Celulita - 10 sfaturi pentru a-i veni de hac

Celulita . 10 sfaturi pentru a-i veni de hac. Tot mai multe scrisori sosite pe adresa
rubricii noastre de frumusete au ca autoare domnisoare si doamne care se plang de
faptul ca pe zona coapselor si-a popoului au facut celulita: un strat de piele groasa,
urata, plina de vergeturi si denivelari. Daca...
Celulita
10 sfaturi pentru a-i veni de hac
Tot mai multe scrisori sosite pe adresa rubricii noastre de frumusete au ca autoare domnisoare
si doamne care se plang de faptul ca pe zona coapselor si-a popoului au facutcelulita: un strat
de piele groasa, urata, plina de vergeturi si denivelari. Daca asta le consoleaza, le spunem ca
80% dintre femei sufera, astazi, de celulita. Cu alte cuvinte, adio miniupuri, adio bi!ini, adio
sorturi. De fapt, adio frumusete in zilele de vacanta. "a dam, totusi, o veste buna: in randurile
care urmeaza, gasiti 10 sfaturi destul de eficiente, menite sa le redea picioarelor dvs. eleganta
si supletea de odinioara.
1 #aceti zilnic $0 de minute de sport pentru picioare: gimnastica, alergari, mers pe bicicleta,
inot, mars fortat.
2 %os mainile de pe grasimi& 'referati categoric legumele, fructele, pestele si salata.
(uati-va zilnic portia de magneziu si vitamina ). 'e primul il gasiti sub forma de pastile
efervescente, pe cea de-a doua sub forma de gelule, la farmacii.
* +eti de trei ori pe zi cate un pahar de apa fierbinte, inainte de mesele principale ,metoda
aponeza sigura-.
! 'astrati-va constanta greutatea. )fectul ./o-/o. ,ingrasari si slabiri repetate- labarteaza
tesuturile.
" 0priti stresul. 1i el favorizeaza cresterea celulelor adipoase.
# #aceti zilnic dusuri alternative, practicand sub ele masaul cu peria pe zonele compromise.
$ )vitati e2punerea prelungita la soare. 3esutul se inmoaie, celulitase accentueaza, apar cute si
noi vergeturi.
% #aceti bai cu sare marina. 4ntareste considerabil tesuturile.
10 5u sedeti niciodata pe scaun, cu picioarele unul peste celalalt. Circulatia sangelui e
vatamata sicelulita se accentueaza.
Cosmetica naturista
&iolete pentru fete...
Caldura verii cheama in lume, peste tot, violetele: pe margini de drum, prin paduri si poiene,
fragilele panselute salbatice, numite si toporasi, invioreaza si farmeca lumea cu petalele lor
albastre ,si mov-, cu parfumul lor, concurat numai de lacramioare si trandafiri. 'utini sunt cei
care stiu ca in afara frumusetii daruite de Dumnezeu, toporasii sunt si adevarate medicamente
ale naturii. 6dministrata sub forma de infuzii, planta reglementeaza functiile aparatului urinar,
potoleste durerile si infectiile. Dar mai presus de toate, plapandele violete curata sangele,
vindeca pielea, curata cosurile de pe obraz. 'entru ca eficienta lor sa fie totala, se folosesc atat
pe cale interna, ca ceaiuri, cat si pe cale e2terna, sub forma de cataplasme. )czemele
persistente si urticariile copiilor cedeaza si ele in fata toporasilor mirositori.
'n caz de acnee: faceti o cura de 7-8 saptamani cu infuzie pregatita din flori proaspete.
4mpachetarile fetei cu flori usor oparite ,se pun pe piele si se acopera cu un prosop- sau
compresele cu ceai de flori asezate pe fata au un efect deosebit. 4nfuzia de violete se prepara
din $ lingurite de planta, oparite cu un sfert de litru de apa clocotita. 1e lasa sa se infuzeze 10
minute, apoi se strecoara. Din ceai se bea o cana dimineata si una seara. Compresele se fac
numai dupa-amiaza sau seara, cand nu mai iesiti in oras.
Clubul dietelor de slabit
(eteta cu miere si usturoi
Cura pe care v-o recomand am avut norocul sa o primesc de la o fosta profesoara de engleza,
din anul 4 de facultate. Cand am auzit despre ce este vorba, n-am avut nici un fel de incredere.
Dar mai tarziu, mi-am zis ca incercarea moarte n-are si culmea este ca a dat rezultate.
'ngrediente: $80 g miere de albine, 800 g otet de mere, 8 catei de usturoi ,tocati obligatoriu
.lemn pe lemn., cu un ciocan de snitele sau cu un tocator de vinete pe un fund din lemn-.
1e face un amestec din toate componentele si se lasa la macerat 9 zile. 1e iau $ linguri pe zi,
una dimineata, cand va treziti, alta seara, inainte de culcare. Dieta dureaza o luna. 1e slabesc :
!ilograme. 1ucces&
6rdeiul iute
#oto: Dreamstime
- Cosmetic) -
Condiment apreciat ;n mai toate buc<t<riile lumii, .leac. important pentru multe boli, ardeiul
iute are =i efecte de e2cep>ie ;n ;ntre>inerea frumuse>ii, pentru c< stimuleaz< circula>ia
s?ngelui, este antiinflamator, antiseptic, aut< la eliminarea to2inelor, regenereaz< =i neteze=te
pielea.
*asc) cu ardei iute
Ingrediente: 1 linguri>< de ardei iute tocat fin, 1 lingur< de miere, 8-7 pic<turi de ulei de
m<sline sau de migdale.
Mod de preparare i folosire: 1e amestec< ingredientele =i se aplic< pe fa>a proasp<t sp<lat<.
4mediat dup< aplicare poate ap<rea o senza>ie de u=oar< usturime, pi=c<turi, care ;ns< dispar.
1e las< $0-90 de minute, apoi se spal<. 6re efecte imediate. 'ielea devine curat<, f<r<
imperfec>iuni, supl<, catifelat<, luminoas<. 1e aplic< o dat< pe s<pt<m?n<. )ste un veritabil
tratament de men>inere a tinere>ii.
+lei de ardei iute pentru celulit) ,i piele ofilit)
1e poate folosi ulei de ardei iute din comer> ,se g<se=te la magazinele naturiste =i plafaruri-
sau se poate prepara acas<, ;n modul urm<tor:
Ingrediente: 100 ml ulei de m<sline sau de floarea-soarelui, 80 g ardei iute tocat m<runt.
Mod de preparare: 1e toarn< uleiul peste ardei =i se las< la macerat $ s<pt<m?ni, ;ntr-un
borcan ;nchis ermetic. 1e strecoar< =i se p<streaz< ;n loc ;ntunecos =i rece, ;n sticle ;nchise la
culoare.
3ratament contra celulitei, gr<simii, =i a lipsei de fermitate a pielii
1e maseaz< cu ulei zonele corpului afectate de celulit<, gr<simea care nu dispare, ;n ciuda
dietelor >inute ,abdomen, fese- sau pielea flasc<. @asaul cu ulei de ardei iute se face timp de
c?teva minute, cu mi=c<ri circulare energice, o dat< la *-8 zile, de preferat diminea>a. 1e
;ndep<rteaz< cu ap< =i s<pun. 1e aplic< apoi o crem< de corp pe baz< de ment< sau lavand<.
Tinctur) de ardei iute
1e poate folosi tinctur< de ardei iute din comer> ,se g<se=te la magazinele naturiste =i
plafaruri- sau se poate prepara acas<, ;n felul urm<tor:
Ingrediente: 100 ml alcool alimentar de :0-A0 de grade, 100 ml de ap< distilat<, 90 g ardei
iute proasp<t.
Mod de preparare: 1e toac< m<runt ardeii iu>i, se pun ;ntr-un borcan =i se toarn< peste ei apa
=i alcoolul. 1e ;nchide recipientul ermetic =i se las< la macerat 10-1* zile. 1e strecoar<, apoi se
p<streaz< ;n loc ;ntunecos =i rece, ;n vas de sticl< de culoare ;nchis<.
-toparea c)derii p)rului, .ndesirea lui
'une>i tinctura de ardei iute ;ntr-un recipient cu pulverizator =i stropi>i r<d<cina p<rului. De
dou< ori pe s<pt<m?n< fric>iona>i pielea capului cu tinctur< sau tinctur< diluat< ,se amestec< o
lingur< de tinctur< cu * linguri de ap<-. 1e las< pe scalp 9-* ore, apoi se spal<. Dup< c?teva
aplic<ri, se va observa o reducere a c<derii p<rului, de asemenea, p<rul va fi mai viguros =i cu
mai mult volum, iar ;n timp se ;ndese=te. ,(a aplicare, tinctura de ardei iute poate provoca
tuse sau str<nut persoanelor mai sensibile, care e bine s< foloseasc< tinctura diluat<. 6ve>i
gri< s< nu v< intre ;n ochi.- 'entru cre=terea eficien>ei tratamentului, se pot ad<uga, ;n p<r>i
egale, tinctur< de brusture =i tinctur< de urzic<.
Crem) cu ardei iute, contra celulitei
Ingrediente: $ linguri de crem< hidratant< de corp, $ linguri de tinctur< de ardei iute. 1e
prepar< ;n cantitatea care se folose=te.
1e amestec< ingredientele =i se aplic< cu masa pe zona afectat< ,coapse, abdomen, fese-, p?n<
intr< ;n piele. 6plicat< zi de zi, pe o perioad< de cel pu>in trei s<pt<m?ni, elimin< to2inele,
previne =i reduce depozitele de gr<sime =i celulita.
,Bnainte de a aplica preparatele cu ardei iute, testa>i-le pe o por>iune mic< de piele.-
6rdeiul iute
@etode mi2te contra pielii de portocala
/oi -trategii 'n 0upta Cu Celulita. *etode mi1te contra pielii de portocala . 2utine alte
probleme de frumusete sunt mai suparatoare si mai rezistente cacelulita. -titi despre ce
este vorba: pielea 3gaurita3, urata, asemanatoare cu coa4a de portocala, care apare in
zona coapselor, a pantecului si fes...
/oi -trategii 'n 0upta Cu Celulita
*etode mi1te contra pielii de portocala
2utine alte probleme de frumusete sunt mai suparatoare si mai rezistente ca celulita. 1titi
despre ce este vorba: pielea .gaurita., urata, asemanatoare cu coaa de portocala, care apare in
zona coapselor, a pantecului si feselor. Creu de luptat cu ea. Desi o multime de produse
cosmetice promit rezolvari radicale, rezultatele nu se vad. 4n schimb, o ancheta realizata
printre femei care au izbutit sa tina in frau celulita, propune solutii cat se poate de practice si,
pare-se, de succes. 4eftine, usoare, la indemana, nu va ramane decat sa le incercati.
3Trucul3 cu legginsi
(uati niste pantaloni-ciorap stramti si grosi ,leggins-, inmuiati-i in apa calda cu sare ,o lingura
cu sare grunoasa la 1 l de apa-, stoarceti-i si imbracati-i fara nimic pe dedesubt. 4nveliti-va cu
o patura groasa si stati culcate pe canapea, la televizor, circa o ora. Dezultatul: pielea va fi mai
intinsa.
5 metoda 3fierbinte3: compresele cu gheata
En stimulent al irigarii cu sange direct din congelator: puneti cateva cuburi de gheata intr-o
punga de plastic si aplicati-o pe zona cu celulita o data pe zi, iar efectul nu va intarzia sa se
vada.
+ngeti-va 3corect3
'entru ca orice crema anticelulita sa aiba efectul scontat, ea trebuie masata pe piele usor, cu
miscari circulare. )fectul este acelasi ca dupa un drena de limfa. 6pa acumulata este pusa in
miscare. 4ndiferent ce folositi - perii, bureti aspri sau bile -, masaele usoare sunt o binefacere
pentru pielea afectata de celulita. 4mportanta este, insa, regularitatea. 4deal: de 1-$ ori pe zi.
6ortificati-va soldurile
)ste vorba despre un e2ercitiu pe care-l puteti face chiar si la serviciu, cand nu va vede
nimeni. 1tati in picioare, in spatele scaunului, cu mainile spriinite pe speteaza. Didicati un
picior in spate, cu genunchiul indoit la A0. Cu acelasi picior faceti apoi un pas inapoi pe
podea, mutati-va greutatea pe el, apoi reveniti la pozitia initiala. Depetati e2ercitiul de $0 de
ori cu fiecare picior, daca se poate zilnic.
Drena4ul in apa
#aceti o baie de $0 de minute, in apa incalzita la 98, cu adaosuri de alge sau cu 800 g de sare
de mare. 6mbele stimuleaza drenaul lichidului acumulat in tesuturi.
)vitati grasimile
Cand simtiti nevoia de dulce, mancati cu incredere bomboane de guma ,ursuleti, dinozauri,
serpisori etc.-, care nu contin grasimi, ci gelatina. 6ceasta intareste tesutul conunctiv. 4ar daca
nu rezistati fara biscuiti sau alte dulciuri, optati pentru cele cu continut redus de grasime.
*asa4ul cu bile sau cu mingea de tenis
+ilele se folosesc de obicei pentru masarea talpilor si deci a zonelor refle2e ale picioarelor
,chiar sub masa de lucru-, dar ele sunt eficiente si in combaterea celulitei: masati-va - sub dus
- zonele afectate. 6uta la eliminarea reziduurilor. 'entru antrenamentul musculaturii: asezati-
va pe podea, puneti mingea de tenis intre genunchi si strangeti-o bine de $0 de ori.
7imnastica in pat
Cimnastica efectuata inainte de sculare va creeaza o senzatie e2traordinara: culcati-va pe
spate, cu picioarele indoite, spriinite pe talpi, si ridicati abdomenul cat puteti de mult, tinand
sezutul incordat. @entineti pozitia 10 secunde, rela2ati-va si repetati e2ercitiul de $0 de ori.
-uper-eficient pentru pielea de portocala
Cum puteti activa irigarea sangvina pentru ca reziduurile din tesuturi sa fie eliminate:
1. 2eria4ul
Cu autorul unei manusi aspre sau al unei perii puneti in miscare tesutul. @asati-va zonele cu
piele uscata inainte de dus.
2. Ciupitul
Ciupindu-va pielea cu varfurile degetelor, ii stimulati functiile. Ermarea: pielea devine neteda
si rumena.
. *asa4ul
Cele mai practice sunt rolele din lemn cu bile mobile. )ste suficient sa treceti cu ele peste
piele, apasand usor.
-ucuri naturale depurative
8pa
+eti cel putin $ l de apa pe zi, daca vreti ca reziduurile din trupul dvs. sa fie spalate.
0amaie
#ierbeti dimineata $ l de apa circa 18 minute si stoarceti in ea 1-$ lamai. 1e bea pe tot
parcursul zilei, din $0 in $0 de minute. 1timuleaza functia rinichilor, curata si previne
.crizele. de foame.
9er
Contine substante vitale: vitamine si minerale. 'urifica organismul si netezeste pielea. +eti
zilnic un pahar mare cu zer. 'entru slabit: consumati o zi intreaga doar zer.
5tet de mere
6uta organismul sa actioneze la turatie ma2ima si stimuleaza digerarea grasimilor. 1e pune o
lingurita cu otet de mere intr-un pahar cu apa calda si se bea inainte de fiecare masa.
Clubul Dietelor De -labit
6ara masa de seara:
;Dinner - Cancelling<
.(asa cina dusmanilor tai. spune un proverb chinezesc care trebuie respectat indeaproape de
femeile care vor sa slabeasca. De origine americana ,dinner-cancelling F taiati masa de seara-,
metoda pe care o propunem are doua avantae: slabeste si auta la mentinerea greutatii.
2rincipii:
G ziua mancati normal, fara e2ces de grasimi, de dulciuri si fainoase ,preferati legumele,
fructele, cerealele integrale-.
G dupa orele 17 nu mai e voie sa se manance nimic, in schimb se beau cat mai multe lichide:
apa minerala, ceaiuri de plante si fructe, zer.
G inainte de a va culca, puteti manca o umatate de mar.
G daca vreti sa slabiti, practicati metoda de *-8 ori pe saptamana. Daca vreti doar sa va pastrati
greutatea, practicati-o de doua ori.
1uccesul metodei se e2plica prin activitatea hormonilor. Cand mancam, corpul secreta
insulina si ea sustine rezervele de grasimi. Cand nu mancam multa vreme, valorile insulinei
coboara si grasimile dispar. Dolul principal il oaca acum melatonina, care nu doar ca grabeste
slabitul, ci confera si o infatisare placuta. Dificila la inceput, renuntarea la masa de seara
devine mult mai usoara dupa ce !ilogramele se topesc.

6lgele marine - eli2ir de sanatate
'n zilele noastre se vorbeste putin sau chiar deloc despre importanta si rolul benefic pe
care algele marine le detin, atat in plan nutritional, cat mai ales in plan medical, cu toate
ca ele fac parte in mod obisnuit din alimentatia a sute de milioane de oameni care
populeaza =1tremul 5rient ;China, >aponia, ?a@aii, &ietnam< sau zonele nordice ale
globului ;'rlanda, 'slanda, Tarile -candinave etc.<.
6numite varietati de alge rosii sau brune sunt apreciate in tarile respective pentru multiplele
lor virtuti, si fac parte constant din meniurile oferite de numeroase restaurante, alcatuind
deunuri diverse, feluri intermediare de dulciuri servite intre branzeturi si fructe, ciorbe ori
preparate cu savoare de fructe. Din punct de vedere al compozitiei chimice, algele marine
contin din abundenta minerale si oligoelemente ,iod, magneziu, potasiu, calciu, fier, mangan,
fosfor, sulf, cupru, nichel, cobalt, rubidiu, siliciu-, diastaze ,enzime- si vitamine ,6, +, C, D1,
D$, ), #, H, ''-, aminoacizi ,acid glutamic, cistina, metionina, valina, tirozina, lizina, acid
aspartic-, glucide, materii grase, clorofila ,structura sa chimica seamana cu cea a
hemoglobinei umane-, mucilagii si principii antibiotice, fapt care indreptateste clasarea lor in
categoria alimentelor-medicament. 4n privinta proprietatilor farmacologice si
farmacodinamice ale algelor, multiple de altfel, putem evidentia urmatoarele aspecte:
I favorizeaza schimburile metabolice
I tonifica glandele endocrine
I intaresc miloacele de aparare naturala ,imunitate-
I sunt inzestrate cu puteri antireumatismale, antigutoase, remineralizante, stimulante ale
circulatiei sanguine.
6ceasta paleta larga de proprietati profilactice si curative face ca algele marine sa fie indicate
in tratamentul a numeroase patologii, precum: predispozitia generala la maladii, astenii fizice
si intelectuale, adenite, tulburari endocrine, anemii, dureri de diferite etiologii ,cauze-,
reumatisme cronice, tulburari circulatorii, obezitate, celulita, arterioscleroza, hipertensiune
arteriala, afectiuni cutanate, rinofaringite, afectiuni pulmonare, sechele de fracturi,
imbatranire celulara, alergii, preventia si tratamentul afectiunilor cardiace.
1pre o mai buna intelegere a importantei si efectelor tamaduitoare cu care algele marine sunt
inzestrate, le prezint stimatilor cititori doua e2emple concludente.
1. 6ucus vesiculosus ,alga bruna- denumita si iarba de mare sau varec veziculos, are drept
constituenti principali: iodul, manitolul, mucilagii ,algine-, principii tonic amare, vitaminele
C, +, ), ergosterol, sodiu, magneziu, calciu, fier, brom, siliciu. 'e baza proprietatilor conferite
de acesti constituenti, #ucus vesiculosus este indicat in: obezitate ,stimuleaza metabolismul
bazal-, celulita, gusa nodulara, sindroame reumatoide, astm bronsic, inflamatii ale
ganglionilor limfatici, hipotiroidie, sindrom de retentie azotata ,hiperuricemie, hiperuremie,
guta etc.-. 6ceasta alga se poate utiliza intern sub forma de: I decoct - 1 lingurita alga la o
ceasca ,fierbere 8 minute-, 9-* cesti pe zi, inainte sau intre mese. 'entru combaterea obezitatii
se adauga la fiecare ceasca o lingurita de crusin si putin anason verdeJ I tinctura amara - $0 de
picaturi intr-o ceasca de cafea, dimineata si eventual dupa masa de pranzJ I e2tract
hidroalcoolic in pilule de 0,08 g, $-9 pilule dimineata, pe nemancate.
4n uz e2tern, pentru adenite si obstrurari limfatice, se aplica cataplasme de tarate si alge, fi2ate
pe aglomerarile de grasimi sau celulitice, pe zona anterioara a gatului in hipotiroidie si gusa
nodularaJ bai generale - pentru tulburari circulatorii, obezitate, celulita, artroza, astenie,
insuficiente endocrineJ pudra de alge - se aplica pe rani ,stimuleaza cicatrizarea-.
2. 0aminare ,Laminaria flexicaulis, Laminaria cloustoni-. 'rincipalii constituenti: iod, saruri
minerale ,sodiu, potasiu, calciu, siliciu, magneziu-, numeroase oligoelemente, glucide,
mucilagii, vitaminele 6, +, C, D, ), clorofila. 'roprietatile tonifiante, remineralizante,
normalizatoare ale circulatiei sanguine, antilipemice si antiarteriosclerotice ale acestor doua
specii de alge inrudite le recomanda in tratamentul urmatoarelor afectiuni.

Ez intern - astenie, surmena, dezechilibre endocrine, demineralizare, tuberculoza, rahitism,
tulburari de crestere la copii, hipotiroidie, mi2edem, gusa nodulara, obezitate,
hipercolesterolemie, arterioscleroza, coronarite, reumatisme cronice, astm bronsic,
enterocolite.
Ez e2tern - sub forma de bai generale, in maladii infectioase acute, inflamatii acute,
dermatoze ,eczema supuranta-, 3+C pulmonar evolutiv, decompensare cardiaca,
hipotiroidism, afectiuni psihice.
@od de utilizare: in uz intern, sub forma de decoct, cu o parte (aminare la 10 parti apa, lasate
la macerat *-8 ore, apoi fierte si filtrate, sau sub forma de praf in comprimate sau capsule de
0,80 g, nu mai mult de 8 g pe zi, administrate in timpul meselor.
4n uz e2tern: sub forma de cataplasme emoliente, bai generale sau locale, in asociere cu
diferite uleiuri esentiale corespunzatoare afectiunii tratate, care completeaza efectele
terapeutice ale algelor prin puterea de penetrare prin peretele tegumentelor. Din fericire,
aceste alge au inceput sa se gaseasca si la noi in tara, fiind comercializate fie in forma uscata
sau in borcane cu destinatii culinare, fie ca integratori alimentari, in anumite farmacii
naturiste, sub forma de comprimate
4mpachet<rile
2entru a ar)ta bine, corpul nostru are nevoie din cAnd .n cAnd de .ngri4iri speciale.
Dac< vre>i s< sl<bi>i ;n anumite zone ;n care gr<simea nu se las< dus<, s< ;nl<tura>i celulita, s<
ave>i o piele neted< =i ferm<, dar =i parte de rela2are =i r<sf<>, ;mpachet<rile sunt cea mai bun<
alegere. 6ten>ie& 'entru a ob>ine ma2imum de efecte ;n urma acestor proceduri, e necesar ca
;n urm<toarele dou< zile s< evita>i zah<rul, alimentele grase sau prea s<rate, alcoolul, b<uturile
acidulate =i s< be>i mult< ap<. De asemenea, be>i cel pu>in 1 litru de ap< ;nainte =i dup<
;mpachetare.
Cum procedaBi
6plicate de obicei ;n saloanele de specialitate, ;mpachet<rile se pot face =i acas<, ;ntr-o
variant< mai simpl<, de dou< ori pe s<pt<m?n<. I 'entru ;nceput, sunt necesare un du= cald =i
o e2foliere a ;ntregului corp, cu m<lai, t<r?>e sau cu sare grunoas<. 6stfel este ;nl<turat stratul
de celule moarte =i pielea poate absorbi mai bine toate substan>ele active. I 'reparatul preg<tit
;nainte se aplic< cu masa u=or, pe zonele problematice ,fese, coapse, abdomen-, se
;mpacheteaz< cu folie de plastic =i se las< s< ac>ioneze o um<tate de or< - o or<. Dac< sunt
aplicate cu consecven><, urm<toarele preparate folosite pentru ;mpachet<ri au ca efect redu-
cerea depozitelor de gr<sime, a celulitei =i vergeturilor, revitalizarea, tonifierea =i hidratarea
pielii.
Ceai verde, argil), sare
Ingrediente: o um<tate de cea=c< de ceai verde pulbere ,se ob>ine prin m<cinarea, cu r?=ni>a
de cafea, a ceaiului verde-, 1 cea=c< de argil<, o um<tate de cea=c< de sare de mare ,sau
grunoas<-, ap< fierbinte.
Mod de preparare i folosire: 6d<uga>i peste ceaiul verde ap< fierbinte =i amesteca>i.
6d<uga>i apoi sarea =i argila, mai turna>i ap< fierbinte, dac< e necesar, amestec?nd ;ncontinuu
p?n< se transform< ;ntr-o past< groas<. (<sa>i preparatul s< se r<ceasc< =i ;ntinde>i-l pe corp
c?nd este la o temperatur< confortabil<.
2udr) de alge, argil), ceai concentrat de rozmarin
Ingrediente: o um<tate de can< pudr< de alge ,se g<se=te la magazinele naturiste-, o um<tate
de can< de argil<, o can< de ceai concentrat de rozmarin.
Mod de preparare i folosire: 1e amestec< pudra de alge cu argila, apoi se adaug< ceaiul de
rozmarin =i se amestec< p?n< se ob>ine o past< groas<. 1e ;ntinde pe pielea umed<.
9aB de cafea, ulei de m)sline, ulei esenBial de lavand)
Ingrediente: o cea=c< de za> fin de cafea proasp<t preparat< sau o cea=c< de cafea fin
m<cinat<, o um<tate de cea=c< de ulei de m<sline, 10 pic<turi ulei esen>ial de lavand<.
Mod de preparare i folosire: se amestec< ingredientele =i se folosesc ca ;n re>etele de mai
sus.
*iere, cacao, grapefruit
Ingrediente: 9 sferturi de cea=c< de miere, o um<tate de cea=c< de pudr< de cacao, un sfert de
cea=c< de suc de grapefruit proasp<t. 1e amestec< bine =i se aplic< pe corp. Compozi>ia se las<
o um<tate de or< ;nvelit< cu o folie de plastic, apoi preparatul se spal<.
*iere, oBet de mere, ulei esenBial de rozmarin
Ingrediente: 9 sferturi cea=c< de miere, * linguri o>et de mere, 18 pic<turi ulei esen>ial de
rozmarin. 1e amestec< bine =i pasta ob>inut< se ;ntinde, prin masare, pe corp.
*iere, scorBi,oar), l)mAie
Ingrediente: 9 sferturi cea=c< de miere, o um<tate de cea=c< praf de scor>i=oar<, un sfert de
cea=c< suc de l<m?ie proasp<t.
6re efect puternic contra celulitei
Cafeaua
#oto: Dreamstime
2rezent) aproape .n orice cas), cafeaua are, pe lAng) darul de a ne .nviora trupul ,i
spiritul, ,i .nsu,irea de a ne face mai frumoase.
@ulte creme =i lo>iuni .de firm<. au printre ingrediente cofeina, care se reg<se=te din plin ;n
cafea, pentru c< neteze=te, d< luminozitate =i str<lucire pielii, reduce ridurile, elimin<
umfl<turile, apa ;n e2ces =i semnele de oboseal<, ;ncetine=te ;mb<tr?nirea. Ki pentru c<
previne =i trateaz< celulita, este nelipsit< din componen>a preparatelor pentru remodelare
corporal<. 'entru re>ete, utiliza>i za>ul, care trebuie s< fie fin =i proasp<t, chiar cald, sau cafea
fin m<cinat<, sau cafea proasp<t preparat<.
=1foliant cu cafea pentru corp
Ingrediente: o um<tate de cea=c< cu za> sau cafea m<cinat<, 9 linguri de sare grunoas<, un
sfert de cea=c< cu gel de du=. 1e amestec< za>ul =i sarea cu gelul =i se maseaz< pe ;ntregul
corp, cu mi=c<ri circulare, insist?nd la coate, genunchi =i c<lc?ie. 1e cl<te=te apoi cu ap<
c<ldu><.
=1foliant cu cafea pentru ten
Ingrediente: $ linguri de za> sau cafea m<cinat<, 1 lingur< de miere, 1 lingur< ceai de mu=e>el.
1e amestec< ingredientele =i se maseaz< bl?nd fa>a cu mi=c<ri circulare, c?teva minute. 1e
cl<te=te apoi cu ap< c<ldu><.
Tratament anticelulit)
Ingrediente: o um<tate de cea=c< de za> sau cafea m<cinat<, $ linguri de ulei de m<sline sau
de floarea-soarelui. 6mesteca>i ingredientele =i aplica>i-le pe zonele cu probleme, mas?nd
u=or, apoi acoperi>i cu o folie de plastic =i l<sa>i s< stea 8-10 minute. Desface>i folia =i, st?nd
;n cad<, masa>i c?teva minute zonele cu celulit< cu amestecul r<mas, apoi cl<ti>i cu ap<
c<ldu><. #ace>i aceast< procedur< cel pu>in de trei ori pe s<pt<m?n<. )fecte se v<d ;n c?teva
zile. 6cest tratament este foarte eficient =i pentru combaterea depozitelor de gr<sime
.;nc<p<>?nat<..
*asc) cu cafea ,i albu,
Ingrediente: 9 linguri za> sau cafea m<cinat<, 1 albu=. 6mesteca>i za>ul cu albu=ul =i ;ntinde>i-l
u=or pe fa><, cu masa u=or. (<sa>i p?n< se usuc<, sp<la>i cu ap< c<ldu><, apoi cu ap< rece. Cele
dou< ingrediente cur<><, tonific< =i str?ng porii, de asemenea, au un efect de lifting asupra
tenului. @asca este potrivit< pentru tenul gras sau mi2t.
*asc) cu cafea, cacao, lapte ,i miere
Ingrediente: $ linguri za> sau cafea m<cinat<, $ linguri cacao pudr<, $ linguri lapte c<ldu>, 1
lingur< miere. 1e amestec< za>ul cu pudra de cacao, se adaug< apoi laptele =i mierea. 1e aplic<
pe fa>< =i se las< o um<tate de or<, apoi se spal< cu ap< c<ldu><. Lr<ne=te, revitalizeaz< =i d<
fermitate oric<rui tip de ten.
Cafeaua contra cearc)nelor
'repara>i o cantitate mic< de cafea tare. Dup< ce s-a r<cit, ;nmuia>i comprese din tifon ;n ea =i
aplica>i-le pe ochi =i ;n zona cearc<nelor. (<sa>i s< ac>ioneze 18-$0 de minute. Depeta>i mai
multe zile, p?n< se estompeaz< cearc<nele. 'entru fiecare aplicare, se prepar< cafea proasp<t<.
7heaB) cosmetic)
'repara>i o cafea tare, pe care dup< ce s-a r<cit o turna>i ;n t<vi>a de cuburi de ghea>< =i o
pune>i ;n congelator. C?nd trebuie s< ar<ta>i bine, ;nainte de un eveniment, masa>i tenul cu un
cub de ghea>< pentru c?teva minute. Bntinde pielea =i ;i d< luminozitate.
Crem) cu cafea
Ingrediente: 1 lingur< de cear< de albine, 1 lingur< de ulei de m<sline, 1 lingur< de ulei de
migdale, 1 lingur< unt de cacao, 1 lingur< de cafea solubil< ,ness-, 9 pic<turi de ulei esen>ial
de lavand<. Bntr-un vas pus pe aburi, se pun ceara, apoi untul de cacao. Dup< ce s-au topit, se
ia vasul de pe foc, se adaug< restul ingredientelor =i se amestec< p?n< la omogenizare. 1e
mut< ;ntr-un recipient de sticl< ;nchis ermetic =i se p<streaz< la loc r<coros. )ste o crem<
e2cep>ional< pentru ten =i corp, hr<ne=te, catifeleaz<, reduce ridurile, dezinflameaz<,
stimuleaz< circula>ia.
3ratamente cu trandafiri
Cred ca nu vom afla niciodata numele gradinarului care acum C000 de ani a reusit sa
obtina din macesul modest, prima floare de trandafir. De atunci, regele florilor a fost
proslavit in poezii, legende si mituri, a devenit emblema 5rientului. 'n mitologia
crestina, trandafirul este simbol de caritate, de puritate sufleteasca si iubire fata de
Dumnezeu. Dar, dincolo de toate aceste insusiri gratioase, trandafirul este o sursa
suprema de sanatate
Din antichitate si pana in prezent, trandafirul a fost pretuit nu numai pentru frumusetea si
parfumul sau deosebit, dar si pentru calitatile lui vindecatoare. @edicii antici aveau dreptate
cand scriau ca trandafirul este un medicament natural universal. 4n medicina chineza si
tibetana, petalele de trandafir se foloseau pentru curatarea ficatului de to2ine, ridicarea
tonusului organismului. Ceaiul aromat se recomanda pentru imbunatatirea vederii, auzului si
activitatii muschiului cardiac la persoanele varstnice. #emeilor care nu pot sa devina mamici
medicina orientala le propune siropul din flori de culoare alba si roz, iar in caz de sterilitate
masculina, siropul de flori rosii si bordo. 'ersoanele afectate de depresie erau sfatuite sa-si
stropeasca zilnic locuinta cu infuzie de trandafir.
4n Crecia antica si mai tarziu in )uropa, medicii foloseau apa de trandafir in cazuri de
afectiuni psihice, boli de inima si de rinichi. +olile de plamani se tratau cu fumul petalelor
uscate, iar bolnavilor de tuberculoza li se prescria inhalarea miresmelor de trandafiri
proaspeti.
(emedii cu trandafiri
2etalele de trandafir
1e culeg dimineata, cand aerul este curat si umed, de preferat dupa o ploaie sau roua
abundenta. 1e aleg florile complet desfacute, dar nu vesteite. Ca sa nu se piarda nimic din
calitatile lor utile, florile nu se spala. 'etalele se folosesc pentru prepararea leacurilor, in stare
proaspata sau uscata.
1tomatita. 1e taie marunt 9 linguri de petale, se infuzeaza in $ pahare de apa clocotita pana la
racire si se clateste gura de cateva ori in timpul zilei.
Conunctivita. 0 lingura de petale uscate se infuzeaza in $00 ml apa clocotita 90 minute, apoi
se strecoara si se lasa la racit. De cateva ori pe zi, se sterg ochii cu infuzie, iar inainte de
culcare, tampoane de vata imbibate cu infuzie se lasa pe pleoape 90 minute.
6migdalita. 1e amesteca parti egale de petale de trandafir ,proaspete sau uscate- cu miere de
albine. 6mestecul se tine in gura $0-90 de minute, apoi se scuipa. 1e repeta de doua ori pe zi,
timp de 9-* zile.
'aradontoza, stomatita. 'ulberea din flori uscate amestecata cu miere de albine este un
remediu pentru orice proces inflamator in cavitatea bucala. Cu amestecul aromat se
frectioneaza gingiile bolnave.

Daceala, bronsita, faringita, nevroze, avitaminoza. 1e bea ceai din petale uscate de trandafir ,o
lingurita la un pahar de apa fierbinte-.
1pondiloza. 1e macereaza :-10 petale de trandafir in 1$8 ml de tuica timp de 8 zile. (ocurile
bolnave se frectioneaza cu solutie inainte de culcare, apoi se leaga cu un fular de lana sau
blana de iepure.
+oli de piele. 'entru diminuarea iritatiei in cazuri de eczema, psoriazis, cosuri, erizipel, prurit
alergic, pe locurile afectate se aplica un strat de petale proaspete, care apoi se fi2eaza cu
plasture sau tifon. 'lagile infectate si arsurile se vindeca mai repede daca se aplica zilnic cate
un strat de petale proaspete.
Constipatie. 1e recomanda mestecarea meticuloasa si inghitirea a 8-10 petale proaspete de
trandafir, de $-9 ori pe zi, cu 90 minute inainte de masa.
6ccesele de migrena, verti, greata, slabiciune. 1-a demonstrat stiintific ca inhalarea aromei
de flori de trandafir vindeca aceste afectiuni. 'ersoanele cu sistemul nervos slab, predispuse la
depresii, nevroze, trebuie sa foloseasca de asemenea cat mai des inhalarea aromei de trandafir.
4ntr-un lighenas cu apa fierbinte, se pun cateva flori de trandafir si se lasa in camera unde se
afla persoana afectata. @etoda da rezultate si in cazuri de raceala, gripa, guturai.
6stm bronsic. 6mestecati 10 linguri de petale de trandafir cu 800 g dovleac tocat, o lingura de
frunze de patlagina taiate marunt si un litru de vin rosu ,natural-. 6mestecul se aduce pana
aproape de fierbere, apoi se ia de pe foc. Dupa racire, se adauga $ linguri de miere de albine.
1e consuma cate o lingura, de 8 ori pe zi, timp de 9 zile, apoi urmeaza o pauza de 9 zile. Cura
dureaza pana la consumarea produsului. Dupa o pauza de o luna, poate fi repetata.
+leiul de trandafiri
4nsomnie, depresie. 1e inhaleaza, de mai multe ori pe parcursul zilei, aroma uleiului de
trandafiri.
6ngina pectorala: bolnavilor li se recomanda purtarea unui medalion cu un tampon de vata
imbibat cu o picatura de ulei de trandafir.
4n caz de otita: $-9 picaturi de ulei se picura in ureche, de trei ori pe zi.
+lefarita: se ung pleoapele inflamate de $-9 ori pe zi cu ulei de trandafir, timp de o luna. 4n
acelasi timp, se bea si ceai din petale de trandafir.
Celulita: 1$ picaturi de ulei de trandafir se amesteca cu 100 ml ulei de masline. 1e
frectioneaza locurile cu probleme, dupa un dus cald.
6rsuri, ulcer varicos, escara: se aplica ulei de trandafir sub forma de comprese.
8pa de trandafir
1tramosii ne-au lasat secretele folosirii unui remediu usor de preparat, care se numeste apa de
trandafir. 0 mana de petale proaspete sau uscate se pun intr-un vas emailat sau de sticla. 'este
flori se toarna apa fiarta si racita si se lasa sa infuzeze 8-7 ore. "arianta rapida: peste o lingura
de petale se toarna un pahar de apa fierbinte, se acopera si se lasa pana la racire.
(ecomandari:
Deumatism: se fac bai calde la picioare.
Dureri lombare: se aplica in zona lombara comprese fierbinti cu apa de trandafir.

Daceala: inainte de culcare, bolnavii se incalta cu sosetele inmuiate in apa calda de trandafir si
stoarse putin.
"erti, ameteala puternica: se leaga fruntea cu un prosop inmuiat in apa de trandafir rece.
'entru ridicarea tonusului vital, corpul se infasoara strans cu un cearceaf inmuiat in apa rece
de trandafir. Deasupra se inveleste cu un cearceaf uscat, apoi cu o plapuma.
3ranspiratie abundenta: corpul se sterge de doua ori pe zi ,seara si dimineata- cu apa de
trandafir. Concomitent, se fac de 9-* ori pe saptamana bai cu frunze de nuc.
)ncefalopatie traumatica, distonie vegetativa vasculara, nevroze: zilnic, timp de doua
saptamani, se face o ablutiune a spatelui, de la zona cervicala, peste omoplati, cu apa de
trandafir calduta. 'rocedura se foloseste si de catre oamenii sanatosi pentru intarirea imunitatii
si ridicarea capacitatii de rezistenta a sistemului nervos.
6lte metode: corpul se frectioneaza usor cu buretele imbibat cu apa de trandafir. Ca efectul sa
fie mai puternic, spatele se bate cu un buchet de crengute de mesteacan trecut prin apa, pana
la aparitia senzatiei de caldura placuta. 'rocedura auta si bolnavii cu probleme ale aparatului
locomotor, mai ales cu dureri de coloana, dureri lombare, depuneri de saruri.
+aia cu infuzie de trandafir este un remediu e2celent pentru afectiunile sistemului nervos,
deoarece are efect de tonifiere, inlatura oboseala, an2ietatea, auta inima, curata pielea.
%umatate de pahar de petale se infuzeaza intr-un litru de apa clocotita. 1e acopera vasul timp
de $0 minute, apoi tot continutul se toarna in cada. Daca se adauga si *-8 linguri de suc de
sfecla, efectul terapeutic va creste considerabil. 'entru bai, puteti folosi florile vesteite, din
vaza.
()6CED4 C)(34C)
D 'erburile -fantului 'oan Eotezatorul D
*+-=T=0+0
;*atricaria Chamomilla<
1emn planetar: 1oarele.
)ste o planta modesta ca infatisare, dar deosebita prin miros si putere vindecatoare. Cu
petalele delicate si albe, insirate impreurul unui banut auriu, @usetelul se afla printre plantele
in care celebrul 'linius avea o incredere nestramutata, recomandand-o ca leac sigur, care
vindeca muscaturi de sarpe, e2pulzeaza fetii morti din pantecul mamei si elimina pietrele la
rinichi.
Datorita infatisarii lui vesele, a mirosului placut si a virtutilor medicale, @usetelul este pus in
legatura cu "enus, zeita iubirii. #olosirea lui in antichitate era legata tot de femei. +anutul
auriu, bombat si gol pe dinauntru, este simetric, ca simbol, cu colul uterin. De pe vremea
celtilor si pana astazi, musetelul este un leac redutabil contra scurgerilor vaginale sau contra
infectiilor cu fungi.
Indicatii terapeutice
Ez intern:
* Anxietate, atonie intestinala, migrene
Deteta: o lingurita de flori uscate se infuzeaza cu o cana de apa clocotita, vreme de 9 minute.
1e bea o cana dupa fiecare masa principala. 1e poate indulci cu miere.
* Tonic digestiv, gastrite, infectii urinare

Reteta: 9 lingurite de flori uscate se infuzeaza intr-o cana de apa clocotita, vreme de 10
minute. 1e strecoara. 1e beau * cani pe zi, inainte de fiecare masa principala.
Tinctura de musetel: o lingura de flori uscate de musetel se lasa la macerat vreme de o
saptamana, in 100 ml de alcool de :0 de grade. 1e strecoara, se pune in sticlute de culoare
inchisa si se pastreaza la frigider. 1e beau 18 picaturi, puse intr-un sfert de pahar de apa, dupa
mesele principale.
Ez e2tern:
* Dureri reumatismale, entorse, lovituri, dureri legate de sciatica sau de deplasarea
vertebrelor
1e foloseste cu succes un unguent pe baza de musetel.
Elei de musetel: se fierb pe baia de aburi, vreme de $ ore si 90 de minute, 8 lingurite de flori
uscate de musetel, in trei sferturi de litru de ulei de masline. 1e adauga un varf de cutit de
Camfor. 1e lasa sa se raceasca si se strecoara printr-un tifon. 1e maseaza partile dureroase
foarte incet, mereu de os in sus.
* c!eme
Reteta: puneti 100 g flori de musetel intr-un saculet de tifon si lasati-l in baie, legat cu un siret
de robinetul cu apa fierbinte. 6steptati pana ce apa devine suportabila si intrati in ea. +aia cu
musetel aduce mai repede vindecarea, in boli de piele, dar si in caz de hemoroizi.
* "curgeri vaginale, infectii cu ciuperci
1palaturi vaginale cu decoct de musetel. 4nlatura infectiile si mancarimile.
Reteta: $ linguri de flori de musetel se oparesc cu $80 ml apa clocotita. 1e lasa la infuzat 18
minute, apoi se strecoara si se lasa sa se raceasca la temperatura corpului. 1e amesteca cu $
linguri de zer sau de otet de mere. 1e introduce lichidul intr-o seringa de unica folosinta, cu
capacitatea de 10 ml, apoi se introduce in vagin. 4n cazurile acute de scurgeri vaginale se
poate folosi de $-9 ori pe zi.
5u e2agerati cu remediul, pentru ca folosit prea des usuca mucoasa fina care captuseste
vaginul.
6mestec de ulei eteric de musetel ,se gaseste in pravaliile naturiste, dar se poate prepara si
acasa, conform retetei de mai sus- cu iaurt.
Reteta: $ linguri de iaurt M 1 picatura de ulei de musetel. 1e amesteca si se introduce in vagin,
cel mai bine prin imbibarea unui tampon folosit in timpul menstruatiei.
4n medicina celtica, se foloseau si compresele cu ceai concentrat de musetel, aplicate pe
locurile bolnave, precum si baile de sezut in fiertura de musetel. 1e foloseau scaldatoare din
lemn de plop.
8vertisment:
@usetelul nu este o planta periculoasa, dar nu trebuie abuzat de el pe cale interna, pentru ca
organismul se obisnuieste usor cu el si isi pierde calitatile vindecatoare. 6mareala plantei se
atenueaza adaugand o frunza de menta in ceai sau o lingurita de miere.
'=D=(8
;?edera ?eli1<
1emn planetar: 1oarele.
) prezenta aproape in toate padurile, agatata de trunchiurile copacilor, pe care le infasoara cu
tulpina ei ca o sfoara, plina de frunze lucioase, colorate in verde inchis, care rezista si iarna.
'entru ca se ridica pana la inaltimi de $0 de metri, parand ca vrea sa aunga sus, in vazduh,
druizii, preotii celtilor, considerau ca iedera este o planta ce face legatura intre cer si pamant,
impletind fortele de vindecare ceresti cu cele terestre. 0 planta magica, ce leaga constientul de
subconstient.
Ca toate plantele vesnic verzi, iedera reprezinta, si ea, principiul nemuririi, transmitand
omului vitalitate si energie pe termen lung. 4n zonele unde ea crestea abundent, imbracand
copacii in tufe, se credea ca sunt locuri cu iradieri negative, de care oamenii se fereau. 'rin
asociere, celtii credeau ca iedera vindeca iradierile negative si are efect pozitiv asupra
sistemului imunitar. Culoarea laptoasa a vinisoarelor care o strabat formeaza desene ce pot fi
asociate cu bronhiile, iar curgerea clorofilei prin ele seamana cu circulatia limfei. 3ot atatea
similitudini care au impus folosirea terapeutica a iederei in boli de plamani, in blocae de
curgere a limfei, ca anti-inflamator, anti-cancerigen si stimulent al functiilor glandei tiroide.
Indicatii terapeutice
Ez intern:
*#uta, reumatism
Reteta: 9 g de frunze proaspete se infuzeaza intr-un litru de apa, care se pune la fiert 9 minute.
1e beau 9 cani de ceai pe zi, intre mese.
* Miomuri, sangerari puternice menstruale
(egenda spune ca faimoasa calugarita germana Lildegard van +ingen ar fi luat o reteta a
preotilor druizi, pe care a perfectionat-o aducand-o la desavarsire. Eitata o vreme, ea a fost
preluata de un medic german, dr. Claus 1chulte, care a realizat o noua reteta, de mare efect.
4at-o:
Ingrediente: $0 g marar, $0 g seminte de telina, *0 g frunze de iedera, *0 g radacina rasa de
ghimbir, *0 g cuisoare, *0 g coada-soricelului.
Mod de preparare: se amesteca toate ingredientele. 1e pun $ lingurite la o cana de apa
clocotita. 1e lasa in repaus 1$ minute. 1e strecoara. 1e beau 9 cani pe zi, vreme de 7
saptamani, de doua ori pe an.
Ez e2tern:
* $ontu!ii, plagi cangrenoase
Reteta: preparati un decoct din 9 g de frunze, puse pe foc intr-un litru de apa rece. 1e tin pe
foc 9 minute, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. 1e fac * aplicatii pe zi ,$ dimineata, $
dupa-amiaza-, lasand locul sa se usuce la aer, vreme de 18 minute.
* $elulita
1e realizeaza un unguent foarte eficient, in modul urmator:
Reteta: se amesteca frunze proaspete de iedera date prin mi2er, cu tarate de grau, in proportie
de 90-:0%, adica un sfert de pahar de frunze tocate si restul tarate. 1e toarna deasupra ulei de
musetel, cat sa se obtina o pasta mai consistenta, care sa poata fi intinsa pe piele. 1e aplica de
9-* ori pe zi, evitand eventualele inflamatii aflate pe piele.
Eleiul de musetel se obtine umpland o sticla, pana la gura, cu flori proaspete ,acum e vremea
lor&-, peste care se toarna ulei vegetal e2tras la rece. 1e lasa o saptamana la soare, dupa care se
poate folosi.

8vertisment:
4edera trebuie utilizata cu precautie, cel mai bine sub control medical, pentru ca in e2ces poate
deveni to2ica. 4nfuziile administrate anarhic pot duce la ciroza hepatica.
#ructele sunt otravitoare. 4n caz ca sunt ingerate din greseala, de catre copii, trebuie sa li se
dea sa bea imediat lapte si sa fie chemat medicul.
4edera nu trebuie folosita de femeile insarcinate, nici intern, nici e2tern.

in re>etele domnului farmacist +0+6DE - 4)D)D6 ,Ledera Leli2-
#oto: Dreamstime ,*-
2lant) c)B)r)toare, avAntat) spre .n)lBimi, iubitoare de umezeal) ,i umbr), iedera a fost
preBuit) .nc) din antichitate, atAt pentru .nsu,irile ei magice ;din ea se f)ceau cununile
ritualurilor lui DionFsos<, cAt ,i pentru virtuBile ei medicale, de mare trecere printre
daci. Cu frunzele ei lucioase ,i ve,nic verzi, iedera este cunoscut) de mii de ani drept
plant) medicinal) ce poate lupta cu tusea, reumatismul ,i bolile de ficat. (espectAnd
reBetele domnului farmacist Eobaru, vom .nv)Ba cum s) transform)m iedera .ntr-un
medicament preparat acas)
1e ;ntinde, ca o broderie colorat< ;n verde str<lucitor, pe zidurile cl<dirilor sau ;mbr<>i=eaz<
trunchiurile copacilor, de parc< ar vrea s< ating< cerul. D<m?ne verde chiar =i sub urgiile ier-
nii, pentru a ne transmite vitalitate =i mai ales s<n<tate. 4edera este o plant< ornamental<, dar =i
un remediu natural cunoscut de mii de ani ca leac pentru numeroase boli, de la banala tuse la
dureri reumatice sau ulcera>ii dureroase. Cre=te de ani buni ;n gr<dina #armaciei #altis din
+r<ila, =i domnul farmacist 4on +obaru, ghidul nostru ;n lumea plantelor de leac, i-a deslu=it
aproape toate secretele. Dac< ;i urm<m sfaturile privind recoltarea, p<strarea =i prelucrarea
l<starilor =i frunzelor de ieder<, putem ob>ine valoroase medicamente pentru farmacia casei.
&irtuBi terapeutice
'uterile vindec<toare ale iederei sunt cunoscute de mii de ani, ;nc< de pe vremea str<mo=ilor
daci. 'reo>ii triburilor dacice numeau planta .edera. =i ;i foloseau frunzele sub form< de
fiertur<, pentru a calma durerile de piept, dar =i pentru a obloi r<nile infectate. 1ecole mai
t?rziu, b<tr?nii din satele rom?ne=ti ;i sf<tuiau pe cei bolnavi de pl<m?ni s< bea ceai din
r<murelele tinere, care apar prim<vara. 3<m<duitorii din popor foloseau fiertura de ieder<
contra febrei sau pentru a domoli st<rile de sufocare =i astm. Bn zona @oldovei, cu frunze de
ieder< op<rite se obloeau picioarele fracturate, care apoi se fi2au ;ntre dou< sc?ndurele. 3ot
iedera, pres<rat< uscat< pe foi de varz< =i folosit< sub form< de comprese, venea de hac dure-
rilor de cap, alunga ame>elile =i bolile de urechi.
Calit<>ile terapeutice ale iederei au fost redescoperite =i confirmate de savan>ii contemporani.
1upuse analizei de laborator, frunzele de ieder< au dezv<luit o fascinant< comple2itate de
substan>e vindec<toare, capabile s< lupte cu peste *0 de boli.
Bn anul $009, eficien>a acestui medicament natural de elit< a fost demonstrat< de un grup de
oameni de =tiin>< de la Eniversitatea din +onn, Cermania. 1ub conducerea profesorului
Laberlein, au fost ini>iate studii de biologie celular< care au dezv<luit, f<r< putin>< de t<gad<,
virtu>ile vindec<toare ale plantei. Cele mai importante principii active sunt saponinele, care
intervin ;n ameliorarea tusei, iar celelalte substan>e, prezente ;n frunze =i l<starii tineri,
remediaz< afec>iunile aparatului respirator. )2plica>ia const< ;n faptul c< iedera ac>ioneaz<
simultan la nivelul bronhiilor, lichefiind mucusul v?scos, acumulat acolo, =i contribuie apoi la
eliminarea treptat< a acestuia. 1tudiile au demonstrat, de asemenea, ac>iunea principiilor
active prezente ;n ieder< ;mpotriva bacteriilor =i viru=ilor. Bn concluzie, sevele care str<bat
frunzele colorate ;n verde intens sunt veritabile medicamente cu rol antiseptic, antiinflamator,
depurativ, antibacterian =i antiparazitar.
Nin?nd cont at?t de reputa>ia ei ;n medicina popular<, c?t =i de argumentele =tiin>ifice din
ultimii ani, oamenii de =tiin>< din Cermania au acordat iederei binemeritatul titlu de .'lanta
anului $010..
3oate aceste virtu>i t<m<duitoare se pot afla la ;ndem?na oricui, dac< sunt respectate regulile
de recoltare, p<strare =i preparare pe care domnul farmacist 4on +obaru ni le e2plic< ;n
am<nunt, cu r<bdare =i profesionalism.
Culegere ,i p)strare
De=i r<m?ne mereu verde, iedera se culege acum, ;n luna mai, fiind recomandat s< alegem
frunzele =i l<starii tineri. Dup< ce au fost sp<late, se ;ntind, ;n strat sub>ire, pe o h?rtie alb<, ;n
camere umbroase. 'eriodic, plantele trebuie ;ntoarse pentru nu a permite instalarea
mucegaiului. C?nd frunzele =i l<starii devin sf<r?micioase, procesul de deshidratare este
;ncheiat. 4edera se p<streaz< ;n pungi de h?rtie sau ;n s<cule>i de tifon, departe de razele
soarelui.
$ompletarea farmacistului: .Bn scop terapeutic, se folosesc frunzele crescute pe l<starii
anuali, nicidecum cele de pe l<starii cu fructe. 3rebuie s< fim aten>i, pentru c< fructele de
ieder< pot produce probleme de s<n<tate, mai ales la copii, care pot fi tenta>i s< le ingereze,
confund?ndu-le cu diferite fructe comestibile..
2reparate farmaceutice
#ormulele dup< care domnul farmacist 4on +obaru preg<te=te medicamentele naturale din ie-
der< sunt descoperite ;n manuscrisele vechilor spi>eri, manuale =i code2uri pe care aproape le
=tie pe dinafar<. Bn gr<dina farmaciei #altis, cultiv< =i ;ngrie=te cu drag plantele care aduc
s<n<tatea, pentru a fi sigur de efectele lor vindec<toare, iar iedera este o plant< pe care o
;ndr<ge=te foarte mult. 4at< dou< remedii pe baz< de ieder<, pe care le ob>ine folosind ierburi
cultivate sau culese de domnia sa:
Sirop mpotriva tusei
Bn creuzetele vechiului s<u laborator, maestrul farmacist preg<te=te o po>iune care este foarte
eficient< ;n tratamentul aduvant al afec>iunilor traheo-bronho-pulmonare. Ca un adev<rat
alchimist, domnul +obaru amestec< frunze de ieder<, muguri de pin, frunze de patlagin<, de
podbal, r<d<cin< de iarba mare =i iarb< de sov?rf pentru a ob>ine un decoct care st< la baza
unui sirop terapeutic. .'lantele din care, ;n laboratoarele farmaciei #altis, este preparat siropul
de tuse, formeaz< a=a-numitele specii pectorale. 1iropul pe care ;l ob>in pe baza decoctului din
toate aceste ierburi de leac are o formul< comple2< =i s-a dovedit eficient =i este foarte des
solicitat., e2plic< z?mbind domnul farmacist +obaru.
Crem anticelulit - antivergeturi
#armacia verde, din curtea casei
)2tractul moale rezultat din frunzele de ieder< =i din tescovin< sunt principalele ingrediente
ale cremei care amelioreaz< celulita =i lupt< ;mpotriva vergeturilor. 6c>iunea benefic< a
plantelor este sporit< at?t de coenzima O 10, c?t =i de vitaminele 6 =i ), adaos ce contribuie
considerabil la m<rirea elasticit<>ii pielii. )ficacitatea acestor ingrediente de e2cep>ie este
poten>at< de baza de unguent emolient<, compus< tot din substan>e naturale: cear< de albine,
lanolin<, butir de cacao =i ulei de m<sline.
2reparate de cas)
2entru uz 'ntern
Pulberea de ieder
Dac< vre>i s< conserva>i efectele terapeutice ale iederei, m<cina>i fin frunzele uscate =i
p<stra>i-le ;n recipiente de sticl< de culoare ;nchis<. #<ina de ieder< se prepar< u=or, fie ;n
r?=ni>a de cafea, fie manual, ;n moar, prin pisarea frunzelor uscate, p?n< ce acestea dob?ndesc
consisten>a unui praf.
Mod de administrare: Diminea>a, ;nainte de mas<, este recomandat< o linguri>< de pulbere,
care poate fi amestecat< cu pu>in< miere sau dizolvat< ;n suc natural.
Indica%ii terapeutice: 0 cur< de o lun< reduce considerabil simptomele bolilor de ficat =i este
eficient< =i ;n tratarea afec>iunilor gastrice.
"fatul farmacistului: .'entru combaterea migrenelor, pulberea de ieder< ar trebui amestecat<
cu frunze de saschiu, principiile active din cele dou< plante garant?nd un efect optim =i
alung?nd durerile de cap..
Infuzia din ieder
Ingrediente: 'este 10 g ,dou< linguri>e- de frunze =i r<murele tinere, uscate =i m<run>ite, se
toarn< $80 ml ,o can<- de ap< clocotit<. 6mestecul este l<sat la infuzat 90 minute, dup< care
se strecoar< =i poate fi b<ut c<ldu>.
Mod de administrare: 1unt recomandate 9 c<ni pe zi, ;nainte de fiecare mas<, vreme de 9
s<pt<m?ni, cu o pauz< de o s<pt<m?n<.
Indica%ii terapeutice: 4nfuzia din frunze de ieder< combate spasmele gastrice, elimin<
bacteriile nocive din tubul digestiv =i favorizeaz< buna func>ionare a ficatului.
$ompletarea farmacistului: .4nfuzia din ieder< are propriet<>i antimicrobiene, ac>ion?nd mai
ales asupra bacteriilor gram pozitive care infecteaz< organismul, instal?ndu-se la nivelul
foselor nazale, al intestinului, dar =i pe piele..
Decoctul de ieder
Ingrediente: 90 g ,dou< linguri- de frunze abia culese =i o can< cu ap< ,$80 ml-. 'reparatul se
fierbe, la foc mic, timp de 18 minute, complet?ndu-se treptat apa care se evapor<. 1e poate
p<stra la frigider cel mult trei zile.
Mod de administrare: 0 doz< de 18-$0 pic<turi pe zi.
Indica%ii terapeutice: Decoctul de ieder< este deosebit de eficient ;n tratarea reumatismului,
reduce durerile =i s?nger<rile menstruale puternice, ;ndep<rt?nd crampele abdominale.
Tinctura de ieder
Ingrediente: $0 g ,o lingur< cu v?rf- =i 100 ml de alcool alimentar de :0 de grade.
Mod de preparare: 'lantele se pun ;ntr-un borcan cu filet =i deasupra se adaug< alcoolul.
Decipientul se ;nchide ermetic, iar preparatul este l<sat la macerat 10 zile, timp ;n care trebuie
agitat de 9-* ori pe zi. Dup< aceast< perioad< se filtreaz< =i se pune la decantat, ;n frigider,
;nc< 7 zile. Bn final, se filtreaz< din nou, iar tinctura rezultat< se toarn< ;n sticlu>e ;nchise la
culoare.
Mod de administrare: Doza recomandat< este de $0-90 de pic<turi, dizolvate ;n ap<, de $-9 ori
pe zi, ;nainte de fiecare mas<. Cura se >ine dou< sau trei s<pt<m?ni =i, dac< este necesar, se
reia dup< o pauz< de : zile.
Indica%ii terapeutice: Datorit< propriet<>ilor antispastice =i sedative, tinctura este o arm< de
folos ;n lupta ;mpotriva tusei convulsive. Bn plus, prin efectul antiinflamator =i analgezic al
principiilor active prezente ;n ieder<, combate afec>iunile urechilor ,;n special infec>iile- =i
constituie un analgezic de succes.
Vin terapeutic
Ingrediente: 100 g frunze de ieder< =i un litru de vin.
Mod de preparare: Bntr-o sticl< de culoare ;nchis< se pun mai ;nt?i plantele, apoi se toarn<
vinul =i se ;nchide ermetic, eventual cu un dop de plut<. 'reparatul se las< la macerat vreme
de 10 zile, perioad< ;n care se agit< de 9 ori pe zi. 6poi vinul se strecoar< =i se depoziteaz< ;n
locuri umbroase.
Mod de administrare: 1unt recomandate $ linguri pe zi ,diminea>a =i seara-, vreme de 7 s<pt<-
m?ni.
Indica%ii terapeutice: )ste un eficient tratament alternativ pentru durerile provocate de gut<,
dureri articulare =i reumatism.
Ulei de ieder
Ingrediente: 90 g frunze =i tulpini tinere de ieder<, m<run>ite gro=cior, =i 100 ml ulei de
m<sline.
Mod de preparare: 'lantele se pun ;ntr-un mic vas emailat, apoi se adaug< uleiul. "asul se
fierbe pe baie de aburi, timp de 9 ore, vreme ;n care trebuie s< complet<m permanent apa care
se evapor< din vasul aflat direct pe flac<ra aragazului. Dup< acest interval, se las< la r<cit =i se
strecoar<. Eleiul trebuie p<strat ;n sticlu>e mici, de culoare ;nchis<, ;n locuri r<coroase.
Indica%ii terapeutice: 1e folose=te numai pentru uz e2tern =i este un bun cicatrizant, util mai
ales pentru tratarea celulitei. Etilizat cu regularitate, catifeleaz< =i d< str<lucire pielii.
2entru uz =1tern
Comprese cu frunze
Ingrediente: $00 g de frunze tocate, un litru de ap<.
Mod de preparare: 4ngredientele se fierb 18 minute la foc mic, iar amestecul rezultat este l<sat
s< se r<ceasc<, p?n< aunge la temperatura camerei.
Indica%ii terapeutice: 'o>iunea ob>inut< se toarn< peste un tifon care trebuie aplicat pe locurile
cu dureri reumatice, edeme, fracturi, inflama>ii acute. 6c>iunea iederii se e2plic< prin
principiile sale active cu rol vasoconstrictor =i de coagulare a s?ngelui.
Cataplasme de ieder cu argil sau fin de in
)ste necesar s< prepar<m mai ;nt?i e2tractul fluid de ieder< =i pe urm< s< ;l amestec<m cu
argil< sau f<in< din in. )2tractul fluid din ieder< presupune fierberea pe baie de abur a 100 ml
de tinctur< ,preparat< conform re>etei prezentate mai sus-, p?n< c?nd se evapor<, aung?nd la
o treime din cantitatea ini>ial< ,90 ml-. )sen>a astfel ob>inut< se amestec< cu argil< sau f<in<
de in ,se poate folosi =i f<ina de gr?u-, p?n< se ob>ine o past< sub>ire. Bntindem pasta pe o
bucat< de tifon =i aplic<m bandaul pe zona afectat<, f<r< a lega str?ns. Cataplasma se
p<streaz< apro2imativ 90 de minute.
Indica%ii terapeutice: 'entru calmarea durerilor provocate de ulcere varicoase, deger<turi,
fracturi =i entorse.
Cataplasme din ieder i ardei iute
6rdeiul iute ac>ioneaz< prin calit<>ile sale revulsive ,activeaz< circula>ia s?ngelui-, iar iedera
are un puternic efect analgezic ,combate durerea-.
Mod de preparare: 1e toac< m<runt frunze tinere de ieder< proaspete =i deasupra se presar<
praf de ardei iute. 1e amestec< p?n< se va realiza o compozi>ie omogen<, seva iederei aut?nd
la formarea unei mi2turi.
Mod de utili!are: @i2tura se ;ntinde pe o bucat< de tifon care va fi aplicat< pe zona dureroas<.
Cataplasma se ;nf<=oar< cu nailon sau o folie de plastic de uz casnic. 'entru o eficien><
ma2im< trebuie >inut< 90 de minute.
Indica%ii terapeutice: Deprezint< un bun aduvant pentru a combate durerile reumatice, prin
ac>iunea combinat< a celor dou< plante.
!i terapeutice
Bn apa din cad< se toarn< o infuzie concentrat<, ob>inut< prin fierberea a $00 g de frunze
proaspete =i m<run>ite de ieder<, ;n doi litri de ap<. 3ratamentul dureaz< dou< s<pt<m?ni, cu o
pauz< de o zi ;ntre b<i, =i este recomandat de *-8 ori pe an.
Indica%ii terapeutice: Bmb<ierea este binef<c<toare pentru bolnavii de reumatism, sciatic<, sau
pentru combaterea vergeturilor provenite din sl<birea e2cesiv<. De asemenea, este un
tratament alternativ pentru tumorile benigne ale >esutului muscular.
"p de gur cu ieder i mue#el
Ingrediente: 10 g ,dou< linguri>e- de mu=e>el uscat =i 10 g de frunze =i tulpini de ieder<
proasp<t<, tocate m<runt.
Mod de preparare: 1e fierb ;n $80 ml ,o can<- de ap<, timp de 8 minute, =i se las< la r<cit,
p?n< c?nd amestecul aunge la temperatura camerei.
Mod de utili!are: 1e folose=te dup< periaul dentar, pentru combaterea infec>iilor gingivale. Bn
cazul durerilor ;n g?t, cu aceast< mi2tur< se poate face gargar<, diminea>a =i seara.
Decoct pentru sntatea prului
Ingrediente: 90 g ,dou< linguri- de frunze de ieder<, 90 g frunze de nuc =i un litru de ap<.
Mod de preparare: 1e realizeaz< un decoct prin fierberea iederei, 10-18 minute.
Mod de utili!are: Dac< licoarea este turnat< ;n apa de sp<lat pe cap, elimin< cu succes
m<trea>a, contribuie la ;nt<rirea firelor de p<r =i pre;nt?mpin< instalarea p<duchilor.
$apte mpotriva celulitei
Cre=te pe ziduri, dar =i la 1800 m ;n<l>ime

)fectul preparatului se e2plic< prin capacitatea sevelor care str<bat prim<vara frunzele de
ieder< de a contribui semnificativ la eliminarea apei din >esuturi =i de a reda suple>ea pielii.
Ingrediente: 8 ml ,o linguri><- tinctur< de ieder<, 8 ml ulei esen>ial de l<m?ie ,poate fi
procurat din magazinele cu produse naturiste- =i 100 ml lapte demachiant.
Mod de preparare: Componentele se amestec< =i mi2tura se p<streaz< ;n recipiente de sticl<,
;n frigider.
Mod de utili!are: Cu preparatul ob>inut se maseaz< zonele afectate de celulit<, de dou< ori pe
zi, diminea>a =i seara.
+aia ruseasc<
- Eaia ,i primenirea trupului .n ap) au fost socotite, .nc) din antichitate, elementele
esenBiale ale unui stil de viaB) s)n)tos. Din cele mai vechi timpuri, vracii ,i medicii
marilor imperii recomandau .mb)ierea trupului ca pe o metod) eficient) de revigorare a
organismului, de prevenire a bolilor ,i a molimelor, de t)m)duire a suferinBelor fizice ,i
chiar suflete,ti. Eaia era considerat) nu numai un procedeu de .nfrumuseBare ,i
.ntinerire a trupului, dar ,i un mi4loc de purificare spiritual), de .nl)turare a energiilor
negative. Dup) milenii, medicina modern) a confirmat propriet)Bile terapeutice ale
.mb)ierii. 6ie c) vorbim despre sauna finlandez), despre baia cu aburi ruseasc), despre
ofuro 4aponez, hamam-ul turcesc sau 3banala3 .mb)iere cu fierturi din plante, s-a
dovedit c) baia are o influenB) pozitiv) asupra tuturor organelor, .nl)turAnd oboseala ,i
stresul, restabilind echilibrul emoBional ,i psihic -
'storia b)ii cu foc ,i ap)
'ovestea b<ii porne=te din timpuri str<vechi, pe vremea c?nd oamenii, fascina>i fiind de
fenomenele naturii, au ;nceput s< studieze propriet<>ile celor patru elemente care au dat
na=tere vie>ii: focul, aerul, apa =i p<m?ntul. 6stfel, marii ;n>elep>i ai )giptului 6ntic au
descoperit c< focul =i apa, ;mbinate ;ntr-o armonie parado2al<, dau na=tere unei proceduri ce
vindec< trupul =i alung< suferin>ele suflete=ti. Bmb<ierea trupului, un obicei folosit ini>ial
numai de marii preo>i, a devenit ;n )gipt o practic< obi=nuit< de purificare a organismului.
+<ile comunale au devenit adev<rate locuri de binefacere, unde se putea trata aproape orice
afec>iune. 1<p<turile arheologice din urul cet<>ii 3eba au scos la iveal< mai multe r<m<=i>e ale
unor b<i comunale antice. 6cestea erau construite din piatr<, pe dou< etae. (a nivelul inferior
erau amplasate vetre de foc, iar la cel superior s-au descoperit .paturi. din piatr<, ;nc<lzite cu
aer cald ce se ridica de dedesubt, prin orificii special create. Bn camera cu aburi se afla =i un
bazin cu ap< rece, ;n care locuitorii ora=ului se primeneau dup< procedura cu aburi. "izitatorii
se a=ezau apoi pe .canapelele. din piatr<, iar lucr<torii b<ilor comunale le f<ceau masae =i le
ungeau trupul cu tincturi =i pomezi vindec<toare. 'e post de s<pun se utiliza ceara de albine =i
apa. Dragostea pentru baie =i masa, precum =i modera>ia ;n alimenta>ie au f<cut din egipteni
un popor de oameni zvel>i, echilibra>i =i s<n<to=i.
6 trecut ceva vreme, =i procedura terapeutic< a fost ;mprumutat< =i de popoarele )uropei
0ccidentale =i de cele ale +izan>ului, care au des<v?r=it aceast< metod< curativ<. Bn Dusia,
slavii au ;nceput s< foloseasc< baia ;ncep?nd cu secolul al P-lea, c?nd c<lug<rii marilor
m?n<stiri, prelu?nd modelul bizantin, au purces la construirea b<ilor, numindu-le .l<ca=uri
pentru neputincio=i.. @etoda de ;mb<iere ruseasc< dep<=e=te ;ns<, ;n multe privin>e, b<ile
europene sau asiatice. +aia ruseasc< cu aburi umezi, spre deosebire de celelalte, este cu mult
mai fierbinte, av?nd un efect mult mai puternic asupra organismului. 6tributul indispensabil,
unic, al b<ii ruse=ti este m<turica din crengu>e de copac, un instrument cu autorul c<ruia
trupul celui ;mb<iat este .biciuit. metodic. 3ocmai datorit< acestei proceduri, considerat< de
europeni barbar<, baia ruseasc< era socotit< ini>ial o metod< de tortur<, =i nu o modalitate de
rela2are. Cu timpul, ;ns<, faima b<ii ruse=ti atott<m<duitoare s-a r<sp?ndit p?n< ;n cele mai
;ndep<rtate col>uri ale lumii.
*)turica de alungat boala
)tapele confec>ion<rii m<turicilor
'rocedura b<ii ruse=ti, de=i pare greu de suportat, este o metod< e2trem de benefic< de
combatere =i preven>ie a bolilor respiratorii, circulatorii, reumatice, stimul?nd circula>ia
sanguin< =i num<rul celulelor ro=ii, normaliz?nd tensiunea arterial<, echilibr?nd
metabolismul. @<turile din r<murele de copac folosite ;n baia ruseasc< aut< la deschiderea
porilor, elimin?nd celulele moarte ale pielii, to2inele =i microbii. 6ceste instrumente de
masare trebuie alese ;n func>ie de afec>iunea fiec<ruia. Crengu>ele din care sunt alc<tuite,
recoltate din zone ferite de poluare, trebuie uscate ;n locuri umbroase, lipsite de umezeal< =i
bine ventilate. Bn milocul m<turicilor de baie se a=eaz< crengu>ele mai groase, iar de ur-;m-
preur se ;mpletesc ramurile sub>irele, ;ndoite spre interior. )le trebuie s< fie u=oare, cu o
lungime de apro2imativ $8-98 de centimetri.
Bnainte de a folosi m<turica din crengu>e uscate, aceasta trebuie cl<tit< de mai multe ori ;n ap<
c<ldu><, dup< care se scufund< ;ntr-un recipient cu ap< fierbinte, timp de 10-18 minute. Bn
cazul ;n care nu este suficient de moale, procedura poate fi repetat<.
Tehnici de masa4
Bn camera de baie cu aburi, dup< ce trupul este bine asudat, se poate trece la etapa de masare a
corpului cu m<turici. Bn primele zece minute, m<turica se folose=te abia ating?nd corpul, mai
mult pentru a direc>iona aerul fierbinte c<tre trup. 1e ;ncepe dinspre partea superioar< a
corpului, de la ceaf<, cobor?nd p?n< la glezne, ;nt?i pe spate, apoi, pe fa><. @<turica
ac>ioneaz< lovind fiecare zon< a corpului timp de un minut. 'ersoanelor cu un sistem cardio-
vascular mai precar le este recomandat< a=ezarea pe piept, ;n zona inimii, a unui prosop
;nmuiat ;n ap< rece. 0dat< ce corpul s-a ;nc<lzit =i s-a obi=nuit cu masaul, m<turica se poate
folosi cu lovituri mai puternice, ;n func>ie de gradul de suportabilitate al fiec<ruia, mas?nd fie-
care zon< a trupului: c?te dou< minute pentru ceaf<, spate, fese, coapse, gambe, c<lc?ie. Din
timp ;n timp, m<turica se ;nmoaie ;ntr-un lighean cu ap< rece pentru u=oara r<corire a trupului
=i pentru a evita supra;nc<lzirea mu=chilor =i articula>iilor.
Bn Dusia, sauna este =i ast<zi la mare cinste
*)turica din mesteac)n este simbolul b<ii cu aburi ruse=ti. )a este una dintre cele mai des
utilizate, fiind benefic< pentru o gam< larg< de afec>iuni, este durabil< =i fle2ibil<, ac>ion?nd
delicat asupra corpului, dar profund. #runzele sale sunt un e2celent absorbant al transpira>iei
=i umezelii, fiind bogate ;n vitamina 6 =i vitamina C, ;n uleiuri esen>iale, taninuri =i caroten.
)ste indispensabil< ;n durerile musculare =i articulare, cur<>< pielea predispus< la erup>ii
cutanate =i pustule, accelereaz< vindecarea r<nilor =i a v?n<t<ilor, are un efect calmant, eli-
min< m<trea>a =i ;nt<re=te firul de p<r. @<turica din mesteac<n este perfect< pentru fum<tori =i
astmatici, ;mbun<t<>ind ventila>ia pl<m?nilor, comb<t?nd tusea productiv< =i flegma.
*)turica din ste4ar - 1lavii venerau stearul, socotindu-l un simbol al puterii, al longevit<>ii,
al fertilit<>ii. Calit<>ile sale terapeutice aproape miraculoase au fost descoperite din cele mai
vechi timpuri. De aceea, m<turica din stear este una dintre cele mai apreciate. )ste
recomandat< persoanelor cu tenul gras, prin utilizarea ei pielea devenind mat<, rezistent<, u=or
de cur<>at. #runzele =i crengile de stear con>in taninuri, fiind recomandate ;n diverse boli de
piele =i ;mpotriva transpira>iei e2cesive, ;n special a picioarelor. 6re un efect anti-inflamator,
aroma sa puternic< inhib< cre=terea tensiunii arteriale ;n camera de baie cu aburi, calmeaz<
sistemul nervos, elimin< stresul. )ste recomandat< b<rba>ilor ce sufer< de impoten>< sau de
eaculare rapid<. 5u ;n zadar, ;n folclorul rusesc, stearul este simbolul vigorii =i al energiei
masculine.
*)turica din brad este un instrument e2celent pentru masarea mu=chilor. )ste potrivit<
persoanelor care sufer< de reumatism, nevralgii, sciatic<, celor care au dureri la nivelul
coloanei vertebrale. De asemenea, este foarte util< ;n combaterea gutei. 1ubstan>ele r<=inoase
con>inute ;n acele de brad irit< u=or pielea, dar stimuleaz< transpira>ia =i ;mbun<t<>esc cir-
cula>ia sanguin<. 6ceste substan>e r<=inoase au propriet<>i dezinfectante, =i previn bron=ita,
laringita, gripa =i bolile tractului respirator, amelior?nd inflama>ia sinusurilor. Eleiurile din
brad au un efect afrodiziac, ;mbun<t<>ind starea general< de spirit, calm?nd stresul, an2ietatea,
nervozitatea =i comb<t?nd epuizarea.
%n combina#ie cu alte plante
1. 'entru cei care sufer< de boli pulmonare, de bron=ite, astm, tuse e2pectorant<, pneumonii,
;n m<turicile din crengu>e se pot ad<uga =i fire de 1ov?rf. 'lanta este benefic< =i ;n
combaterea durerilor de cap, a tulbur<rilor nervoase, av?nd un efect sedativ, diaforetic.
2. @<turica din crengu>e cu adaos de Erzic< este benefic< ;n bolile de ficat, de rinichi,
;mpotriva reumatismului, gutei, acneei.
. Bn combina>ie cu 1un<toarea, combate mastita, hemoroizii, accelereaz< vindecarea pl<gilor,
a ulcera>iilor, escarelor, alergiilor.
C. @<turica cu @ent< calmeaz< nervii, ;mbun<t<>e=te starea de spirit, combate oboseala =i
tonific< organismul.
!. 'rin adaosul de 'elin, m<turica este benefic< ;n bolile articulare, ale vezicii biliare, de
stomac, ficat, ;mpotriva icterului =i obezit<>ii.
". Bmbinat< cu tulpini de Coac<z negru, are efecte anti-inflamatoare =i analgezice, este un bun
diaforetic, elimin?nd din organism metalele grele =i substan>ele radioactive.
*),ti ,i loBiuni folosite .n baie
'rocedura b<ii ruse=ti se recomand< a fi urmat< ;n dou< etape. De regul<, durata primei etape
nu trebuie s< dep<=easc< $0 de minute, iar temperatura ;n camera de baie cu aburi umezi
trebuie s< fie de cel mult A0 de grade Celsius. Dup< aceast< prim< faz<, este recomandat s< se
p<r<seasc< camera de baie, pentru a intra ;ntr-o ;nc<pere cu o temperatur< normal<, pentru
apro2imativ $0-90 de minute. 6ici se poate savura un ceai fierbinte, iar tenul =i trupul se pot
dezmierda cu diferite m<=ti =i lo>iuni ce au rolul de a cur<>a pielea =i de a cre=te nivelul trans-
pira>iei, pentru o eliminare c?t mai eficient< a to2inelor. Dup< acest interval de timp, se intr<
din nou ;n camera cu aburi umezi, pentru alte $0-90 de minute. Bn aceast< a doua etap<, se pot
folosi m<turicile pentru masarea trupului. (a final, se face un du=, cl<tind trupul cu ap<
c<ldu>< ,nu fierbinte&- din abunden><.
&ti pentru ten
1. 'entru tenul gras se folose=te o masc< din urm<toarele ingrediente: patru linguri de fulgi de
ov<z, o um<tate de castravete verde, trei linguri de sm?nt?n<. 0v<zul se d< prin r?=ni>a de
cafea, castravetele se d< pe r<z<toarea mic< =i apoi totul se amestec< foarte bine. 1e aplic< pe
fa><, ;ntr-un strat uniform, =i se las< ac>ioneze timp de $0 de minute. 1e cl<te=te ini>ial cu ap<
c<ldu><, apoi cu ap< rece.
2. @asc< ;mpotriva pielii ;mb<tr?nite - 'atru linguri de sm?nt?n< gras< se amestec< cu trei
linguri de past< de c<p=uni ,fructe bine zdrobite-. 1e aplic< pe piele =i se maseaz< u=or, timp
de 10 minute, apoi se cl<te=te cu ap< c<ldu><.
. @asc< tonifiant< - En g<lbenu= de ou, o lingur< de drodie de bere, o linguri><
de ulei vegetal se amestec< bine =i se aplic< pe piele, l<s?nd s< ac>ioneze timp de 10-18
minute. 1e cl<te=te cu ap< c<ldu><.
$o#iuni de corp
"nticelulitic' cu efect de ardere a grsimilor
1. Cinci linguri de suc din struguri, o lingur< de f<in< din ov<z, o linguri>< de miere se
amestec< =i se ;ntinde pe corp, ;n zonele afectate de celulit<. Dup< zece minute, trupul se
maseaz< bine =i apoi se cl<te=te cu ap< c<ldu><.
2. 'atru linguri de sm?nt?n<, 70 de grame de miere, 9-8 pic<turi deulei esen>ial de portocale se
mi2eaz< p?n< la omogenizare. 1e aplic< pe piele, l<s?nd s< ac>ioneze timp de 18 minute, dup<
care se cl<te=te cu ap< din abunden><.
. 0 can< de sm?nt?n< =i o ce=cu>< de sare grunoas< se amestec< bine. 1e aplic< pe corp =i se
maseaz< timp de opt minute. 6ceast< crem< e2foliant< se utilizeaz< ;n prima etap< a b<ii
ruse=ti, ;n camera cu aburi umezi.
6ten>ie& 'rocedurile b<ii ruse=ti sunt contraindicate persoanelor ce sufer< de afec>iuni
cardiace inflamatorii ,endocardit<, miocardit<, pericardit<-.
Eaie terapeutic) cu plante ,i ierburi
Bnainte de a face o baie din plante, este foarte important s< face>i un du= pentru a cur<>a porii
pielii de murd<rie =i gr<simi. Dup< du=, corpul se freac< energic cu un prosop. 6poi, cada se
umple cu ap< cald<, ;n general cu o temperatur< de 97-98 de grade Celsius. )ste recomandat
ca ;n timpul b<ii s< ave>i la m?n< un ceas cu termometru. 6ceste b<i sunt indicate ;n special ;n
perioada sezonului rece, c?nd organismul uman este lipsit de c<ldura =i lumina soarelui. +aia
pe baz< din plante alung< oboseala, calmeaz< sistemul nervos, ;mbun<t<>e=te somnul =i pro-
cesele metabolice, amelioreaz< durerea =i tensiunea muscular<, ;ntinere=te, revigoreaz< =i
cur<>< pielea. 'entru efecte terapeutice, trebuie f<cute 10-18 asemenea b<i, ;ntr-un interval de
o lun< de zile.
(iertur ruseasc
@asaul cu m<turici din plante contribuie la eliminarea to2inelor
1e folosesc plante precum: ment<, mu=e>el, coada-=oricelului, pelin, ;n amestec sau doar dintr-
un singur soi. #runzele =i tulpinile se toac< m<runt, ;n p<r>i egale, nu mai mult de 8-10 mm, =i
se pun la uscat ;ntr-un loc lipsit de umezeal<, ;ntunecos, cu o ventila>ie bun<. Dup< apro-
2imativ trei s<pt<m?ni, c?nd plantele sunt complet uscate, se depoziteaz< ;n borcane de sticl<,
;nchise ermetic, ;ntr-un loc ;ntunecos =i rece. 1e pot p<stra timp de ma2imum doi ani.
Mod de preparare: ;ntr-un vas emailat, la $80 de grame de pulbere din plante, se toarn< un
litru =i um<tate de ap< clocotit<. "asul se pune la fiert pe foc puternic. C?nd apa ;ncepe s<
clocoteasc<, focul se d< la minimum, recipientul se acoper< =i se las< la fiert timp de o or<. 1e
trage de pe foc =i, f<r< a ;ndep<rta capacul, se las< s< se r<ceasc< la temperatura camerei.
Dup< ce s-a r<cit complet, se strecoar< printr-o strecur<toare, apoi se filtreaz< iar<=i, de data
aceasta printr-un tifon pus ;n dou<. 1e poate p<stra la frigider, nu mai mult de o lun< de zile,
sau se poate utiliza imediat.
&tili!are: Bn cada de baie, preg<tit< cu ap< la o temperatur< de 97-98 de grade Celsius, se
toarn< fiertura din plante. Durata tratamentului este de 18-$0 de minute.
!aie mpotriva rcelii
6ceast< baie se face ;nainte de culcare, dup< cel pu>in dou< ore de la cin<. Cada de baie se
umple pe trei sferturi cu ap< la o temperatur< de 97 de grade Celsius. Bn aceast< baie se
scufund< trupul treptat. Dup< dou<-trei minute, se toarn< fiertura din plante, apoi se deschide
robinetul de ap< cald< =i se m<re=te temperatura p?n< la 9A de grade. Durata b<ii este de
ma2imum 90 de minute. Dup< acest r<stimp, corpul se cl<te=te cu ap< cald< la o temperatur<
de $7-$: de grade, se freac< cu un prosop p?n< ce pielea devine de culoare ro=iatic<, se
;mbrac< o piama de bumbac =i se merge direct ;n pat.
!aie cu Urzic
'este $80 de grame de frunze de Erzic< m<run>ite sub form< de pulbere se toarn< patru litri de
ap< clocotit<. Decipientul se acoper< =i se las< la infuzat timp de o or<, dup< care se strecoar<.
1e adaug< ;n apa de baie. Combate reumatismul, guta, inflama>iile pielii, ;ndep<rteaz<
oboseala =i cre=te tonusul.
!aie cu Trifoi
'este 900 de grame de 3rifoi, cu tot cu flori, se toarn< doi litri de ap< clocotit<. 1e acoper< =i
se las< la infuzat timp de patru ore, dup< care se strecoar< =i se toarn< ;n apa de baie. 6re un
puternic efect tonic asupra ;ntregului organism.
!aie cu amestec de plante' mpotriva problemelor sistemului nervos
)insomnie' stri de nervozitate' an*ietate' stres' depresie+
Ingrediente: 80 de grame de semin>e decoite de #loarea-soarelui, 100 de grame de r<d<cin<
de 0bligean<, 180 de grame de "alerian<. 'este ierburile bine amestecate se toarn< doi litri de
ap< clocotit<. 1e pun la fiert timp de zece minute, se trage vasul de pe foc =i se las< la infuzat
$0 de minute. 1e strecoar< =i se toarn< ;n apa preg<tit< pentru baie, la o temperatur< de 9: de
grade. Durata b<ii este de 10-18 minute. Dup< baie, se recomand< repaus la pat, timp de *0 de
minute. 'entru efecte terapeutice ma2ime, cursul tratamentului este de 18-$0 de b<i.
!aie cu frunze de ,uc
'este un !ilogram de frunze proaspete sau uscate de 5uc =i dou< linguri de rostopasc<
m<run>it< se toarn< patru litri de ap< rece. Decipientul se acoper< =i se pune pe foc, timp de
$0-90 de minute. #iertura se adaug< ;n apa de baie, ;n care trebuie s< v< rela2a>i timp de $0 de
minute, o dat< pe s<pt<m?n<. Dup< baie, trebuie s< face>i un du= cu ap< c<ldu><. 3ratamentul
este util ;mpotriva bolilor sistemului limfatic, av?nd un efect anti-inflamator.
!aie pentru piele iritat' v-nti' acnee
Dou< linguri de t<r?>e de gr?u se a=eaz< ;ntr-un tifon pus ;n mai multe straturi =i se leag< la
gur< cu o sfoar<. 1<cule>ul se aga>< de robinetul c<zii, astfel ;nc?t apa s< curg< trec?nd prin el.
3emperatura apei de baie nu trebuie s< dep<=easc< 90 de grade. Durata b<ii este de 10-18
minute. Dup< baie, pielea nu se =terge, ci se las< s< se usuce treptat.
(eacuri sasesti din 6rdeal
*edicina /aturii. 0eacuri sasesti din 8rdeal. Transmise din generatie in generatie,
leacurile de sanatate ale femeilor din satele sasesti din 8rdeal reprezinta un tezaur
inestimabil dar, din pacate, instrainat. 2astrate sute de ani, in lazi pictate cu flori sau
printre rufele din credent, presarate cu...
*edicina /aturii
0eacuri sasesti din 8rdeal
Transmise din generatie in generatie, leacurile de sanatate ale femeilor din satele sasesti
din 8rdeal reprezinta un tezaur inestimabil dar, din pacate, instrainat. 2astrate sute de
ani, in lazi pictate cu flori sau printre rufele din credent, presarate cu levantica, retetele
satencelor din (otbav, >ibert, +ngra, &urpar sau Eiertan au plecat in e1il, odata cu
stapanele lor. (edescoperite si publicate in reviste si carti, astazi ele se bucura de un
interes deosebit in 7ermania, tara de popas a sasilor transilvani
Ealonari
+alonarile apar ca urmare a aerului inchis in intestin, iar presiunea provocata de acesta este
destul de dureroasa uneori.
Tratamentul: Ceaiul de anason este leacul cel mai eficient ,chiar si pentru bebelusi-. 1e
toarna 1Q* l de apa clocotita peste 1 lingurita de seminte macinate ori zdrobite, se lasa sa se
infuzeze 10 minute ,cu capac- si se bea o ceasca de ceai dupa masa.
=fectul: Eleiurile eterice ale anasonului linistesc crampele si stimuleaza digestia mancarurilor
grase.
Eataturi
6colo unde creste batatura, s-a ingrosat stratul cornos al pielii, de obicei din cauza pantofilor
care ne bat.
Tratamentul: 1e aplica o felie de ceapa pe batatura, pana ce se desprinde .miezul. dureros,
dupa care se tin picioarele in apa calda, se sterg si se unge locul cu alifie de galbenele.
=fectul: 1ulfidele din ceapa inmoaie stratul cornos al pielii, iar alifia contine tinctura de
galbenele, un leac miraculos pentru orice fel de rana.
Eronsita
Tratamentul: 1ursa aburilor care calmeaza bronhiile iritate este oala cu apa pusa pe foc in
bucatarie. 'entru o inhalatie se fierb 9-* l de apa, in care se introduc $ linguri cu flori de
musetel si $ linguri cu cimbru, si se lasa 10 minute sa se patrunda. 1e acopera capul cu un
prosop si se tine fata circa 10 minute deasupra aburilor. 1e respira alternativ, pe nas si pe gura.
Dupa inhalatie, se recomanda odihna ,neaparat- si se interzice categoric contactul cu aerul
rece de afara.
=fectul: Cimbrul contine t/mol, o substanta activa antibacteriana si decontractanta, dupa cum
au demonstrat studiile efectuate. 4ar musetelul, cu efectul lui antiinflamator, calmeaza
mucoasele iritate.
Celulita
'ielea de .portocala. de pe coapse, fese si picioare nu reprezinta un pericol si, totusi, este o
problema pentru femei, pentru ca are un aspect dizgratios. )ste vorba de o dereglare a
depunerilor de grasime, prezenta aproape e2clusiv la femei, deoarece structura tesutului lor
conunctiv este mai flasca.
Tratamentul: 5 lingura de patrun4el se amesteca cu o ceasca de apa fierbinte, dupa care
se strecoara. 1e bea zilnic o ceasca de ceai. Deteta nu le este recomandata femeilor gravide si
bolnavilor de rinichi.
=fectul: #iind diuretic, patrunelul auta la eliminarea reziduurilor.
Cistita
#rigul ,de e2. picioarele reci- favorizeaza fi2area bacteriilor in vezica urinara. )ste o afectiune
de care sufera mai ales femeile, al caror canal urinar este mai scurt, astfel ca bacteriile aung
mai usor la .destinatie..
Tratamentul: 1trabunica recomanda sucul de merisor ,coacaz de munte sau afin rosu- ori de
coacaze si salata de nasturel ,5asturtium officinalis-. 1i multe lichide.
=fectul: 1ucurile contin - in afara vitaminei C ,imunostimulatoare- - si cantitati mari de
flavonoide antibiotice. Eleiul de mustar din nasturel are un efect antibacterian asemanator cu
cel al penicilinei. (ichidele baute in cantitati mari auta la eliminarea directa a agentilor
patogeni.
Con4unctivita
0chii sunt rosii si iritati, lacrimeaza si ustura. Cauza: leziuni, iritatii, reactii alergice, bacterii
sau virusuri.
Tratamentul: )2ista o planta speciala pentru vindecarea conunctivitei, si
anume, silurul,)uphrasia stricta-. 1e opareste 1Q$ lingurita de planta cu 1 ceasca de apa
clocotita si se lasa sa se patrunda 1-$ minute. Dupa ce s-a racit, se aplica o compresa pe
pleoapele inchise si se tine 8-10 minute ,de mai multe ori pe zi-.
=fectul: 1ilurul contine - printre altele - aucubina -, care are efect antiinflamator.
Diaree
'rin ea, organismul se proteeaza de substantele reziduale care trebuie eliminate. De aceea,
diareea de scurta durata este mai bine sa nu fie tratata cu substante care constipa, ci pe cai
naturale.
Tratamentul: -upa de zarzavat 3alcalina3 preparata de 6ura Crete este un balsam pentru
mucoasa: se taie marunt $ cartofi si 1 morcov, se fierb $0 de minute intr-un sfert de litru de
apa, dupa care se sfarma si se sareaza putin ,nu se adauga piper&-.
=fectul: Cartofii si morcovii contin pectine, care e2trag lichidul resturilor alimentare e2istente
in intestin.
Dureri de burta
Tratamentul: 4n cazul durerilor de burta ,crampe-, remediul cel mai bun este compresa
calda cu musetel: se toarna 1Q$ l de apa clocotita peste $ lingurite cu musetel, se lasa sa stea
10 minute, se inmoaie un prosop de in in infuzia fierbinte, se stoarce bine si se aplica pe
abdomen. 1e acopera cu alt prosop mai gros sau cu o patura si se lasa sa actioneze 18 minute,
cat timp compresa mai este calda. 4n paralel, se bea ceai de musetel.
=fectul: Caldura destinde si amelioreaza irigarea cu sange. 6stfel, substantele nutritive si
o2igenul aung mai usor in zona dureroasa, activand fortele de autovindecare. Eleiurile eterice
ale ceaiului de musetel au efect antiinflamator.
Dureri de cap
1ubstanta activa cea mai frecvent folosita impotriva durerilor de cap este acidul acetilsalicilic,
pe care-l contine, de pilda, aspirina. Dar remedii au e2istat si inainte ca acest medicament sa fi
fost descoperit.
Tratamentul: 1e pune o lingurita de scoarta de rachita alba ,1ali2 alba- intr-un sfert de litru
de apa rece, se lasa sa se infierbante pana aproape sa dea in clocot, apoi sa se patrunda 8
minute, dupa care se strecoara si se bea ceaiul. 1au se maseaza usor tamplele si ceafa cu ulei
de menta. 1au un ceai de hamei, menta si rozmarin ,1 lingurita de amestec de plante la o
ceasca de apa-J sau o perna umpluta cu levantica, sunatoare si roinita.
=fectul: Dachita alba contine salicina ,un pre-acid acetilsalicilic-, menta dilata vasele,
sunatoarea stimuleaza producerea substantelor calmante.
Dureri de gat
Tratamentul: 4n loc de medicamente, femeile foloseau comprese reci cu branza de vaci. 1e
ia un servet de in, se intinde pe el un strat gros de branza de vaci, se stropeste cu putin otet si
se aplica pe gat cu stratul de branza in os. 1e leaga deasupra un fular si se tine - de preferat -
toata noaptea sau, daca nu, cel putin pana ce se usuca branza. 4n paralel, se bea ceai de
patlagina, cu inghitituri mici.
=fectul: +ranza racoreste si dezumfla, iar patlagina calmeaza mucoasa.
Durere de sale ;lumbago<
@uschii inferiori ai spatelui se contracta la socuri, refle2 care proteeaza coloana vertebrala de
alte vatamari, dar care afecteaza, in acelasi timp, irigarea sanguina, producand astfel dureri
puternice.
Tratamentul: +unica recomanda in acest caz baia fierbinte cu adaos de plante - 800 g de
flori de fan, macerate 90 de minute in apa rece, se strecoara si se toarna in apa din cada.
=fectul: Caldura face bine la vasele sanguine ,ingustate- din muschi, stimuland, in plus,
irigarea cu sange.
Dureri de urechi
4nsotesc adeseori racelile, si daca nu e2ista o inflamatie serioasa a urechii medii ,otita-,
durerile pot fi alinate prin metode empirice.
Tratamentul: Ceapa este un remediu stravechi si garantat: se infasoara 1-$ cepe taiate
marunt intr-un servet, se incalzesc putin deasupra aburilor, se pun pe urechi si se fi2eaza
eventual cu o basma sau cu un banda. 1e tin circa o ora. 6plicatiile, de $-9 ori pe zi.
=fectul: Ceapa calmeaza durerile si stopeaza infectiile.
6ebra
#ebra nu este o boala, ci mecanismul natural de aparare a organismului impotriva agentilor
patogeni. (a o temperatura de peste 98C, maoritatea bacteriilor si virusurilor nu se mai
inmultesc. De aceea febra nu trebuie neaparat combatuta.
Tratamentul: Ceaiul de cimbru, de tei si de musetel sustin incercarile de aparare ale
organismului. 1i, de asemenea, compresele ,impachetarile- reci pe gambe. 6cestea sunt
remediile clasice pentru scaderea febrei, fara a-i ingradi insa efectul vindecator. 'entru
comprese, se inmoaie un prosop in apa rece ,la temperatura camerei-, se stoarce usor, se
infasoara in urul gambei si se tine 10 minute, nu mai mult. 1e procedeaza la fel de $-9 ori.
=fectul: Compresele cu apa rece reduc direct temperatura sangelui.
7uturaiul de fan
0data cu aparitia polenului, se instaleaza si rinita alergica: nasul incepe sa curga si
mancarimea devine de nesuportat. 'ersoanele care sufera de aceasta afectiune produc prea
multe histamine pentru a se apara de polen: mucoasa este prea irigata cu sange, se inflameaza
si preseaza in nas apa din tesuturi. +oala se manifesta ca un guturai, iar bronhiile se
ingusteaza atat de tare, incat pot aparea probleme respiratorii.
Tratamentul: Ca prim autor temporar - se trage apa rece pe o nara. 1i, ceea ce lumea
satului stia de pe-atunci: ardeiul, painea integrala praita, castravetele, ridichile si painea de
secara contin foarte mult magneziu - fiind recomandate in cura antirinita.
=fectul: 6pa trasa pe nas dezumfla mucoasa si elimina polenul, iar magneziul stopeaza
producerea histaminelor.
?erpes
)ste un virus pe care-l avem cu totii in stare latenta, dar care nu .se manifesta. intotdeauna, el
aparand mai cu seama atunci cand sistemul imunitar este slabit.
Tratamentul: (oinita si sunatoarea fierte ,infuzate- si aplicate direct pe zona afectata sub
forma de comprese ,sau chiar pliculete de ceai inmuiate in apa calduta-. 4n caz de recidiva:
infasurati un cub de gheata intr-o batista si apasati-l in locul unde simtiti furnicaturile, semn
ca herpesul va .izbucni. din nou.
=fectul: Demediile bunicii stopeaza inflamatiile si infectiile, iar plantele au o actiune
antivirala.
?ipertensiune arteriala
4n cazul unei predispozitii la tensiune arteriala ridicata, inima si vasele sanguine sunt solicitate
mai mult si pot fi mai usor vatamate.
Tratamentul: +sturoiul curata cel mai bine vasele sanguine, dar numai in cantitate mare ,1-$
catei proaspeti, zilnic-.
=fectul: Esturoiul contine sulfide care reduc nivelul colesterolului.
?ipotensiune
(a persoanele hipotensive, inima pompeaza sangele cu putere scazuta. 'entru intarirea puterii
de pompare, se recomanda o reteta a pastorului Hneipp.
Tratamentul: 3urnati 9Q* l de vin alb tare peste $0 g frunze de rozmarin, lasati sa stea 8 zile
si beti apoi in mod regulat, cate un paharel, la pranz si seara. ,Lipotensiunea este mai putin
grava decat hipertensiunea.-
=fectul: Dozmarinul regleaza puterea de pompare a inimii si, la fel, o substanta activa
,camphen- din vin.
'ntepaturi de insecte
4ntepaturile de tantar nu sunt periculoase, umflaturile disparand, de obicei, de la sine. @ai rele
sunt cele de albine si de viespi, care pot produce inflamatii grave sau reactii alergice. 4n cazul
unor astfel de simptome, trebuie mers la doctor, dar altfel, ne putem .vindeca. singuri.
Tratamentul: @ai intai se spala locul intepaturii cu apa rece, dupa care se aplica o compresa
cu cuburi de gheata, pentru ca umflatura sa nu se mai produca. 1i o ceapa taiata in doua
reduce inflamatia si mancarimea.
=fectul: 6pa rece impiedica inflamatiile grave, iar sulfidele din ceapa sunt antibiotice si
absorb apa din tesut.
0ipsa de fier
'ersoanele cu fier insuficient in sange obosesc repede, sunt mai iritabile, au unghiile casante,
parul pleostit si tenul palid si uscat. 4n mod normal, printr-o alimentatie corecta, se asimileaza
o cantitate suficienta de fier, dar dupa eventuale hemoragii, in cazul unei menstruatii
abundente sau in timpul sarcinii, acest lucru nu mai este valabil.
Tratamentul: Ceaiul de urzica poate fi de mare folos in asemenea situatii: se opareste o
lingurita cu frunze de urzica cu o ceasca de apa fierbinte, se lasa sa stea 8 minute, se strecoara
si se beau zilnic 9 cani cu ceai. 'rimavara, salata de paralute proaspete stimuleaza
hematopoieza ,formarea sangelui- si, in plus, este si foarte apetisanta.
=fectul: 1ubstantele amare din paralute ,+ellisperenis- stimuleaza, in afara de formarea
sangelui, si metabolismul.
*ahmureala
Dupa o seara .stropita. din belsug, urmeaza dureri de cap, stare de greata si ameteala, pentru
ca alcoolul a agresat membrana celulelor.
Tratamentul: 3arancile stiau sa-si trezeasca sotii. )le puneau pe masa, la micul deun,
scrumbie marinata, zeama de varza acra sau zer.
=fectul: @agneziul din alimente stabilizeaza membrana celulei.
/eurodermita
)ste o boala ereditara, cu o componenta psihica puternica, care nu poate fi vindecata definitiv,
starea putand fi insa ameliorata printr-o ingriire atenta a pielii, fara a-i afecta pelicula
protectoare.
Tratamentul: Defacerea grasimii se poate obtine cu autorul bailor cu adaos de ulei ,de soia,
de pilda-. +aile se pot face zilnic: se toarna circa 10 ml de ulei in apa calda ,9:-98C-, se sta
10 minute in cada, dupa care se maseaza usor pelicula uleioasa in piele. 4mpotriva
mancarimilor se fac spalaturi cu otet de mere: se amesteca o parte de otet cu $ parti de apa si
se tamponeaza zona afectata cu o bucatica de vata umezita.
=fectul: Crasimile si uleiurile refac supletea pielii si calmeaza mancarimea. 0tetul de mere
stabilizeaza stratul acid protector al pielii.
5chi obositi
(a televizor, la volan sau in fata computerului, ochii sunt suprasolicitati si la un moment dat
.capoteaza.: ustura, imaginile nu mai sunt foarte clare, apar durerile de cap. Caci prin
suprasolicitare, producerea lichidului lacrimal scade, pleoapele acopera mai rar ochii, iar
acestia se irita.
Tratamentul: -ilurul este o binecuvantare pentru ochi. 1ub forma de ceai cald si comprese
reci. Ceaiul: se opareste o lingurita de silur cu o ceasca cu apa fierbinte, se infuzeaza $
minute, se strecoara si se bea. Compresele: in ceaiul racit se inmoaie o bucatica de vata si se
aplica pe pleoapele inchise.
=fectul: 1ubstantele din silur calmeaza ochii iritati.
2icioare si maini reci
@ainile si picioarele reci pot fi si o urmare a starii de teama si de incordare, dar de cele mai
multe ori, reactia este provocata de irigarea deficitara cu sange cauzata de sedentarism, de
hipotensiune sau de circulatie proasta.
Tratamentul: Dus rece la picioare, dupa metoda Hneipp. 1e poarta un et de apa de la glezna
spre coapsa, pe fata si pe dosul piciorului, de trei ori.
=fectul: .Cura Hneipp. intareste vasele de sange, care reactioneaza mai fle2ibil la stimulii
reci si calzi.
(aceala
Tratamentul: 4n functie de centrul de greutate, afectiunea poate fi tratata cu o serie intreaga
de remedii la indemana. De e2emplu, pentru durerile de gat - ceai de salvie,pentru
guturai - apa sarata trasa pe nas, pentru tuse - ceai de ceapa ,se fierbe o umatate de ceapa
taiata marunt intr-un sfert de litru de apa si se indulceste cu putina miere-. 2entru caile
respiratorii inflamate, se recomanda baia fierbinte cu flori de fan. #lorile de tei si ceaiul de
soc provoaca si ele transpiratia si intaresc sistemul imunitar. 4ata un ceai pentru raceala: se
amesteca $0 g de macese, 1* g flori de soc, 1* g musetel, 1* g flori de tei, 11 g frunze de mur,
10 g scoarta de salvie si 8 g flori de hibisc ,zamosita-, se face o infuzie din $ linguri de plante
si 1Q* l de apa si se lasa sa se patrunda 10 minute.
=fectul: 3oate plantele sunt calmante, e2pectorante si imunostimulatoare. 1alvia, de pilda,
este planta cu efectul antiinflamator cel mai puternic. 4ar apa sarata este remediul cel mai
sigur pentru nasul infundat.
(aguseala
Tratamentul: Cand vocea cedeaza, remediul cel mai eficient este gargara cu ceai de salvie
sau de patlagina. 1e dau in clocot $ lingurite de planta cu 1Q* l de apa, se lasa sa se patrunda
10 minute si se face gargara de cateva ori pe zi. 1i inca ceva: tacerea e de aur ,auta la
refacerea coardelor vocale agresate-.
=fectul: 6mbele plante stopeaza inflamatia si sporesc rezistenta coardelor vocale la agentii
patogeni.
(iduri
Didurile nu sunt o boala, ci o urmare fireasca a inaintarii in varsta. Cu toate acestea, ele dau
mari batai de cap, mai cu seama femeilor. Din pacate, nu e2ista nici un remediu miraculos
care sa transforme peste noapte pielea ridata intr-una neteda, ca de bebelus. 1e poate face
totusi ceva pentru incetinirea - pe cat posibil - a procesului de imbatranire a pielii.
Tratamentul: 5 masca cu ingrediente din propria camara - se amesteca 1 galbenus cu $
linguri de ulei din germeni de grau si cu un bob de drodie si se intinde intr-un strat subtire pe
fata si pe gat. 1e lasa sa actioneze 90 de minute, dupa care se clateste fata cu multa apa.
=fectul: (ecitina din galbenus netezeste si intinde pielea, iar vitaminele din drodie o
proteeaza de efectele daunatoare ale mediului inconurator.
-ciatica
4n decursul anilor, discurile dintre vertebre isi pierd din elasticitate. Ermarea: deplasarea
acestora, strivirea si inflamarea nervului sciatic.
Tratamentul: 'entru ca buiota de apa este prea mica pentru suprafata afectata, se ruleaza un
prosop, se uda cu apa fierbinte si se aplica imediat pe zona dureroasa. 1e tine pana cand
incepe sa se raceasca.
=fectul: 'rosopul fierbinte decontracteaza, rela2eaza si accelereaza eliminarea produselor de
metabolism care produc durere.
-tari depresive
Tratamentul: 'aracelsus recomanda inca din secolul al Pvi-lea sunatoarea impotriva .fricii si
a viselor urate.. 6stazi, confirmarea eficientei acestei plante le apartine oamenilor de stiinta:
cand starea sufleteasca este la pamant, sunatoarea intervine, restabilind echilibrul hormonal.
1i in 6rdeal, tristetea se alunga cu .poarnita.. 1e ia de $-9 ori pe zi, cate-o ceasca cu ceai de
sunatoare si una chiar inainte de culcare.
=fectul: 1unatoarea blocheaza receptorii din creier responsabili pentru starile depresive. 1i se
pare ca impiedica descompunerea serotoninei, hormonul fericirii.
+rcior
(a inceput, se simte o durere ca si cand sub pleoapa s-ar afla un bob de nisip. Elterior,
urciorul colecteaza puroi si dupa cateva zile se .goleste. de la sine.
Tratamentul: 'entru ca procesul sa decurga mai repede, se pot aplica comprese cu seminte
de in. 1e amesteca $ linguri de seminte macinate cu $ cesti cu apa clocotita si se lasa putin sa
se umfle. 1e inmoaie un tifon sau o bucatica de vata si se tine $0 de minute pe pleoapa
inflamata. Durerile pot fi alinate cu terci de cartofi: se zdrobeste cu furculita un cartof fiert,
curatat de coaa, si se amesteca cu 1 galbenus si putin lapte fierbinte, pana se obtine un terci,
care se intinde apoi pe un tifon sau o panza si se tine $0 de minute pe ochi. 1e repeta de $-9
ori pe zi.
=fectul: Cartofii sunt antiinflamatori, iar semintele de in accelereaza - prin uleiul pe care-l
contin - coacerea urciorului.
&arice
4n zilele noastre, varicele sunt considerate o boala .populara.. 6par atunci cand suntem
predispusi - ereditar, cand imbatranim, cand stam mult in picioare, cand peretii vaselor sunt
prea subtiri si cand fibrina - substanta care fluidizeaza sangele - nu se mai descompune in
suficienta masura. "aricele pot fi operate, dar putem actiona si noi, intarind peretii venelor.
Tratamentul: 4n afara de miscare ,inclusiv simpla ridicare pe varfuri-, eficiente sunt astazi
e2tractele de castan salbatic, care se gasesc gata preparate in farmacii. 4n trecut, se faceau:
impachetari reci cu otet de mere si tinctura de arnica ,in proportie de 1:A si subtiat cu apa- sau
cu sare de mare ,1 lingura dizolvata in 1Q* l apa-. 1i atentie la alimentatie: vitamina C
intareste peretii venelor, ceapa, usturoiul si piperul reduc productia de fibrina.
=fectul: 4mpachetarile desfac blocaele, stimuleaza irigarea sanguina, stabilizeaza circulatia,
iar castanul salbatic .etanseaza. peretii venelor.
&arsaturi
Cand simtim ca ni se strange stomacul, n-avem ce face si vomam. )ste ca un refle2 de
autoaparare al organismului, prin care se separa substantele nocive. De aceea este bine sa nu
reprimam senzatia de greata.
Tratamentul: 'entru ca stomacul agresat sa se poata reface, ar trebui sa apelam la remediul
clasic: ceai de menta si pesmeti sau biscuiti uscati. 1au o supa mucilaginoasa de ovaz: se pun
$0 g de fulgi de ovaz in apa fierbinte si se lasa sa dea in clocot.
=fectul: Ceaiul de menta este un tampon pentru acidul gastric e2cedentar, iar pesmetii, care
contin hidrati de carbon, alimenteaza organismul cu energie, fara sa-l impovareze.
&anatai
(oviturile sunt nu numai dureroase, ci ele sunt insotite adeseori de aparitia unor pete albastre:
vanataile.
Tratamentul: 1e pune o lingurita de acetat de aluminiu sub forma de argila intr-un pahar cu
apa, se amesteca si se inmoaie o bucatica de vata, care se aplica pe zona dureroasa.
6lternativa: alifie sau gel de arnica.
=fectul: 6rgila reduce umflatura, iar arnica contine uleiuri eterice care blocheaza formarea in
organism a substantelor care provoaca dureri si inflamatii.