O prima sursa a modernitatii sunt chiar domnii fanarioti, ntre care se remarca Constantin Mavrocordat:

- acesta aplica un program de reforme de natura sa contribuie la modernizarea Moldovei si Tarii

Romnesti;
- cea mai importanta reforma a fost pe plan social: n 1746 (Tara Romneasca) si 1749 (Moldova) a
desfiintat serbia sau legarea de glie a taranilor;
- introduce leafa pentru functionarii statului;
- a desfiintat numeroasele dari introducndd o dare fixa pe cap de locuitor, perceputa n patru rate.
Aflati ntr-un con de umbra, boierii romni au fost si ei preocupati de necesitatea modernizarii societatii
romnesti, atitudine manifestata prin elaborarea unor proiecte de reforma adresate marilor puteri.
Sunt cunoscute n acest sens proiectul republicii aristo-democraticesti alcatuit de Dimitrie Sturdza,
Asezamntul politicesc al lui Simion Marcovici care cerea organizarea statului pe baza separarii
puterilor.
n 1822, era alcatuit un proiect de carvunarii din Moldova Constitutia carvunarilor ntocmita de Ionica
Tautu pprevedea monarhie marginita si mostenitoare, separarea puterilor, egalitate n fata legii. n
acest context, nceputul secolului 19 marcheaza formarea partidei nationale.
Gndirea politica a generat, la nceputul secolului 19, un adevarat program de reforme si de emancipare
nationala, care contureaza proiectul statului romn modern. Programele revolutiilor din 1821, 1848, au
contribuit la clarificarea acestui proiect.
n 1821, izbugneste, n Oltenia, o miscare preponderent taraneasca, condusa de Tudor Vladimirescu.
Programul revolutiei a fost intitulat si Cererile norodului romnesc:
- suveranitatea poporului;
- desfiintarea privilegiilor boieresti;
- domnul trebuia sa fie ales de tara;
- reforma armatei (instituirea unei armate formate din 4000 de pandduri si 200 de arnauti cu leafa
usoara pe cheltuiala mnastirilor);
- reforma scolara, financiara, desfiintarea vamilor interne etc.
Miscarea era dezavuata de Rusia si nfrnta de imperiul otoman. Desi nfrnta, miscarea condusa de
Tudor Vladimirescu a lansat idei politice ce au continuat sa fie dezvoltate n deceniile urmatoare.
Revenirea Principatelor la domniile pamntene (1822), consecinta a revolutiei din 1821, determina
accentuarea tendintelor reformatoare. Pasi importanti au fost facuti prin regulamentele organice:
- au fost primele documente cu caracter constitutional din istoria tarilor romne;
- au fost impuse principatelor de Rusia, n calitate de putere protectoare;
- au intrat n vigoare n 1831 n Tara Romneasca si 1832 n Moldova;
- erau prevazute principii politice moderne precum separarea puterilor n stat, introduceau institutii
moderne (tribunale, corpuri de avocati, procuratura, arhivele);
- reorganizau sistemul fiscal, limitau puterea Domnului; monopolul politic al boierilor.
Momentul crucial n evolutia societatii romnesti spre un stat modern l-a reprezentat revolutia de la
1848-1849:
- a marcat afirmarea natiunii romne si exprimarea optiunii pentru modelul occidental;
- conceptia despre stat si institutiile sale, despre drepturi si libertati cetatenesti prezenta n
documentele programatice din 1848 dovedeste schimbarea mentalitatilor si receptarea ideilor
occidentale;
- numeroase obiective sunt prezente n documentele revolutiei: suveranitatea poporului, organizarea
statului pe baze constitutionale, responsabilitatea domnului, desfiintarea privilegiilor, egalitate n fata
legilor, libertate personala;
- documentul revolutiei n Tara Romneasca, Proclamatia de la Islaz, propunea un model politic mai
avansat,preconiznd o forma de guvernare republicana, cu un domn ales din cinci n cinci ani;
- ideea de unitate a fost formulata diferit. EA a aparut cu claritate n documentele formulate de
revolutionarii moldoveni la Brasov (Printipurile noastre pentru reformarea patriei) si Cernauti n
gazete ca Pruncul romn precum si n cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj (3-5.5.1848) unde
multimea a strigat Noi vrem sa ne unim cu tara!. Documentul revolutiei din Transilvania s-a numit
Petitia Nationala;
- pentru a nu irita imperiile vecine, aceasta idee nu a fost inclusa n programele de la Iasi, islaz si Blaj.
Revolutia de la 1848-1849 a fost nfrnta, dar ea a reusit sa stabileasca directiile principale de actiune
pentru faurirea Romniei modderne.
Constituirea statului national romn
Dupa revolutia de la 1848, se intensifica actiunile n favoarea unirii, att pe plan intern ct si pe plan
extern.
Pe plan extern, este sensibilizata opinia publica internationala, se afirma programul politic n publicatii
precum Romnia viitoare, Republica romna. Sunt adresate memorii unor personalitati(Napoleon III,
Palmerston, premierul britanic).
Pe plan intern, se nfiinteaza comitete ale unirii la Iasi si Bucuresti, se rentorc n tara revolutionari.
Pe plan extern, n contextul crizei orientale, n 1853-1856, se desfasoara razboiul crimeii(. UK, franta si
Turcia s-au mpotrivit Rusiei. Rusia este nfrnta si se organizeaza un congres d pace la paris(1856). Aici,
ministrul de externe francez, contele Walewski, propune unirea Moldovei cu Tara Romneasca, sub un
print strain.
Propunerea a fost acceptata de Franta, Rusia, Prusia, Sardinia, Anglia(la nceput) si respinsa de Austria si
turcia pe motiv ca romnii nu vor unirea.
Prin tratatul de la Paris(18.03.1856), principatele ramneau sub suzeranitate otomana, dar intrau sub
garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare, cele 3 judete din sudul basarabiei(cahul, bolgrad si
ismail) erau cedate moldovei, urma sa se convoace adunari ad-hoc n care romnii urmau sa se pronunte
asupra unirii, trimiterea unei comisii europene n principate.
Adunarile ad-hoc(1857):
La Iasi si Bucuresti, au loc alegeri pentru adunarile ad-hoc. n Moldova, caimacamul(loctiitor de domn)
Nicolae Vogoride falsifica rezultatul alegerilor n favoarea adversarilor unirii.
Situatia genereaza tensiuni, depasite prin compromisul de la Osborne din august 1857 dintre napoleon
III si regina victoria a angliei: Anglia accepta reluarea alegerilor si franta renunta la ideea unirii depline.
Alegerile sunt reluate, si dau cstig de cauza unionistilor.
n toamna, prin rezolutiile adunarilor ad-hoc, romnii se pronuntau pentru:
- unirea ntr-un singur stat numit Romnia;
- print strain dintr-o casa domnitoare a Europei, ai carui urmmasi sa fie crescuti n religia tarii;
- adunare reprezentativa;
- neutralitate.
Conferinta si conventia de la Paris(1858):
Propunerile romnilor vor fi dezbatute de puterile europene ntr-o conferinta la paris.
Prin conventia de la paris (7-19.8.1858), se adopta o solutie hibrida:
- conventia ndeplinea rolul unei constitutii;
- titlul statului Principatele unite ale Moldovei si Valahiei;
- doi domni, doua adunari, doua guverne;
- institutii comune comisia centrala cu sediul la Focsani(dezbatea proiecte de legi de interes comun),
nalta curte de justitie si casatie;
- vot cenzitar.
Dubla alegere a lui Cuza(1859):
S-a trecut la alegerea domnului. La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn n Moldova, iar
la 24 ianuarie 1859 era ales domn si n Tara Romneasca.