
fire
r)isdtoare
9i
cdoafi poet...
De
fapt,
el suferea
cd nu era fiai mare,
cd prea cregtea incet,,,
Mdsura omenedscd
nu I mullumea defel:
ar
fi
dorit sd crenscd
inah, cAt un castel,
ar
f
dorit sd-ntreaci
pe oricine i-ar place,..
Dar ce putea sd.
facd?
Era fldrun,
ti
pace!
Nici rtorbd, e
frumos
sd crcgti tnalt
Ei
fuept. Asta poate
oficine sd gi doreqsca.
Dar sd aed.eft dcum de ce ooia Matei sd creascd?
lntdi qi-ntdi,
sd aibi pasul mare, ca sd. umble mai putin;
intli
Ei-al
doilea, sd
fie
wti yozav
c.t toti atletii;
al doil?a, s-aiungit, pc<fp gatd. in uirin, Ia ue.in:
al doilea gi-nthi,
sd batd. toti bi.ietii;
al doilea gi al doilea, dacd se poate,
sd
fie
d.at afafi de Ia gcoald sub motfu cd e prea mare,
aI treileq, sd se inscrie-n altd
coali,
aleasd la-ntdnplarc,
,i-acolo
sd se bald, pe rhntl, cu
fiecare
s\u chiar cu toli odatd;
aI treileI
i-ntAi,
sd zmingileascd
fird fticd
toli perclii;
al treilea qi-al doilea, sd batd. iat bd.ietii, sd umble mai putin,
si
fure
oigine de h
pecin...,
56. IT-istul deia cauti prin figiere! Tu mai stii r.reun personai care furi cirese de la
vecini? Dar un alt Gulliver? Daci ifi aminteti de ei, scrie titlul textelor in care
apal qi numele autorilor; daci mr, documenteazi-te cu aiutorul altot cititori sau
al intemetului.
t 30
58.
tt^tt^6 n
-1f
Transcrie trei motive pentru
care Matei vrea si cteasci mare
,,cat
un ca6tel".
1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sensibilul se intreabi daci tu ti-ai dorit vreodati si cregti mai repede sau si fii
mai inalt. De ce?
59. La final de capitol, dupi a6tea poveqti despre buna-cuviinli, Dirijorul se intreabi
cum se manifesti politefea in relafia dinke catte qi cititorul ei, BiIeazS, in lista de
mai
ios,
comportamentele care dovedesc ci un cititor cunoagte bunele maniere,
n
CiteEte caltea in glab;
Si
o uiti foarte
repede.
n
Folosegte un semn de carte pentru a nu
indoi paginile.
n
Citeqte la mas5, uneod virsAnd supa
pe pagini.
I
irvele5te cartea intr-o copert; provizo-
rie pAnd c6nd telmini lectura.
Discuta deEpre ea cu prietenii gi o
recomamda.
Ci tegte doar pentrl r cb e obl i gat de
pirinli sau de profesori.
!
n
Ll
Mazgdle$te paginile sau coperta.
n
O
Fne
sub pat sau o aruncA in odce colt al camerei
uneori calcd pe ea.
!
Cauti informalii
suplimentare
despre autor sau despre cartea tespectrva.
!
Scrie despre ea intr-un
iumal
de lecturi.
n
U-ite sd citeasc5
o carte pdmiti
cadou qi
se discute despre ea cu cel care i_a
ddruit-o.
!
Cumpdri gi
atte exemplare qi
le face cadou prietenilor.
!
Rupe paginile preferate gi le citeste cu colegii, la gcoali,
in timpul
orelor
I
Merge la intahili
cu scriitorii qi ia autograf doar pe
cartea acestora, deja
cumpelati.
!
Cumpdri cartea, dar nu o citepe.
n
Se insqie intu-un dub sau intr-un
cerc de lechue gi
o prezinte
membrilor
acestuia.
!
Refuzi si citeascd orice carte cumpdratd
de p6rinti.
!
Doneazd
cbr,tile pe care le-a citit gi
nu se mai potrivesc varstei qi preoopbrilor
lui.
!
Lipegte
orice foaie ruptd sau cotorul invechit.
E
Pestreaza
primele cd4i citite in copiude.
60, DinIre comportamentele
pozitive
pe
care le-ai ales, tesctie hei
pe
cate tu nu le
ai, dar pe care iti propui
si le dobindeqti pentru
a fi un cititor riranierat.
1.
2.
132
1.
lnaitalie tn lumea basmului
Pentru fiecare literi a cuvAntului aqezat pe verticali, noteazi un basm al cirui
titlu incepe cu litera lespectivi.
B
A
s
2. Completeazi sPaliile de mai
ios'
Cel mai interesant basm citit de mine a fost
3. Sensibilul te inviti si cunoqti un culegitor de basme
Populare
cu o istode de
viali deosebit;. Subliniazi enunfurile din text care te surprind sau pe care
le
consideri interesante, apoi noteazi aceste impresii.
Petre Ispfuescu
(1830-1887)
s-a ndscut
Fi
a trdit la Bucweqti, Fiind cel mai marc din-
lre
fnti,
a
t'ost
ne,)oit sd lucrcze de Id 14 ani, pentru a-gi intreline
fanriliL;
a renuntat la
studii qi s:a angajat ca tipograf, Muncitor
Ei
conFtiincios, a aiuns ditector al Tipografiei
Statului, apoi a de[inut o tipografie
proprie. A aout
Fapte
copii,
Este
fonrte
cunoscut d.atoritd oolumului Legende sau basmele ro/l..al..ilor, apdrut
in 1882, o culegerc tn care a adulxot 37 de basme populate. Aqa cum a
Prcodzut
Uasile
Alecsandri, cel care i-a scris
Prefa{d,
alrtea a ajuns tn
fiecare
casd. Pldcerea de a culege
Qi
de a spuve basme se pare cd a tnogtenit-o de la mama sa, pe carc o ascultase pooestind
deseoti in copildrie.
133
deoarece
Pasiunile pe care le avem se nasc
te provoaci
si gisegti
o legiluri
atras de lumea basmelol
din experienlele noastre de viafi. Detectivul
intre destinul scriitorului qi faptul ci a fost
5. Citegte, pas cu pa6, unul dintre basmele adunate de
petre
Ispirescu in volumul
Legende
sau basmele romAfiilot.Esle
un text cules de fratele siu, Geotge, dintt_un
sat din Vlagca
(astizi
judelul
Giurgiu)
A
fost
odatd ca niciodatd etc.
^
Afost od.atd. o babd pi un unchias. Ei pdnd
la arctne de bdbAnep nu azturd niciun copil.
Ce nu
fdcutd?
Ce nu dresefi?
$i
ca sd aibd gi ei mdcar o miartd de copil, nici c6t. Ba mer_
sefi pe la descAnldtoare, ba pe In meEteri ofijitori, ba pe Ia cititori de stele si ca sd. rimAie
baba grea, nici gdnd n-aoea.
Ajunsi Ia vreme d.e bdtrinefe, incepurd a se ingrijura.
- Ce ne
facem
noi, babo, zise intr-o zi unchiaqul, de oom ajunge niscaioa zile de
neputinld ori de neaoie? Tu
tii
cd am
t'lcut
tot ce tni-a stat
ptin putfufi,
oi
ci sti ne dea
Dutnnezeu qi noud un copiln,, cire si
t'ie
toiagul bdtrinelelot noastrc, nu s_a irldurqt,
De! unchiaq, cine e de ztind? Tu
Qtri
cn an u mblat sicrucil
ri
curmezig pe la meqterese,
pe la uraci, am
fdcut
tot ce m-au inoltut unii
9i
alyii, qi co sd au,em gi noi o mring iere pen_
tru pirdalnicele de bdftAnep, ci grele mai Eunt!, a
foit
peste poate,
134
6. Completeazi
pdma caseti gi incercuiegte emofiile care corespund ftagmentului
citit, din a doua caseti.
mele, cilind textul
regret veselie optimism
tdstele dezamdgire
7. Scrie ce ipi doresc baba
qi unchiagul. Cate este cea mai mare dorinli a ta?
Baba gi ul l chi ayl i 1i dl resc......................., i Leoarece.
Ca sd il aibd, au
fost
neaoiti sd..
Eu i mi d0resc................,,,
fi i ndcd...........
Pentru asta, trebui e
sd. . , , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , , . , ,
8. Ai mai in$lnit peraonaie care is,i doresc la fel de mult si li se indeplineasci o
dorinfi? Scrie cel pufn un nume qi precizeazi dorinla resPectivi'
9. Colecfionarul iti vede visurile implinite! Deia a invitat cateva cuvinte noi qi
aqteapti sA le descoperi gi tu sensul, folosind o shategie de lucru simpli:
pdvegte cuvanhl, dar qi in
jurul
lui gi trage concluzii. Uneqte fiecare termen cu
definifia potriviti, dupi ce te intorci la text
Ei
giseqti indicii care si te aiute'
Model
gi crucig gi curmeziq
Privesc in iurul cuvintului
E un gmp de cuvinte.
Sunt adverbe.
Cracig e un derivat de la crace.
Curmezi searr.er.A cu
PieziF.
Au legeturi de sens c\\rctb.ul flu mers.
C/rlcig poate insemna la intersectia unor
drumuri.
Curmezig,
piezig inseamnd in lat, in dia-
gonali.
BAtranii au mers in multe locuri.
Explicalia potrivitd: in lung
9i
in lat - peste tot
135
10. Ca si intelegi mai bine sensul enunfurilol,
transcrie derivatele folosite in text
care s-au format de la urmitoarele
cuvinte de baz;:
o
miartd
(de
copil)
.
ca sd rdnAie baba grca
c
Ce nu
fdcurd?
Ce nu dreserd?
.
hici gAnd
t-aoea
.
a
fost
peste poate
c
sd
fie
toiagul bdtrhnetelor
noastre
.
pArd alnicele de bdtfinete
unchi
a cdntal
gtijd
a pl.Lted
a flesterl
sd ne fie sprijin
copil mic
blestemata bitianete
a fost imposibil
nu se intAmpla
au fdcut tot ce au putut
ca sd rimani insircinatd
11. Detecti vul
a i denti fi cat
o eni gmd
i i
nu poate merge mai departe p;ni nu o
Umuri[i impreun5. De ce crezi ci timpul
(odafd)
9i
spaliut desfiFuririi a(tiunii
nu sunt
(l ar
preci zafe
i nci de l a i nceput?
Al ege di ntre vari antel e
oferi te sau
scrie ptopda
varianti,
a. Este mai important
ce se intAmpli
in basm (actiunea).
b, Naratolul nu cunoaste
aceste d;tati.
c. Actiunea se poate desfiguia
odcand qi
odunde.
d. Ci hl orul este anunl dt ci i nt;mpl ari l e
s-au pehecut
mtr_un hmp
Fi
i ntr_un spati u
mdepArtate,
mLr-o l ume total di feri t6.
12. C- solutie crezi ci au gisit
baba gi unchiasul pentru
necazul lor? Scrie detaliile
din text cate ili sugereazi aceasti rezolvaie,
-
135
13, Pentru a descoped daci pledi4ia ta
(ceea
ce
ti-ai
imaginat ci se va intampla) se
confirmi, continui lectura basmului,
Cei doi so[i se despart
Ei
potnesc tn lume, dar se rcintorc curhnd acasd.
- Ce
li
s-a intkuplat, babo? zise el, cum ?gi tdzu
jutndtatea.
- Ce sd mi se infimple, unchiaq? Iacd eu imi cdutam de cdle
Qi
illtrebam in dreaptn qi
in stknga, rugftndu-mi de toli sd fid tnoete ceoa ca si puteln aaea un copil. Dafi intre-
bdrile qi rugduinlile mele le
fdceam
tn sec, cdci imi riceam gura de surda.
Fi
tot meryind inainte, afi ajuns thtr-o pddure marc, marc,
fdrd
seamfut, gi m-am rd-
tdcit prin bungetul acelei pdduri, rle nu mai gtiam pe unrle sd ies la oameni,
CAnd, odntd oiz tnaintea mea un mog,
JTeoq
de bdtfin, itat de noarte
ti
de Dutnnezeu,
Eu ti spui dupi ce umblu gi cum m-am rdtdcil. Mogul, ttcdrcat de zile cum eru, se pune
jos,
std de oorbd cu mine gi, cu un grai blajin, imi ardtd drumul pe unde sd ies acasd,
li
ini zice sd mi i11torc, cdci rAona noastrd a ascultit-o Dunlxezeu.
-
Qi
dsta a
fost
semnul de pe gtergarul meu?
Se oede cd nsta,
Atunci
ti
ei 6e hofirArd ca sd nu se flai desparld gi sd rimdie sd-Qi mdnAnce afiarul im-
prcund.
Nu trecu mult dupd asfa, qi baba spuse unchiagului cd se simte ingreoatd.
Aoleo! Unde era Dumnezeu sd oazi bucuria unchiapului chnd auzi d-o asemenea oeste
bund!
Umbla de colo pind colo de bucurie s,i nu mai
Ftia
pe ce si puie nAna pi ce si
facd.
$i
a6a trccufi zilele una dupd aha pAnd h noui luni, chnd baba, cu ajutorul Maicii
Domnului, ndscu un dolofan de copil, de drdgulet,
Qi
cu o carte in mAfld.
l4 Criticul ili sugeleazi si te gandegti la motivele pentru care piediclia scrisi de
tine se aseamini sau nu cu basmul. Alege varianta care
!i
se potdvegte.
Seamdnd
deoarece
Nu seamini
15. Care este semnul care alali ci
pruncul s-a niscut miraculos,
,,cu
ajutorul Maicii
Domnului"?
137
t6. Pictorul ili di de lucru! Deseneazi
coperta cirtii din mana copilului aga cum
ti-o
imaginezi, precizAnd
un posibil
tiflu, eventual un autor. Explicn alegerea fi-
cutd.
deoarece
Am al es ti tl ul ..........
M-am gandit la autorul ar putea fi
fiindcd
17. Crezi ci_o coperti reuqiti poate
atrage un cititor? Alege, pdn bifare, pe care din-
tre ci4ile de mai
ios
ai vrea si le citesti datoriti aspectului, apoi noieazi ce de-
talii te-au convins.
r 38
18. Gramaticianul se bucuri gi el ci te intAlnegte! Scrie forma actuali a cuvintelor
urmitoare.
(e1t) zldz
(elj) spul
(ei) sd nu se mai desparli
(ei) sd rimiie
(el\ sd puie
19. Explici terrrenii din text, reluend metoda propusi de Colectionar.
forme invechite o11 De ce crezi ci apar in text cuvinte populare, regionale sau forme invechite od
mai pulin ingriiite? Incercuiegte literele corespunzitoare explicafilorpe care le
consided potrivite:
a. pentru ca cititorul si-gi poatd imagina mai ugor perconajele qi lunea in care triiesci
b. pentru ci lectura trebuie si fie dificila;
c. pentru ca cititorul si foloseasci mai des dictionarul,
d. pentru cd personajele sunt niqte oameni simpli de la sat care folosesc un lim-
baj mai pulin ingrijit gi specific zonei din care provini
e. pentru cd basmul a fost cules in secolul al XIXlea, iar unele cuvinte s-au inve-
chit od nu mai sunt folosite.
139
21 . Ingherul cere gi el atentie gi te inviti si faci ordine in text. RispuizAnd la in-
kebirile de mai
ios,
vei putea formula
uor ideea ptincipali
a acestui fragurent.
22.
Ce se intamph?
De ce?
Cat timp?
Unde?
Ideea principali (un enunt care si
includi rispunsurile date)
Plarr de salva.e
Mai intai
ln cele din urmi
Vei alla mai multe despre bucuria
celor doi pirinti
citind continuarea textului.
Subliniazi verbele din fragment pnlru
a-l bucura pe Gramatician.
A treia seard. cAnl oenird ursitoarele, setnthnpli caunchiqtul snfe dEtept.
pe
dAnsul, oezi,
nu-I m-ai.prindea sotnrrul de bucurie,
fi
de trei zfu nu-i mai dase ochii in gme, tot utnbhfid pe
IAtgd babd ca saingrqeasci gi *o caute labcnld_ D+ia si c6nd venird urs{toarele, el nu dormea,
ci sta stArcjt intr-un col!, at gi cind m
f frxt
Matracaca, sora doitnnei.
CAnd incepurd ursitoarek sE urseascd, el se
fr.cu
numai urechi si auzi tot,
Cea mai mare din ursitoare zise:
- Acest copil are si
fE
un Fdt Frutnos, gi are sd ajungd bogat.
Cea mijlocie zise:
-^Pe aces-t c.opil, cdnd oaf eI dc dois7rezece ani, me sdJ ripeasci duhurile rele.
Lea mta ztse:
- Dacd oa scdpa. de duhurile rele, acest copil are sd ajungd tmptueL
Aftta ii trebui unchiaQului
sd auzd, ca sd-i dea an culit asculit prin
inimd. EI, vezi, nu
se tmpdca cu ceea ce zisese ursitoarea d-a doua. O grije mme il copinle
,i,
d.e pe acum
chiar, incepu a pldnui cum sd
t'acd
sd-qi scape copila1ul de un aseruinea rdu.
Scriitorul te provoaci
Ed imaginezi un plan de a-l salva pe copil de duhurile
rele, in cei 12 ani in care va cregte.
23,
140
24. Gramaticianul
Eti
c5, dupi substantig vetbul apare cel mai des in vorbire, Da-
toriti lui, naratiunea prinde viafi iar cititorul intui mai uqor in lumea textului.
Scrie, din fragmentul abia citit, numirul de vetbe corespunzitor fiecirui mod
gi limp.
25. La ce mod qi timp apar cele mai rnulte verb? De ce? Pentru a rispunde la in-
trebare, amintegte-ti rolul modurilor
9i
al timpurilor.
Indicativ
Arate o actiune siguri reale.
Imperfect
.
Arate o acliune treculd, in desfSgurare.
Perfect compus
.
Aratd o acfiune tlecuta, terminate.
Perfect simplu
.
E folosit ca timp al povestirii marcand acfiunile impo ante.
Mai-mult-ca-perfect
.
Aratd o acliune trecute, terminati inaintea altei actiuni trecute.
Conjunctiv
Arate o actiune posibili.
Condifional-optativ
Aratd o acfiune posibili, doriti.
Imperativ
Aratd indemnurl ordine, porunci rugiminti-
Indicativ
Con-
iunctiv
Condilio-
nal-optativ
Impe-
rativ
Pre-
zent
Imper-
fect
Perfect
comPus
Perfect
sinplu
Mai-
nult-
ca-
perfctul
Viitor
41
deoarece
26. Alege, prin
bifare, momentul
acliunii potrivit
acestui fragment.
27. Sensibilul vrea si afle ce te surprinde
citind ftagmentul
ufmitor, dintr-o carte
despre credinlele populaie.
Subliniazi
infounaliile pe
care le consideri
neobiEnuite
sau pe
care nu le cunogteai,
liradi
cred cd, dupd ce se nagte un copil, intr-a treia noapte
ain utsitoarele, sd hotirascd desti.nul pe mre iI aa avea
!
situa$a ini{iali
!
desfeFulalea acliunii
I
rezolvarea situatiei dificile
in lume. Ele fiai su11t numite ursite, utsoate,
albe,
fecioare,
babe. Sunt trei surori, carc
lrdiesc singure: Ursitoarca. Soarta
ti
Moartea. Unii
9i
le inchipuie
linere;ifru-
uoasq altii cred cd at
fi
bdbnne qi urAtu.
f...f
Ca sd le ?mbuneze, oamenii le o;teqptd cu
a
masa pusd.
Gdse*i pe masa ursitolarcIor
/
I
cauza care declangeaze acfurrea
!
situaf,a dificili
!
situalia finali
trei pahdre cu oin, trei piini, miere, ulei,
sare, busuioc, bani de aur sau de argint.
Unii pun caier de lknd, pAnzd noud, pre-
sari
fdind
sau coc o pogace special pentn
ele. ie
fdind
cicd se pLni" o"dr, ,r^L ,r"ioo-
relor. Pdrintii se strdduiesc sifre ueseli, ca sd nu le
intristeze,
i
lasd ugile,
ferestrele
gi luminile
aprinse, iar ciinii ii duc la ztecini, sd nu latre
cu,mna sd Ie sperie.
1...1Nifieni
nu poate schimba soarta pe care
qu
hotdrAto ursitoa_
rele la flagtere. Unii cred cd ek scriu sotta pe
fruntea
copilului. De unfu qi oorba:
,,Ce
li
e
scris, in
Irunte li-e
pus."
Uneori, oamenii rccunosc
qcest
luuut atunci i6rul spun:
,,Aga
fii-a cAnfut ursita cAnd m-afi nd.scut" stju
,,Afa
mi-a
fost
ursita,',
(Ingeri,
zmei gi
joimdrile:
mitologie populard pe httelesul copiilor,
C. Mhalache,
A. Pascu, C. Manolache.
C. Voicili)
142
28. Scrie titlul unui alt text in care apar aceste fiinte fantastice, ursitoarele.
29. Pentru a alla daci s-a intampht ce au prezis
ursitoarele pentru feciorul bihanilor,
citeqte mai depa e in text
in seara in care bdiatul implinegte doisprezece ani, unchiaqul qi
bab4 ajutali de
siteni gi preot, se inchid in bisericd qi
se roagi fierbinte, reuEind sA il salveze. La
fel se intAmpli gi a doua zi. A treia zi ins; acesta este rdpit de un cdlugSr.
Fiul unchiasului, deqi rapit de cdlugdr, dard cartea din mind n o ldsa. Citea mercu
fi
i
gura mare; iard cind
fu
de ajunse pe la mijlocul ci4ii, cdlugdrul nu-l nai putea
line.
Vru
si-i smuceascd. cdrted d,in mind; tlard. bdiatul o
tinea
xAttus, Luptkndu-se cu biiiatul prin
odzduh ca sd-i ia cartea, cdlugdrul il scdpd, qi
fiul
unchiagului cdzu intr-o prdpastie addnci.
Unitatea
Dumllezeu
ltie
cit a rdmas el acolo, pdnd
6-a d.ezmeticit d.in
afieteala ce-i
pe
i cdzAnd, Crtntlse pomeni,
el era tot cu cartea in
fiAnd, Multulni Domflului cd l-a scos din mdna duhurilor rele qi
cd este
piu;
d.afd alt necaz acum! fiu gtia unde se afLi. Se scoali eI
d-acolo, qi o pornegte Ia drum,
$i
aide,
;i
aide pAnd ce d-abia ie1i din
prdpastie, Apoi o lud intr-acolo und.e mila Domnului I-o duce.
9i
apucAnd. spre soafe-scnpdtd, se duse, se duse, zi d.e ztad. pind-n
seafi,
ffud
sd dea de orun sat gi
fdrd
sd
pazd
pui
de om; qi
mai fiergA d ce mai nerse, dete de un copac gi
fierse acolo.
Nemhncat gi nebdut nu putea sd doarmi. Si luptAnd.u-se cu
foarueq,
cl.t setea
Qi
cu nesomfiu| se ;ocotea u de s-atr duce,
ca sd iasi Is lume. A doua zi o apuci iadsi spre soare-scepdtd, dupi cum pldnuia eI, pAnd
ce dete peste niEte grdmezi de capd[Ani qi oa6e de olmeni.
$i
apucindu-l nigte ricort reci d.e
ficd,
incepu a citi pe cdrticica lui,
9i
inliturd oare
cun groaza ce sta gata sd-l coprinzd.IFi lui deci inimain dinli qi porni inainte; fu ce mer-
gea mai nainte, d-aceea grdmezile de oase d.e om se infiulteau. EI se
fdcu
cd nu le bagd de
seamd, qi tot inainte fiergea, pind ce ajunse la w1 orug rnare, ilin care nufiai difAmdtufi
fdmdsese. Prea putifie ziduri mai erau'tn picioarc. Si nai merse ce mai merse, gi detu de
nigte palaturi
foarte frulnoa\e,
Acolo dacd ajunse, bitu in poartd. El crqeta sd ceard ceaa de mAncare, cd nu flAflcase
nu
Qtiu
d.e cdk zile,
i
sd-l lase sd fiAie acolo, cd era oraxe de cind nu se odihnise calunea.
Dard nu-i rdspunse nimeni.
Mai bdtu o datd. Dar ca sd rdspunzd cineoa, ba.
h sfarrit, bdtu
Fi
a treia oardi dafi nitel fiai tdricel. De astii datd se auzi un glas
pili gdiat dinlduntru cd-I intreb d:
Cine este?
El rdspunse cd este om ca toli oameni|
Fi
cerc si-I gdzduiasci.
Dacd ii deschise portita, ce cred4i cd mi
li
odzu?
30.
Ce crezi ci a vizut fiul unchiasului?
*. . ' . . xaa: . s. s' g. a' . 6. .
3 1 . Alege, prin bifare, momentul actiunii potrivit
ftagmentului.
situaFa inifald cauza care dedangeazi acflunea
rezolvarea
situaFei dificile
desfds-rarea
acSunii
sihratia finalS
situatia dificilt
Criticul a fost iTprcsionat de solufia gisitii de pirinli, rugiciunea,
dar si de
importanta
cirlii primite la na$tere de Fit-Frumos.
Scrie
(e
rol crezi ca are
lectura in evenimentele prin
care trece biiatul.
Text
,,fiul unchiasului, depi ripit de ciJugir, dari
carted di n mi ni n-o hsa. Ci tea mereu si i n
gura mare; iarS cSrld fu de aiunse pe la mijlo-
(ul
cerFi , cal ugend nuJ mai
putea
ti ne.
Vru
si-i smuceasce
cartea din m6ni; dari biiatul o
tinea
vartos. Lupt6ndu-se cu biiatulprin v:az-
duh ca sa-i ia cartea, cilugirul
il scipi, qi
fiul
unchiagului cizu intu-o
pr;pastie
adance.,,
,,A
doua zi o apuci iarigi spre soare-scapitd,
dupd cum plirruia el, piin5 ce dete peste nigte
gr;mezi de capet6ni gi oase de oameni.
Si
apu-
c;ndul nigte ricori reci de fric5, incepu a citi
pe c;rticica lLri,
ti
ir ;turd oarecum
groaza
ce
sta gata sdl copriizA."
33. Ce rol are carta in viata ta? Criticul va aprecia un rispnns onest mai mult decat
un rispuns
,,frulrros",
32,
34. Vei descoperi curAnd cu cine se intAlneste feciorul. in ftagmentele umritoare,
subliniazi enunturile in care sunt prezentate direct sau din care pofi deduce
caracteristicile fizice qi morale ale lui Fil-Frumos
Ei
noteazi aceste tlisitud, pe
scurt, in coloana din dreapta,
O umbrd de om, un bdttdn cu barba pind la genuxchi, slab qi pi-
pirnicit
i
coco$t de parcd mdnca numdi z)inerea. El se cruci chnd
pdzu
pe Fdt-Flumos,
ti-i
spuse cd n-a odzut om de cAnd era copilan-
dru. Acest bdtuafl erd pottdrul curlii, si ldsat acolo si pdzeasci pala-
tul pind s-o gisi cineoa carc si desfacd
fdcutul
locului aceluia.
Bih6nul ii spme cd impdratul
9i
impdrdteasa acelui
tinut
au
fActrt famece pentru a avea un copjl. Fata n;sorti astfel, degi foarte
frumoasS, nu se poate cA#tori decat daci cel care
$i-o
doreEte de
soFe reufegte se peheacd o noapte in camem ei s,i si scape viu. Ast-
fel 1a fi spulberat qi blestemul aruncat asupra impirdtiei.
Auzind unele ca acestea, Fdt-Frumos zise portdrului cd ar dori sd
onzd
Fi
eI pe
fdtd
d.e ifipdfat.
Fugi d-acolo, tdtiQorule, nu-ti mai biga su.fletul in pd.cat. Fd-ti
cruce
i
te depdrteazd de locurile acestea, ca sd tu-ti
pierzi
aidta.
Pdcat de tifleretile tale.
.,fi e:" i si zi se bdi 1l ul . gdndi ndu se Ia cel e Le pdl i se pi nd acum,
,,tot
n-qm eu Ia ce mai trdi singur prin pustiitdtile
ace6tes"
,
ti
stdrui
ca sd-I tlucd in cfunara domflitei.
Portarul, dacd adzu cd nu este chip sd-| opreasci de a merge, il
duse Ia
fata
impdratului. Ei, cum se
pdzurd,
se gi pld.curd..
Se oede cd
ei erau
fdcu{i
unul pentru ltltul
$i
de unde sd nu
fie
aqa!
Biata
fato
inpdratului ar
fi
dorit sd rdmhie in floaplen ncee bdi -
tul i1x cdmara ei; dari ti era mild de tineretele lui, cum de si se
prd-
pddeascd o aqa bunitate de
june.
i
tmpreund cu portnrul mai cercard ?ncd o datd sd-I
facd
a nu rd-
fiAnea. Dari
fu
peste poate; cici Fit-Frufios era de aceia cari, chnd
tgi pune in ghnd sd
fncd
ceoa, nici dracul nu i-o scoele din cnp.
$i
aga, cum aeni seara, el se duse cu cdrticica luiin mAnd qi
stdtu tn
Wi-
wghere. Ce
jdcu
el, ce nu
frcu,
cd oizu albul zilei, A doun zi iI gisird tot
cu cartea ?n mdnd qi searbdd, gi galben ct turta de ceari, de
We
cd mun-
cise chu
Ftie
la ce lumti grele, gi cine qtie cAtu nopq, nemAncat
Qi
nebdut.
35. Scde, in cateva randuri, ce ili imaginezi ci a ficut tinirul, avAnd
,,cirticica
lui
in mani", pentru a riln6ne in viati pAni in zori.
145
36. Alege, prin
bifare, momentul acliunii potrivit
acestrd fragment.
situagia inigali cauza care dedanteazd
actiunea
rezolvarca
situaf iei dificile
desfdgurarea
ac$unii
situatia finald
situatia dific n
37. Sublinia.a, in fragmentul
urmitor, enuntul in care se prezintd
un eveniment
neobiqnuit/
imposibil de realizat in realitate.
Se degteptd. qi
fata
de unde dormeq
ea,
Qi
cufi ?l odzu tn cnrne
si oase ti zise:
- Tu sd
fii
so[ul meu,
.,Atunci
odatd, ca d.in senin, lncepurd
qinaia
oamenii de prin oraqe
Ei
de prin
snte, slu_
g
.e
d.e pnn curte,
li
toatu cile erau cu sufret, in ziua cdnd ueni cel infii petitor,
incepu si
migte
$i
sd se scoale ca dintr-un
somn addnc.
Oamenii incepurd
Ia lucrul lor, ogtirea a da in tAmpine
Fi
ln su e,
i
a oeni la curtea
impdrdteasci sd se tnchine cu slujba, De unde p6nd
aci era tdcere, mo\rte, acLtm te asur_
zeau strigd.tele gi zgomotul
ce
fdua
mullimea d.e oqmeni gi de argati merg6nd.
f.ecare
Ia lu_
crul sdu.
Portdrul se buimicise
Ia cele ce oeden.
Nu gtia tncotro sd_ri tntoarcd priairea gi la u sd
se uite maiinthi.[...]
Fdt-Frumos,
dacd se cunund cu
fata,
se arezd in scaunut impdfdliei
Fi_fi
tocmi ogtile,
boierimea gi prostimw
cum gtia
eI ln legea lui. Toti rdmaserd multukiti'
d; tucmeleLe lui.
Fi
petrccurd ce petrecurd
cu
fericire
in adsdtoria lor; chnd, intr_uia dii zile...
38. De ce crezi ci apar astfel de intimpliri
supranaturale?
39.
Ce moment al acfiunii
corespunde
acegtui fratmnt? Alege_I, prin
bifare, pe cel
pe care il consideri potrivit.
situalia inifiali
cauza care dedaneazd
aqtiunea
rezolvarea
situaFei dificile
desf.i$umiea
actiunii
sihrapa finali
situaga dificili
146
Ir*g"5
40. in cAteva rAnduri, fi-i pe plac Scriitorului pi noteazi ce crezi ci se va intampla
cu cei doi tineri.
Daci predictia ta se confirmi vei afla doat avansAnd in lectura basmului,
Subliniazi, in acest nou fragment, secventele care indici aiutoarele primite de
F;t-Frumos pentru a fi proleiat de r;u.
.
-...t
i aduse atninte de tatil siu gi de mumd-sa, qi se intxistd cd nu
fia
nimic de cdpdti-
IUI IOf.
impfudteasabdgd de seami intfistarealui,
ti
ca unul ce-i en drag
foarte,
nu oo1a, Dezr,
sdJ ztndd nicio clipd de ochi mdcar
fdrd
chef, Prinse
q-l
intrebd. lard daci ii spuse, ea il in-
demnd sd se ducd sd-1i aduci. pdrinlii,
9i
sd. ttdinscd cu tolii la un loc ca in sinul md-sii.
Fdt-Frumos asta
ti
aoia. Si toturi nu se indun sd-si lase solia singurd.
?tia
eI, biet, ce
oa sd zicd. ing fdt tea. Dard tntelindu-I qi ?ncinghndu-I dorul de pdrinti, hotdri sd se
ducd.
inainte insi de a pleca, impdriteasa, solia lti, ii dete un inel, ce zicea cd U are de la
mogi, de la sttdmogi, qiii spuse cd arc puterea, cind il scoate din deget, se uitd Ia dinsul
ti
dorerte, sd se
faci
un pqlet cum sezmdn pe lume sd nu aibd. Ii dete qi pe vizitiul curlii,
om ztechi, credincios pi iute la slujbd, care sd nu se dezlipeascd de stdpinul sdu, nici cdt ai
da in amnar.
A9a cdpuit
9i
pregdtit de drum, plecd spre satul unde trdiau ptuinlii lui, dupd ce-gi lud
ziua bu d de la impdrdteasa, de la boieri gi
de la ostagi. Drumul ii era sd beacd pe la
tmpdrd[ia lui Sefer lmpfuat, pe Ia
tatu
zA\elor
Fi
Dumnezeu mai stie
pe
unde.
Trei ani gi trei luni
Fi
trei zile
lin
cdldtolia pind sd ajungii la satul pdrin[ilor lui.
$i
becAfld pe Ie impdrdtia lui Sefer tmpdrat, I-a intimpinnt dregdtorii curtii
Qi
l-q
petfecut
cu drag6te.
Qi
fuecAnd gi pe la
larc
z6nelor, acestea se intreceau care de care sd.-i arale mai
multd cinste si si-l uetreacd.
Dacd ajunse la satul pdrinlilor sii, truse butca dinaintea bordeiului. Tatd-sdu
$
md sa
nu-I cunoscurd., EI daca odzu aga, ceru sd-l gdzd.uiasci. BdttAllii priimird,
ti-Qi
cetufi ier-
tdciune cd nu pot sd.-i d.eq fiai mult decAt ceea ce au, adicd borfuiul lor. El se tnztoi y mase
acolo. Peste noapte se scoald., iese afafi binfioryi, uitAfldu-se la inel, ii ardtd ci doreqte sd
se
facd
un palat inflicogat in locul bordeiului nceluia.
N-apucd sd isprdaeascd bine de ghndit, si mi se idicd, neiculitd, nitte palat i mdrete,
tnpodobite cu de toate
ftumuselile,
cu grddini
falnire,
cu izooare limpezi, de sii te tot
fr
41.
147
uitat h dAnsele
i
sd 11u te saturi. Dardincdmite
pe dinduntru? Aci e aci. Cdmdrite, ldoitile,
fisl ern u I u r ile. num ai
<(
um pc t u r i.
Cdnd se depteptnrd a doua zi unchia1ul gi
cu baba
Fi
se odzufd muiati nuln in aur se
speriard. Se
f'recau
la ochi
Fise
uitau in toate pdtile,
Qi
nu Ie L)eneau a cirede ochilor lor. Li
se pdreau
cd oiseazd.
Atunci intfi Fdt-Frumos
Ia ddnsii, ii scoaie din uimirea ?n care cdzuserd
si se dcsco_
peri, spuindu-le
cd el este
fiul
lor cel rdpit, qi cd a ajuns tmpdrat.
Cdnd auzird de unele ca acestea,
unchiaqul gi baba murird.
9i
inaiard d.e bucu e. Apoi
U luard qi tl pupard qi pe
o parte qi pe
alta: iari el le sdrutd uiinile.
42. Sensibilul6e intreabi
ce ai simli
daci ai fi obligat si pleci gi si tliieEti
departe
de
1l
irinfi.
-Alege
emotiile din cercul de mai
i6s,
prin
subliniere. Explici
cel
pulin
una dintre opfiunile
tale.
Am ales
...., i ntrucat
tdstele
nerAbdare
43. Alege, prin
bifare, momentul
acliunii potrivit
acestui fragment.
situala inigali
cauza care dedarseaz 5 ac,tiunea
rezolwrea
situaSei difi cile
desfdqurarea
agtiunii
siiuaua final;
situaFa dficili
44. Noteazi-un
obiect magic folosit
de Fdt-Frumos
!i
o intimplare
supranaturali
lelatatd
in ftagment.
De ce crezi cj apar in text aieste eleminte mirlculoase?
148
45. Tlanscrie enunlul care precizeazi cet a
finut
cilitoria lui Fit-Frumos citre satul
pilintilor.
Il-istul a gisit, in refeaua lui de date, un a*icol de digtionar despre ce simbolizeazi
numerele. Subliniazi informaliile noi pentru tine.
Numdrul trei este pretutindeli
un numdr
ftndamental, 1...1
CeI
fiai adesea insd, numdrul trei, primul numdr impar, este numdrul
Cerului, iar doi, numdrul PdfiAntului. Tiei, spun chinezii, este un
nulndr petfect, expresia totalitdtii, a desizthtgirii: nu i se
poate
adduga nimic.
1...1
Numdrul trei este, de altfel, pentru
qeqtini,
perfe4iunea &litdlii dumnezeieQti: Dumnezeu e1te Unul ln ,ei Per
6oane.1...1
Simbolul Tieimii creqtine sunt: triunghiul echilatercl; trifoiul; un nnsamblu cuprin-
zind un tft\
(puterca),
o c|fie
(cunoatterea),
un potumbel
(dragostea)
1...1.
(Diclionar
de simbolul1,
J.
Chevaliei, A. cheelbrant)
47. Detectil'ul are o noui salcini de ciutare pentru tine. Recitegte toate fragmentele
despre Fit-Frumos din exercitiile anterioare qi ttanscde ttei tetmeni din cimpul
lexical al ctedhrfei.
48. De ce clezi ci a fost aleasi cifra trei in poveste? Pentru a rispunde, foloseqte gi
informaliile descop eite in Dictionarul de simboluri.
49. Fmgmentul urmitor ifi va dezvilui ce se intemph cu Fit-Frumos odati intors in
casa pirinlilor. Cole4ionarul ili goptegte si incercuieqti cuvintele necunoscuie
pentru a le studia in detaliu.
indatd se
fd.cu
zvon in 6at cd unchiagul
Fi
bqba se pfocopsifd
fdrd
qtireq lui Dumflezeu,
gi alerga lumea dupd lume ca sd 7)tizd cu ochii lor minunea.
149
50.
.
AjungAnd
i
la urcchile sfipinut
i tkogiei acest 27.)on, se du6e
Fi
eI d.e odzu palatuile
Qi
rdmase cu ochii zg1ili. Acest
on era pizmdtare!
Si
zdcag la inimd. Nu aoia, vezi, nici
in rupt.ul capuluL sd-I intreacd allii, nici ?n bogdlit,
nici in procopsentd..
-Se
tluse, deci, acolo, sd se incredinleze prin
sine iflEuli tle aceastd minune,
Qi
dacd
pizu
p-e.Fit-Fru1nos,
ar
.fi
poftit
dumnedtui
sdJ ginereascd,
t'iindcd
aoea ttei
fete.
Pofti pe Fdt-Ft
mos, ca si rie
ri
el pe la d nsul p acasd, ca 6d legeprietenii.
Fat_pru_
fios, cu rnilna curtltd gi
ffud
nici o ainoodlie intr_illsul,
Ee duse, dei de d.atotie. Acolo,
daca iI adzurd, stdphnul mosiei aduse
oorba de cdsdtorie,
,i_i
spuse cd ar
fi
bun bucuros
sii-i dea pe oricare .ia ooi el si ia din
;fetele
lul.
Fdt-Frumos
le spuse cufttt cd el este tfisurat, gi
ci are de g6nd
sd se intoaratr Ia neaastd
pes,te pulin. Ba incd.le spuse
ti
cu ce puterc
ficuse
pal a turile alea
Jflmoasele
daca?I t11_
teoafa.
, .P.i:.yt*r!-1t lytayhn
al moqiei pldnui
ntunci cu
t'etele
sale, cum sd
faci
sd
t'ure
ine-
IUI din degetul lui Fdt-Frumos,
penttu
aceasta,
nu t:recu nulte zile, si. pofriia pe fit_Frumos
Ia.,masd Ia dAnQii cl sd se chefuiascd
,i
si petrcacd
impreund,
cdci, zicenu ei, mai aaea-z,or
zile sd se mai l1azd au ba?
.
Fd.t-F-runtos,
fdtd
sd-i plesneascd
prin
cap ce pldnuiserd
ei, se d.use. Dupd ce se che_
fuird
mhncinrl gi
bind cAt Ie cerurd
inilna, cind
furd
sd se scoale d.e Ia masd zdcagul de
proprielor
.cru sa le mai dea cdte un pahat
sd bea, Iabotu calului, cum se zice. in pa
harul ce dete lui Fat-Frunos,
fimestecd,
fdrd
sd
Ftie
el nigte buruieni adormitoare.
Cum bdu, il
;i furd
Aghiuld.
Cdzu ittr-o amorteald
sord clt moaftea.
Capul ii bdni_
ndia hltr o parte
,i.i11tr-alta,
de parcd
igi tupsese junghetura.
il luard,
deci, biniror
iI pu_
seri intr-un pat,
si acolo rdmase pAnd
a doua zi.
pe
c6nrl dormea el dus, ii scoaseu tnelul
din deget gi il ascunserd.
Scrie explicaliile
urmitoarelor
cuvinte, plecAnd
de la indiciile
oferite. Verifici
sensul lor cu aiutorul diclionarului.
Colictionatul
va fi fericit!
Cuvinte
Model Zrica; (la inimd)
1. seamind
cu a zlicea
- a sta in pat
2. e un defect
- naratorul nu il
1aud5, ci spune ci voia si nu fie
intrecut de nimeni
i
se gAndea
sA lure inelul
Cred ci nu iqi ldsa
inima si lucreze,
sd vorbeasci,
era
riu la suJlet.
Corcct
- iLaidios,
rdL
rdzbundtor
r 50
Explicaliile mele
Pizmdtarelul
Pizmd - urd, dus,mdnie, invidie
Procopseald
A se procopsi a-gi crea o situatie
buni in viati (fAr; a o merita)
Sd-l ginereascd
Format de Ia glzere
Cap.ul ii bifldfliia intr-o parte qi
intr-alta...
Seamdnd an a se bdldngdri - a se de-
plasa goviitor.
E urmat de grLrpul intr-o pdrte
Qi
intr-alta.
51. Recitegte fragmentul de basm qi coloreazi cu roqu enun{udle in care esle descris
Fit-Frumos qi cu albastru pe cele in care este prezentat stip6nul mogiei.
Gramaticianul igi doreqte si notezi apoi, in tabel, pentru fiecare personaj,
adjective care si denumeasci defecte qi calititi $rgerate de secvenfele alese.
Dintre cei doi, Fit-Frumos gi stipanul moqiei, scrie numele personajului pe care
il consideri poziliv
(bun)
gi numele celui negativ
(rdu),
Personaj ul pozi ti v este ............................. deoarece .................................
Personaj ul negati v este ................................., i ntrucdt
151
tt.
9:-1"-:i:lt
.a O+atul unchiaollui
qi al babei se numegte
Fit_Frumos
si stipinul
mosrer nu ate niciun nume? Din nou,
ca un detectiv foloseste
indiciile
oferite
de diclionar qi de text.
Idts. m., pl.
feli
- Iecior, fiu; bbiat, copil
frumds
tl rumo;s;r,
adj . care pl ace,
care trezeste
admi rati a
54. Sctie, in cAteva rAnduri,
ce crezi ci se va intamph
cu inelul femeca..
55.
Povestea inelului
se risuceQte
uEor pomind
de aici. Sensibilul
te indeamni
si
rncercurestr
cuvintele
care denumesc
emotiile ttiite
de tandr dup; ce se trezeEte.
,
Cu_m, se-de.rteptii
.se
ti
duse acasd
fird
si bage
(1e
seamd cd ii lipsegte inelul ri.in fuget.
Ac.dsd d.acd ajuflse,
,ia
palatul
de unde nu e.
pierise
ca gi c6nd n ai
fi
mai
fost,
ur.in tocul
Iui gdsi iardgi bo.rdeiul ptuinlilor
tui.
Se mai,cdi el i toand de nlgtt;oi ii'ce
1acuse,
aar
aruma ptinde orbul,
s.oate-i o.hii. poo.stea
liluia.
Se hotdti dafi sa se intoarci
la impfudlid
lui, sd nu 6e mai intAl eascd cu nirte aseme_
nea o,ametl[ rii
.la
suflet. El zise si pdrinlilor
lui sd meargd
cu d.insul, sd trdiascd cs in rai.
uafa et se muttumtrd
0 le rdmdnea
oasele
in sdtuceanul,tll
carc se ndscuserd, qi poftird
Jiului
lor o uiata tina siJdra clc ,updrdi diauolejfi.
,",!"::::,"1::;!.::f:::
irtst cd_pi pierduse
inetri, t irt
"d
pd,i,yii
,di nu ooiesc a merse
6d
:ratas.0
.u
(1at1<,u1.
sta cu .dpul rpzemat pc
minti
,i
,ie
gandpa
. um sa
fa.ti
ca toale sd_i ilsd
lnap otne.
tanct. tlcodali.
,e inI1!i:ea2,i
inIinle
i oiziliut
ce i dlje impaftleasa.
,-
Lc.at. sldpAne. de e:ti asa frisl.
faru
sd lc mtingtii)
Au doara priimil
ai nisoiu| <tiri
rele de Ia tmudrdtie?
.
,-
B,,lt.iri rclc d. Ia inpdratie
n am priinit,
dragul
m?u. Dard i!i.d, iacit, iacti
(e
mi s_a
i-i
spuse tot, din
t'ir
pind-
atd.
- Ia lasd, sftpAne,
nu te mai ruihni apa pentru
atAta fucfu de rimic.
152
Ce stal tu de oorbegti, olflule? Apoi de nimic lucru iei tu cd am pierdut inelul, aga
sculd rard?
$i
de pulin lucru socote1ti tu cd este a mi despdrli de pdfinli
fdfa
sa fiai na-
ddiduiesc e-i oedea?
- Ba nu, sfipAne; dard ia sd. ne httelegem la alvinte.
Ptuinlii hnptudliei tale, daca nu aor sd oie sd ttditlsci pe l6ngi d-ta, poli d-i
faci
sd tri-
iq6cd bine gi aci, hsAndu-le o sumuliti bunicici de bani, de care ai, mullumitd Domnu
Iui, destui. CAt pentru inel, apoi ?mpdrdteasa doamna noastrd a aout de gije
ti
pentuu
aceasto, Lu plecare, ea mi-a dat acest inel, cu porunci stralnicd ca sd
ti
I tlau numai atunci
chnd ztoi ztedea cd mdhnirea umbld sd te biruie. Si tocmai
qcum
mi 6e parc cd e timpul.
Poftim!
Qi
tndatd sco{6ntl din sAn un inel, ca gi celilalt de
ftumos,
i-l dete, mai arldog1nd a zice
cii elul acest.t
qre
darul, ca, uifthtlu-te la el gi dorind, ?ndatd se aa infdlit.tinai teq du-
mitale doi arapi, cari ztor
face
orice le oei porunci.
Tocnai
qtullci
trecea p-acolo qi sfipAnd moriei, cel cu pricina, tntr-o cdruld cu patru
telegari, merghnrl in treaba lui.
56. Cine il aiutn pe Fit-Frumos?
57. Subliniazi, in text, enunlul in care apar numele unui alt obiect fermecat gi
puterile magice pe care le are. Ce ai face tu cu un astfel de obiect?
58. Detectivul
$i
Colecfionarul igi unesc fo4ele qi te inviti si notezi, in functie de
indiciile din text, ce ctezi ci sunt arapii.
59. Cum a folosit Fit-Frumos puterile inelului? Povestea tot curge... Subliniazi
enuntudle cale demonstreazi ci inelul gi arapii au puteri neobis,nuite.
Fdt-Frumos, cum lud inelul ifl mAfld, se uitd la eI, gi pofti sd iasd cei doi arupi. Indotd
se potfleni cu doi arcpi negri ca
fundul
ceaunului, cd stau dinaintea lui, ageri
ti
sprintelxi
ca nite pardoL
153
Ce porunrc)li, <tiponcl
zi<cra ei.
- Sd-mi luali pe chir dla cdfe tyece in cdrutd
ri
sd nu_l sldbili pAnd
4u oa scoate hlelul
ce ni-a tras din deget niQeleFte.
.
Vezi Ld.el pri ,epux..t
bpl i a di a d al uncea nufusesel uctu (urat;
dafi t n_aou.p<p
ce
si
Ja(e
capulur. d-ao si ld(use ilin
Rufi.
Utde fii se repezird., neiculeie,
ii arapi, ca nirte zmei
,i
ca nirtu lei paralei,
de nu_i pu_
tcai ,,t1-i u:14e.u p,r02l i a!.l nl t
.o
di pi tJura arcl o. pi t^nul apu.o cai l i tl e darl ryi si mi ti .i opri
ca,p.e et, sl attut apud pe pizmdtare{ul
de stdpln al moqiei de piept, gi cAt tu-ai sterge la
ochi,
fu
g.i dat
jo_s;
gi.u
de mi
li
I inceputd
a_I rdsuci gi a_I buciisi'infundat,
de-1i eti nai
mare mila de dinsul.
. .Dqcd
ii cerurd dt.tpii i\elul,
eI tdgdduia
.ca ln
nemernic.
Se pusese
diaztolul
cdlare pe
i11ima lui gi nu-I ldsa ticidecum
sd icoald inelul la ioeald. Dari ce crefu|i
cd arapii mi_t
Idsar_d numai ata, cu una, doud? Nici si od gindili.[,,.1
Vdzu..dja
y
nu e g\nd, cd-i sta ain{a nuiai inir un
fir
tle a!d,
9i
u sd scape de moerte,
spu6e ci Ia el este inelul
Ei-I
snnse de_I dete arapilor,
,
-.4I!
,!it oo*r1it tui. uizitiul
si argatul,
sd sard. sd-gi scape stipftnul
din m6na arapi_
tor. Dar an.e se puted apropia
de ddngii?
Numai cAte un brAnci Ie da ace;tia,
;i
se duciau
peste
cap, de se sculltu schilozi.
, lit-.Frynos
Wiuea Fi
crerea carnea pe eI de mu\umire, c6nd aedea cd
fteacd
rid.ichetl
bcat<nt.ul ut de zdaat dupi cum i
<c
Lu,tnea.
uo.9l :-Ta,,].l l "i l i nhdi nacfi une!i ntocui ndti ni i tecuoti terAc;rei ai i corespunde
o vocala oln lrmba romtnl,
vei afla titlul unui basm scris de Ion Creaned in
care apare tot un alap. Folosegte
diclionarul pentru
a afla senEul gi forma coiectii
a acesfui termen-
H_R_P
_LB
61.
Esti-de acord cu pedeapaa
primiti
de stip6n? incercuiegte
varjanta
aleasi si
mouveazi-!i pirerea
in citeva rinduri.
Sunt/Nu sunt de acor4 pentru
cd
62.
Sensibilul.e plfin
nedumedt.
Fit-Frumos
,,privea
Ei
crestea camea pe
el de
multumire",
adici
se bucura vizind
ci adversarul
sau'este
jedepsit
atat de crud,
Tu cum ai fi procedat
i n l ocul l ui ?
154
63, Citind de la dreapta la stanga, vei afla numele unui alt text in care inelele sunt
obiectele femecate cu un rol impo*ant in acliune. Scrie titlul descoperit qi
cauti mai multe informalii despre carte cu aiutorul intemetului,
64,
o6l Jl JI hr
r, -
-. ,
Jt rhAqAf z
NelisAnd cartea din mAn5, vei afla daci Fit-Frumos igi reintah$,te solia
iubitoare. Subliniazi cafititile cale il aiuti si invingi riul gi si aduci linigtea
in impirilie. Inainte, ca-n poveste, ci asa mult nu mai este,..
Scipat viu din mana arapilor, stdp6mrl moqiei reuqeqte se fure cele doud inele. Fit-
Frumos iqi continui cdlitori4 mahnit
Ei
negtiind cine este hoful. Pe drum, se intaLleEte
cu niEte ldutari care ii spun cd merg chiar la nunta sotiei lui. Acesta aflA cA un rmpe-
rat vecin dorea se-Ei cAsAbreascd fiul cu ea, ir-r ciuda refuzului impir;tesei, convins cd
Fit-Frumos nu se va mai intoarce, penhu ce era plecat de foarte mult timp. Cum oas-
tea care o apfua pierduse rizboiul, era nevoitA sA accepte propunerea.
- Cur se poate una ca asta?
- laca, se poate
Fi
se prea poate. Dard
fiindcd
te tntorci,
Fi
daca aoieQti sd ajungi inain-
tea n nlii, lasd-ti butca sd z)ie pe u/md,
Qi
tu nideli cu noi.
FdlFrumos n-arteptd sd-i mai zicd incd o datd. Se dete binigor
jos
din butcd,
Fi Porni
cu ldutarii la drum. Unul di11ldutari il lud in cftrcd, pi cind iqi
ficu
pA
L
se aruncd drept
in slaoa cerului,
qi mergea ca oirtejul. Ar
fi
uoit el sd meatgd ca gdndul, dard'ii
ft
teand
sd nu plesneascd
fierca
in F dt-Frufios.
Odntiincepu Fdt-Frumos si strige:
- Stii, md, sd-mi iau cdciula, cd mi a cdzut din cap,
Ce stai dumneata de vorbeqtiT Las-o tncolo, la nepoile, ciciula, cd ea ncum o
fi
cale de
Qase
luni de departe, sd mergi cu piciorul phnd dcolo, unde a cdzut ea.
$i
mai merce ce mai merce
Qi
se coborfud la scara palatului tupdrd[iei sale.
Aci dacd
jw16e,
tmpdrdteasa,i toliboie i qi totttd oastea ieqidintruintAmpinarea
lui
Dupd ce-gi dard bun-gdsit
ti
bun-venit, ii pooestird cum impdratul oecin s1l sculat cu
rdzboi asuprn lo4 cum oastea lui a spatt oastea inpdtdliei lui de doud ori, qi cun se gitesc
pentru a trcia louire.
Apoi i npdrdteasa ti spuse .a ea a
fd(ut
arcl c mettetuguti Lu l dul 0ti i . ca.d-l adutd nai
curdnd., cd. gtie cum a pierdut inelele gi ce-a pd[it.
Pe cind oorbeau incd, iacd un curier cd se infdligeazd inai ealor gi ddimpfudtesci ine-
lele cu pricina
6i
impdratului cdciula ce-i cdzuse din cap.
.
impfuatul
se.
peseli
o toand; dard eru supdrat
foarte
cum de sd indrdzneascd
z)ecirul lor inrpflrat
sd se sconle cu fizboi asupra impfudtiei
sale.
i
auzind gloatele
de .lenirea lii Fit-Frumos
oeneau droaie sd se sclie Ia oaste. Se sculard, deci,
(Lt
mi a ,u mare.
)i
fdcu
oasl e ctl ftunzd,i .al
iayba. Fdt-Frumos
li tocmi pi
te iiodtd cum sd
mearyd la rdzboi. Si.-l ascultau gloateie,
cdJ iu-
IJedu neooie mare. D-apoi
boietii? Nu se ldsau
.
icI e.i mai prejos.
Uezi cd qi
el era dtept, induri-
rcr
Qt
alteaz.
::::l::",:y,::!,,,",nu,u,^,,,,!,{tl."i,!l:31tr:;;"i;i;"'ilif,#ffif:#j#:;,
tnpreuna .u
lut
sdLt, sr it .rdu<c de i liiord dinaintea
inptirlilesci.
.
Apoi intinzand
coprinsul
6du
Fi
asupta
acelei tnptudlii qi mai puind
Ia cale toate cum sd
alungd supu$ii-sdi sd
lje ftrici[i,
se puse pe tuai, qi trdird leoc de om esupdraf de nimeni.
Iard eu incdleuti D-o sea
pt.
65. Alege,
aEturi de Sensibif
emoliile gi stirile care st;penesc impdriiia
la finalul
acestor intAmpldri,
colorind
cercurile
potrivite.
@@@@@@
66.
Criticul e curios si afle de ce maiodtatea
basmelor
au un final fericit, in care
binele invinge riul. Ajutn-l
si riipundi,
alegAnd dintre urmdtoaiele
variante
sau scr.iind propda
vatianti.
a. Basmele
sunt citite mai ales de
copii si ei invali cd fiind buni, vor invrnge rdul
din viala lor.
b. Un final trist provoaci
pl6asul
cititorului,
ceea ce il va face sA nu mai citeasce.
Ea ii spuse cd rloi d.in acei ldutari ce a oizut el in
pddwe
d apt.t porunca:
unul sd-l aducd pe ddnsul, qi
156
67.
Stii weun
basm in care Iinalul nu e fedcit?
DacA m, IT_istul
sugereazd
si_ti
folosesti
abilitilile
de ciutare pe internet pentru
a scie un titlu.
"
68. Fii din nou detectiv! Transcrie primul
Ei
ultimul enunt din acest basm, apoi
citegte primul qi ultimul enun! din alte basme culese de
petre
Ispirescu gi
publicate
in volumul Legende sau basmele rominilor, Sctie o concluzie a acestei
,,anchete".
a. Pdmul enunt al basmului
b. Ultimul enunt al basmului
c. Concluzia cercet;rii mele
69. Inginerul se intreabi ce titlu s-ar potrivi
acestui basm.
propune
unul
9i
motiveazi-!i alegerea in citeva rinduri.
70. Incercuiegte literele din doi in doi pentru
a afla titlul cu care textul a fost
publical in volumul ingriiit de Petre Ispirescu. Rescrie-l pe linia punctati.
@c@nr sNAr D
cE usLScAERLr c
HURCI A KR
LTMENAI i PNOMSA
SNSATNUASVXCUZT
71 . Noteazi, in cateva rinduri, opinia ta despre acest titlu, avind in vedere relatia
lui cu textul.
72. Scriitorul se intreabi
ce s-a intampht
cu cartea voinicului.
Scrie un text de 50-100
de cuvinte in cate si continui
povestea
acesteia.
73.
Completeazi
spafiile libere cu detalii
d inbasm:ol
Voinical cel cu cartea hr uand
fldscrrt de Petre Ispirescu.
o
personajele
principale
sr:nt
r
personajele
secundare
slurt
.
personajele
episodice
sunt
.
pemonajele
sunt... (ex.: multe/ pufile,
fabuloase,
masculine/
feminine,
adulti/ copii,
umane/ non-umane,
pozitive/
negatrve
erc.)
.
acliunea
se desfAgoara
intr-un timp... (ex.: in_
delungat,
scurt, in trecul, in \/iitor,
nLr e\iste
detalii precise privind
timpul
etc.)
.
acfiunea
se desfAgoara
in... (ex.:
sat/ ora, teram
real/ imaginar,
spatiuJ larg/ restrans
etc.j
158
74. Criticul vrea si gtie de ce lextul cules de Petre Ispirescu este un basm popular,
Bifeazi doar trisiturile specifice acestei specii.
I
Ac;ir.urea este comp1ex5, sunt prezentate intdmpl;ri numeroase, miraculoase.
n
Este scds doar in versuri.
n
Timpul
9i
spa,tiul sunt vag precizate.
n
Este un text 6curt.
n
Eroul este aiutat de fiinte cu puteri supranaturale sau de obiecte magice.
n
Textul este foarte ugor de reprezentat pe scend datodti dialogului
!
Este prezentatA lupta dintre bine qi rdu, binele fiind invingitor
n
Autorul este anonim (necunoscut).
75. Daci I. L. Caragiale a fost original in prozi,
Mihai Eminescu qi-a dovedit
cleativitatea alegand versurile. S-a inspirat si el din folclor, s(yjrn& Cdlin
(file
din pooeste), Cdlifl Nebwul, dar gi Luceafdrul. CiteEte inceputul cunoscutului
poem si coloreazi versurile care i$ amintesc de alte basme.
A
fo6t
odatd ca-n pooeqti,
Afost ca niciodatd,
Din rude mari hnpfuitegti,
O preafrumoasd
fatd.
$i
era una la ptuinli
5i
mindld-n toate cele,
Cum e Fecioara tntre sfinti
9i
luna intre stele.
Din umbra
falnicelor
bolli
Ea pasul gi I indreaptd,
Mngd
fereastrd,
unde-n col!
Luceafarul agteaptd.
Prioeain zare cumpe mdri
Rdsare
Qi
strdluce,
Pe migcdtoarele cdrfui
Cordbii \egle duce,
159
il oede azi, il tnde mhni,
Astfel dorihta-i gata;
El ia4 priaind de saptduini,
Ii cade tuagd
fata. f...1
76. Completeazi enunlurile
de mai
ios
cu rispunsurile potrivite
Fragmenful are .............. versuri, structurate
in cinci ....................,
numite catrene.
Rima versurilor este
Cel mai mult mi-a plecut
comparatia:
M-a surprins imaginea vizuali
..................
intrucat
DouS traseturi dl e basmul ui pe care Ie reonosc i n acest
(e\t
sunt:
77. Alt scditor roman
original, Madn
Sorescu, imaginead,
in texhtl Zmerle,
fleflorccitu-le!
lvolvmu/.llnde
fugim
de-acasri?) o luptl ca in povegti qi nu chiar.,.
rrerecuvul, mereu in ciutarea
indiciilor, te indeamn;
si subliniezi in text,
folosind
culori difedte, situaliile, personajele gi
obiectele specifice
basmului.
Au q,i-nceput
sd satnte din cAmpie: zece, o suti, o herghelie,
piuili
ce mindrele de cai!
- Alege-li, Radule, unul, hai.
-_
- Tebuie sd.l aleg, zice Radu, pe
cel mai rapciugos.
Aga
t'ace
ntotdeauna
i
Fdt_Frumos,
Neam arpznl alunci p?-o buturuBd
i-am
a{cplalsa
so>eaccd
,i
calu! cel plin de rdpciugd.
uupa un ceas 6-a ouztt un nechezat
fiic, cam c6t un miotldit de pisic. ix sfhrgit, a apdiut
u,n fel de minz bdhin,
Ftirb
de tot qi
de tot 6pin.
priaea
tot timpul pdmintul pi
nu inainta
d.ecfu cAnd nu bdtea aintuI.
- Asta e, zke Radu, calul cel slab ca sardu'.
5i
in.dlecind,
numai(el oedem
(u
m;r!o0,]0 .u tol .dzoad.
L-afi.ridicat
cu tolii gi cu chiu, cu aai, am pornit mai depafte, impingind
calul, ca pe
\, ::*i9, !"(:ro,Cit,
din spate. Speran cd mA4ongo oa merge apa str"amb numai p6ii
auoa
pllmuI
damb.
Acolo un.le se oa scutura odatd., ardtlndu qi
falo
sa cea
t'ennecatd.
Dar am ttecut ceL
de-^01 o
<uteled
drimb
ti
.alul meryea tot mai
jtrinb.
N o si mai pulem
inainla, daca n_om
man(d. Dat parlea
(p0
proasld
a ad deoemclald
n aupm nimi( in tni,ta.
160
Ilnitatea
1...1Tocmai
atunci s-a auzit un rdget c de leu. Aoleu!
,,Asta
o
fi
Zmeu?
"
intreb, nu ci
ni ar
f hi .d,
cl ar
tti l i :
o-nl rcbarc nu
<tri cd.
Deodatd toate luctutile au inceput sd trcmurL
(a
Ia cutremure.
Iucali-vd
aici de-a ce
ufeli
poi,
Eu md duc un fiinut la fizbo|
,,Unde
etti, Zneule? ii zic, cd nu gtiu din ce
cauzd nu mai
pdd
nimic."
,,Sunt
chiar tn
fala
ta, intte acegti doi stejari", zie Zmeul,
aruncindu mi o pereche
de ochelari.
,,Stai
pe loc! sd nu
figi
in altdparte, ait sd te bat, cum scrie Ia utrte."
Dar, cdnd. si plec, Radu tmi
face
scandal:
,,Cum
pleci, nene, Ia bdtdlie
Jird
cal?" Aoea
dreptate, dar calul cel le|inaf stdten tot
nefermecnt. Ei, comedie mare!
\ r
NeapAnd incotro, am
luat eu calul ?n spinare.
Zmeul en, dimpotriad,
cdlale,
Vdzindu-ne in
felul
dsta pe noi, Zrueul se
dddea tot mai?napoi. Cht en el de tale
Qi
fiare, il spetia o astfel de nrdtare.
,,Care
eqti
calul
Fi
care egti cdldretul?" a
tturebat nitdJl4ul. A cdzut
'',,,
un atac de cord."
Eh, qi aculn ar tfebui sd ufmeze nunta cu ZAna Zdnelor, care a
6i
iegit din iatnc,
fericitd
cd i-am aenit Zlneului de hac.
($i-a
mutat palatul
ai.ci
pe
c1npie, si asiste Ia bdtdlie.) E
foarte frufloasd,
iar o z6nd ca ea, o ce ali zice, nu-i de colea, A6 putea stirni o nuntd
formidabili,
cum stirnegte ardjitorul
fuftuna.
A6 pofi Ia ea soarele, m nlii
$i
luna, Dar
gtili
ooi, Iucrurile acestea lungesc
foarte
rnult pooestea.
Acufi, c-om scipat-o de cel mai teribil dintre zmei, Zhna Zinelot 6e oa descurca
Ei
singurd-n oiatd, sd n-aoem xoi grija ei. Hai, d.eci, sd
fncem
cale-ntoarsd, cd mai areu gi
alte
per\oane
ve dcasd.
78. Noteazi numele a trei texte citite in care apate un cal nizdrivan.
1S'
$,
161
79. Scriitorulte provoaci
si transformi
intr-un text in ver6uri, dupi model, primele
qapte rAnduri ale basmului,,modemizat,,.
Scrie, apoi, de ce crezi ci este posibili
aceasti metamorfozi
(ca-n
povegti!),
adici modi{icare
a textului.
Model
Au
Qi-ncep
t sd s-alate din cAmpie:
zece, o sutd, o herghelie.
80.
Criticul te intreabi
ce are special textul lui Marin Sorescu. Alege, prin bifare,
una sau mai multe dintre umatoarele
trisituri:
limbaj gtiintific muzicalitate
originalitate
limbaj familiar
81.
Probabil-ci ai auzit
9i
de lupta lui Radu
cu Gramatica, I_a dat ceva bitii de cap...
Ajuti-I,
dar nu precum
calul ripciugos,
si giseasci
in texti
o
6 verbe la moduri gi timpuri
diferite
indicativ pelfect compus
indicativ impe ect
umot
indicativ, perfect
simplu
imperativ
conjunctiv
162
conditional-optativ
.
5 substantive in cazuri diferite:
doui subst ant i \ e i n acu2at i v. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
un substantiv in nominativ
doui substantive in vocativ
.
4 adjective:
.
3 pronume:
.
doue valori diferite ale velbului df:
.
o i nte4ecti e:
BRAVO! AII IESIT INVINGATORI!
82. Basmele incinti copiii din orice colIdello e. BdbAnul din Lund de Gtace Lin,
un text inspirat din folclorul chinezesc, e6te o poveste fascinanti despre
prietenie, magie gi incredere, Citeqte o secventi pentru a descoperi puterea unei
alte ci4i magice.
Intr-o noapte, in timp ce magistratul strdbdtea munlii
(plecat
din nou Ia
drum incercAnd si arn
jeze
o cdsdtorie pentru
ful
sdlt), zdri in lumind lu11ii
ul1 bdtuAn care stdtea singw la marginea drwnuluL BdtuA nu bdgd in
seamd nici caii, nici caleQtile care treceau pe lkngd el, nici
{esdturile
de bro-
cart
ti
11ici iflsemnele de stut, colltixuind sd citeascd dihtr-o carte pe care o
{inea
in poald qi trecind din cind in cAnd degetele peste o desagd cu
Jire
roqii. Nepdsarea bdtrdnului I-a fiAnial pe Magistratul Tigru
Fi
n poruncit trdsutii sd
opreascd. Dar pe bd*An ici mdcar scArtaitul rolilor 11u1
fdcu
sd ridice priztirea. Phnd la
uftnd, Magistratul Tigru a coborftt din caleagcd
Fi
s-a indreptat spre bdtuAnul care rdnasc
cufundat in carte.
- hdrdzneqti sd u te tnclini ifl
fala
rutgistratului tdlt? funi e|.
Bdftinul si a vdzut mai dewrte de citit,
- Ce citeqti LttAt de tunportant? ifltrebi mdgistrahtl pe 11 toll poruncitor, prioind pa-
ginile cdrtii. Erau pline de notile neclare
Fi
mhzgdlituri intr-o limbd necunoscutd nagis-
tnlului. Nhle proslii! 5puse in cele din urmd.
163
- Prostii! ii rispunse bdrAruL ridicAnd i
sfirrit priuiren, Ndtdrdule! Asta e Cartea No-
rocului, In ea Ee afld toatd
ttiinta
lumii tre-
cute, prezente
I
oiitoare.
-Nuinleleg ce scrie, zke eL
- Bineinleles ci nu-ntele&i, ii rdspunse
omul. Dar eu, Bdtfinul din Lund, Paznicul
Cdtlii Noto(ului.
o pol dcs(ilftt.
5i
0.0, pot
oferi un rdspuns tuturor tntrebdrilor din
lume.
83. Scriitorul te indeamn;
si notezi trei intrebiri h cate ai vrea si afli rispunsuri
de la Bitranul din Luni, Paznicul Ciltii Norocului.
1.
2. . . . . . . . .
84. Crilicul se intreabi de ce personaiul
care qtie
odce rispuns nu esle un tenir de
pe Pi mi nt. Ol eri i -i o expl i ca!i e.
Minli, eroina basmului despre Cadea Norocului, iubeqte povegtile,
Din fericire,
are_un tati care ii spune foarte multe istolii dar pasiunea
lor nu e impiftisiti
qi de mama fetifei. Coloreazi ideea cu care egti di acord qi explici-li ilegerea,
in cAteva rAnduri.
85.
- Nenastd, tllcepu Ba din nou, povegtile
nu ne costd nimic.
- Ah, Minli! izbucni
Ma. Sd nduci noroc in casd! Sd
faci
Muntelc Neroditor sh i11_
Jlofeascd!
Meteu numai lucruti imposibile! Nu mai pierde
oremea cu pooerti.
- Poaegtile nu s nt o pierdere de vreme, zise Ba flolcom.,
SLrnt de dcord
(u
dceaqt a i dee, f i i ndca.
F
*
".*,:c
86. Pentru a demonstra ci ai devenit expert in basme/ Scriitorul te incuraieazi si
scrii gi
tu un astfel de text. Echipa scrierii .reative ili sugereazi cateva idei, astfel
incat poveslea
ta s; creasci
jntt-o
zi cat altele in zece,,,
Detectivul Scrie cAte o listi cu posibile nume de personaje, de locuri, de ac$uni,
de obiecte magice, de forrnule de inceput
9i
de final.
Pictorul - Deseneazi-1i personajele
- e o metodd care te
poate
aiuta sA le faci un
portret scds aminuntig folosegte imagini ale unor locuii reale pentru a incepe
construirea lumii din text, cereia ii poti adduga sau lua detaliile pe care le doregti.
Scriitorul - Respecti tresiturile specifice basmului gi stabilegte clar despre ce vrei
si scrii: eroul/eroina va pleca lntr-o cAl5torie pentru a se maturiza; personajul
g;seqte un obiect felmecat protagonistul
are o doiintA neimpliniti - se-Ei face
prieteni sau s; scape de sErecie etc.;
IT-istul
- G6ndegte-te la o problemd pe care eroul o va avea de rezolvat va fi luat
prizonier, va fi fermecat, va fi confundat cu cineva, va fi r;nit etc.
si
cum
poti
rezolva aceaste situatie.
Gramaticianul
- FA liste cu adjective, verbe, sinonime, antonime etc., astfel incat
vocabularul folosit se fie vadat gi
surprinzitor
Colecfionarul Fii bun prieten cu dictionarul, cautd sinonime ale cuvintelor pe
care te gendeqti sd le foloseqti qi alege-l pe cel care
fi
se pare ci exprimi cel mai
bine ideea ta.
Sensibilul - Dd o notd perconali textului: foloseste-ti umorul, ironia, creativitatea,
pasiunile etc.
Cdticul Citeqte fragmente de text sau ciornele cuiva, cel mai bine unor copil
si
ascult5-le eventualele sugestii.
Inginerul Alege un fidu potrivit dai
Ei
original, care sA-i face pe cititori curiogii
eventual, intocmegte pe parcurs o listi de titlud care iti vin in minte gi alegel pe
cel care
ti
se pare cel mai inspirat.
Dirijorul - Scrie varianta final5, de m6rri (iti ofedm un model de pagini pe care
il poli multiplica) sau la calculator, eventual ilustreaze textul cu propriile desene;
leagi cumva paginile, confectioneazi cope{ile (documenteaze-te
pe internet)
Ei
...GATA! Textul tAu e gata se infrunte lume4 in vadanta clasicd. Dacd esti un fan
al lumii vifuale, publicd-l pe un blog.
Succesl
*..--:.!..-1..i-1'...:.'.'.:'i.i....i.i'?}.'-dv,:l,1l.,.q1,i'l1l'li1l!'{1}a'i'i:,1::,1,':i'4
l 615
' . . .
) . . a a. . : . . . . , , , . , , . :
, ' , ' :
: . , : ",
l, Scrie o listi a locurilor din lume unde ai vrea si cilitore9ti. Pentru fiecale,
noteazi gi motivul pentru cale doreQfi sA-lvizilezi.
Orice cilitorie incepe cu un pas impotant: pregitilea bagaiului. Citeste
Geafientaflul, lext scris de Tudor Arghezi si apirut in volumvl Cartee cu
jucdii,
pentru a afla
,,pletul"
unui astfel de obiect. Subliniazi cuvintele al citor sens
nu il intelegi.
Trebuintl sd plece peste Olt, pe doud zile, tdtullt i a cerut Milului,
fetila
lui, sn i
itllprumute ut
&eamantan.
La pdb ani
Fi
jumdtite,
Milu e
Woprietdreasd
de o flultime
de lucruri.
166
Afard de papugi, ea are o
furculild,
ux cutit, o
linguri
gi
un colac de geroet, tnchi;e lntro cutie de
atlaz, cu copci
,i
pajlale bisericeEti. Are o umbreld de
cucoani, micd, gdlbuie ca mdduzta de banand gi
cu trei
Jloti
tighelite cu aur. Are pogetd
Fi
in poFetd, oglindi,
un harcp de celuloid, o batistd, doi nastuti, un dop,
un leu, un chibrit
Qi
un ac. Mobilier cit orei, pentru
pisici imaginare, o magind de cdlcat gulere pentru
ordbii
i
cioropi pent/u greieri. Scaune pelxtrlr
rleoerite nai mici decAt in pddure
6i
toatd gospoddria
unui ba.m
Jhra.fi rti t,.u fi n!?
tl i n ce i n cc mai
minuscule, cu tnchipuiri
fragede
gi neoerificate.
$i.
zestred ei cdldtoare se i cheie cu u11 geamantan, care tuece
unui continent zugrd?it cu aurore gi tapisat cu pooetti.
din odaie in odaie, c.t prin gdrile
3. Sensibilul wea si afle ce obiecte aflate in proprietatea ta ifi oferi cele mai mari
bucurii si care te intristeazi, dar gi motivele pentru care triiegti aceste emotii in
preajma lor.
Obiecte care mi bucuti Obiecte care mi intristeazd
Motivul bucudei Motir.ul tristelii
157
Coleclionarul igi fteaci mAinile de bucurie! Deia a invitat cAteva cuvinte noi si
atteapti-si_le descoperi gi tu sensul, folosind aceeagi strategie de lucru: priveqie
cuvirrt rl, dar gi in
jurul
lui gi trage concluzii. Unegte fiecare termen cu definiiia
potdviti,
dupd ce te intorci la text
Ei
giseqti indicii care si te aiute.
Model
qtlqz
Indicii in text
1. Nu poate fi atlas, fiindcd nu are legeture cu o colectie de imagini, h6rfi.
2. Proprietarease este o fetit6, prin urmare trebuie sd fie un material deli_
cat, Irumos.
3, Cutia este din atlaz, deci trebuie
sd fie ceva din care se
poate
conJectiona
un astfel de obiect.
Definilia potriviti
Tesdturd
lucioq,sd. pe o singurd
fafd.
LopcB Lumind difuzd, verde sau ropiaticd, care apare ca un arc in timpul
noplii pe bolta cereascd, in regiunile polari.
Om cu pielea
9i
pdrul de culoare neagrh.
Matede solidi incolord,
uneori transpatent4 lucioasd,
flexibild gi plastic5,
ugor inflamabili, ?olositi la fabricarea filme
fotografice.
Cusut, cu tiv
incheietoare
ornarnentalS
la haine sau la cingAtori, lucratd de obi-
cei din metal.
Si stem l ormat di n dou; pi ese metal i ce (un
cerl i g
Si
un i nel ),
l o]osi t penLru pri nderea
a dou; pdrti al e unei confei ti l .
Pafta
Tighelit
Celuloid
Harap
Aurord
168
tr?
Detecti!.ul se intreabi ce poate face Milu cu unele obiecte a cirol propdetireasi
este, Di-i ceteva sugestii.
Poate fi folosit/d 1a...
lr**\
t\- t" t"t
,,,,,
,-..''.'
I
unac
J
'i::r"i
r'tii*"h
t
de- J
"-rlgo-i4"/
rt'"..Jt
\i:::1"t
Pentru a-l multumi pe Scriitor, bifeazi figurile de stil folosite de autor ca si
descrie detaliat gi expresiv bogdliile pe care le posedi Mitu. Subliniazi
structurile in text.
t ' -: _: : -:
l
i__::l'"::::''_ _ l
i'u"*o )
epitet
l-k:*-:
I
;::;:::d:l
' . 169
7, Pictorul qi-a pregitit
culorile, gata si zugriveasci
unele dintre cele mar
i nteres.nte
l ucruri di n col ecga feti [ei : mobi l i erul penhu pi si ci
i magi nare,
maqina_de
cilcat gulere pentru
vribii, ciorapii pentru greieii. Alege qi tu un
obiect din aceasti listi qi
deseneazi-I, a9a cum
d-l
irnaginezi,
-
Citind mai departe, vei afla cum cilitoresc Mifu gi Barufu
,,din
odaie in odaie,
ca prin girile
unui continenf.
Hamal! strigd Mi[ura
-
ti.rine
Barutu,
bondoc
6i
spdtos, cu ceafa lui ca
t'ierul
gi
cu
mu1chi Ia brate & titulu, EI ia geomantanul gi
sufld ca fu o greutate'mare,
di la canapea
Ia scaun, d.hnd
,,bagazele
pentu BaW...',
170
8.
De douii oi pe zi, Milu pleacd Id una din staliile apar
tamentului,
gribiti sd. oadd mai rcpede pe unchiul Sesis
qi pe Tdtana, pe care ii iubefte tarc de tot, ca pe o mAti
qi ca pe un cal gi ca pe o odcutd, sltperl.lti|1ele de
dffigoste ale copiilor dolnnului Tdtulu.
Nu zri tqi sfimpfuatL
1l1di bdiete?
se supdtd tdtutu
furios.
Ldsati-ttld si
scriu... Uite, tdtutu o sd
faci
o editurd
nare, o librd.rie, o mogtenirc. Baru[u o si
fie
dircctor
i
Mi[u directoare:
peste 15 \ni, poaestirile lui tdtulu o sd le citeascd toatd lumea
Barulu pripe|te cu o speranld
Fi
rdsPunde:
Nu mai
fac
gdlddzie: sd duc bagazele I gad
i
md intoc
Mi (i u pl ea.h l a Bator.
5i
pond nd du(
ti
cu.
Colecfionarul se bucuri din nou! incercuieqte, dintre vadantele date, ce
definilie consideri c; se potrivegte cuvenluTuihamal,pebaza
indiciilor din text.
a. Sunetul scos de un caine.
b. Planti cu flori galbene-verzui intrebuintata la fabricarea berii.
c. Muncitol care transportd bagaje.
Rescrie corect ultimele replici din fragment, ale lui Barutu, pentru a incanta
urechile Gramaticianului.
Criticul vrea si
gtie de ce crezi cA biiatul nu vorbegte corect, iar Sensibilul, ce
emolii sau reac,tii stamegte cititorului limbaiul copiliresc al lui Barutu.
ResDunsul
pentru
Critic
Rispunsul pentru Sensibil
12. Transcde numele oragului sPre cale
Pleaci
cei doi copii,,de doui ori pe zi"
Precizeazi forma corecti a cuvantului.
"""^""
,i:,:1.:,1
.-i.'i:\t\
9,
10.
1' ,t.
171
13. Pentru a-!i ordona in minte informa{iile
descoperite in text, Inginerul te
indeamni
sd Bcrii p sigeli ce relafe
de familie exisii intre Mi1u, propiietireasa,
Fi
celelate personaje.
T;tutu
.
' '
Sesi l
14.
Criti,cul constat,i cd titulu viseazi
si lase moEtenire copiilor lui o edituri, poate
pi
o l i br5ri e.
In pl us,
l ui i i pl ace
si i scri e. Ce rneseri -e are
9i
de ce crezi cd se
gandegte
la astlel de daruri?
..,:.
..
I
Mifu
15.
Citind in continuare, vei descoperi
ce scump poate
fi un geamantan,
Subliniazi
termenii care precizead
ce dA tatil in schim6ul lui.
,
Tdtulului
-i
a trebuit insistenld ca sd determine
fetita
sd_qi dea geamantnnul
ei. Tbcmai
bun penttu do-ud batisle, o pereche de ciorapi, c6t&,a guleri, o cdinaFe, nqina ile ras, un
prosop,Qi
doui
faco.ane, Selmantan
ul pu fea sd stujeasci odatti
qi
eI Ia'o cdldiorie mai lungd
decal llrumul
qccidelllat
de la odaia copiilor Ia dormitor, Milu ascundea insd u11 secret in
geamantln
ti
pitise_ti c.heia, ca sa nu poatd
fi
tlescoperit,
nazizd Ia intrebdri gi holdr td
sd-L lase pe tdfulu
fird
bavli.
Tdtgul s-a
fic,ut
cu greutqte
i
cu o chirie scandnloasd.
La intoarcerea
din OIt, tdtulu
s-a obligat^sd.aducd
un cog,cu cdp1unigi un buchet cu bujori gi mugelet,
9i
sd im gea_
ma.tanuli11ddrdt.Totugi,cheiageamantanuluinuafdcutpartetlinciniraci6ichnd.Mitu
i,a dat-o LdLutului, a:i.t:)ndu-i-o
din depdrtare,
i-a mii cetut
gi
o cutie cu bomioane,
in plu_
terea celut mai fafe. tdtutu nu are ce
face
gi
6e supune. El oa pliti arendn p6nd
Ia bob,
172
16. Inginerul vrea 6i gtie ptelul exact plitit de adult pentru geamantan. Noteazi
"-
termeni i aduni ri i i n cal cul ul de mai i os.
Total:
17. Ce secrete ascunde geamantanul si de ce este plitit atat de scump vei descoperi
citind finalul textului. Subliniazi in fragment, enuntul care demonstreazi ci
Milu are emolii la deschiderea genfii.
Sensibilul va fi multumit!
inairtindu-se o dati cheita in btoasca geamafltanului,
Milu s-a ghetfluit cu capul in
pumni gi
s-a rogit gi a rhs, intimidatd.
$i
pe
cind se ridica incet capacul, Mitu
Fi-rL
dus un
deget Ia buze:
- Tdtutule, doarme...
intr-adepir, infigurat ?ntr-un
jurnal,
in gealnantan dorfiea dus Lfrsulache, o
fiard
de
catifea albd, pe care
fabricantul
de
jucfuii
a cotxsttuit-o cu ochii satii.
Milu nu i-a dat insd ooie sd scoati pe Urculache din geanartdn
Fi
tdtulu a trebuit sd-l
poarte cu el ptintre rufe gi obiecte de toaletd, phnd
la Seterin gi inapoi...
18. Gramaticianul wea si afle ce fel de cuvant este Utsulache si ce stgercaze e\
prin formi qi sonoritate. Alege, prin incercuirea literei, variintele potrivite.
Ursulache este:
a. un cuvant derivat care exprimd ideea de mai mic (diminutiv).
b. un cuvant delivat care exprimi ideea de mai mare (augmentativ).
Numele lui sugereazi:
a. ceva fioros, mare.
b. ceva blAnd, delicat.
19. Criticul se miri de ce Ursulache e6te numit,,o fiari de catifea albi". Scrie o
explicalie cu aiutorul Colectionarului care te ajuti si-l limuresti oferindu-ti o
definifie gisiti in cilitoriile lui prin dicfionare.
I l Al <A,fal e, s. I. Ani mal *l bati c mare; bebl i e.
173
20. Recitegte toate fragmentele
9i
scrie, pe firul drumului, ce locuri a vizitat
Ursulache, ascuns in geamantan-
174
Unitatea
Scditorul este plegitit Ei scde o cate cu lillul Cdtdtoriile lui Llrsulache. Penlru
'
'
a-l ajuta, intri in
,,blana"
acestui personai qi noteazi in
iunalul
de mai
ios,
la
persoana intii qi folosindu-ti imaginafia, cAteva impresii de cilitorie ale
,,bestiei
de catifea".
22. Sensibilul incheie aceasti primi cilitorie invitendu-te si subliniezi datele
surprinzitoate din fragmentul despre viafa autorului Crir,fii cu
jucdrii.
Tutlor Arghezi s a ndscut ?n 1880, la Bucuregti. Numele sdu ade-
ztdrat era lon N. Theodorescu, iar pseudonimul siu
(nume
de imprumut
adoptat .le u11 artist
ti
sub care este cunoscut publicullti), ArghezL pro-
xi e din Argesls - oechiul nume aI Argeqului.
Incd de cind era mic, pdtinlii trdiau despdrti[i, iar autorul al)ea sd
spul1d uai fitziu ci a
fost
,,un
copil cam rcdoit de mama sa" . It 9 ani, iI
oede pe Eminescu pe Calea Vctoriei, cu cfrteoa luni inainte de fioarted poe
tului, o infilnire de care ii aa aduce aminte toati oiata, Din cauza si-
tualiei
financiare
a
familiei,
de la 11 ani este neaoit sd se ittrelind si11gur, dhnd meditatii
la rnatematicd.
in 1924, se nagte
fiica
poetului, Domnica, iar ?n 1925,
fiul,
Iosif. Cei doi copii au
fost
alintati Mitzura
Fi
Barutu. Se spune cd
fata
Qi-.l
cdpdtat numele dupd ce Arghezi a citit
intr un dictionar
jdponez
ci ll..ilzura inseamnd tazi de soare. Iosif a
fost
numit Baf
lu
de la
felul
in care spunea
,,dd'bdrutu"
(pdhdru!
l) atunci cAnd eri flic.
In 1931, publicd aolumul de ptuzd penttu
copii Cartea cu
jucerii
li
7)a continun cu:
Mi4iloare, Cantec de adormit Mitzura Prisac4 Zdreante etc.
23.
Criticul se intreabi ce elemente din realitatea viefi lui Arghezi au ajuns in fic$une,
tespectiv in Cartea cu
jucdii.
Scrle <Ateva dinhe aceste trisitu ri
,,migratoare".
175
24. Ai mai
jos
tot o invitalie in cihtoie; text.ul
pdmAntul
6i
o
9.ttte
difl soa.re de
Marin Sorescn, din vohtmrtl tlnd e
fugim
fu-acasd? inceicuiiqte
secventele cale
ti
se pal surprinz;toare gi precizeazi,
in coloana din steng;, prin
ce sunt ele
interesante.
Copii, cdlitoriile care utmeazd au la bazd obserualia mea
foarte
prelioasd cd voud nu oi place sd stati inchiti in casd. Cd,
i nci de cand oamcni i tfti i l tt tn pertpri . cei mi ri erau mari
meteri in a o zbughi pe coclauri, dupd oui de balour, sau, cum
ii zlceau ei, dillozaur.
(Las'
cd
Qi
pdrintii din preistorie nu prea
se pricepealt
sd-i
lind
in pegtera mare, spunInduJ.e
pfeistolioafe!)
Mai fiyziu, cAnd a apfuut cuointul <casd>,
s-a
ndscut, geandnd,
i
pretentia:
stali ocasd! Aga se explicd de ce
todte oasele
Ei
statuile din Antichitate sunt,
fdrd
e:eeplie,
sparte.
Deci,
lindnd
seama de toatu acested, aedeti cafl ?ncotro
orcau sd trag eu tadti pooestea?
O sd
pd
iau cu tttine sd od. arit, cu degetul mare,
pimdntul gi o parte din soarc; cu fugetul tlijlociu, toate ora\ele
pe care le
ti'.t;
cu ardtdtorul, cop\cul, cerul, izaorul;
9i
aqa mai
departe, sd ad ardt restul lumii cu degetele celelalte. Acesta este
plaflul meu detTilat, pe ctre, bineintele,, l-am
ti
uitat.
6i
ac m -in hei cuointe, ce trebuia sii spun mai inainte,
Asta: sd u aud pe d.rum cd
oNene,
magina noastrd. d/e pene>;
cd <Of,
mi a ifltrat un cnrtof in pantot'>. Trebuie sd nd insoliti
pe acest ilrum nou, cu sprinteneala cu care sdtili pe birou, cu
hotfuirea cu care puii fu codobaturd snr din ou.
Aga cd, inainte de plecnre, trageti picioarele
frumuEel
din
cizne
Qi
lineli-le
o fiare cuodntare, Sd tnoele cum sd zti care.
6i,
ca sd gtiti pe cine sd gdsili, in caz cd od fdtdcili,
uit|ti-vd bine la nine.
AcEasta esle
figura
mea de purtarc,
ct
i
cea de sdrbdtaare.
Aga ooi adta ?n timpul ace,tof plimbdri cu unele modifciri.
Eu, cu
fiecare
an, o sd
fru
mai bdtuA
,
pe obraz cu barba
mal mare gi in cap mai spdtr.
Iar, la sfftr|it, aoi zteli cdldtori singuri,
t'iind
nari, iar eu
o sd od caut ?nlr-o pereche de ochelarL
Dar, pdxd atunci, o sdfi.u pentru
aoibunic, iar ooi oeli
f
lumea men
format
mic.
175
unitatea .,,:'..,..:r
',,......
:
25. in desenul de mai
ios,
este reprezentati harta lumii. Gramaticianul ili plopune
si cilitoreqti impreuni cu pir,tile de vorbire, transcriind din textul lui Marin
Sorescu:
.
in interiorul Europei, inteqecF
.
in interiorul Asiei, substantive,
.
in interiorul Africii, velbe;
.
in hteriorul Americii de Nor4 adiective;
.
in interiorul Americii de Sud, pronume personale;
.
in interiorul Australiei, adverbe.
177
26.
9i
dacd tot nu ili place
si stai inchis in ca6i
Ei
ai vdzut deia
,,pimantul
gi o part
din soare", vei fi fericit si schimbi directia. Scde o scurti
prezentare pentru
fi ecare di ntre urmi toarel e l ocuri , aga cum ti l e i magi nezi :
Lumnerland
MaIIdala
Kummerland i
Pidurea Celor o Mie de Minunatii '.
27. Cu ce vehicul
fi-ai
dori si cilitotepti citre aceste locud? De ce?
28. Citegte un fragment din
/irz
Ndstwel gi Lukas, mecnticul .ie locofiotiod, de
Michael Ende, autor qi al celebrei Po?, egti
ftud
sffugit, incercuieqte
cuvintele
care indici ce vede un
yizitator
in Lummerland
(forme
de relief, locuinte etc.).
Pentru celelalte enigme apirute, Detectivul te sfituiegte d fii perseverent gi si
cilitoreqti pdn toati cartea.
TJra in care trdi.t Luh)s, mewnicul dc locomotiztd, se numen Lummerland gi
era una
tare micd,
Era chiaf neinchipuit de micd, mai ales dacd am compaft-o cu oriure sltd tard, sd zicem
cu Germania, cu toate
tdrile
Africii Id un loc sau cu China, Era com de arco doud ori maI
intinsd decit o sufragerie de-a noastud gi,
in cea ftdi mlre
parte,
era acoperitd de un munte
cu doud cre6te, unfi mai sefieald, itr cealqltd ceoa flai fidrunticd.
De-a lungul
Si
de-a latul fiuntel i isluia
Fetyuiau
o sumedenie de drumuri, intinse
peste
felurite
poduri
Fi
pri11 nenundrate trecdtori. in afnra drumurilor, mai era o
6ind
de
cale
feratd,
destul de intortocheq.td.
ti
ea, dscunsd ztederii in cinci locuri, prin tot atitua tu-
neluri,
9i
ajungdnd pdnd pe cele doud creste ale muntelui.
Insd tn Lummerl and
eru.u gi ni gte cese. Cun el tfeMe i d.rept, erau doar doud l a
numdr: una aga, cd loate casele, iar cealaltd cu o prdrdlie 16 parter.
pe
l6ngd ele, mai
178
puneti la socoteald
qi o gafi micd, proptitd Ia poalele
muntelui, in care locuia Lukns, mecanicul de locomo-
tiai. Asta in timp ce sus, pe munle, prins intre cele
doud creste, se inilla un cdstel.
Dupi cum e lesne de adzut,
lara
asta, Lummerland,
era desful de pl i no. i ar dP i ndpul nu prPa awl u cum 5d
tnccpd multe in ea,
Poate cd ar fierita si mai spunen
cd trebuio sd
umbli cu mare bdgare de seamd
prin a1a o
ta
i, cdci
numai sd
fi
pd\it dincolo de
Yanilele
ei
9i
indatd te-ai
fi
ales cu picioarcle murate binigor. La urma urmelor,
Lummetland nu era decAt o insuld,
30. Cauti in text rispunsurile
la intreb;lile din casete, olganizale
de Inginet'
lar insula asta
fusese
aruncatd tarnan in mijlocul oceanului nemdtginit,
ale cdrui aa-
luri,
9i
cele mari
6i
cele mici, se spdrgeau zi
i
noapte de ganilele
tirii
E deTJtuat ci aPele
astea se fiai potoleau cAkodatd,
iar pe intinderca lor, netedd
9i
lucioasd, se oglindeau
pe
rind, noaptea
gi ziua, Iunn
gi soatele
$i,
de
fiecare
datd chnd e intifipkt ata ceod' totul
in
jur
ariia deosebit de
frumos,
sdrbdtoresc
chiar' Astea erau clipele de care prcfita
6i
Lukas'
fiecanicul de locomotitti,
care aenea
pe plaji' se intindea
pe acolo, pe undezta'
gi se bucurn
de pioeligte. Nimeni nu putea sd spund
de ce se nume& insul astaLumme
a d9inualt'
fel.
Singira speran[d rdminea
ca, tntr-o zi, cineTla 6i se apuce serios de treabd
ti
sd cerce-
teze
ti
amdnuntul dsta
Cum spuneatn,
in
tara
asta locuia Lukas, mecanicul de locomotiod'
cu locomotioa
lui'
Acestuin ii zicea Emma
ti
en o locolnotiad the destoinicd, chiar dacd un pic de modd oeche'
cd.ci era o locomotiod cu tenfut. Ceea ce deranid rnai mult la ea era poate
f\ptul
cd era
pulin
c m pAntucoasd.
iwn, sigur cd oricine poate si oind
Ei
dtnttebe: Ia ce bun o loconmthfr
u astttintu-o
lard
afit
de mici?
29, Scrie un rispuns
pentru intrebarea din finalul {ragmentului'
179
De cine este descris qi din ce punct
de vedere?
Cu{r este descris?
De ce este descl:is?
31.
Transcrie, din fragrnentul citit, cAte un exemplu pentru fiecare dinhe figurile de
stil enumerate gi
scrie ce sugereazi.
Comparaf a .............
Enumerafi a ..............
are rolul de a
subliniazd
este folosit pentiu a .
32.
Cdticul crede ci ai cilitorit indeaiuns pentru a decide ce fel de text este cel
despte Lummerland. Alege dintre urmitoarele variante:
a. o descriere obiectivi qtiinlificd.
b. o narafurre.
c. o descriere subiectivi artisticd.
180
Unilata
Ioana PArvulescu, scriitoare qi prieteni cu amicul pasionat de scris din
echipa lecturii creative, a gisit
jurnalul
lui Luca
(un
fel de ludi
bucureqteani a lui Lukas), in care scrisese despre cartea lui Ende. A adiugat
qi ea cAteva intrebiri
pentru membdi cluburilor de lecturi de pe pimant,
din soale sau de oriunde. DacA vrei si ai un
iurnal
ca al lui, nu tlebuie decat
si devii membru al unui astfel de club!
(IT-istul
ifi goptegte si dai o simPli
ciutare pe intelnet.. Art, clubul de lectuld.) Peni atunci, citegte un fragmeni
si ioaci-te
cu tot felul de nume,
,,31ianuarie
[...]
Pe locomotivi o cheami Emma. Asta chiar imi place, Toate maqinile de
ju-
cdriei pe care le-am avut eu purtau un nume, Imi place sd dau nume chiar
9i
Iu-
crurilor, dach le folosesc mai des. AFa cA mi-am numit caietul dst4 in care sc u,
chiar Emma pentru cd e un fel de locomotivi a gAndurilor mele.
Dacdaaeti obi ectecarepoartdnume,notati -l eqi ci :,,,,...........,....,,,,,,,
Sd ne gdndim la nume potripite pentru:
un ghiveci din balcon cu o mu$cdtd roQie ca,,, macul
33.
o magi nd de
j ucdri e
care merge gi i nddrdt, ca racul ........,,,....,,,,...,,,,,,,,......... ,
un ceas difl bucdtdrie imobil
un telefon mobil
un tel efon
fi x
.............
un
?i x
........................
(Pe
pix l-ar putea chema Asterix, ca sd meze!)"
34. Pentru a afla rostul unei locomotive in Lumrnerland, citegte mai departe.
Pdi, oice mecanic de locomotiad are neaPdrdt newie
Ai
de
o locomotivd, cdci altfel ce-ar mai conduce? vreun lift? Ei,
dacd ar
fi
aEa, xici nu s-ar mai chelna mecanic rle locomo-
tipi, ci mecanic de lifr, Cht despre mecanicii de locomo-
tiad, dcegtia nici nu-Fi doresc sd
fie
altceaa decAt mecanici
de l orcfi oti ud. Aftt
ti
ni mi ( fi ai nuh. Ca sa nu nai spun
cd in Lummerland nici nu se gdsea vreun lift,
18t
35. De ce crezi ci nu exisla un lift in Lummerland?
36. Te-ai plictisit de cilitoria clasici, cea cu geamantanul
alituri, in vagonul de
tren, fie el condus chiar de locomotiva
Emma? Scrie o listi cu desiinatii si
vehicule stranii de cilitorie, in care si incapi totugi echipa lecturii qi a sciierii
creative...
Vehicule fantastice
1. Centrul PitrAntului
2. un mototren
37. Diriiorul echipei a ulmdrit
cilitoria ta de la etapa pregitirii geamantanului
pAni la sosirea in Kummerland,
chiat pAni la soare qi inapoi. A constatal ci e
timpul si te indrume citre un tiram pe care, desi il cunoqti bine, nu l,ai pus pe
lista de^stinaliilor: intt-o calte. Mai ptecis, in volumul Cate-i
faza
cu cititul?,
statia,,Intr-o carte", de Laura Griinbetg.
Citeqte gi subliniazi numele cirtilol
eclanizate
(adici
devenite filme).
Eu an aout o experienld cu tottll speciald cu o cdrte pe cLnd aoeam 11 aui. Inccpusem
sd, citesc noi mult de
&ura
mamei, care imi impusese program
sdptdminal de lectura. imi
pldcea sd
filc
astq. mai ales daci erau cdrli subliri pe care Ie puteam
turmina repede pentru
cd altfel, sincer ad. spun, md lua somnul. Adotmeam cu ele in tiAnii.
In ziua ilespre care weau si ua pooestesc am intrat cL! tnalna iltr o librdie sd rc uitdm, bi
nein tcles, k cdrt.i. In timp ce ca imi etVliu iarfui ce ir portante sunt cdrlile m rialtl omului, pe
unul din raffuri am zdrit o carte miculd scrisi de Tim Burton. Nu am
qaucat
sd citesc tjtlul
_
era unul cam complicat. Am intreblt-o pe mana dacd ntlndr du tor lui arc legituri
crt rcg1_
nruI
Jilmelor
mele preferafa Edward
m6ini de foarfecd
gl
Charlie
9i
fabrid de aocotit;
182
(mai
tArziu am odzut
ti
Big Fish,
Fl
Alice in
Tara
Minunilor). Da
- a zis nnma, el este. Am
fost fotte
surpins sd nllu cd rcgizorii sunt
qi
scriitoi. PAtd atunci credeam ci doctorii sunt d.otlr doctori, Ntro-
nautii doar astrofiqutL 1l1amele doar finmq
lrcfeso
i doar prcfesori
,i
regizorii dot regizori. Imi pldcea Tim la nebunie, gtian cd ii
fac
mamei o pLdcere dacdii cer o carte, aga d am rugat-o si mi-o cafiperc.
Afi ajuns acasd gi m-am hotdtdt sd mi apuc de citit. M-am dge-
zat conod in pat. Din gregeald, cartea ni-a scdpdt din ruAnd
ti
a
picat pe
jos.
M-am uitat Ia ea de sus, din pat... qi atunci a ince-
put doentufa.
Mi-a aenit brusc o idee. Ce ar
f
dacdtn loc si o citesc litefi cu
Iileri, cuoint cu cuoint, pngind cu pagind, m-a1 bdga pur
ei
sim-
plu in carte? Ceea ce incercam eu nu era neapdrat ceoa cu totul
110u. Citiseln ir Alice in
Jara
Minunilor
ti
nai odzu;en
i
it1 altu cAtuaa
filne
ci se
poate sd treci dincolo, tx alte lumi,
6i
npoi sd te intorci Ia ale tale. Zis gi
fdcut.
Am m1ncat
un sandztici, am bdut un suc, mi-am
fdcut
lectiile pentru n doua zi gi am ldsat un bilet
mafie| in c z cd reuream, cd sunt ld un prietenifi bloc
Qi
nu infirzii mult.
Apoi ft-am ridicat'i11 picioare in pat deasupra cdrlii deschise pe
jos
9i
m-a1n aruncat pur
gi simplu tn ea cu capul in
jos,
ca intr-un bazin de inot
(asta
cred cd nu a m i incercat-o
nimeni - atuxcaresin carte, u dodr i11trdrca linigti.td qi cu grijd in ea!).
+
TimBarton, Melancolica moarte a bdidtului-stridie, H:u1j.atitas, BucureEti, 2008
38. Naratoarea amintegte de un program
siptimanal de lecturi impus de mama Ba.
Eqti de acotd cu o astfel de idee? Scrie ceteva motive pentru a-ti susline opinia.
39, Pe parculsul acestui capitol, ai cilitorit, de fapt, prin mai multe c;4i sau texte.
Scrie titlurile acelora din care ai citit doar fragmente
(sau
al unui volum din
cale ai citit doal un text) gi pe care ifi doreqti d le citeqti integral
(in
intregime).
Noteazi o perioadi aproximativi pe care
{i-o
planifici pentru a termina cartea.
Plan de lecturi
Perioada planificati
pentru lecturi
Rezultat
(cititi./necititi,/data)
Tiflul
pi
autorul cirfii
183
40. Realizeazi, pe o foaie separati, sub fotma unui poster, o teclami a ci4ii sau a
texlului care
fi-a
plicut
cel mai mult. AminteFte-ti sfatudle tuturor membrilor
echipeir fii atent la cuvinte qi la stru.turile grimaticale,
scrie un text scurt, dar
convingitor qi creativ, folosegte culorile pi
simbolurile
potrivite,
oleri
informafii esentiale, fii original. Primegti, ca sprijin, coperti gi prezentarea
volumul Carc-i
faza
cu cititul?.
incercAnd sd le deschidd pofta
de literatura cidtorilor intre
10 ql14 a!r, Care-i
faza
cu cititul?
aduce laolalti 25 de texte prin
care mari scditod romani ai
momentului iFi povestesc primele
paEiuni pentru cdrli.
Datodtd acestor intAlniri
esentiale cu scriitorii care
Ie-au marcat copilirja, mulli
dintre cei care au acceptat
invitalia la aceastd antologie
sunt astdzi, la randul lot
scditori,
41 . Nalatoarea mdltudseqte ci ii pliceau
ciltile subtiri pe
care le putea citi repede.
Didiorul 6e intreabd cate sunt cdtetiile in funclie de care ifi alegi tu ci{ile.
Bifeazi vadanta sau variantele care
ti
se
pottivesc
oti scde cdtedul folosit de
line si motiveazi-ti optiunea.
Eu imi aleg cArlle in func{ie de:
copelte, deoarece
dimensiune,
/
184
Ilnitatea
:
tema,
reTumatul de pe coperta a fv-a,
recomadirile prietenilor,
42. Daci ai citit weodatd o carte pentru ci ai vizut un film, scrie titlul acesteia,
eventual
pe
cel al filmului, in cazul in care nu sunt identice.
Criticul se intreabi ce e mai importane si citeqti ci4i sau si te uili la filme?
Scrie avantajele gi dezavantajele fieciruia qi ce alegi intre cele doui.
Carte
'
Film
Aeantaie Dezavantaie Avantaje Dezavanfaie
43,
recomanddiile pdrin$lor sau ale profesorilor, ............................
recomanderile gisite pe site-uri sau bloguri, ...............................
145
Ce crezi ci a gisit naratoarea in cartea in care
,,a
sirit,,? Folose$te detaliile din
text gi prezi nt;, i n ci teva ri nduri , cum crezi ci va decurge cdl i tori a.
Detalii din text
Predictiile mele
(ce
cred ci se va intAmpla)
45. Citegte mai departe pentru a afla daci prediclia ta s-a adevelit, Coleclionarul te
eJituiette si subliniezi definifia cuvdntului
melaxcolie ca si-li lmbogilegti lista
de cuvinte noi.
M-am trc,zit lq tncEut un pic amelit prin!rc litere, cuainte, semfle de punctuafie,
CA-
teva semne de exclqmarc m-au cafi lnlepat gi
am alunecat zdraztdn pe uftele o-uri
i
s-uri,
Trept7t tnsd, cuvintele sau trcnsformat ln personaje tn carne gi
oase. Am aiuns tnduntrul
poaegtilor Dei puteqm zfui undeua sus collul biroului meu, erau deparfe d.e lumea mea
cu lectii pentru
$coald,
antrena.me\te la lenis, ore
fixe
de 6tat Ia computer. Eram in plind
pooeste.
Nu o mai citeam. O trdiam,
Am lrecut cu greu de titlu pi
uai ales d.e cuadntul
,,melancolie',
de care auzisem, dar
habar nu aaeam ce inseamnd. Chiat atunci ch.nd mi s-a explicat cd este o stare de listete
qmestecatd
cu visarc
gi
dor de izolare nu
qm
inteles fiare lucfu, pefltru cd ufl copil nu
ptea e trist
6i
nu are de ce sd area sd se izoleze. Oricum, dupd ce am trccut de titLu, am tn-
ceput sd md infilnesc pe rdnd. cu personaiele
bizdre din cartea lui Tim, sd md bucur de
aaenturile Lor sau sd sufdt pentru problemele
lor, care fiai de clre mai ciudate.
46.
Compari predictiile
lale cu ceea ce ai descoperil in text.
Ptcdi(!iile nele au
fosttnu
au.fo.! rcrc(lc. dcoarece
186
Uutatea
ifi mai amintegti titlul s,i autord cqtii in car cilitoregte naratoarea? Reciteqte,
eventual, primul fiagment gi scrie datele de identificale ale textului.
47.
Titlu Autor Editurn tocul apariuei, Anul apariliei
48. La intralea in carte, semnele de punctuatie nu 6urrt tocmai prietenoase, dar
Giamaticianul este convins ci e doar o imPresie. Te inviti, ca semn de imP;care,
sA le incercuieqti
Si
si le explicipe cele care apat in enuiful,,Am
trecut cu
Sreu
de titlu s,i mai ales de cuvintul
<<melancolie", dar habar nu avean ce inseamnS."
49. Realizeazi un scurt portret al unora dinlre
Peisonaiele
bizate descoperite
in
carte, inspirandu-te dupi numele lor. Cu care ai !.rea si te intAlneqti? De ce?
Cullr arati
Regina pema de ace
Gunoiela
147
Chibrita
51.
Ag orea sd md.' i nti l nesc cu ......,,,,...........,,..........,
i ntrucAt
in realitate, numele se potrivesc persoanelor
care le
poarti?
Di cateva exemple
din experienJa proprie.
Pictorul 8-a g6ndit dela la biiahrl-skidie,
Sam,
9i
l-a desenat. Scriitorul te inviti
ei-i faci porhetul in cuvinte, dupi imagine,
Ei
si-i giisegti
un loc intr-o poveste.
CiteEte cartea lui Tim Baiton pentru
a compara cele doui istorii.
188
"'"*
u9-t
Povestea biiatului-stridie
189
52. La final de drum, Diriiorul se intreabi cum $e citegte cu adev;rat o cafie
gi
ce
inseamni si fii un bun cititor. A descoperit, in volurnul Care-i
faza
cu cititul?,
un text de Caius Dobrescu despre o carte cate fura parfumud sau duhori gi e
posibil si giseasci gi rispunsud, Te invit:i si cilitoreqti cu el gi si subliniezi
ideile care te surprind.
DM iatd cd, ttltr-o zi, iflttd in anticariat o
fe-
titd. Micuti miculd, cu d.oud codite, dintre carc
una pe jumdtate
desfdcutd, cu gorluletul
Qiforat Fi
cu giretul de Ia unul dintre pantof tArinda-se in
urma ei ca o codild ltmgd-lungd.
Fetila ducea in spinare, gdfiind, un ghiozdan
de doud ori ruai mare decAt ea. Eru nepoata anti-
carului. Trecea ea din cind?n cind pa la magazin,
dar nu prea des. Pe de o parte,
fiindcd
nu-i pldcea
sd citeascd, iar pe de alfd parte,
fiindcd
bunicul o
certa mereu.
,,Uitd-tc
Ia surioala ta geamind", ii spunea el,
,,oezi
ce harnicd e,
qi
ce ordowttd?
"
. Eetila se ducea gi
se uita, insd niciodatd. nu i se
pdrea
cd surioara ei este chiar afit .le groziod ircAt sd te obosegti sd semeni cu ea.
Ei blne, tocmai acedstd nepotici se ?nadrti in ziuo aceeo prin tot anticariatul, rdsfoi
tntr-o doard mai tot ce se putea risfoi gi in cele din urmd ajunse
gi
la cartea noastrd. De
cum o atinse, cartea se zgribuli
gi
incepu sd miroasd urAt.
9i
nitosi ea aga,
Ei
tot mirosi,
dar degeaba,
6i
gtili
de ce? Pentru ci
fetita
o
f
a.,ut ca multe ndraauri, dar nu
Fi
pe acela
de a-gi
gterge
nasul cind ii curgea. Aaea nasul At de iflfund.at difl cauza asta, incAt lumea
se mira cum de mni reugegte sd rcspire. Aa ci nici nu se sinchisi de mirosul cdrlii. O rds-
foi,
se uitd Ia desenele lngdlbenite
giii
pldcurd atAt de mult, cd nici nu se mai mi1cd de lAngd
catte p|nd ce nu o dezlipi de acolo bunicul ei, care trebuiq sd inchidd magazinul.
Dar a doua zi mioia se ?nfinti iar. A treia zi, Ia
fel.
lr6et-?ncet, trccu gi Ia rindurile sffise,
siktbisi,tzi un cwAnt, niine o
Waryitk,
gi ite-W de undenicinuaoiasdaudidecitit, dupd
o sdptfunAfld era in stare si citeasd absolat singurd o pooeste de aproape trei pagi\i.
Lainceput, carte6, dupi cum ztd?nchipuili, rdspindise mirosuri dintre cele mai grele.
Cu dtAt mai mult cu cAL de cum prioiile
fetileiincepurd
sd alunece peste rhndurile ei, igi
ddduse seamd ci afe de-o
fsce
cu o cititoare lipsiti de oice experientd, nesigurd, lene6d, de-
ldsitoarc. Se simlise prof tld
jigtritd
ti
se striduise sd mironsd cAt putea ea de rdu. Dar
cind adzu cd
fetila
ntr se lasi, cd o citette c tot rnai nultd atentie, cd-i ?ntoarce paginile
uqor gi nigdlos, cd o leagdti ca pe un bebe tnainte sd o ateze tflapoi in raft, ba fiai fiult,
cind o auzi spunindu i bunicului ei ci a luat noud la citire, ei bine, cortea noastrdincepu
sd se simtd tot mai legatd de cititoored ei. De catu ori fiicuta se apropia de ea, inceta sd mi-
roasd urAt. Bd chiar se strdduia sd-gi aminteascd fiitosul de parfufi
ti
laaandd cu care oe
nise Ia anticariat, c6 s-o tntAnphe pe
fetitd.
190
"."* ,,i
,.,.:l
53, Sensibilul qi-ar dori si afle de ce sunt surpdnzitoare secventele pe care le-ai
ales. Scde o scurti explicafe pentru el.
54. Coleclionarul a intalnit un cuvant notJ. aflticdrtat. C]u'l]. gtie ci aflti inseamni
itrpotriva,le rcagi si il aiufi si aleagi explicalia potriviti pentru sensul din
text, incercuind cifra colespunziloare, apoi si veiifici cu ajutorul diclionarului.
L. E ceva impotriva cariilor, tetita are nevoie de un stomatolog.
2. E ceva impotriva insectelor care distrug mobila din magazin.
3. E ceva impotriva carelor de lemn, fetitei ii plac obiectele modeme,
4. E ceva legat de cdrli qi
obiecte antice, vechi, un magazin.
55. Scrie o explicafie pentru sensurile verbului a n irosi din urmitoalele enuntudl
Nu miroase a bine cd nu ai mai pus fi6na pe o carte! ................,,,,,,.,,
Mi roase a l ene i n casa asfa. ..........................
56. Asociazi cate un miros fieciruia dintre personaie gi locului in care se intAlnesc,
apoi explici-li alegerea.
Cartea Fetita
Arrtic&ruI Anticaiatal
Am ales aceste mirosud deoaiece.....
191
57. Scriind cifra potriviH in caseti, pune in ordine pagii pe care ii parcurge fetifa
pAni cind cartea incepe si se simtd tot mai legatd de ea.
' Ia note mai bune la citire.
.
Rdsfoieqte, intr-o doar6, tot felul de cirti.
-
Nu se mai miqcd de langi carte decat cu fofa.
.
Trece la r6ndurile scrise.
Se uitd la desenele ingilbenite.
Silabiseqte cuvinte.
lntoarce paginile usor gi mig5los.
Citegte propozitii.
O leagdni ca pe un bebe inainte sd o aqeze inapoi in raft.
Citeqte singurd o poveste de aproape trei pagini.
I
Nu se sinchisegte de mirosul cdrtii.
O cite$te cu tot mai multi atentie.
58. Cum crezi ci iqi di seama cartea, la inceput, ci
,,are
de-a face cu o cititoare lipsiti
de orice experienfi, nesigurS, leneg;, delisitoare"?
59. Dirijorul te inviti si te gendegti
la propriile
obiceiud de lecturi gi si bifezi
pagii pe care ii parcurgi
sau nu atunci cind citegti.
Strategie de lecturi
Da
Citesc informatiile esentiale despre carte de pe copeita gi pa-
gina de titlu (de prezentare).
Iac pledictii pe baza aspectului, a tidului gi compar cu ceea
ce descopi r i n text.
Citeschecitesc tot textul intr-un fitm moderat.
:
Vi gandesc doar la ceea ce citesc.
incerc sd-mi imaginez universul plezentat ln text.
.
-
Caut in dictionar sensul cuvintelor necunoscute.
imi pun intrebdri in legeturd cu ideile textului.
Sc u observatii variate intr-o fige de lecturA.
;.
Folosesc cunoqtinte din diverse domenii pentru a intelege mai
bine textul.
Nu
192
Incerc sd identific tipul de text, genul, specia literara etc.
Scriu diverse texte despre ceea ce citesc (rezumat,
iurnal
de
lecturi, compuneri creative etc.).
Schimb idei despre carte cu alg cititon.
Caut informalii suplimentare despre carte gi autor
Compdr texful cu altele citite de mine.
incerc si fac obsewafi cu privire la stilul original at scditom-
lui
(are
umol, e ironic, foloseqte desene etc.).
Jin
r.1ir
jumal
al lecturilor mele.
Am gdji de carte (nu ii ptez paginile nu o pitez e etc.)
Da
Unftarea
.r..
-..
Nu
60. Daci vrei si fii risplitit cu paffumuri am4itoare atunci cSnd te pierzi in cird,
transcrie o etapi din strategia de lecturi pe care nu o respecli gi noteazi in
dreptul ei titlul ci{ii in care te g6ndeqti s-o aplici.
Ce vei aplica In ce carte
61. Final de drum! Pentru a rimane cu amintiri vii despre aceasta calitode,
Scriitorul te indeamni si ie intorci la inceputul capitolului gi si revezi
exetciliile lucrate, astfel incet si po$ scrie tiduri, dar qi nume de autori in harta
lecturii, impn4iti in doui continente: continentul ciltilor romAnegti
9i
continentul cdr,tilor din lite.aturi striine.
Harta cilitoriilor mele prin cir,ti
r 93
62. Criticul.te sfituiegte si ifi faci un portofoliu pentru a schita propda epopee a
lecturii
(Colectionarul
spune si foloseqti dicfionarul sau strategiiie invi,tate
de
la el,_daci nu inlelegi temenul). Bifeazi ce ai deja
,,in
propriitate,, (ca
Mi!u),
astfel incat sA incepi o Carte cu
jucdrii (sau
cum se va numi...).
Jurnale
de lecturi
Hdrfi de lecturd
Desene pe baza cdr$lor
Reclame
Informatii despre autori
Texte scrise de mine
Strategii de lecturd sau de scriere
Fi pe de l ucru pentru l ectur; sau scri ere
, Mai am
db
194
Surse bibliografie
JOCUIi
Aoenturile lui Tom Sazuyer - Mark Twain (in traducerea autoarelor)
locul
de nonpte Robert
$erban
(vol. Care-i
fnza
cu cititul?
)
Liviu Papadima (coold.),
Editura Arthur, 2010
Ckntl mi aei intilni - Rebecca Stea4 Editura Arthur, 2013
Aik gi mercenatii - Ioana Nicolaie, Editura Althur, 2013
PoL,este cu oi - Tudor Arghezi in (vol. Cartea cu
jucdrii),
Editcta Arthur, 2013
BirAflul di11 Lund - Grace LiIL Editura Arthur, 2013
Insula Delfinilor Alba;f/i - Scott O'Dell, Editura Arthur, 2013
Alice in T,ara Minunilor
-
Lewis Carroll, Editura Art, 2010
E.raoii - Simona Popescu, Editura Polirom, 2011
,focari
- Ana Blandiana (vol. Aventurile lui AryagicL Editlrar]iJmarlitas, 2008
Timp pieldut, timp ciigtigat
De ce trece timpul tncet cAnd orei sd treacd repede? Claudia Hamm or,d
lvol.
intrebiri fiari
de la cei mici... la care rdspund nigte onmeni
foarte
importanti), Editura Humanitas, 2013
Uama
fantomd
- Norton
Juster,
Editura Arthur, 2013
Mdsura luqurilor - Atdrew Robinson, Editura Alt, 2008
Pooestea unchiului Shelby despre Lafcadio, leul care nu s-a ldsat pdgubaq, de
Shel Silversteio Editura Althur, 2013
CuriozitAfi despre lei
Sirbitori de iarnd
La PoIuI Nord Marin Sorescu (vol. Unde
fugim
de acasd?
),
Editura Arthur, 2014
Mdsura luqurilor - Andrew Robinson, Editura Art, 2008
Spdrgdtorul-de-Nuci - E.T.A. Hoffmann, Editura Poseidon, 2012
Stubetorile diferitelor religii
Galgeturi de ini s,i de azi - Robert
$erban
(vol' Care-i
faza
cu cititul?) Editura Arthut 2010
Legend& lui Mot Crdciun it Crdciunul, Studiu etnog/afic - T:udot Pa/I.llle
Pooeste de Crdciun - Charles Dickent Editura Arthur, 2012
IEureIe - George Tophceanu
WuI
fluturclui
(vol.
Cetcul Mincino1ilor) -
Jeal].
Claude Carridre, Editwa Humanitas, 2013
95
Bunele maniere nu se demodeazi
Monente
Qi
schite. Nuoele gi pouestiri - lon Luca Caragiale, Editura Litera,
_
colecfia Biblioteca pentru too 2010
In ifltimitatea secolului 19 - Ioana PArvulescrt Editura Humardtas, 2005
Codul bunelof fianierc ast;izi - Aurelia Marinescu, Editura Hum anitas,2012
Vocabularul - Tud.or Atghezi (vol.
Curtea cu
iucdrii),
EditLrra ArtllL.tt,201.3
la colf - Tudor Arghezi (vol. Cartea cu
jucdlii),
Editura Arthur, 2013
Cheile - TJJdot Arghezi (vol. Cartea cu
juciilii),
Editura Arthur, 2013
CeI mai msre Gulliuer - Gellu Naum, Editura Arthur, 2013
Invitatie in lumea basmului
Voinicul cel cu cartea ln mfutd ndscut
-
PeEe lspirescu (vol. Basmele romanilor), Editura
Curtea Veche, 2010
Ingeri, zmei gi
joirudrife:
mitologie yopulard pe tnlelesul copiilor
-
C. Mihalache, A. Pascq
C. Manolache, C. Voicild, Editura Humaritas, 2010
Dictionar de simbolurl
-
J.
Chevalier, A. Gheerbrant
(coord.),
Editula Polirom, 2009
Poezii - N4ihai Eminescu, Editura Litera, colectia Biblioteca pentru toti, 2010
Zmeule, nenorocitule!
-
Marin Sorescu (vol,
Und.e
fugim
de-acasLi?), Editura Arthur, 2014
BdtrAnd d,in Lund.
-Grace
Lin, Editura Arthur, 2013
Cilitori, cilitodi
Geaffiantanul
-
Ttdor Arghezi (voL Cartea cu
jucdrii),
EditiJJta Arthur, 2013
Miraculoasa cdldlorie a lui Edward Tulane
-
Kate Dicamilo, Editura Arthur, 2013
PdmAntuI
gi
o parte din soare - Marin Sorescu (vol.
Unde
fugim
de^ausd?),
Editura Arthur, 2014
lim
Ndsturel qi Lukas, mecanicul de locomollori
-
Michael Ende, Editura Arthur, 2013
l.urnal
de lecturd - loana PArvulescu, Editura Arthur, 2013
Intt-o catte - Laura Grinberg (vol,
Care-i
faza
cu cititul?) Liviu Papadima (coord.),
Editura Arthur,2010
Arik ql mercenarii - loana Nicolaie, Editura Arthur, 2013
Cartea care mirbea urdf - Caius Dobrescu (vol. Care-ifaza cu cillltl?) Liviu Papadima
(coold.), Editura Arthur, 2010
195
Cuprins
Unitatea 1:
Jocuri
Auen turile lui Tom Saiuyer
- Mark Twain
locul
de noapte -Robert
$erban
CAndmdpeii AIni - Rebecca Stead
Arik qi merceoarii
-Ioana Nicolaie
Pooeste cu oi -Tudot Arghezi
Bdtrdnul din Lund. -GraceLit
Insula Delfinilor Albatlr"i - Scott O'Dell
Alice tn Tara Minunitor
- Lewis Carroll
Eruoil
- Simona Popescrr
/ocazl
- Ana Blandiana
Unitatea 2: Timp pierdut
timp caqtigat
De ce trece timpul incet chnd orei sd treaci repede?
- Claudia Hammond
. . . . . , _ . . _ . .
Uama
fafitomd
-Norto
luster
5
7
15
18
21
25
T
a
Articolul de dic$onar
36
36
37
49
53
Mdsura lu(uilor - Andrew Robinson
Pooestea unchiului
Shelby despre htfcadio, I*al care nu s-a Ldsat pdguba1
_
Shel Silverstein
Cur i ozi t aH despr el ei . . . . . . . . . . . . . . . .
60
Unitatea 3: Stubitori de iami
La Pol ul Nor d - Mai t n Sor escu . . . . . .
- . . . .
, . . . . . . . . . , . . . . . . 67
Mdqufn luctuilor
- A;adrew Robinson
. . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . ZO
Sdrb;tori l e di Jeri tel or rel i gi i ..........
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2I
Spdrgitorul-de-Nuci
- E.T.A. Hoffrnanr
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Gadget ur i d. e i er i qi d. e azi - Rober t
$er ban
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
81
Legenda lui Mog Crdciunin Crdciunul. Sht-diu etnografrc
.tudorpamfi7e.
. . . . . . . . . .
g6
Col i nde . .
- . . . . . . .
. _. . . . . . . . . . . . . . . . .
88
Pooest e de Cr dci un - Cl t ar l es Di ckens
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
g9
I epur el e Geor geTopi r ceanu
. . . . . .
. . . , . . . . . . . . . , , . . . . . . I 02
Vsul
Jluturelui
(vol. Cercul Mincinopilor)
-JeanClaude
Carridre . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Unitatea 4: Bunele maniere
nu se demodeazi
Trex de pldcere
-IonLuca Caragiale
. . . . . . .
In ifilimitutea
secolulul 19
- Ioana
pArvulescu
Cotlul bunelor maniere dst4zi
- Aurelia
Marinescu
Vocabularul
- I:odor Atgfezi
La col! - Iudor Arghezi . . . . .
-
. . .
-
. . .
-
. . .
-
Cheiie
- Tudor
Arghezi . . . . . . .
-
. . . . . . . . . . . .
i nt r - o car t e - Laur a Cr i i nber g. . . . . . . . . . .
Cartea care mirosea ur6.t - Caius DobresLru
CeI mai mare Gullioer
- Geltu Naum
Unitatea 5: Invitatie
in lumea basmului
Unitatea 6: CAHbri, cilitorii
lim
Ndsturel gi
Lukas, mecanicul de locomotiod-
Michael Ende
]umal
de lectard
-\oaaa P6nrrlescu
106
1.07
1.09
113
t28
128
1.29
130
133
Uoi fl i cul cel .cu cafteT ttu mand ndscut
-pettel spi escu
...............
Ingpn,^zfier
lt
totmdtile: nitologi"
Wulari
pc
intetcsul copiilot
_
C. MihaJache,
A. Pascu, C. Manolache,
C. VoiciH
Diclionar
tu simbotui-
r.
ch*"tt ;;.
a;;;.;i;;;;;.i.
. . . . . . : . . : . . . . . . . . .
Luceafdrul
-MthatEmi nesco
.......
i"s;;;;-j;i*t
t;,;;;,:#;:r;;;r:;;ffi""pi,r,,-i-ri'."r
"n,
"'
134
A. Pascu, C. Manolache,
C. VoiciH
Di rt i onardesi mbot ui -r. ch*"t t ; ; . a; ; ; . ; i ; ; ; ; ; . i . . . . . . . : . .
. . . . . . . . . . 113
Luceafdrul
-MthatEmi nesco
.......
zmeul e,
nenoroci tul e!-
Mari n
sorescu
' ' ' ' ' ' ' ' '
159
Bdtuan
din Lund
- Grace Lin . . . .
-
.
"
160
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
163
G-eam.anl anul
-Ttrdor Arghezi .
-... -...
Pimdntul
ti.
o parte dift soare - Marin
Sorescu
166
166
176
178
181
1.82
. . . . . . . . . . . . . . . 190
db
TH{El'l
ffiloaded !rySfat50