Clasa a XII a Trsturile de baz ale poeziei moderne
Se d textul: ,,dar se ascut zgomotele ca pumnale aerul se desface pe mini ieder ltratul i iat precupeii ridic obloanele somnului tramvaiele lptresele autobuzele i acordeaz ca o orhestraie instrumentele strlucesc vocile ca gutui n vitrine la ora dejunului mobilele i regsesc fiina prsit asear de prin coluri din pivnii din hambare se furieaz spre noi fiina prsit asear cuverturile glasurile se descojesc ca bolnavii de scarlatin i tu te caui pe tine ca pe un vecin care a dormit alturi degetele i tiu conturul te memorizeaz te urmresc ca o hart ncet liniile se recunosc se mbrieaz ca o cup la locul lor pulpele intestinele obrazul se desprinde ca un perete buzele buzele cu sursul pantofilor i ncheieturile de vat ncet te tragi pe tine din tine nsui ca dintr-o fntn nmolul zilelor umbrelor te recunoti i strngi mna dup aceast navigaie prin noapte se desfoar ca o cale ferat privirile glasurile vechi precum timbre pe o scrisoare netrimis ai ieit altul acelai din tunelul nemicrii absenei ( Ilarie Voronca - ,,Ulise -1928) 1. Identificai patru elemente in!atare la ni!elul expre"iei petice # al lim$a%ului petic& 2. Identificai patru elemente in!atare la ni!elul ima'inarului i al !i(iunii de"pre lume a petului ( putei lua ca termen de cmparaie una dintre pe(iile "tudiate )n cla"a a *I a )& +. ,are "unt c-mpurile "emantice predminante din pe(ie. /. ,are dintre urmtarele particulariti ale liricii mderne0 tereti(ate de 1u' Friedric2 )n 00Structura liricii mderne din 19340 "e re'"e"c )n textul lui Ilarie 5rnca. 6r'umentati: -preocuparea pentru o poezie de cunoatere ( o poezie metafizic) -romantism deromantizat -apelul la funcia simbolic , intuiti! a limba"ului ca modalitate analo#ic , mistic de redare a ,,corespondenelor$ secrete din uni!ers ma#ia limba"ului -principiul disonanei %ntre coninut i form la ni!& eului poetic triri anta#onice' -fra#mentarism -depersonalizare elaborarea ,,la rece$, %ntr-o manier c!asitiinific a poemului ( caracter metapoetic, autorefle(i! - ,,ars poetica$ )' eu poetic depersonalizat, #eneric, sti)ial, scindat -dezumanizarea abstractizarea, stilizarea poeziei ( poezie arabesc)' arta nonfi#urati! ( distru#erea reprezentrilor obinuite despre lume i om i reconfi#urarea lor artistic) -estetica ur%tului -ima#inarul urban persona"ul modern -,,le flaneur$ cel care e(perimenteaz estetic oraul*metropola' -principiul fanteziei dictatorile poetul %i propune s creeze uni!ersuri posibile care se supun doar propriei ima#inaii anularea principiului artistic mimetic' poezie !izionar -caracterul elitist indiferena la #ustul publicului comun -,,plcerea aristocratic de a displcea$, ,,epater les bour#eois$ -,,noul limba"$ ambi#uitate, obscuritate, metaforism %ndrzne, asocieri de termeni %ndeprtai semantic, sinta( eliptic i distorsionat, preferina pentru !ersul alb' ec)i!alarea poeziei cu reflecia asupra poeziei, su#esti!itatea i muzicalitatea limba"ului, ermetism, ,,poezie pur$ - criza e(istenial i identitar a subiectului liric +imbaud -,,,e est un autre$, indeterminarea ontolo#ic, scindarea eului' disonana ontolo#ic, %nstrinare, alienare ( ,,ostranenie$) -liric intelectualist, li!resc !s& liric !izionar -cate#orii estetice ne#ati!e- ,,idealitate * transcenden #oal$ neantul e(istenial !s& perfeciune estetic estetism e(acerbat #refat pe !iziune ni)ilist asupra lumii , obsesia cltoriei ctre tr.muri e(otice ori ima#inare ( ,,/odernitatea c)inuit p.n la ne!roz de imboldul e!adrii din real, fr a putea, totui, crede %ntr-o transcenden determinat prin coninut i constituit ca sens, i fr a o putea crea 0 )' ruptura cu tradiia, ,,realitate distrus$, estetica ur.tului,'
3. Selectai din text metafr i cmentai- -4-8 r-nduri& 4. 7ntr- cmp(iie de 18-13 r-nduri0 reali(ai un prtret al "u$iectului liric al textului. 5 putei )n"ui maniera "tili"tic dminant a textului petic citat.
1i de lucru 2 ,la"a a *II a
Scrie rspunsul la fiecare dintre urmtoarele cerine, cu privire la textul de mai jos: Din ce mi-am plmdit nestvilita nebunie de-a tri Vrtejul meu de-avnt i dulcea sete de-a juca, Cnd din pmnt sorb numai fiere?... Cnd vd mormintele irag ncoronate Cu ieder ca nite fruni de-nvingtori cu lauri Din ce-mi !rnesc scnteia mea de rs, de nu se stinge? "i cnd cutreier blestematele ogoare, ce minune #-mbat de vise$ c eu pesc pe bolta unui cer? "i ce venin m face s-aiure$ C glia neagr de pcate %sun sfnta ca un clopot &ub paii mei de plumb?... 'u tiu, dar rd i strig cute$tor n vnt( )De $iua de apoi nu m-nspimnt * +n iad de-ajung #-oi bucura de-un col n el ca de un rai ntreg,...- (Lucian Blaga, Ecce homo!) * .cce !omo iat omul 1. Scrie cte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestvilit i a cutreiera. . !reci"ea" rolul g#ilimelelor utili"ate $n %inalul poe"iei. &. 'lctuiete dou enun(uri prin care s ilustre"i polisemia cuvntului col. ). *en(ionea" dou %iguri de stil utili"ate $n primele dou versuri ale poe"iei. +. !reci"ea" dou mrci lexico,gramaticale prin care se eviden(ia" eul liric $n textul dat. 'rgumentea" caracterul ,,sti#ial- al su.iectului liric. /. !re"int dou particularit(i pro"odice ale textului. 0. 1xplic sensurile opo"i(iei $ntre rai i iad, din ultimele dou versuri ale poe"iei. 2. 3omentea", $n / , 14 rnduri, rolul interoga(iilor retorice pre"ente $n text. 5. 1xprim,(i o opinie argumentat despre rela(ia dintre titlu i textul poe"iei citate. 14. 6emonstrea" apartenen a poe"iei la mi carea modernist invocnd cel pu in dou argumente %ormale i dou argumente tematice ( imaginar, vi"une despre lume etc.).