ISTORIA CONTEMPORAN UNIVERSAL

DRAFT
Prof. univ. dr. Ioan Chiper
1
MUTATII IN ECUATIA DE PUTERE LA INCEPUTUL SECOLULUI XX
Prin avansul lor economic, e!nic "i "iin#i$ic, %rin %uerea lor in&usrial' "i
comercial' saele Occi&enale, la care se vor a&'u(a SUA "i )a%onia, au e*ercia o
in$luen#' "i &omina#ie cov+r"ioare asu%ra resului lumii, -nins' %e cea mai mare %are a
%laneei, !e(emonia marilor %ueri a .m/r'ca mai mule $orme0
1 im%erialismul economic care a vi2a, .n %rinci%al, asi(urarea &e 3s%a#ii4 %enru
o/#inerea &e maerii %rime "i ale resurse ie$ine %enru in&usria %ro%rie, %ia#' &e
&es$acere a m'r$urilor in&usriale "i %lasamene &e ca%ial,
1 im%erialismul %oliic "i miliar care a vi2a consiuirea unor vase &omenii
coloniale conrolae &irec &e mero%ol', 567 889
1 im%erialismul culural "i s%iriual ca e*%resie a e*%orului &e mo&ele culurale,
i&eolo(ii "i reli(ii,
S'%+nirea unor %unce "i 2one srae(ice a $os un al elemen care a simula lu%a
marilor %ueri %enru colonii, Lor&ul Lamin(on &eclara, .n 1:;<, c' %enru Marea
=rianie 3>ol$ul Persic 5?9 ne ese necesar .nruc+ consiuie o a%'rare a (rani#ei
In&iei4, 51;7 <@9 Srae(ii Rusiei #arise a$irmau c' %enru Rusia esen#ial era s' ai/'
3ie"ire4 la m'rile 3cal&e4, Ialia, la r+n&ul ei, calcula avanaAele %e care leBar a&uce
s'%+nirea unor /a2e navale .n Marea Ro"ie "i %e #'rmul a$rican al Me&ieranei, 5ll7 8;9
>ermania consi&era c' %enru &e2volarea sa economic', conrolul unui 3&rum4 s%re
Persia "i In&ia era vial, T+n'ra mare %uere asiaic', )a%onia, ."i &orea o 2on' &e
3%roec#ie srae(ic'4 %+n' %e coasele Coreei %enru a /ara e*%ansiunea /a2elor miliare
ruse,
E*%ansiunea colonial' a $os Ausi$ica' %rin nevoia &e a &iminua %resiunea
&emo(ra$ic' &in 3/'r+nul4 coninen, &e re$acerea unui %resi(iu 3"i$ona4 &e .n$r+n(eri
cum a $os ca2ul Fran#ei 5<7 CD9 "i Ialiei, Omul %oliic ialian a$irma0 3La ce /un uniaea,
&ac' ea nu %oae s' ne asi(ure $or#' "i (ran&oareE4 5117 <:9, Nu &e %u#ine ori e*%ansiunea
colonial' a $os %us' %e seama 3misiunii civili2aoare a omului al/4, 567 8C9
-n anul 1:18, .m%'r#irea lumii .nre %rinci%alele mari %ueri era .nc!eia', An(lia,
Fran#a "i Rusia s'%+neau 8DF &in su%ra$a#a Terrei "i a%ro*imaiv 8<F &in %o%ula#ia sa,
Marea =rianie s'%+nea <; milioane GmH "i 8;; milioane &e locuiori care cu%rin&ea
mare %are &in A$rica Ausral' "i Orienal', Anilele, CeIlonul "i In&ia, Fran#a s'%+nea lo
milioane Gm
H
"i a%ro*imaiv 8C milioane &e locuiori cu%rin2+n& un 3/loc a$rican4
H
5Ma(!re/ul, A$rica Orienal' France2', A$rica Ecuaorial' France2'9 "i un ansam/lu
3e*rem orienal4 consiui &in Uniunea in&oc!inea2', Din Euro%a mai %ose&au colonii
>ermania, Olan&a, Poru(alia, Ialia "i =el(ia, Pe l+n(' acese colonii acese sae mai
conrolau ale eriorii 1 semicoloniile 1 &in care $'ceau %are %rinre ale eriorii cele
a%ar#in+n& Im%eriului Ooman, C!ina "i Persia,
A%ari#ia noilor %ueri in&usriale 1 SUA "i )a%onia 1 cu o economie .n %lin'
e*%ansiune a in$luen#a lu%a %enru conrolul &i$erielor s%a#ii e*raeuro%ene, Fi&eliaea
SUA $a#' &e 3&ocrina Monroe4 51CH<9 le $ace ini#ial s' se .noarc' s%re America Lain'
"i 2onele mariime ale 3emis$erei occi&enale4, SUA ."i $'uresc un im%eriu .n Carai/e "i
.n Oceanul Paci$ic, Din 1C:C, americanii au ane*a Insulele JaKai, au eli/era Cu/a la
cererea locuiorilor revola#i conra S%aniei, au ane*a Poro Rico "i Insula >uam a%oi au
cuceri Fili%inele, Saele Unie au inerveni, .n anul 1:;:, .n Nicara(ua "i Sana
Domin(o,
Du%' revolu#ia MeiAi, )a%onia a inra "i ea .n era e*%ansiunii erioriale, Im%eriul
Aa%one2 a vi2a C!ina .n s%ecial erioriile /o(ae &in Nor&BEs, -n anul 1C:8 Aa%one2ii au
&isrus $loa c!ine2', -n urma acesei ac#iuni au ocu%a su&ul Manciuriei "i au o/#inu
recunoa"erea %osesiunii asu%ra Insulei Formosa, Du%' o scur' con$runare cu Im%eriul
Rus 51:;811:;@9 )a%onia a o/#inu Aum'aea &e su& a insulei Sa!alin "i concesiunea
>uan(&on(Bului, -n 1:1; )a%onia a ane*a Coreea,
Sisemul inerna#ional a $os marca la s$+r"iul secolului XIX "i .nce%uul celui
urm'or &e rivaliaea &inre marile %ueri %enru conrolul lumii e*raeuro%ene, -n
Euro%a, >ermania &evine %rinci%ala %uere "i com%oramenul ei %e coninen a
&eermina o e*raor&inar' &esr'mare "i recom%unere a alian#elor .n ra%or cu &eceniile
anerioare 5D7 1@19, Prima mi"care &i%lomaic' a lui Lil!elm al IIBlea a $os $'cu' .n
1C:;, la scur im% &u%' ceBl conce&iase %e =ismarcG, c+n& a res%ins %ro%unerea
&i%loma#iei ruse &e a rene(ocia Traaul &e Reasi(urare %enru .nc' rei ani, Aces $a% a
con&us la %ier&erea &e c're >ermania a conrolului asu%ra AusroBUn(ariei "i a .m%ins
Rusia c're o a%ro%iere &e Fran#a,
Ten&in#a Rusiei &e a se a%ro%ia &e Fran#a a $os .n'ri' &e un acor& colonial .nc!eia
.nre >ermania "i Marea =rianie semna la $oare scur im% &u%' re$u2ul Mai2erului &e a
re.nnoi Traaul &e Reasi(urare, Marea =rianie a %rimi &e la >ermania i2voarele Nilului
"i insula Nan2i/ar, iar >ermania insula Jel(olan& &in Marea Nor&ului "i o $+"ie &e
erioriu ce le(a $luviul Nam/e2i &e A$rica &e Su&BOes,
O eroare (eo%oliica &e %ro%or#ii a $'cu Lil!elm al IIBlea c+n& a a%recia c' Rusia "i
Fran#a nBau inerese $un&amenale care s' le a%ro%ie "i &in cli%a .n care >ermania a recu
irevoca/il &e %area im%eriului &ualis, Fran#a "i Rusia au avu &e $a% nevoie una &e ala,
in&i$eren &e c+ &e &i$erie leBar $i $os as%ira#iile, $iin&c' nici una &inre ele nuB"i %uea
.n&e%lini o/iecivele &e %oliic' e*ern' $'r' o .n$r+n(ere P sl'/ire a >ermaniei, Fran#a era
convins' c' nu %oae rec'%'a Alsacia "i Lorena $'r' r'2/oi .n im% ce Rusia nBavea nici o
"ans' .n =alcani $'r' s%riAinul Fran#ei un&e se va ciocni &e AusroBUn(aria care era $erm
s%riAini' &e >ermania, La mai %u#in &e un an &e la re$u2ul (ermanilor &e a re.nnoi
Traaul &e Reasi(urare, Fran#a "i An(lia au semna un raa iar .n au(us 1C:H a $os
semna' "i conven#ia miliar' $rancoBrus' care a .nsemna %enru Fran#a s$+r"iul %oliicii
&e i2olare %e coninen "i a%ari#ia /locului %oliicoBmiliar cunoscu su/ numele &e
Antanta,
Dac' Fran#a ie"ea &in i2olare, >ermania %rin lansarea %ro(ramului Lel%oliiG a reu"i
s'B"i a&une a&versari, -n %rimul r+n& %e Marea =rianie c+n& a $ormula "i &irec#iile
<
srae(ice %enru .n$'%uirea aceseia0 3Poliica mon&ial' ca misiune, %uerea mon&ial' ca
#el "i consruc#ia $loei ca insrumen4 51;7 6C9, -n 1:;H, Im%eriul /rianic a semna o
alian#' cu )a%onia %rin care se %uneau &e acor& asu%ra inereselor reci%roce .n C!ina "i
Coreea, -n 1:;8 Marea =rianie a acce%a un raa &e coo%erare cu Fran#a .n urma
reali2'rii unui 3roc4 colonial0 E(i% conra Maroc, rec+n&uBse as$el .n %lan secun&ar
vec!ile rivali'#i coloniale $rancoB/rianice .n A$rica,
A%ro%ierea rusoB/rianic', la Aum'aea %rimului &eceniu al secolului XX a $os
$acilia' %e &e o %are &e sl'/irea Rusiei .n rela#iile inerna#ionale %rin .n$r+n(erile
su$erie .n Asia 51:;811:;@9 c+ "i &e nevoia An(liei &e aB"i consoli&a %o2i#iile $a#' &e
rivalul (erman, -n acese con&i#ii a $os semna' la Pees/ur(, la 1CP<1 au(us 1:;6,
Conven#ia .nre Re(aul Uni "i Rusia %rivin& Persia, A$(anisanul "i Ti/eul, Cele &ou'
%'r#i semnaare "iBau &elimia s$erele &e in$luen#' "i ineres .n 2ona asiaic' &+n& un&'
ver&e $orm'rii Tri%lei Alian#e,
Pe coninenul euro%ean .nce%+n& cu %rimele &ecenii ale secolului XX a%ar &ou'
$or#e0 Tri%la Alian#' "i Tri%la -n#ele(ere, Acesea se vor con$runa %enru .n+ieae .n
lumea e*raeuro%ean',
Prima ciocnire a $os (enera' &e 3cri2a /osniac'4 &in 1:;C i2/ucni' ca urmare a
ane*'rii &e c're Oiena a %rovinciei =osniaBJer#e(ovina, >ermania a s%riAini acul &e
$or#' al Du/lei monar!ii as$el c' %roesele Rusiei "i revola Ser/iei, au r'mas $'r' ecou,
Oiena a re$u2a s' %'r'seasc' erioriile ocu%ae, Tri%la Alian#' nu era .nc' %re('i' &in
%unc &e ve&ere miliar %enru o con$runare "i .n consecin#' An(lia "i Fran#a au s$'ui
Rusia 3o$ensa'4 s' %ro%un' Ser/iei recunoa"erea $a%ului .m%lini 51;7 :6B:C9,
-n 1:11 a $os r+n&ul >ermaniei s' %rovoace Fran#a .n cea &eBa &oua cri2' marocan'
Q
,
-n marie 1:11 ri/urile marocane sBau r'scula .m%oriva sulanului "i au ase&ia ora"ul
Fes, Tru%ele $rance2e au inerveni .n$r+n(+n& %e r'scula#i su/ %ree*ul a%'r'rii
re2i&en#ilor $rance2i &in ora"ul Fes, >ermania a consi&era c' Fran#a a .nc'lc' acor&ul
care a %us ca%' %rimei cri2e marocane "i a ocu%a %orurile A(a&ir "i Ma(a&or, Dac'
Marea =rianie "iBa sus#inu $oare %uernic aliaul $rance2 nu acela"i lucru lBa $'cu
AusroBUn(aria care nBa &ori s'B"i ri"e su%ravie#uirea ca sa &e &ra(ul unei avenuri
a$ricane, C+"i(urile (ermane au $os mo&ese &in .nc!eierea 3a$acerii marocane4 av+n&
.n ve&ere c' au o/#inu &oar H6@, ;;; GmH &in Con(oBul $rance2, iar im%eriul avea
%reen#ii mon&iale, Niarul (erman 3=erliner Ta(e/la4 scria .n < noiem/rie 1:110
3Pracic am risca un r'2/oi mon&ial %enru c+eva mla"ini &in Con(o4 5D7 16D9,
-n urm'orii ani, %e m'sur' ce se vor .n'ri &in %unc &e ve&ere miliar marile %ueri
&in cele &ou' /locuri %oliicoBmiliare ."i vor asuma niveluri &e risc ne$ire"i .n ra%or cu
ineresele lor na#ionale "i srae(ice as$el ca .n 1:18 ra2/oiul mon&ial nBa mai %uu $i
evia, cu oae c' cele &ou' a/ere au sa 3&e%are4 &e r'2/oaiele /alcanice 51:1HB1:1<9,
1, ='&escu, Ilie, Timp i cultur, =ucure"i, 1:CC,
H, =rouR, Pierre, Histoire de l'Internaionale Comuniste, 1:1:B1:8<, Paris, 1::6,
<, >irar&e, R,, L'Idee coloniale en France de 1871 19!, Paris, 1:6H,
8, >usi, D,, Comunism" socialism anar#ism" sindicalism i $ole%ism, =ucure"i, l::<,
@, Jo/s/aKm, Eric, &ecolul e'tremelor, ra&ucere &e Anca Irina Ionescu, E&iura Li&er,
=ucure"i, 1::C,
Q
Prima a avu loc .n 1:;@,
8
D, Missin(er, JenrI, (iplomaia, ra&ucere &in lim/a en(le2' Mircea Se$'nescu, Ra&u
Parasc!ivescu, =ucure"i, 1::C,
6, Mil2a, Pierre7 =ersein, Ser(e, Istoria secolului ))* &+,ritul lumii europene, 51:;;B
1:8@9, vol, I, E&iura All, =ucure"i, 1::C,
C, M'(ureanu, Oir(il, &tudii de sociolo-ie politic, Al/aros, =ucure"i, 1::6,
:, Ne(ulescu, P, P,, (estinul omenirii, Nemira, =ucure"i, 1::8,
1;, Po%a, Mircea N,, .rimul r/$oi mondial 191011918, =ucure"i, 1:6:,
11, Renouvin, Pierre, Histoire des relations internationales, ome OI, &eu*iTme %arie,
Paris, 1:@@,
1H, Sai2u, I,7 Tacu, Al,, 2uropa economic inter$elic, Insiuul Euro%ean, Ia"i, 1::6,
1<, Sc!roe&er, Ric!ar& C,7 >licG, Na!an, &curt descriere a sistemului american de
-u%ernm,nt, Unie& Saes In$ormaion A(encI, 1::1,
18, To$$ler, Jei&i "i Alvin, 3/$oi i anti1r/$oi* &upra%ieuirea 4n /orii secolului ))I,
ra&ucere &e Mi!nea Colum/eanu, E&iura Ane, =ucure"i, 1::@,
PRIMUL RUN=OI MONDIAL0 >ENENU SI IMPACT, PRU=USIREA
IMPERIILOR MULTINAVIONALE -N EUROPA SI APARIVIA, REFACEREA
SAU -NTRE>IREA STATELOR NAVIONALE
3L'm%ile sBau sins .n .nrea(a Euro%'4 a s%us un .nal $unc#ionar al Forei(n O$$iceBului
/rianic .n momenul i2/ucnirii %rimului r'2/oi mon&ial, La Oiena scriiorul Marl Mraus a
.nce%u s' sr+n(' &ocumene %enru o &ram'Bre%oraA %e care "iBa iniulaBo 3Ulimele 2ile
ale umani'#ii4, Ale*an&ru D, Xeno%ol scria .n acele momene &ramaice0 3Euro%a, "i %rin ea
omenirea .nrea(', rece %rinrBo cli%' &inre cele mai (rave ale e*isen#ei ei seculare,
Po%oarele "i saele se %r'/u"esc unele asu%ra celorlale7 oae ra( sa/ia, oae .ncearc' unul,
oae $ac c!emarea la %uerile &isru(erii7 %are c' sBar (r'/i s' r'soarne, .n %u#in im%, oa'
cl'&irea ri&ica' cu .nceul %rin lun(i veacuri &e munc'4 5@7 <69,
De"i a%ar#ineau celor &ou' 3a/ere4 osile niciunul &inre ilu"rii oameni cia#i nu
ve&ea la s$+r"iul r'2/oiului vicoria #'rii lui ci s$+r"iul lumii "i nu erau sin(urii 517 <D9,
P+n' .n 1:18 nu mai $usese .n Euro%a un r'2/oi im%oran care s' $i an(aAa oae marile
%ueri "i oae #'rile euro%ene cu e*ce%#ia S%aniei, Olan&ei, Elve#iei "i a celor rei #'ri
scan&inave, Mai mul c!iar au $os rimise ru%e &e %ese Ocean %enru a lu%a .n a$ara
#'rii lor, Cana&ienii au lu%a .n Fran#a, ausralienii "i neoB2eelan&e2ii .n Marea E(ee "i
>alli%oli, In&ienii au $os rimi"i .n Orienul MiAlociu "i Euro%a, =aalioanele &e munc'
ale c!ine2ilor au veni .n Euro%a, a$ricanii au lu%a .n r+n&urile armaei $rance2e, Saele
Unie au 3.nc'lca4 &ocrina Monroe "i au inerveni .n 3a$acerile euro%ene4,
De"i ac#iunile miliare &in a$ara Euro%ei nBau $os &e am%loare r'2/oiul naval .nre
cele &ou' a/ere a $os oal "i (lo/al0 %rima lu%' sBa &a .n Insulele FalGlan& iar
con$run'rile &ecisive sBau &a "i .n a&+ncurile sau la su%ra$a#a Oceanului Alanic "i
Marea Nor&ului, R'2/oiul a $os oal "i (lo/al %enru c' a an(aAa a%roa%e oae resursele
%laneei iar con$runarea economic' &inre a/ere a lua $orma unui r'2/oi economic oal,
@
1. Declanarea ostilitilor
Cre"erea (ra&ului &e ne.ncre&ere, muli%licarea cri2elor .n &i$erie %'r#i ale (lo/ului,
accelerarea cursei .narm'rilor "i cre"erea e$ecivelor miliare au crea .n Euro%a o
%si!o2' r'2/oinic', La .nce%uul anului 1:18 (eneralul Conra& von Jo2en&or$, "e$ul
Saului MaAor Im%erial ausroBun(ar scria omolo(ului s'u (erman c' Fran#a "i Rusia
ne$iin& %re('ie %enru o con$runare maAor' un 3r'2/oi %reveniv4 .m%oriva Ser/iei era
e*rem &e necesar 5H7 1@19, -n iunie 1:18 =all%la2Bul sBa sr'&ui s' &emonsre2e
&i%loma#iei (ermane c' siua#ia &u/lei monar!ii .n =alcani a &eveni inolera/il' "i un
r'2/oi %reveniv im%oriva Ser/iei "i a Rusiei era o%orun, 5<7 1C<9
De remarca $a%ul c' au e*isa .n am/ele a/ere oameni %oliici luci2i care au
3v'2u4 consecin#ele ne$ase ale im%lic'rii .nrBun r'2/oi (enerali2a, -n Rusia $osul
minisru &e e*erne Pior Durnovo a rimis, cu "ase luni .naine&e i2/ucnirea r'2/oiului,
un ra%or #arului .n care ara' c' 3%rinci%ala %ovar' a r'2/oiului va c'&ea %e umerii no"ri,
&a $iin& $a%ul c' An(lia 1 %racic 1 nu e .n sare s' Aoace un rol consi&era/il .nrBun
r'2/oi coninenal, .n vreme ce Fran#a, cu e$ecivele .n%u#inae, %ro/a/il va a&o%a o
acic' &e$ensiv'4, A &emonsra cu ar(umene %oliice, miliare "i srae(ice c' .n ra%or
cu c+"i(urile %e care leBar o/#ine Rusia %ier&erile vor $i incalcula/ile, C!iar &ac' ar
o/#ine conrolul Dar&anelelor, reali2area ar $i $os inuil' &in %ers%eciv' srae(ic'
&eoarece Rusia nBar o/#ine o ie"ire la mare, Din %unc &e ve&ere economic, ara'
Durnovo, r'2/oiul va cosa Rusia mai mul &ec+ ar o/#ine, O vicorie a >ermaniei ar
&isru(e economia rus', .n im% ce o vicorie a Rusiei ar sec'ui economia (erman',
nemail's+n& nimic %enru re%ara#ii, A %rev'2u c' 3.n #ara care va %ier&e r'2/oiul va
i2/ucni o revolu#ie social' care, %rin .ns'"i naura lucrurilor, se va e*in&e "i .n #ara ce va
ie"i .nvin('oare4 587 1CD9,
-n >ermania cancelarul =e!mannBJollKe(, cel care avea s' &uc' #ara .n r'2/oi scria,
.n 1:1<, c' 3Tre/uie s' #inem Fran#a .n "a! %rinrBo %oliic' %ru&en' $a#' &e Rusia "i
An(lia, Fire"e c' nu asa ese %e %lacul "ovinilor "i are un caracer ne%o%ular, Dar 2'u c'
nu v'& al' solu#ie %enru >ermania .n viiorul a%ro%ia4 587 1C69, Dac' ar $i %us .n
a%licare o asemenea srae(ie "iBar $i salva #ara &e la &e2asrul care a urma r'2/oiului,
Re$erin&uBse la ensiunea &e %e coninenul euro%ean .n %erioa&a %remer('oare
i2/ucnirii r'2/oiului, analisul "i %oliolo(ul american JenrI Messin(er scria0 3As%ecul
cu a&ev'ra uluior al i2/ucnirii %rimului r'2/oi mon&ial nu ese $a%ul c' o cri2' mai
sim%l' &ec+ alele care $useser' re2olvae a &us .n cele &in urm' la &eclan"area unei
caasro$e %laneare, ci c' a &ura a+ &e mul %+n' sBa a%rins sc+neia4 587 1C;9,
Sc+neia care a a%rins 3/uoiul cu %ul/ere4 a $os asasinarea ar!i&ucelui Fran2B
Fer&inan&, mo"eniorul ronului ausroBma(!iar, %e HC iunie 1:18, la SaraAevo &e c're
/osniacul >avrilo Princi%, mem/ru al unei or(ani2a#ii erorise secree, Aenaul a %ro&us
o vie emo#ie .n .nrea(a Euro%', El a o$eri Ausro 1 Un(ariei %rileAul &e a 3re(la
conurile4 cu Ser/ia, -m%'raul Fran2BIose$ a rimis .m%'raului Lil!elm al IIBlea o
scrisoare %rin care se cerea aAuorul >ermaniei .n re2olvarea 3%ro/lemei =alcanilor4, La @
iulie monar!ul (erman a r's%uns $'r' ec!ivoc0 3Nici o 'r'('nare .n aceas' ac#iune
.m%oriva Ser/iei,4 -ncuraA'ri iBau $os &ae am/asa&orului ausriac rimisului s%ecial,
conele JoIos, &e c're cancelarul >ermaniei =e!mannBJollKe(, 5H7 1@<9,
La 1;PH< iulie 1:18 Oiena a &a Ser/iei un ulimaum, Aceasa a r's%uns %o2iiv la
oae cererile mai %u#in la cele &e la %uncul D care cerea %arici%area $unc#ionarilor
D
ausrieci la anc!ea &es$'"ura' .n Ser/ia %enru a &eermina res%onsa/ili'#ile asu%ra
aenaului, A &oua 2i o circular' a (uvernului (erman c're am/asa&orii s'i &in
sr'in'ae &e2vola o e2' care s' in$luen#e2e %o2i#ia Fran#ei "i Rusiei .n =alcani0
3con$licul ser/oBausroBun(ar ese o a$acere local' care re/uie re(la' e*clusiv .nre
AusroBUn(aria "i Ser/ia, Orice inerven#ie a unei ale %ueri &a' $iin& &iversiaea
o/li(a#iilor &e alian#', va anrena consecin#e incalcula/ile4 5H7 1@D9,
Con$irm+n&uB"i %almaresul &e #ar' care a .n#eles &e $iecare &a' %e &os %si!olo(ia
%oen#ialilor a&versari, >ermania a cre2u c' Fran#a "i Rusia vor %roce&a "i &e &aa
aceasa c' la 3cri2a /osniac'4 &in 1:;C, Anali2+n& siua#ia, oamenii %oliici &in cele &ou'
ca%iale euro%ene au s%us cu %rea mul' u"urin#'0 3De aceas' &a' ese r'2/oi4, Anana a
acce%a con$runarea 3cu o %rom%iu&ine &e care .nsu"i a&versarul a $os sur%rins4 5D7
<69, A urma o avalan"' &e &eclara#ii reci%roce &e r'2/oi0 >ermania a &eclara r'2/oi
Rusiei 51: iulieP1 au(us9 Fran#ei 5 H iulieP< au(us9, =el(iei 5HH iulieP8 au(us97 Marea
=rianie "i &ominioanele sale >ermanei 5HH iulieP8 au(us97 Munene(rul, AusroB
Un(ariei 5HH iulieP8 au(us97 Fran#a "i Marea =rianie, AusroBUn(ariei 5H: iulieP11
au(us "i <; iulieP1H au(us97 )a%onia, >ermaniei 51;PH< au(us9,
Cine are res%onsa/iliaea &eclan"'rii con$liculuiE -n me&iile %oliice &in %reaAma "i
&in im%ul con$licului, vinov'#iile au $os aruncae &inrBo a/'r' .n ala iar acu2a#iile au
$os reci%roce, Isorio(ra$ia %rimei con$la(ra#ii mon&iale ese "i ea nuan#a' .n $unc#ie &e
%o2i#ia "i /locul %oliicoBmiliar &in care a $'cu %are #ara .n care au a%'ru lucr'rile
res%ecive, O%inia %orivi c'reia res%onsa/iliaea revine .n e(al' m'sur' celor &ou'
/locuri %oliicoBmiliare %are s' $ie cea mai %lausi/il' "i mai acce%a' as'2i 567 D6BDC9,
-n ceea ce %rive"e res%onsa/iliaea Puerilor Cenrale &e remarca c' nu incum/'
acela"i (ra& &e vinov'#ie sau nevinov'#ie %enru $iecare &in saele com%onene, SBa %us
accenul, cel mai a&esea, %e rolul >ermaniei 1 sBa %reins c' a e*isa o inconesa/il'
le('ur' .nre en&in#ele im%erialise ale Reic!Bului "i seea &e %uere a me&iilor &e a$aceri
(ermane %e &eBo %are 5@7 <D9 "i &eclan"area r'2/oiului %e &e al' %are, Sim#in&uBse
vinova &e a $i 3a/an&ona4 Oiena cu oca2ia celui &eBal &oilea r'2/oi /alcanic 51:1<9
Lil!elm al IIBlea a %lusa .n s%riAinirea .m%'raului Fran2BIose$ .n re2olvarea cri2ei s+r/e"i
acce%+n& un risc mul %rea mare .n ra%or cu ineresele >ermaniei .n =alcani, A $os
in$luen#a .n &eci2ia sa &e &oi $acori, Mai .n+i e*isen#a unor am/i(ui'#i "i a li%sei &e
clarvi2iune .n &i%loma#ia (erman' &u%' ce a &is%'ru &e %e scena %oliic' %'rinele
3real%oliicBului4, cancelarul =ismaraG, -n al &oilea r+n&, (+n&irea miliar' (erman' era
&omina', su/ im%acul revolu#iei in&usriale asu%ra armaei, &e i&eea r/$oiului +ul-er,
Saul MaAor (erman a consi&era c' momenul ese $avora/il Reic!Bului a+ &in %unc &e
ve&ere %oliicoB&i%lomaic c+ "i miliar,
Elemenul %re&ominan .n &e2volarea cri2ei lBa avu, $'r' .n&oial', AusroBUn(aria
care a &ori s' elimine cu orice %re# un o/sacol maAor .n calea e*%ansiunii sale .n
=alcani0 as%ira#iile la uniae a slavilor &e su&, Oiena a c+n'ri riscurile0 r'2/oi local .n
mo& si(ur, r'2/oi euro%ean %osi/il &ac' nu %ro/a/il, Asi(ua' &e s%riAinul $'r' re2erve al
>ermaniei "i convins' c' %ro/lema 3iu(oslav'4 se va %une oricum, c!iar &ac' sBar $i ('si
o solu#ie %rovi2orie, AusroBUn(aria a ales &eli/era o solu#ie &e $or#' 567 DC9, Solu#ia a
$os .n acor& cu menaliaea e%ocii &ar iBa $os $aal', Ea va &is%are .n im% ce uniaea
slavilor &e su& va i2/ui,
Penru a Au&eca res%onsa/ili'#ile &e %area Ananei re/uiesc anali2ae aiu&inile "i
%oliicile saelor care o com%uneau, Aiu&inea Rusiei a $os !o'r+oare, Umili' "i
6
a%roa%e i2(oni' &in =alcani .n r'sim%ul 1C6CB1:18 Rusia era !o'r+' s'B"i asume
riscurile unui r'2/oi (enerali2a %enru aB"i salv' %roeAaa Ser/ie &e la ane*are, Dac' ar
$i ac#iona al$el ar $i .nsemna s' %iar&' &e$iniiv in$luen#a .n su&Besul Euro%ei, Un e"ec
su$eri .n aceas' 2on' a lumii &u%' cel %rovoca &e )a%onia .n Asia 51:;8B1:;@9 ar $i
.nsemna o (rav' loviur' &a' re(imului arisocraic al #arului, sl'/i &u%' revolu#ia &in
1:;@ "i con$runa cu ensiuni inerne,
Fran#a convins' c' nu %oae recu%era %rovinciile Alsacia "i Lorena $'r' aAuorul unei
mari %ueri a ac#iona ener(ic %enru a sus#ine aliaul rus .n =alcani, E2i'rile "i %oliica
am/i(u' a Marii =rianii &u%' &eclararea cri2ei au .ncuraAa Puerile Cenrale .n %oliica
lor &e inimi&are, Marile %ueri au reu"i s' rans$orme o cri2' /alcanic' minor' .nrBun
r'2/oi mon&ial, Ineresele erau %rea mari "i %rea &iver(ene, iar &i%loma#ia nu era .nc' un
miAloc &e re2olvare a cri2elor,
2. Desfurarea ostilitilor pe principalele
teatre de aciuni militare
-n momenul .n care au .nce%u osili'#ile miliare /eli(eran#ii am/elor a/ere au r'i
ilu2ia r'2/oiului scur, Saele maAore ale %rinci%alilor acori, 1 Fran#a, >ermania "i Rusia
1, au ac#iona .n con$ormiae cu %lanurile ela/orae &in im% &e %ace su/ 2o&ia 3/li2B
Grie(Bului4, Planul (erman 3Sc!lie$$en4 %reve&ea .n$r+n(erea Fran#ei %rin /''lii
nimicioare .n D s'%'m+ni, .naine ca Rusia s'B"i $i %uu mo/ili2a %oen#ialul ca a%oi
armaa (erman' s' 2&ro/easc' armaele #arise, Planul &e cam%anie $rance2 %reve&ea "i el
o o$ensiv' $ul(er .n Alsacia "i Lorena "i ru%erea armaei (ermane .n &ou' "i nimicirea %e
%'r#i, Planul &e cam%anie rus avea .n ve&ere o%era#ii miliare simulane .m%oriva
>ermaniei "i AusroBUn(ariei 5@7 1HDB1H69,
-n %o$i&a calculelor saelor maAore, a ilu2iilor nurie, .n (eneral, c' r'2/oiul .n e%oca
in&usrial' se va ermina re%e&e, r'2/oiul &in 1:18 sBa &ove&i a $i o succesiune &e
cam%anii %usiioare, %line &e ne%rev'2u, cu uria"e s$or#'ri maeriale "i umane0 &u%'
cam%ania sur%ri2elor &in 1:18, au urma cele &in 1:1@ "i 1:1D &ominae &e 3srae(ia
e%ui2'rii4 5C7 H;<9,
Osili'#ile miliare sBau &erula .n %rinci%al %e usca &ar "i %e a%' un&e sBa %ura un
a&ev'ra r'2/oi naval, -n au(us 1:18 au $os &esc!ise .n Euro%a rei mari eare &e
o%era#iuni miliare0 Fronul &e ves &e la $roniera elve#ian' %+n' la Marea Nor&ului %e
care sBau .n$runa armaele (ermane cu cele $rance2e, /el(iene "i /rianice7 Fronul &e es
.nre Car%a#i "i Marea =alic' %e care au lu%a ru%ele ruse .m%oriva celor (ermane "i
ausroBun(are, "i Fronul /alcanic &e la Dun're "i Sava un&e $or#ele ser/oBmunene(rene
au .n$runa %e cele ausroBun(are,
Pe Fronul &e Oes armaa (erman' a &eclan"a o o$ensiv' %uernic' "i a inra .n
=el(ia, inva&ea2' Nor&ul Fran#ei %enru ca ulerior s' se .n&re%e s%re Paris, Du%' <6 &e
2ile &e o$ensiv' ru%ele (ermane au $os o%rie "i a%oi o/li(ae s' se rera(' %+n' la
lWAisne, Miracolul &e %e Marna 5au(usBse%em/rie 1:189 a salva Fran#a, Ne%u+n& nici
unul sr'%un(e $ronul cei &oi a&versari au .ncerca $iecare o .ncercuire %rin ves, A
re2ula ceea ce .n lieraura miliar' sBa numi 3cursa s%re mare4, O succesiune &e
o%era#iuni miliare .nc!eia' cu /''lia &in C!am%a(ne 5&ecem/rie 1:189, Nici unul &in
C
a&versari nBa o/#inu .ns' &eci2ia, Fronul sBa sa/ili2a &e la Marea Nor&ului la $roniera
elve#ian', O&a' cu aceasa a muri "i ilu2ia r'2/oiului $ul(er,
Pe Fronul &e es, ru"ii au &eclan"a, o$ensiva la 8P6 au(us 1:18, .ns' a $os o%ri' &e
ru%ele (ermane .n &ou' mari /''lii0 Tannen/er( 51<PH; 1 16P<; au(us9 "i lacurile
Ma2uriene 5H8 au(usPD se%em/rie 1 HP1@ se%em/rie9, Armaele (ermane con&use &e
(eneralii Jin&en/ur( "i Lu&en&or$$ au recu la conrao$ensiv' %ro&uc+n& mari .n$r+n(eri
ru%elor ruse"i .n >ali#ia care au $os "i o/li(ae s' se rera(', La s$+r"iul anului 1:18 "i
%e aces $ron se insalase 3r'2/oiul &e %o2i#ie4,
Pe Fronul /alcanic sBau &es$'"ura o sui' &e ac#iuni o$ensive "i &e$ensive care au
&emonsra c' AusroBUn(aria era inca%a/il', sin(ur', s' .n$r+n(' Ser/ia care va re2isa
%+n' .n anul 1:1@, A"a&ar, &es$'"ur'rile miliare &in vara "i oamna anului 1:18, cum
remarca .n aminirile sale (eneralul Eric! Lu&en&or$$, 3au $'cu com%le incer' &aa
ermin'rii r'2/oiului4 5:7 1;;9,
Anul 1:1@ a $os marca &e inrarea .n r'2/oi a Ialiei 51;PH< mai9 al'uri &e Anan' "i
a =ul(ariei 5H< se%em/rie 1 11 ocom/rie9 &e %area Puerilor Cenrale, Sa/iliaea
$ronurilor a &eermina c'uarea &e noi solu#ii %enru o/#inerea vicoriei, -ncerc'rile
ru%elor an(loB$rance2e &e a o/#ine avanaA srae(ic au e"ua .n Arois "i C!am%a(ne,
Mo&i$icarea conce%#iilor srae(ice &e la /''lia &e 3ru%ur'4 la cea &e 3u2ur'4 nu
numai c' nBa a&us /eli(eran#ilor vicoria, &ar r'2/oiul a &eveni un a&ev'ra mecanism &e
masacrare a milioane &e vie#i, =''lia &e la Oer&un 5ianuarieBiunie 1:1D9 care a &ura "ase
luni a 3%o&us4 un milion &e mor#i .n am/ele a/ere, O$ensiva rus' &in Orien ca "i
inrarea Rom+niei .n r'2/oi nBau mo&i$ica &aele %ro/lemei,
Anii 1:18B1:1D au $os marca#i "i &e im%orane con$run'ri .n a$ara Euro%ei, -n
A$rica, %+n' .n 1:1D, $or#ele $rancoB/rianice au .n$r+n %e cele (ermane .n To(o,
Camerun, A$rica >erman' &e Su&BOes "i A$rica >erman' &e Es, Ac#iuni im%orane sBau
&es$'"ura .n nor&ul A$ricii "i Cauca2,
Pe mare .n aces im% con$run'rile au $os la $el &e .nver"unae, -n au(us 1:18 $loa
/rianic' a .n$r+n la Jel(olan& %e cea (erman', La s$+r"iul anului 1:18 $loa (erman'
&in Paci$ic a $os &isrus' &e /rianici la FalGlan&, La .nce%uul anului 1:1@ >ermania a
&eclan"a r'2/oiul oal su/marin cu unele re2ulae .ns', %e ansam/lu, $or#ele navale ale
Ananei r'm+neau su%erioare 5@7 18<B1889,
Anul 1:16 ese cel 3al o/oselii %o%oarelor4 .n $a#a unui con$lic ce %'rea .nermina/il,
Aceas' sare va cu%rin&e a+ sol&a#ii c+ "i s%aele $ronului, Mi2eria "i $oamea erau la
$el &e mari "i %e $ron "i .n s%aele s'u, Im%asul miliar "i &eeriorarea con&i#iilor sociale
au con&us la cre"erea curenului %aci$is, Toae #'rile a$lae .n r'2/oi au cunoscu cri2e,
Cea mai %ro$un&' sBa %ro&us .n Rusia un&e su/ %resiunea nemul#umirilor sociale, re(imul
#aris sBa %r'/u"i, Mani$es'ri &e in&isci%lin' a ru%ei se %ro&uc "i .n Fran#a "i >ermania,
A $os "i o enaiv' 3&e mar"4 c're Paris a &ou' re(imene &in Soisson, Floa (erman' a
$os cu%rins' &e un val &e a(ia#ie &aori' !ranei %roase "i a %riva#iunilor, Pe l+n('
acese mani$es'ri &e in&isci%lin' %e $ron, .n s%ae, #'rile /eli(erane au $os cu%rinse &e
mi"c'ri sociale,
Evenimenul cel mai im%oran al anului 3marii cri2e4 1 1:16 lBa consiui inrarea
SUA, .n r'2/oi al'uri &e Anan', Aceasa a mo&i$ica ra&ical ra%orul &e $or#e %e usca "i
mare .n $avoarea Ananei, E"uarea o$ensivei $rance2e &inre lWOise "i Reinnes con&us' &e
(eneralul Nivelle a $'cu ca cenrul &e (reuae al o%era#iunilor miliare .n ves s' ca&' %e
seama /rianicilor, >ermanii "iBau sc!im/a %lanul "i au mua cenrul &e (reuae %e $ronul
:
&e es, Ac#iunile "i %lanurile lor au $os &ae %ese ca% &e armaa rom+n' .n 3riun(!iul
mor#ii4 1 M'r'"iBM'r'"iBOiu2 1 &in vara anului 1:16,
-n s$+r"i, cri2a a culmina cu un %uernic val %aci$is, La cererea %re"e&inelui
american, Lilson, &in ianuarie 1:16 %enru a se %une ca%' r'2/oiului au r's%uns Carol I,
succesor al .m%'raului Fran2B)ose%! la coroana ausroBun(ar' iar cancelarul (erman
=e!mannBJollKe( a .ns'rcina %e consilieri s' su&ie2e clau2ele unui evenual Traa, -n
au(us %a%a =ene&ic al XOBlea lansea2' un a%el &e com%romis .nre /eli(eran#i, Toae
.ncerc'rile au $os sorie e"ecului &eoarece nici una &in marile %ueri nBau renun#a la
o/iecivele %enru care au inra .n r'2/oi, O siua#ie a%are a $os cu Rusia, Daori'
ra&icali2'rii revolu#iei, (uvernul sovieic a semna armisi#iul .n &ecem/ie 1:16 5H7 <:HB
<:89,
3. Sfritul primului rzboi mondial i ncheierea pcii
La .nce%uul anului 1:1C am/ele a/ere /eli(erane nureau s%eran#e .n %rivin#a
o/#inerii vicoriei, Ilu2iile Puerilor Cenrale sBau /a2a %e mo&i$icarea ra%orului &e $or#e
.n Es %rin ie"irea Rusiei &in r'2/oi, Se %'rea c' %+n' la 1:1C (ermanii nBau avu 3?
con&i#ii a+ &e $avora/ile unei mari o$ensive %e $ronul Occi&enal4 51;7 @<89, >ermanii
aveau su%erioriae .n num'rul &ivi2iilor %e $ronul occi&enal, -ns' %+n' la s$+r"iul
anului su%erioriaea va $i anula' &aori' a%orului &e e$ecive ale coloniilor $rancoB
/rianice 5H7 <:69 "i a su%eriori'#ii Ananei .n ancuri, avia#ie "i ale maeriale &e lu%',
Des$'"urarea o%era#iunilor miliare ale Reic!ului %e $ronul occi&enal .n anul 1:1C va
&emonsra .ns' .nc' o&a' c' averismenul (eneralului Oernois, %orivi c'ruia .n r'2/oi
&oi %lus &oi nu $ac .no&eauna %aru, era Ausi$ica, -n $a%, %roiecele (ermane %enru
cam%ania &in anul 1:1C au $os 3calcule &e avenurieri4 5H7 8;89, &eoarece Anaana, cu
aAuorul SUA, era ca%a/il' s' o/#in' vicoria, iar (ermanii "iBau su%raevalua ca%aciaea
miliar', Tim% &e rei luni Puerile Cenrale au c+"i(a numeroase /''lii &e or&in acic,
&ar nu "i r'2/oiul, -n marie a .nce%u 3/''lia Mai2erului4 &e la Amiens care, %orivi
%lanurilor (ermane, re/uia s' $ie ulima %e $ronul &e ves, .ns' a $os so%a' la @ a%rilie
1:1C "i a cosa armaa (erman' nu mai %u#in &e 1D;, ;;; mor#i, A &oua o$ensiv'
&eclan"a' ime&ia .n secorul ru%elor /rianice nBa avu nici ea mai mul succes,
Pe Fronul &e es &aori' ie"irii Rusiei &in r'2/oi siua#ia era su/ conrolul armaelor
Puerilor Cenrale, Acesea vor avansa a&+nc %e erioriul Im%eriului Varis .n
&escom%unere "i %'reau c' se .n&rea%' s%re vicorie,
Evenimenele &in marieBa%rilie 1:1C &e %e $ronul Occi&enal au ar'a Ananei c'
%ro/lema unui coman&amen unic era &e im%oran#' vial' %enru coor&onarea ac#iunilor
miliare, Pre"e&inele Clemenceau a reu"i s'Bl im%un', la con$erin#a an(loB$rance2' &in
H@ marie 1:1C %e (eneralul Fer&inan& Foc! coman&an su%rem al $ronului alia 5117 <1B
<89, Pe &e al' %are, %arici%area americanilor la r'2/oi a &eveni e$eciv' "i, .n iulie
1:1C, H; &e &ivi2ii 1 ce .nsumau %ese 1 milion &e oameni 1 coman&ae &e (eneralul
Pers!in( au $os (aa s' inre .n ac#iune, -n acese con&i#ii, a &oua /''lie &e %e Marna
5iulie 1:1C9 marc!ea2' o coiur' .n &es$'"urarea r'2/oiului, O$ensiva coman&a' &e Foc!
a $os %rima mare .n+m%lare 3ur+'4 care, a"a cum recuno"ea "i Lu&en&or$$ a &esc!is
&rumul .n$r+n(erilor (ermanilor "i a vicoriilor %enru Anan' 5:7 1D89, -nce%+n& cu C
1;
au(us 1:1C Foc! 1 &eveni .nre im% mare"al 1 a &eclan"a o serie &e aacuri care au
res%ins ru%ele (ermane %+n' %e 3linia Sie($rie&4,
La s$+r"iul lunii se%em/rie %e Fronul /alcanic se %ro&uce o caasro$' %enru
(ermani, =ul(aria a semna armisi#iul "i ru%ele aliae aAun( la Dun're, Aces evenimen
a ri&ica %ro/leme (rave (ermanilor "i alia#ilor %enru c' %unea su/ semnul .nre/'rii "i
%ers%eciva %e celelale $ronuri, Tou"i .n luna ocom/rie ru%ele (ermane au reu"i s'
evie o caasro$' miliar' re2is+n& aacurilor aliae mai ales .n Flan&ra "i Ara(onne &ar
nu %o, ou"i, s' %'sre2e 3linia Sei($rie&4 "i se rera( %e %o2i#ii %e linia $luviului Meuse,
Lucru %e care nu lBa %uu evia armaa ausroBun(ar' %e $ronul ialian un&e a su$eri o
(rav' .n$r+n(ere la Piave &in %area armaelor coman&ae &e (eneralul Dia2 5ocom/rie
1:1C9, AusroBUn(aria ."i r'ia ulimele 2ile, Pese %u#in im%, ca "i Turcia &e al$el,
urm+n& e*em%lul =ul(ariei, AusroBUn(aria a semna armisi#iul,
La @ noiem/rie (ermanii, la ca%'ul %uerilor, sBau reras %e un $ron care recea %rin
Anuer%enB=ru*ellesBC!arleroiBMe2ieres, Alia#ii erau %e cale &e a &eclan"a noi aacuri,
%rinre care o o$ensiv' .n Lorena, >ermanii .ns' ."i e%ui2aser' resursele umane "i maeriale,
nu mai aveau $or#e ca%a/ile s' o%un' o re2isen#a serioas' inamicilor lor 5H7 81H9, -n aces
im% >ermania se ('sea "i .n %ra(ul %r'/u"irii economice &aori' li%surilor "i
&e2or(ani2'rii %ro&uc#iei, >ermania, li%si' &e alia#i, nu mai avea alernaiv' $iin& im%erios
necesar s' cear' Ananei armisi#iul "i s' acce%e con&i#iile aceseia,
La 6 noiem/rie 1:1C, la cererea Marelui Carier >eneral, %oliicianul Ma!ias
Er2/er(er sBa &e%lasa 3.narma4 cu un sea( al/, la Com%iT(ne, %enru a semna
armisi#iul, -m%'raul Lil!elm II se a&resea2' %re"e&inelui SUA Lilson cer+n& un acor&
%e /a2a celor Pais%re2ece %unce, -ns' %re"e&inele american a ceru Maiserului s'
consiuie mai .n+i un (uvern %e /a2e %arlamenare, -n $a#a acesei siua#ii Lil!elm lBa
.ns'rcina %e %rin#ul Ma* &e =a&e s' $orme2e un (uvern com%us &in re%re2enan#ii
uuror %ari&elor, Dou' 2ile mai +r2iu 5: noiem/rie9 a i2/ucni revolu#ia la =erlin care
%roclam' re%u/lica, Prin#ul Ma* &e =a&e %re&' %uerea socialisului E/er, Pe 11
noiem/rie 1:1C, .n im% ce Maiserul se re$u(ia2' .n Olan&a, (uvernul noii Re%u/lici
(ermane a semna armisi#iul, O/#ine, ou"i, &in %area alia#ilor %ermisiunea ca armaa
(erman' s' se rera(' .n >ermania %enru a lu%' .m%oriva amenin#'rii revolu#iei
comunise, Penru a %arcur(e &rumul %+n' la Marna "i .na%oi armaei (ermane iBau $os
necesare @1 &e luni &e 2ile,
Bibliorafie
1, Jol/s/aKm, Eric, &ecolul e'tremelor, ra&ucere &e Anca Irina Ionescu, =ucure"i,
1::8,
H, Po%a, N, Mircea, .rimul r/$oi mondial* 191011918, =ucure"i, 1:6:,
<, PoincarT, R,, Au ser%ice de la France* 5eu+ annees dessau%enirs, vol, IO, Paris, 1:HD,
8, Missen(er, JenrI, (iplomaia, ra&ucere &in lim/a en(le2'0 Mircea Se$ancu, Ra&u
Parasc!ivescu, =ucure"i, 1::C,
@, 3om,nia 4n anii primului r/$oi mondial, vol, I, =ucure"i, 1:C6,
11
D, )acXnes, Dro2, Les causes de la premi6ere 7uerre mondiale* 2ssai d8#istorio-rap#ie,
Paris, 1:6<,
6, Mil2a Pierre, Ser(e =ersein, Istoria secolului ))* &+,ritul lumii europene* 919::1
190;<, ra&ucere Marius Ioan, =ucure"i, 1::C,
C, Jar& Li&ell =, J,, &trat6-ie" Lies/a&en 5$,a,9,
:, Lu&en&or$$, Eric!, Conduite de la -uerre et politi7ue" Paris, 1:HH,
1;, Renouvin Pierre, La crise europ6enne et la premiere -uerre mondiale, 51:;8B1:1C9,
Paris,
11, >, Clemenceau, =reia i amrciunile unei %ictorii* =emorii, =ucure"i 5$,a,9,
CREAREA SOCIETUVII NAVIUNILOR SI ROLUL ACESTEIA -N RELAVIILE
INTERNAVIONALE INTER=ELICE
Du%' $iecare con$lic maAor, &e re(ul', .nvin('orii au ima(ina "i au im%us lumii o
$ormul' &e or(ani2are a %'cii care la r+n&ul ei a &eermina o ar!iecur' a (rani#elor "i a
(enera o sui' &e insiu#ii %oliice "i %oliicoBmiliare care s' asi(ure securiaea,
Anali2+n& aces as%ec isoricul >!, I, =r'ianu aAun(ea la conclu2ia c' .n isoria
universal' 3&ou' sun $ormulele %e care le vom .n+lni &in im%urile cele mai vec!i %+n'
.n %ra(ul acuali'#ii4 517 :9, Acesea au alerna .n $unc#ie &e $ilo2o$ia care a &omina la
un momen &a %rinci%iile "i normele care erau acce%ae %enru com%oramenul saelor
.n rela#iile inerna#ionale, De$inin& cele &ou' $ormule, >!, I, =r'ianu a%recia c' 3una
ese +ormula or-ani/rii pcii prin ierar#ie, %rin %recum%'nirea mai mul sau mai %u#in
accenua', mai mul sau mai %u#in ra&ical' a unei %ueri, a unui sa, cealal' ese
+ormula or-ani/rii pcii prin +ederaiune, %rin .n#ele(ere .nre mai mule sae, .nre mai
mule %ueri care cau' %e un %rinci%iu &e %ariae s' or(ani2e2e via#a %o%oarelor4 517 :9,
-n$r+n(erea Puerilor Cenrale .n oamna anului 1:1: a im%us $or#elor Ananei "i
%uerilor asociae a&o%area unei $ormule &e or(ani2are a %'cii .n Euro%a "i .n lume,
1. Securitatea colecti! i "ia #aiunilor
n oranizarea pcii
-nc' .naine ca r'2/oiul s' .ncee2e %e earele &e o%era#iuni miliare, %re"e&inele
american Lilson a anun#a lumii inen#ia SUA &e a %ro%une o $ormul' &e securiae
%enru 3a $ace ca &re%ul s' %revale2e .m%oriva oric'ror a(resiuni e(oise, %enru a evia
ca o alian#' s' se ri&ice conra aleia4, 5H7 <H9, America &is%re#uia conce%ul &e ec!ili/ru
&e $or#e "i consi&era imoral' %racica a"aBnumiului Real%oliiG, Crieriile ei %enru
or&inea mon&ial' erau &emocra#ia, securiaea coleciv' "i auo&eerminarea, nici unul
&inre ele nes+n& la /a2a vreunuia &inre acor&urile euro%ene anerioare, SUA %ro%uneau
%rin urmare0 asocierea uuror na#iunilor, $'r' nici o &iscriminare, recunoa"erea "i
im%unerea &re%ului inerna#ional 3&easu%ra uuror inereselor %ariculare4, insiuirea
1H
unei $or#e colecive, care 3s' nu mai $ie .n serviciul am/i#iilor %oliice sau al e(oismelor
.n com%lo "i al or&inii "i %'cii universale,
La 11 $e/ruarie 1:1C Lilson ar'a c', .n viior, 3%o%oarele "i %rovinciile nu re/uie s'
mai $ie o/iec &e v+n2are sau &e sc!im/ sau s' $ie raae ca un sim%lu "e%el ori ca %ionii
unui Aoc &e "a!4, El res%in(ea &ocrina ec!ili/rului %uerilor "i %reci2ia c' orice
mo&i$ic'ri erioriale s' se $ac' 3numai .n ineresul "i %ro$iul %o%ula#iei ineresae47
rea$irm+n& %rinci%iul &re%urilor %o%oarelor la auo&eerminare, el &eclara c' oae
as%ira#iile na#ionale, clar &e$inie, re/uie s' $ie sais$'cue, evi+n&uBse crearea &e noi
elemene &e &iscor&ie "i ana(onisme "i %er%euarea celor vec!i4, 5H7 <@9
Proclam+n& o &isan#are ra&ical' &e %erce%ele "i e*%erien#ele Lumii Oec!i, i&eea lui
Lilson &es%re or&inea mon&ial' %ornea &in cre&in#a americanilor .n naura uman'
esen#ialmene %a"nic' "i .n $un&amenala armonie a lumii, De aici reie"ea c' na#iunile
&emocraice erau, %rin &e$ini#ie, %a"nice7 %o%oarele c'rora li se (arana auo&eerminarea
nu vor mai avea moive s' inre .n r'2/oi sau s' asu%reasc' ale %o%oare,
Con&uc'orii euro%eni, %e &e al' %are, nu &is%uneau &e nici un $el &e cae(orii ale
(+n&irii .n care s' inclu&' asemenea ve&eri, Nici insiu#iile lor inerne "i nici or&inea
inerna#ional' nu avuseser' la /a2' eorii %oliice .n care s' se %roclame /un'aea
$unciar' a $iin#ei omene"i, Di%loma#ia euro%ean' nu sBa aricula %e caracerul iu/ior &e
%ace al saelor, ci %e .nclina#ia lor s%re r'2/oi, care re/uia s' $ie &escuraAa' sau
conra/alansa', Alian#ele se $ormau %enru urm'rirea unor o/iecive s%eci$ice "i
&e$ini/ile "i nu .n a%'rarea unui conce% a/srac al %'cii, 5<7 1::9 Acese vi2iuni &i$erie
asu%ra viioarei ar!iecuri &e securiae %enru lumea %os/elic' au a$eca $or#a "i
cre&i/iliaea e&i$iciului %ro%us %enru .nronarea "i men#inerea %'cii .nc' &e la
.nce%uurile e*isen#ei sale,
Insrumenul meni a reali2a "i a men#ine securiaea coleciv' a $os, .n o%inia
$on&aorilor acesei conce%#ii, Socieaea Na#iunilor, Acesa a $unc#iona %e /a2a unui
Pac ne(ocia &e Puerile Aliae "i Asociae la Paris "i a&o%a &e Con$erin#a &e Pace, la
HC a%rilie 1:1:, cu recoman&area &e a $i re%ro&us ca %ream/ul al sisemului raaelor &e
%ace, Pacul con#inea HD &e aricole "i o ane*' cu lisa celor <H &e sae $on&aoare "i ale
1< #'ri inviae s' a&ere la el, Prin aces &ocumen se &e$inea sco%ul Scie'#ii Na#iunilor
care .n esen#' era &e2volarea coo%er'rii .nre na#iuni, (aranarea %'cii "i si(uran#ei
%recum "i eliminarea r'2/oiului 587 @C9 "i mo&ul ei &e $unc#ionare, Ar, C %reve&ea c', .n
sco%ul men#inerii %'cii, saele mem/re recuno"eau necesiaea re&ucerii armamenelor
na#ionale, .n $unc#ie &e 3siua#ia (eo(ra$ic' "i co&i#iile s%eciale ale $iec'rei #'ri %+n' la
minimul necesar a%'r'rii or&inii inerne4,
Prin ar, 1;, saele mem/re ."i luau 3.n&aorirea s' res%ece "i s' %'sre2e .m%oriva
oric'ror a(resiuni e*erne ine(riaea "i in&e%en&en#a %oliic' e*isen'4, -n ar, 11B16 se
in&icau miAloacele "i %roce&eele a%lica/ile .n ca2ul unor con$lice0 $olosirea ar/iraAului,
res%ecarea unui ermen &e < luni &u%' %ronun#area senin#ei &ae &e insan#a &e ar/iraA
sau &e c're Consiliu, ru%erea le('urilor economice, $inanciare "i a oric'ror ra%oruri cu
saul vinova &e .nc'lcarea &re%ului inerna#ional,
Conra&ic#iile &in Sisemul rela#iilor inerna#ionale, &in anii ime&ia urm'ori
.nc!eierii %rimei con$la(ra#ii mon&iale, ca "i vi2iunea &i$eri' asu%ra ar!iecurii &e
securiae a %rinci%alilor acori care au $un&amena Li(a Na#iunilor au $'cu ca aceasa s'
.n+m%ine &i$icul'#i .n aB"i .n&e%lini rolul "i misiunile, -n %rimul r+n& SUA nBau rai$ica
acul $on&aor "i au .nc!eia se%ara raae &e %ace cu #'rile .nvinse &in care li%seau
1<
clau2ele %rivioare la Li(' "i au %romova, %rin Con$erin#a &e la Las!in(on, %ro%riile
inerese, -n al &oilea r+n&, .n or(ani2area Li(ii Na#iunilor nBau $os luae .n consi&erare
ineresele saelor .nvinse "i ale Rusiei, Or >ermania "i Rusia .m%reun' .nsemnau mai
mul &e Aum'ae &in %o%ula#ia Euro%ei "i &e#ineau un im%oran %oen#ial &e %uere, -n
%ro/lema %rimirii >ermaniei .n Li(' %o2i#ia .nvin('orilor a $os &i$eri', Fran#a a $os
cae(oric osil' a&mierii saului (erman "i sus#inea c' aces lucru va $i %osi/il numai
&u%' ce acesa ."i va $i .n&e%lini oae o/li(a#iile asumae %rin raaul &e %ace, SUA "i
Marea =rianie &oreau o ine(rare mai ra%i&' &eoarece %erce%eau Fran#a ca unica %uere
coninenal' .n sare s'B"i im%un' !e(emonia .n Euro%a "i as$el ec!ili/rau ra%orul &e
$or#e,
>ermania &orea s' $ie %rimi' .n Li(' %e %icior &e e(aliae cu Fran#a "i An(lia,
Ne%rimin& aces sau Re%u/lica &e la Leimar a &enun#a "i aaca sisemul &e securiae
Oersailles ca un 3&ica4 iar Socieaea Na#iunilor ca un 3com%lo i%ocri al inamicilor
>ermaniei 3 "i 3un insrumen iscusi %enru %romovarea inen#iilor en(le2e .n Euro%a4,
5H7 6;9
-n momenul .n care Euro%a ."i e&i$ica sisemul &e securiae /a2a %e e*isen#a
saelor na#ionale "i %rinci%iul na#ionali'#ii ca elemen $un&amenal al &re%ului
inerna#ional, .n s%a#iul $osului Im%eriu Varis revolu#ia /ol"evic' %ro%unea o al' vi2iune
care avea la /a2' eoria saului social al %roleariaului, Lenin a i(nora recunoa"erea la
Oersailles a acesor %rinci%ii ca "i &re%ul %o%oarelor o%rimae &in $osele im%erii #aris "i
!a/s/ur(ic &e aB"i a$irma saaliaea "i vocea .n ca&rul Socie'#ii Na#iunilor, Din aceas'
%ers%eciv' a consi&era $orumul %'cii &re% o Inerna#ional' Nea(r' &esina' a conserva
or+n&uirea /ur(!e2', Con&uc'orii saului sovieic au &a o iner%reare %ro%rie
%rinci%iului na#ionalBrevolu#ionar al &re%ului %o%oarelor la auo&eerminare, $avora/il'
e*clusiv inereselor saului sovieic, Ace"ia nBau %uu s' se .m%ace cu i&eea c' noul
im%eriu care se n'"ea a re/ui s' %iar&' C66, ;;; MmH cu o %o%ula#ie &e HD milioane &e
locuiori neru"i, A"a se e*%lic' "i &eclara#ia %e care Lenin a $'cuBo la 1@ ocom/rie 1:H;0
3C+n& Rusia Sovieic' se va .n'ri %ra$ "i %ul/ere se va ale(e &in Traaele &a le
Oersailles4, 5D7 <@D9 Saul sovieic nBa recunoscu raaele &e %ace care cons$in#eau
a%ari#ia saelor na#ionale la $ronierele sale "i a ac#iona .n %ermanen#' %enru revi2uirea
(rani#elor "i a raaelor,
Formula re2ula' &u%' Con$erin#a P'cii nBa mai %uu s' semene .n nici un $el cu cea
care a asi(ura %acea coninenului &u%' Con(resul &e la Oiena 51C1@9 &eoarece au $os
eliminae &in ecua#ia &e securiae a coninenului &ou' mari sae0 >ermania "i Rusia
Sovieic', Secolul &e %ace asi(ura &e Con(resul &e la Oiena sBa $un&amena %e rei
%iloni .n e(al' m'sur' in&is%ensa/ili0 o %ace conciliaoare cu #ara .nvins' 1 Fran#a, un
ec!ili/ru &e $or#e "i un senimen comun al le(iimi'#ii, Traaul &e la Oersailles nu a
.n&e%lini nici una &in acese con&i#ii, Termenii lui au $os %rea .m%ov'r'ori %enru
conciliere, &ar oo&a' insu$icien &e severi %enru o su/Au(are %ermanen', Para&o*al,
vulnera/iliaea Fran#ei "i avansul srae(ic al >ermaniei au $os am%li$icae &e Traaul
&e la Oersailles .n ciu&a clau2elor lui %uniive,
-naine &e r'2/oiul mon&ial >ermania avusese vecini %uernici a+ .n ves c+ "i .n
es, Ea nu se %uea e*in&e .n nici o &irec#ie $'r' a &a %ese un sa im%oran 1 Fran#a,
AusroBUn(aria sau Rusia, -ns' &u%' raaul &e la Oersailles, nBa mai e*isa nici o
conra%on&ere a >ermaniei .n es, Fran#a sl'/i', AusroBUn(aria &is%'ru' ca acor al
vie#ii inerna#ionale iar Rusia con$runa' cu $r'm+n'ri "i sl'/iciuni inerne $'ceau ca
18
esul euro%ean s' nu %oa' o$eri un %oen#ial cre&i/il %enru reec!ili/rarea /alan#ei &e
%uere,
-n acese con&i#ii cola/orarea &inre >ermania .n$r+n' .n r'2/oi "i Rusia Sovieic'
i2ola' %rinrBun cor&on saniar a &eveni necesar' %enru am/ele sae "i a $os
o$iciali2a' %rin raaul &e la Ra%allo 51D a%rilie 1:HH9, Se resa/ileau rela#iile
&i%lomaice sovieoB(ermane "i se a%lica %rinci%iul clau2ei na#iunii celei mai $avori2ae .n
sc!im/urile economice, Am/ele sae renun#au reci%roc la &aoriile "i re%ara#iile &e
r'2/oi, >ermania a $'cu &in rela#iile cu URSS un insrumen &e %resiune asu%ra An(liei
"i a Fran#ei %enru a revi2ui raaul &e la Oersailles, Amenin#+n& An(lia "i Fran#a cu o
%osi/il' alian#' miliar' cu Rusia Sovieic', >ermania %romiea s' inre .n Li(a
Na#iunilor numai &ac' i se acor&a sauul &e mare %uere, un loc %ermanen .n Consiliu,
con&ucerea "i conrolul unor sec#ii ale aceseia "i &ac' li se acor&' &re%ul la colonii,
Ela/orarea Pacului "i &is%uele .n Aurul mo&ului &e or(ani2are "i $unc#ionare a
Socie'#ii Na#iunilor .n anii 1:1:B1:H<, au $os urmae &e inrarea .n scena vie#ii %oliicii
inerna#ionale a acesui acor maAor .n care lumea "i mai ales #'rile mici "i miAlocii "iBau
%us a+ea s%eran#e, -n %rima $a2' Li(a a re2olva %ro/leme or(ani2aorice "i e!nice
%enru /una sa $unc#ionare,
-nre anii 1:H8 "i 1:H: Socieaea Na#iunilor a &es$'"ura o aciviae la/orioas' %e
muli%le %lanuri, Au $os a&o%ae m'suri colecive %enru reconsruc#ia economicoB
$inanciar' a Ausriei, Un(ariei, =ul(ariei, Al/aniei "i a alor #'ri, Su/ e(i&a noului
or(anism cu voca#ie universal' sBa &esc!is la 8 mai 1:H6 Con$erin#a Economic'
Inerna#ional' la care au %arici%a re%re2enan#ii a @; &e sae "i care a %ro%us un am%lu
%roiec &e cola/orare economic' .nre #'ri, Su/ e(i&a Li(ii au $os &e%'"ie "i re2olvae
circa 1CBH;, ;;; &e con$lice "i lii(ii .nre sae re$erioare la &elimiarea $ronierelor,
iner%rearea raaelor, &i$eren&e comerciale, economice, na#ionale, miliare ec, 5H7 :C9
Presi(iul Socie'#ii Na#iunilor a $os .n'ri "i &e inerven#ia sa .n lic!i&area unor
con$lice miliare 1 .nre Ialia "i >recia 51:H@97 Turcia "i >recia 51:HD97 >recia "i
Al/ania 51:HC97 &e %arici%area unor o/servaori ai saelor nemem/re la %ro/leme &e
ineres maAor %enru .nrea(a lume ca "i %rin &emocrai2area insiu#iei ca aare,
Con$erin#a &e la Locarno 51:H@9 &es$'"ura' su/ e(i&a Socie'#ii Na#iunilor a o$eri o
%erioa&' &e %ace "i s%eran#', >ermania a %uu $i %rimi', &u%' Locarno, .n Socieaea
Na#iunilor, De acum .ncolo >eneva %'rea s' $ie cenrul Euro%ei ren'scue0 3Concerul4
era .n s$+r"i cu a&ev'ra, 3.n on4, iar c!esiunile inerna#ionale erau re(lemenae %rin
&iscu#ii "i nu %rin 2'n('niul armelor 567 @89,
-n aceas' ea%', la >eneva, .n a$ar' &e m'surile "i ac#iunile cu un lar( ecou .n lumea
%oliic' "i &i%lomaic' sBau comis "i o serie &e erori &e calcul "i %o2i#ie care au &us la
e"ecuri, Proiecul Pacului &e (aran#ie muual' &in 1:H< nu a .nruni &ec+ 1C vouri
%enru c' nBa $os semna, &aori' conra&ic#iilor &e inerese, &ec+ &e 16 &in cele @; &e
&ele(a#ii care au $os %re2ene la &e2/aeri, Crearea, .n anul 1:H8, a unui or(anism s%ecial
%enru conrolul armamenului, a comer#ului cu arme "i a %ro&uc#iei &e muni#ie nBa
con&us "i la so%area cursei .narm'rilor, Acesa nu avea &re%ul &e a e$ecua ins%ec#ii, ea
%uea &oar s' cear' (uvernelor in$orma#ii &es%re .nc'lc'rile .n ceea ce %rive"e
armamenele, e$ecivele "i &oarea armaei, Comisia a $os &es$in#a' .n anul 1:H6 iar
sarcinile ei au $os %reluae &e Li(a Na#iunilor, care .ns' nBavea nici un miAloc &e
veri$icare a mo&ului cum erau res%ecae clau2ele &e &e2armare, 5<7 H@H9
1@
Pre2en#a unui sa $ascis BIaliaB .nrBun concer &e sae &emocraice a $os o eroare "i
a ar'a unor sae mici "i miAlocii c' or(ani2area Socie'#ii Na#iunilor ese li%si' &e
realism, La $el &e li%si' &e realism %oliic a $os "i .n#ele(erea mini"rilor &e e*erne
$rance2 "i american 1 =rian& "i Mello( 1 %enru semnarea unui raa %rin care r'2/oiul a
$os scos .n a$ara le(ii, Pe HC au(us 1:HC a $os semna &e c're 1@ na#iuni, cu surle "i
r+m/i#e, Pacul &e la Paris 5cunoscu ca Pacul =rian&BMello(9, %rin care sBa &enun#a
r'2/oiul ca insrumen al %oliicii na#ionale, Americanii, /rianicii "i c!iar $rance2ii iBau
a&us ulerior a+ea amen&amene .nc+ 3raaul a $os re&us la o sim%l' auolo(ie
%orivi c'reia Pacul &e la Paris aAua la men#inerea %'cii a+a im% c+ %acea era
men#inu'4, 5<7 H@89
Conra&ic#iile an(loB$rance2e au consiui "i ele unul &in $acorii care au ar'a .n mo&
evi&en c' Li(a Na#iunilor "i ini#iaivele sale .n &omeniul securi'#ii colecive nBau "ansa
&e a se im%une .n ar!iecura &e securiae a Euro%ei, An(lia a &us, la >eneva, o %oliic'
invers' celei $rance2e .n &omeniul &e2arm'rii7 a milia %enru revi2uirea clau2ei Pacului
Sovieic cu %rivire la men#inerea ine(ri'#ii erioriale, ceea ce Fran#a nu acce%a, An(lia
a an(aAa raaive cu Roma "i =erlinul im%un+n& Fran#ei &i$erie sacri$icii .n $avoarea
>ermaniei "i a #'rilor revi2ionise,
Sl'/iciunile Socie'#ii Na#iunilor sBau &aora "i sl'/iciunilor %e care Fran#a leBa avu
.n %oliica inern' (enerae &e cri2a %oliic', &e &i$icul'#ile $inanciare inerne, &e lu%ele
&inre $or#ele %oliice &e s+n(a, %ari2ane ale coo%er'rii cu URSS %enru reali2area
securi'#ii colecive "i $or#ele &e &rea%a, .nclinae s' a%ro/e ascensiunea lui Jiler .n
>ermania ca 3%av'2' .m%oriva /ol"evismului4 5H7 1;;9
2. Declinul "iii #aiunilor i eecul securitii colecti!e
-n anul 1:H: sisemul &e securiae euro%ean re2ula &u%' cel %rimul r'2/oi mon&ial
era .nc' o s%eran#' %enru %acea "i lini"ea coninenului "i a lumii, >ermania era
&e2arma', 2ona renan' &emiliari2a', .nvin('orii erau a%aren uni#i, iar %ro%unerea lui
=rian&, .n ca&rul celei &eBa 2ecea A&unari a Socie'#ii Na#iunilor, la @ se%em/rie 1:H:,
%enru a se crea o Uniune Euro%ean', %'rea s' $ie acce%a' &e maAoriaea s%irielor
euro%ene, -ns' (uvernele euro%ene, .n a$ara =ul(ariei "i Iu(oslaviei, care au a&era $'r'
con&i#ii la %roiecul $rance2, au mani$esa serioase re#ineri, 5C7 1<@9
Du%' un &eceniu .n care &i%loma#ia se concenrase asu%ra Euro%ei, )a%onia a $os
aceea care a &emonsra .nrBun mo& sur%rin2'or c+ &e "u/re&e erau securiaea coleciv'
"i Socieaea Na#iunilor, rans$orm+n& anii W<; .nrBun &eceniu al violen#elor &in ce .n ce
mai mari, La 1C se%em/rie 1:<1, $or#ele Aa%one2e au aaca Manciuria, %rovincie a
C!inei, C!ina a $'cu a%el la Socieaea Na#iunilor, .ns' aceasa nBavea un mecanism &e
consr+n(ere, nici m'car %enru sanc#iunile economice %reci2ae la ar, 1D &in Pac, -n
e2i'rile sale Socieaea Na#iunilor a ilusra &ilema $un&amenal' a securi'#ii colecive0
a(resiunea re/uia sanc#iona' &ar nu aveau cum s' se a%lice sanc#iunile, Nici o #ar' nu
era %re('i' %enru a inra .n r'2/oi cu )a%onia "i nimeni nBa &ori s' .nreru%' $lu*ul
comercial cu )a%onia care era "i .n avanaAul Euro%ei, 5C7 18HB18C9
-n cele &in urm' sBa aAuns la o 3re2olvare4 care a lua $orma unei comisii &e cerceare
5Comisia LIon9, Aceasa a &emonsra c' )a%onia a avu %reen#ii Ausi$icae asu%ra
1D
Manciuriei &ar a (re"i $iin&c' nu a e%ui2a oae miAloacele %a"nice &e re2olvare a
%ro/lemei, )a%onia sBa reras &in Li(a Na#iunilor .n semn &e %roes, A $os %rimul %as
s%re &eclinul securi'#ii colecive, -n anul 1:<H, )a%onia a ocu%a C!ina la nor& &e Marele
Ni& "i a &e/arca la S!an(!ai,
E"ecul Con$erin#ei %enru &e2armare, &es$'"ura' su/ e(i&a Socie'#ii Na#iunilor, a
$os %ecelui &e rera(erea >ermaniei &e la ne(ocieri la 18 ocom/rie 1:<<, Jiler a
$olosi aces %rileA %enru a se lansa .nrBun %lan (eneral &e .narmare, Pree*ul %enru a
le(iima un asemenea ac a $os &eclara#ia minisrului &e e*erne $rance2 care a$irma, %e
1: a%rilie 1:<8, c' 3&e acum .ncolo, Fran#a ."i va asi(ura securiae %rin miAloace
%ro%rii4, 567 D:9, >uvernul $rance2 a &eclan"a sarul .n cursa .narm'rilor &ar nu va reu"i
sBo %arcur(', E"ecul con$erin#ei %enru &e2armare ca "i %'r'sirea Li(ii Na#iunilor &e c're
>ermania nu %resu%unea .n mo& necesar r'2/oi, Marele %ueri euro%ene sBau (+n&i c' o
corecare a securi'#ii colecive cu meo&ele real%oliiGBului ar re2olva %ro/lemele
ensionae &in Euro%a,
La ini#iaiva Ialiei, >ermania, Fran#a "i Marea =rianie au .ncerca s' consiuie un $el
&e &irecora euro%ean ce re/uia s' sa/ileasc' 3re(ulile Aocului4 %enru saele mici "i s'
$ie re2olvae %e cale %a"nic' %ro/lemele lii(ioase &in Euro%a, Sim#in&uBse .ns'
&e2avanaAa', Fran#a a /oicoa %roiecul s%re mul#umirea URSS,
O asociere a %aru mari %ueri euro%ene a $os .no&eauna co"marul li&erilor &e la
Mremlin care consi&erau c' o asemenea alian#' ar $i %relu&iul unei noi inerven#ii
.m%oriva saului sovieic,
O .ncercare &e a re%une .n ermeni reali ecua#ia &e securiae %e coninen insiui'
&u%' %rima mare con$la(ra#ie sBa $'cu la Sressa .n a%rilie 1:<@, Marea =rianie, Fran#a
"i Ialia, %rin re%re2enan#ii lor la nivelul cel mai .nal, "iBau %romis solemn s' men#in'
sisemul &e raae e*isen .n Euro%a "i s' re2ise oric'ror .ncerc'ri &e aBl sc!im/a %rin
$or#', A $os o ealare &e vor/e mari $'r' su%or &eoarece, .n ra%orul &e $or#e, >ermania
.nce%use mar"ul %enru sc!im/area ierar!iilor, Ulerior Jiler a re%u&ia ulimele clau2e
re$erioare la &e2armare r'mase &in Traaul &e la Oersailles, Sisemul &e securiae
%racic nu mai reac#iona,
Fran#a a c'ua aunci s' reec!ili/re2e /alan#a "i ra%orul &e %uere %rinrBo a%ro%iere
&e Uniunea Sovieic', Traaul .nc!eia la H mai 1:<@ .nre Paris "i Moscova %reve&ea c'
&ac' una &inre semnaare va $i aaca' cele &ou' #'ri se vor consula .n /a2a ar, 1; &in
Pacul Socie'#ii Na#iunilor "i ."i vor acor&a aAuor reci%roc, 5C7 1669,
C+n& Ialia a aaca A/isinia, Marea =rianie a $'cu cea mai vi/ran' &eclara#ie .n
$avoarea securi'#ii colecive "i a ceru ca Li(a Na#iunilor s' !o'rasc' sanc#iuni conra
a(resorului, Mussolini "iBa coninua a(resiunea .n ciu&a unor %ro%uneri /rianice care ar
$i re&us %ro$iul Ialiei la Aum'ae, La 1 mai 1:<D .m%'raul A/isiniei, Jaile Selassie a
%'r'si #ara "i o s'%'m+n' mai +r2iu Mussolini a %roclama .nemeierea unui nou
Im%eriu Roman, A $os o loviur' &e moare &a' A/isiniei &ar mai ales securi'#ii
colecive, Cinci2eci "i &ou' &e na#iuni sBau reuni .n ca&rul Li(ii Na#iunilor %enru a
re2isa a(resiunii "i oae au consim#i ca A/isinia s' $ie cuceri',
A$acerea a/isinian' a avu urm'ri ime&iae, Jiler a urm'ri cu aen#ie .ncor&a'
con$licul, em'or c' o Li(' rium$'oare ar %uea $i $olosi' .m%oriva >ermaniei, Jiler
a or&ona, la 6 marie 1:<D, armaei (ermane s' inre .n Renania &emiliari2a', marc+n&
as$el r'surnarea ulimului /asion al acor&ului &e la Oersailles, Porivi raaului, $or#ele
miliare (ermane nBaveau &re%ul s' %'run&' .n Renania sau mai a%roa%e &e @; Mm es
&e aceas' 2on', >ermania con$irmase aceas' clau2' la Locarno, Li(a Na#iunilor
16
a%ro/ase aces raa iar Marea =rianie, Fran#a, =el(ia "i Ialia .l (aranaser', 5<7 H6<9
Nici &e &aa aceasa &emocra#iile occi&enale care %useser' /a2ele sisemului &e
securiae coleciv' nBau "iu cum s' reac#ione2e la ac#iunile >ermaniei, Fran#a era %us'
.n siua#ia &e a ac#iona, =rianicii au insisa asu%ra $olosirii miAloacelor &i%loma#iei .n
locul $or#ei, -n consecin#' a $os convoca Consiliul Li(ii la Lon&ra,
Consiliul Li(ii Na#iunilor a consaa, &e"i nu .n unanimiae, c' raaele &e la
Oersailles "i Locarna au $os .nc'lcae, Jiler a $os invia s' ne(ocie2e un nou
aranAamen %enru securiaea euro%ean', s'Bl .nlocuiasc' %e cel %e care .l &isrusese, El a
r's%uns invia#iei0 nu avea, 3nici un $el &e %reen#ii erioriale .n Euro%a4, &orea %acea "i a
%ro%us un %ac &e nea(resiune %e H@ &e ani cu Puerile Occi&enale, =rianicii au &ori s'
o/#in' &e la acesa mai mule %reci2'ri "i au .naina =erlinului o lis' &e %ro/leme
%recise, Jiler nBa mai r's%uns, SBa insala 'cerea, Ulimele r'm'"i#e ale sisemului
securi'#ii colecive &is%'ruser', Era s$+r"iul unei e%oci, Or&inea .n ierar!ia ecua#iei &e
%uere sa/ili' la s$+r"iul %rimului r'2/oi mon&ial .nre .nvin('ori "i .nvin"i se
r'surnase,
SBa a$irma, .n momenul reocu%'rii cu ru%e a Renaniei &emiliari2ae, c' 6 marie
1:<D a $os un %unc &e coiur' .n isorie, SBa re%ea &e c're isorici a%oi c' aunci,
Fran#a a raa oca2ia &e a o%ri >ermania "i &e a .m%ie&ica ororile "i sacri$iciile $'cue &e
omenire .n cea &eBa &oua con$la(ra#ie mon&ial',
Din %unc &e ve&ere e!nic, %e !+rie, aces lucru a $os a&ev'ra0 $rance2ii %ose&au o
mare arma' iar (ermanii .nc' nuB"i %useser' la %unc ma"ina &e r'2/oi, Din %unc &e
ve&ere %si!olo(ic siua#ia era e*ac invers', Po%oarele occi&enale nBau %uu &a un
r's%uns coeren la .nre/area0 ce %ueau $aceE Armaa $rance2' ar $i %uu s' .naine2e .n
>ermania "i s' o/#in' %romisiuni &e /un' %urare &in %area (ermanilor, iar a%oi ar $i
re/ui s' %lece, Siua#ia ar $i r'mas ca .naine "i resenimenele (ermanilor ar $i crescu,
ca "i &orin#a &e revan"', A, ), P, TaIlor sus#ine c' 3.n realiae nBavea nici un sens aacarea
>ermaniei %+n' c+n& aceasa nu era ca%a/il' s' se o%un'4, %+n' c+n& .n#ele(erea &e la
Oersailles nu era elimina' "i >ermania re+narma', Numai o #ar' care ."i %ro%une
vicoria %oae $i amenin#a' cu .n$r+n(erea, 567 C69 Din aceas' %ers%eciv' 2iua &e 6
marie 1:<D are o &u/l' semni$ica#ie, Ea a &esc!is calea %enru un succes em%orar al
>ermaniei, &ar "i %enru e"ecul ei $inal,
Penru Jiler, reocu%area Renaniei a &esc!is &rumul s%re Euro%a Cenral', a+ &in
%unc &e ve&ere miliar c+ mai ales %si!olo(ic, O&a' ce &emocra#iile au acce%a aceas'
manevr' ca %e un 3+ait accompli4, /a2a srae(ic' a o%o2i#iei $a#' &e Jiler .n Euro%a &e
es a &is%'ru, 3Dac' %e 6 marie nu vBa#i %uu a%'ra %e voiE4B lBa .nre/a minisrul
rom+n &e e*erne, Nicolae Tiulescu, %e omolo(ul s'u $rance2 3cum o s' ne a%'ra#i %e noi
.n $a#a a(resoruluiE 5<7 H6C9, R's%unsul a $os mai (reu &e &a mai ales c' marile
&emocra#ii inraser' .n $rene2ia %aci$ismului,
Poliica conciliaoare %e care Fran#a o a%lica a $os urma' "i &e An(lia .n rela#iile cu
>ermania, -n 1:<6, anul ceBa urma remiliari2'rii Renaniei, lor&ul Jali$a*, %e aunci
%re"e&ine al Consiliului Priva, a ilusra &emisia moral' a &emocra#iilor vi2i+n&uBl %e
Jiler .n $or'rea#a lui &e la =erc!e(a&en, Acesa a elo(ia >ermania na2is' %e care a
numiBo 3re&ua euro%ean' .m%oriva /ol"evismului4 "i a enumera o serie &e c!esiuni,
&e care >ermania era vial ineresa', la care 3sBar %uea aAun(e la mo&i$ic'ri %e m'sura
recerii im%ului40 567 1<69 Dan2i(ul, Ausria "i Ce!oslovacia "i reroce&area coloniilor,
Sin(ura o/iec#ie a lui Jali$a* a $os meo&a %rin care sBar re2olva acese 3c!esiuni4,
1C
3. Securitate cu arma la picior
Reocu%area 2onei &emiliari2ae Renane a marca $inalul ar!iecurii &e securiae
conce%u' &u%' %rimul r'2/oi mon&ial, Insrumenul conce%u a o maeriali2a 1
Socieaea Na#iunilor 1 &e"i, $ormal e*isa, ea %racic nu mai avea cre&i/iliae "i nici
$or#', Lumea "i .n s%ecial Euro%a sBa .nors la sisemul &e securiae .n care im%oran
%enru $iecare sa era locul %e careBl ocu%a .n ecua#ia &e %uere,
Fiecare sa suveran, mare sau mic, a re/ui s' se /a2e2e &in nou %e $or#a arma',
&i%loma#ie "i alian#e %enru aB"i asi(ura %ro%ria securiae, Prima mare cri2' a rela#iilor
inerna#ionale a $os %rovoca' &e un con$lic al i&eolo(iilor i2/ucni .n S%ania 1 r'2/oiul
civil, -n 1:<D S%ania &evenise re%u/lic', Ale(erile &in $e/ruarie 1:<D au a&us la %uere o
coali#ie $orma' &in re%u/licani, sociali"i "i comuni"i, -n iulie o%o2i#ia $ascis' "i
conservaoare a &eclan"a o revol' arma', Ta/erele au $os a%'rae .n $unc#ie &e naura
re(imului cu care se soli&ari2au0 Fronul Po%ular 1 Fran#a, Marea =rianie, Uniunea
Sovieic'7 conservaorii "i $asci"ii &e Ialia, >ermania "i ale #'ri cu re(imuri &e &icaur',
5C7 1:;B1:19 Ialia "i >ermania au acor&a un s%riAin masiv a&e%#ilor lor, %e c+n& Fronul
Po%ular, &aori' acor&ului &e non inerven#ie semna &e H@ &e #'ri &ar neres%eca &e
saele $ascise, a %rimi aAuor &oar .n maerial &e r'2/oi "i $oare %u#ini com/aan#i .n
ra%or cu ru%ele rimise &e (ermani "i ialieni,
R'2/oiul civil &in S%ania a $os o veria/il' coiur' .n rela#iile inerna#ionale, A
&isras aen#ia &e la %ro/lemele (rave &eerminae &e rena"erea %uerii (ermane "i a
%ecelui a%ro%ierea &inre Jiler "i Mussolini, A inau(ura, %enru marile &emocra#ii
occi&enale, un anumi i% &e aiu&ine 1 non inerven#ia 1 care va nee2i calea %uerilor
$ascise .n a%licarea %oliicii &e e*%ansiune eriorial', R'2/oiul civil &in S%ania a
a&'u(a o nou' 3$alie4 .nre Rusia Sovieic' "i Puerile Occi&enale, Moscova (+n&ea c'
%oliica /rianic' iBa %ermis lui Jiler s' se re+narme2e, lBa aAua in&irec %e Franco s'
.nvin(' .n S%ania "i, ulerior, va a%ro/a aacul lui Jiler .m%oriva Uniunii Sovieice,
Acese sus%iciuni vor in$luen#a viiorul securi'#ii %e coninen .n urm'orii HB< ani,
-n iulie 1:<6, )a%onia rans$orm' con$licul cu C!ina .n r'2/oi &esc!is, Din nou
c!ine2ii au $'cu a%el la Socieaea Na#iunilor, .ns', aceas' insiu#ie muri/un&' a %uu
&oar s' rans$ere a%elul c're o Con$erin#' a Marilor Pueri care sBa &es$'"ura la
=ru*elles, Aceasa nBa %uu s' $ac' nimic %enru C!ina, &aori' conra&ic#iilor &inre
marile %ueri .n 2on' ca "i &iver(en#elor &e o%inie %rivin& mo&ul &e solu#ionare a cri2elor,
Marea =rianie, care a .ncerca s' $ie .n acela"i im% "i o mare %uere euro%ean' "i una
mon&ial', a &ori s' se im%lice, SUA care nu erau %re('ie s' inervin' "i Roosevel
%uea o$eri &oar ceriu&ine moral', Aces lucru nuBl &oreau Fran#a "i Marea =rianie
%enru c' leBar $i le(a m+inile .n ne(ocierile cu Jiler "i Mussolini "i leBar $i /loca
concesiile %e care, &eal$el, leBau $'cu .n 1:<CB1:<:,
Luna noiem/rie 1:<6 a $os una crucial' %enru evolu#ia ulerioar' a evenimenelor .n
Euro%a "i .n lume, -n &ou' ca%iale mari ale lumii sBa &iscua ar!iecura (rani#elor "i
%ers%eciva &e securiae .n aii urm'ori, 567 1<HB1<<9 La =erlin, Jiler "i %rinci%alii s'i
cola/oraori &iscu' 3Memoran&umul Joss/ac!4 %rin care se in&icau o%oruni'#ile, c'ile
"i mo&ali'#ile %rin care >ermania %uea o/#ine Le/ens/raumBul
Q
"i s' rans$orme #ara
.nrBo %uere &ominan' .n Euro%a, Momenele &e cri2' anici%ae &e &ocumenul &e2/'u
Q
S%a#iul vial,
1:
"i .n care >ermania ar $i %uu inra .n r'2/oi cu succes nu sBau %ro&us, Evolu#iile &in
sisemul &e inerese "i conra&ic#ii euro%ean au conra2is %revi2iunile lui Joss/ac!, Jiler
a $olosi cu a/iliae ale momene &e cri2' "i aranAamene %oliicoB&i%lomaice %enru aB"i
ain(e #elurile,
La Lon&ra, %rimul minisru en(le2 Neville C!am/erlain a (+n&i "i el un %lan %enru a
evia r'2/oiul "i a %aci$ica Euro%a, De"i nu a cre2u .n i&ealismul Socie'#ii Na#iunilor
%remisele &e la care a %leca .n sc!i#area %ro(ramului omul %oliic /rianic erau la $el &e
nerealise ca "i cele (+n&ie la =erlin, Neville C!am/erlain a %orni &e la i&eea c' %uerile
.nvinse 1 .n s%ecial >ermania 1 aveau nemul#umiri Ausi$icae "i c' acesea re/uiau s'B"i
('seasc' re2olvarea, E*isau "ase milioane &e (ermani .n Ausria, a c'ror reuni$icare
na#ional' era .nc' iner2is' &e raaele &e %ace &in 1:1:, rei milioane &e (ermani .n
Ce!oslovacia, ale c'ror &orin#e nu $useser' consulae nicio&a', <@;, ;;; (ermani "i
Dan2i(ul .n Polonia care voiau &re%uri na#ionale, Primul minisru en(le2 cre&ea c' o&a'
sais$'cue acese nemul#umiri ale >ermaniei, Jiler nu va $i numai mul#umi ci "i
recunosc'or, De aici sBa n'scu %oliica &e conciliere %romova' &e Lon&ra "i Paris $a#'
&e =erlin .n ceea ce %rive"e cri2a ausriac' "i mai ales ce!oslovac',
3Re2olvarea4 cri2ei ausriece &e c're Jiler a $os $avori2a' "i &e aiu&inea Ialiei
$ascise, Mussolini era %reocu%a &e aB"i consoli&a in$luen#a .n nor&ul A$ricii "i &e a o
c+"i(a .n Me&ierana, -n aces cone* el &eclar' .n noiem/rie 1:<6 c' 3Ialia a o/osi s'
mai %'2easc' in&e%en&en#a Ausriei4 5:7 <@19, ceea ce .nsemna %enru Jiler calea
&esc!is' %enru ane*area Ausriei, Cancelarul ausriac Sc!usc!ni(( a .ncerca s' se o%un'
%roiecului na2is "i s' or(ani2e2e un %le/isci %enru a ran"a %ro/lema in&e%en&en#ei sau
ansc!lussBului, Jiler a ceru ele$onic, %rin mini"rii s'i, cancelarului s' anule2e
&es$'"urarea %le/isciului, Dis%era, acesa a ceru aAuor %uerilor occi&enale care al'
&a' au %roeAa in&e%en&en#a Ausriei, A %rimi r's%unsuri (laciale, De"i auori'#ile &e la
Oiena acce%aser', su/ %resiunile (ermane, anularea %le/isciului >orin(, %rin ele$on, a
ceru .nlocuirea lui Sc!usc!ni(( cu na2isul SIss In(uar, -n noa%ea &e 11B1H marie
armaa (erman' a inva&a Ausria, Pe 1H marie &in /alconul %rim'riei &in Lin2, Jiler a
anun#a .ncor%orarea Ausriei la >ermania, Ansc!lussBul a $os rai$ica &e :6F &in
%o%ula#ia celor &ou' #'ri, 5:7 <@19 Democra#iile sBau mul#umi &oar s' %roese2e,
Du%' re2olvarea cri2ei 3ausriece4 Jiler sBa .nors c're Ce!oslovacia, Aces sa
a%'ru ca urmare a sisemului &e raae &e la Paris .n noul cone* &e securiae era
&e2avanaAa .n ra%or cu >ermania &e reali'#i (eo(ra$ice &ar "i %oliice, >eo(ra$ice
%enru c' &is%unerea ei o se%ara &e alia#ii care iBau (arana e*isen#a, >ermania o se%ara
&e Fran#a, iar Polonia "i Rom+nia &e Rusia Sovieic', Dinre vecini &oar Rom+nia nuBi
era osil', Poliice %enru c' Ce!oslovacia, &e"i &eclara sa na#ional, era .n $a% unul al
na#ionali'#ilor, Dinre acesea (ermanii su&e#i erau cei mai acivi .n a se uni cu
>ermania,
Pe 1H se%em/rie, .nrBun violen &iscurs %ronun#a la Nurn/er(, Jiler a reven&ica
o$icial su&e#ii, A &oua 2i, (ermanii &in Su&e#i sBau revola, .ns' or&inea a $os resa/ili'
ra%i&, Premierul /rianic a .ncerca s' &e%'"easc' sarea &e cri2' %rin &ou' .n+lniri cu
Jiler, Acesa &in urm' %lusea2' "i cere ocu%area ime&ia' a su&e#ilor &eoarece %o%ula#ia
ese com%le masacra', Fa% nea&ev'ra, .ns' Jiler a &ori s' son&e2e reac#ia miliar' a
%uerilor occi&enale, R'2/oiul %'rea iminen, -n ulimul momen, C!am/erlain a s%era
or(ani2area unei con$erin#e inerna#ionale, iar Mussolini lBa &eermina %e Jiler s'
acce%e,
H;
Cei %aru li&eri sBau .n+lni la Munc!en %e H: se%em/rie 1:<C "i au 3ne(ocia4, .ns'
ermenii au $os cei &ori#i &e Jiler, La ora H .n noa%ea &e <; se%em/rie re%re2enan#ii
Ce!oslovaciei au $os convoca#i &e %remierii /rianic "i $arnce2 "i li sBa comunica c' 3era
o senin#' $'r' &re% &e a%el "i $'r' o %osi/iliae &e mo&i$icare4, A &oua 2i Neville
C!am/erlain sBa .n+lni cu Jiler &in nou "i iBa s%us0 3 Sun $oare mul#umi &e
re2ulaele o/#inue ieri4 567 1869 A%oi, &u%' o &iscu#ie con$u2' &es%re &e2armare, a
%ro%us semnarea unei &eclara#ii 3care s' arae c' sBa conveni asu%ra &orin#ei &e
.m/un''#ire a rela#iilor an(loB(ermane, ceea ceBar $i .n $avoarea unei mai mari sa/ili'#i
euro%ene4,
La Paris "i Lon&ra sBa insaura ilu2ia %'cii, PrimiiBmini"ri $rance2 "i /rianic au $os
%rimi#i cu mare enu2iasm ca salvaori ai %'cii, Fran#a "i An(lia sBau &iscre&ia .n oc!ii
alia#ilor esBeuro%eni ca "i .n oc!ii unor %oliicieni reali"i care au %re2is c' aceas' %ace
va &is%'rea .n rei luni, Con$erin#a &e la Munc!en a %'ru unor oameni %oliici un nou
sisem &e securiae /a2a %e e(aliae "i .ncre&ere reci%roc' a celor %aru mari %ueri care
&ominau Euro%a, Dar %enru Jiler ane*area su&e#ilor nBa $os &ec+ o ea%' %enru
cucerirea .nre(ii Ce!oslovacii, Acesa a .ncuraAa Polonia %enru a .ncor%ora re(iunea
Teac!en, Pe H ocom/rie, 1:<C colonelul =ecG, minisrul &e e*erne %olone2, .n ciu&a
%roeselor sovieice "i $rance2e ocu%' re(iunea &ori', La r+n&ul s'u Un(aria o/#ine %rin
3ar/iraAul &e la Oiena4 &in H noiem/rie 1:<C su&ul Slovaciei %o%ula &e un(uri,
Loviura &e (ra#ie care a %us ca%' &e$iniiv Ce!oslovaciei a $os &a' .n 1@ marie
1:<:, Pre"e&inele ce!oslovac Emil Jac!a care se o%unea secesiunii Slovaciei a $os
c!ema la =erlin "i o/li(a s' 3acce%e4 inerven#ia (erman' care a avu loc .n aceea"i 2i,
Ulerior #ara a $os rans$orma' .n 3%roecora al =oemiei "i Moraviei4 saeli al Reic!B
ului, Disru(erea Ce!oslovaciei nBa avu e$ece (eo%oliice ci mai mul %si!olo(ice, NBa
mo&i$ica ra%orul &e %uere .n Euro%a, Dar, &in %unc &e ve&ere al %rinci%iilor sa/ilie la
Oersailles, ocu%area "i &e2mem/rarea saului ce!oslovac era un %unc &e coiur' %enru
c' &emonsra c' Jiler nu #inea rans%unerea .n %racic' a %rinci%iului auo&eermin'rii
na#ionale ci &omina#ia coninenului,
El a .n(lo/a .n Reic! %o%ula#ii ne(ermane .nc'lc+n& %rinci%iul auo&eermin'rii, .n
numele c'ruia .i $useser' olerae oae a/u2urile unilaerale anerioare, Du%' ocu%area
Ce!oslovaciei "i reven&icarea Cori&orului Polone2, o%inia %u/lic' occi&enal' nu mai era
&is%us' s' olere2e noi concesii, Din acel momen, i2/ucnirea celui &eBal &oilea r'2/oi
mon&ial a &eveni &oar o c!esiune &e im%, Noua or&ine "i securiae inerna#ional' avea
s' se %l'm'&easc' .n $ocul celei &eBa &oua con$la(ra#ii mon&iale,
Bibliorafie
1, =r'ianu >!eor(!e I, Formule de or-ani/are a pcii 4n istoria uni%ersal, curs #inu la
Faculaea &e Filo2o$ie "i Liere a Universi'#ii =ucure"i, 1:8<B1:86,
H, Iaco/escu Mi!ai, 3om,nia i &ocietatea 5aiunilor* 1919119!9, =ucure"i, 1:CC,
<, Missin(er JenrI, (iplomaia, =ucure"i, 1::C,
8, Duroselle ), =,, Histoire diplomati7ue de 1919 a nos >ours, CinXuiRme R&iion, Paris,
1:61,
H1
@, =en&iner Elmer, A time +or An-els* T#e Tra-icomic Histor? o+ Lea-ue o+ 5ations,
NeK YorG, 1:6@
D, Lenin O, I,, @pere complete, e&, a IIBa, vol, 81, =ucure"i, 1:D@,
6, TaIlor A, ), P,, @ri-inile celui de1al doilea r/$oi mondial, Ia"i, 1:::,
C, Mil2a Pierre, =ersein Ser(e, Istoria secolului ))* &+,ritul ALumii 2uropeneB
919::1191;<, vol, I, =ucure"i, 1::C,
EOOLUVII ECONOMICE SI SOCIALE -N LUMEA POST=ELICU SI
IMPACTUL LOR POLITIC,
Prima con$la(ra#ie mon&ial' ca "i %acea care iBa urma au %us .n $a#a %o%oarelor
%ro/leme &i$icile .n ceea ce %rive"e re$acerea "i rea&a%area economiilor na#ionale la
reali'#ile %os/elice, Euro%a nu numai c' a %ier&u mono%olul economic %e care lBa avu
asu%ra .nre(ii lumi &ar "i mule &in noile sae a%'rue %e scena %oliic' sBau rans$orma
&in clien#i .n concuren#i, Sisemul &e raae &e la Oersailles a elimina r'2/oiul &in
%ers%eciva o%era#iunilor miliare, con$run'rile .n %lan economic au coninua
con$irm+n& %arc' aser#iunea c' %o%oarele 3alear(' 2a&arnic &u%' un ec!ili/ru care
nicio&a' nu ese aAuns4, 517 D9
Re$acerea "i reconsruc#ia economiilor na#ionale .n %rinci%alele sae euro%ene au
necesia re2olvarea mai mulor %ro/leme &inre care cele mai im%orane erau cele
re$erioare la ale(erea mo&elului o%im &e &e2volare economic' "i re$acerea $lu*urilor
comercialB$inanciare inra "i e*raeuro%ene &in %erioa&a ane/elic',
1. $emodelarea i refacerea economic
dup prima mare conflaraie mondial
Du%' erminarea r'2/oiului %enru oae saele an(aAae .n con$lic, %ro/lema
$un&amenal' a $os ('sirea solu#iilor o%ime %enru recerea economiilor la sarea &e
%ace, Mule &inre acesea vor su$eri o sever' cri2' a reconversiunii care va &ura un im%
mai lun( sau mai scur, $unc#ie &e nivelul &e &e2volare economic' al $iec'rei #'ri .n
%are,
Re$acerea %os/elic', %re$acerile a&+nci &e resaurare %e /a2e mo&erne a economiilor
noilor sae euro%ene, care re/uiau s' le asi(ure &emniaea .n lume "i succesul .n
com%ei#ia %e %ia#a mon&ial' cu #'rile in&usriali2ae &in cenrul "i a%usul coninenului,
&eveneau %osi/ile numai %rin %romovarea %ro(resului e!nic, %rin s%orirea invesi#iilor &e
ca%ial, %rin accelerarea "i &iversi$icarea %ro&uc#iei &e $a/ric' "i a .nre(ii economii, %rin
cre"erea %on&erii %ro&usului social "i a veniului na#ional, %rin acor&area unei im%oran#e
mai mari $acorilor auo!oni 1 miAloace /'ne"i, $or#' &e munc' "i &e con&ucere 1 "i
HH
resr+n(erea %enera#iei $inan#ei sr'ine, %rin s%orirea rolului inerven#ionis al saului "i a
conri/u#iei .nv'#'m+nului, "iin#ei "i culurii .n aciviaea economic', Doar .n aces mo&
se %uea aAun(e la a&minisrarea "i valori$icarea o%im' a resurselor &e maerii %rime "i &e
ener(ie uman' "i maerial' .n con&i#iile .n care .nrea(a lume a inra .n cursa &e re$acere
"i &e &e2volare economic', 517 <:B8;9
Fa%ul c' Euro%a a %ier&u com%ei#ia economic' .n $a#a 3Lumii Noi4B .n s%ecial SUA
"i )a%onia 1 iar e$orul &e reec!ili/rare sBa %ro&us .n $olosul acesora &in urm' a im%us nu
numai $acorilor &e &eci2ie %oliic' "i ca%iali"ilor &in %rinci%alele #'ri euro%ene ci "i
eliei inelecuale &in &omeniul economicului s' se a%lece asu%ra su&ierii "i ('sirii unor
noi mo&ele economice &e &e2volare %enru #'rile lor,
Teoreicienii, &ar "i anali"ii economici au aras aen#ia .nc' &e la $inele con$la(ra#iei
51:1C9 c' via#a economic' a saelor se .n&rea%' s%re or(ani2'ri uniare, .n#ele(+n& %rin
aceasa $ormarea &e careluri, rusuri, ec,, ceea ce im%lica %rinci%iul soli&ari'#ii .nre
sa "i .nre%rin&erea economic' %aricular', Aceas' soli&ariae era ceru' &e $a%ul c'
lu%a economic' nu se mai &es$'"ura 3&e la %ersoan' la %ersoan' ci &e la or(ani2are la
ora(ani2are4 5H7 <9,
Mo&elul s%re care sBau .n&re%a %rinci%alele sae euro%ene a $os cel american,
As%ira#ia s%re americani2area economic' a Euro%ei a $os, .n mare %are, le(iim' c'ci
nic'ieri .n lume nu sBa e*%erimena mai mul ca .n SUA, .n ceea ce %rive"e
resrucurarea ra#ional' a acivi'#ilor &e %ro&uc#ie, sc!im/ "i &e consum, (esionarea
a&minisraiv "iin#i$ic' a .nre%rin&erii ec,
Euro%a avea nevoie &e cre"erea valorii uile a $or#ei &e munc' mai ales .n con&i#iile
unei accenuae cri2e a /ra#elor &e munc' &eermina' &e %ier&erea a+or vie#i omene"i
.n anii con$la(ra#iei, Prin inro&ucerea %e coninenul euro%ean a %rinci%iilor
aIlerismului sBa re2olva aceas' %ro/lem' &eoarece "i economiile euro%ene au .nce%u
s' ra#ionali2e2e ra%orurile &inre $olosirea o%im' a uilaAului, &ivi2area lucrului &u%'
crieriul e$icien#ei o%ime, "i consumul &e maerii %rime, com/usi/il, $inan#e "i $or#' &e
munc', 5<7 @1H9
Nevoia &e noi mo&ele %enru economia euro%ean' era Ausi$ica' &e Ma* Le/er %rin
necesiaea or(ani2'rii ra#ionale a muncii "i resa/ili2'rii acivi'#ilor economice 587 1<B
1@9, -n Rom+nia o serie &e mari s%irie ale im%ului cereau remo&elarea "i re(+n&irea
economiei, Nicolae Ior(a vor/ea la .nce%uul &eceniului %aru &e a&a%area 3rimului
american .n Euro%a4 5@7 1:89 iar Mi!ail Manoilescu cerea .n Parlamenul Rom+niei
m'suri %enru or(ani2area muncii, care, inevia/il con&ucea la or&onarea socie'#ii 517
8<9,
-n con$runarea &e mo&ele "i &ocrine .n %lan eoreic la &i$erie con(rese "i reuniuni
ale s%eciali"ilor &ar "i .n %lan a%licaiv, cea mai mare "ans' a avuBo li/eralismul care a
&omina nesin(!eri .n economie oa' e%oca mo&ern', &e"i (ravele consecin#e ale
r'2/oiului iBau &esc!is %ers%ecive sum/re &ar %e care leBa &e%'"i &u%' (rava cri2'
economic' &in anii 1:H:B1:<<,
Mo&elul li/eral a re%re2ena vecorul %rinci%al al (+n&irii economice, .n con$runarea
cu ale &ocrine "i mo&ele economice c!iar &ac' &u%' Oersailles el a re/ui s'B"i a&au(e
la %ara&i(mele &e /a2' unele %ariculari'#i cum au $os s%orirea inerve#ionismului eais
.n economie, su/linierea sco%ului &e uiliae %u/lic', or(ani2area %ro&uc#iei in&usriale,
im%unerea %rinci%iului in&ivi&ualismului .n $olosul saului "i al colecivi'#ii, sa/ilirea
unui re(im &e circula#ie "i &e &isri/u#ie a%ro%ia &e i&ealul &e &re%ae, Prin acesea
li/eralismul sBa re(enera "i sBa rans$orma .n neoli/eralism, Mo&elul se &e%lasea2' &e la
H<
clasic la neoclasic .n or(ani2area economiei, &e la $a2a ao%uerniciei .nre%rin2'orului
%aricular la aceea a im%lic'rii saului, 5D7 CD9
Neoli/eralismul, &eci, a re%rimi /a(aAul eoreic al li/eralismului, renun#+n& la e2ele
circumsan#iale &e%'"ie "i a men#inu o ceea ce era %eren, Aces mo&el, .n noile reali'#i
a%'rue .n %rimii ani %os/elici, era mai a%ro%ia &e cerin#ele economiei mo&erne "i
&inamice, "i a &ove&i c' ri&icarea %resi(iului maerial "i s%iriual al Euro%ei nu %uea avea
loc &ec+ %rin valori$icarea ma*im' a /o('#iilor naurale "i a resurselor umane, Inerven#ia
saului .n economie a $os &ica' &e noile %racici &in rela#iile economice mon&iale 1
%roec#ionismul .n %rimul r+n&, &ar "i &e aenuarea ar/irariului %ie#ei, &e corel'rile
$iscali'#ii cu in$la#ia ec, Formele concree &e inerven#ie a saului .n economie au &i$eri
&e la un sa la alul, .n ra%or &e con&i#iile "i ra&i#iile socialBeconomice &in $iecare #ar',
Mo&elul &e economie &iriAa' a $os ins%ira &e i&eolo(iile oaliare &e s+n(a 1
/ol"evismul 1 "i &e &rea%a 1 $ascismul "i na2ismul, No#iunea "i sensurile economiei
&iriAae, ca nou mo&el economic sBau im%us .n Es %rin consoli&area saului sovieic "i .n
ves .n con&i#iile a%ari#iei "i &eclan"'rii cri2ei economice mon&iale, 517 D89
Penera#ia mo&elului %lani$ic'rii, in$luen#a', .n %are, &e e$ecele a%lic'rii lui .n URSS "i
&e e$icien#a "i ra%i&iaea cu care $ascismul a ac#iona .n im%ul cri2ei economice 51:H:B
1:<<9, va &eermina acumularea &e ar(umene %ro "i conra .nre a&e%#ii economiei &e %ia#'
"i cei ai economiei %lani$icae,
Prinre ale mo&ele care au circula .n eoria "i %racica economic' euro%ean' a $os "i
cor%oraismul, Acesa %reconi2a asocierea munciorilor .n cor%ora#ii .n o%o2i#ie cu
sin&icaele "i con&ucerea economiei %rin meo&e &iriAise, Cor%oraismul, &e"i eoreic a
$os su&ia "i .n ale #'ri &ec+ cea .n care a a%'ru 5Ialia9, nBa avu o coeren#' su$icien'
%enru a consiui calea i&eolo(ic' inerme&iar' .nre li/eralism "i eaism, 5<7 1@69
Din %unc &e ve&ere al evolu#iei %rinci%alelor economii .n %rimii ani &u%' .nc!eierea
con$la(ra#iei mon&iale &e2volarea a $os ine(al' "i cu e$ece &i$erie &e la o #ar' la ala,
Dova&' c', .n anul 1:H@, $a#' &e 1:1<, in&icele %ro&uc#iei a $os &e 1H1, D la (lo/al, &e
1;<, @ .n Euro%a "i &e 18C, o .n SUA 517 689, Succesul economiei americane sBa &aora
3a/un&en#ei ca%ialurilor4, cre"erii %uerii &e cum%'rare "i %rocesului &e concenrare a
%ro&uc#iei "i ca%ialurilor su/ ra%orul %ro(resului e!nic "i "iin#i$ic, A/un&en#a
ca%ialurilor americane a $acilia %lasamenul &olarilor .n a$ara #'rii, /anc!erii americani
&orin& s' &evin' "i /anc!erii lumii, E&i$icaor ese cre"erea &e la 6 miliar&e &e &olari
%lasa#i .n sr'in'ae .n 1:1: la 16 miliar&e .n anul 1:H:, -n a$ar' &e /ene$iciile %e care leB
au a&us acese ca%ialuri americanilor, ele leBau %ermis acesora s' conrole2e sursele &e
maerii %rime in&is%ensa/ile #'rii0 %erol, cauciuc, cu%ru, nira#i, -n Me*ic, &e e*em%lu,
Aum'ae &in .nre%rin&erile economice a%ar#ineau, .n aces im%, americanilor, 567 1<H9
Economia SUA a inra .n $a2a 3ca%ialismului /un's'rii4, Toae secoarele
economiei cunosc o &e2volare im%oran', Cea mai &inamic' a $os in&usria
auomo/ilului, De la 8;;; &e ve!icule care se %ro&uceau .n 1:;;, ea aAun(e la 1, @;;,
;;; .n 1:H1 "i la %ese 8, C;;, ;;; .n 1:H:, In&usria consruc#iilor sBa &inami2a .n
%erioa&a %ros%eri'#ii "i a a%ari#iei /locurilor 32(+rie nori4,
Auomo/ilele, in&usria elecronic' "i avia#ia au simula &e2volarea noilor surse &e
ener(ie, elecriciaea "i %erolul, Pro&uc#ia &e %erol cre"e &e la << milioane one .n 1:1<
la 1<C milioane one .n 1:H:,
Economia saelor euro%ene cunoa"e o %erioa&' &e %ros%eriae .ns' s%riAini' %e o
$un&a#ie ne%ermanen' "i %recar' care sBa %r'/u"i /rusc, 517 6<9 Ea nBa %uu s' #in' %asul
cu economia american' "i %enru c' o mare %are a %ro&uc#iei a $os oriena' s%re
H8
reconsruc#ia a o ceea ce r'2/oiul a &isrus sau ruina, Avansul economiei euro%ene lua'
ca .nre( a $os .n+r2ia cu o% ani, aceasa .nsemn+n& c' volumul %ro&uc#iei &in 1:H: a
oali2a ceea ce sBar $i reali2a .n 1:H1 &ac' nBar $i $os r'2/oiul "i &ac' rimul &e cre"ere
anerioar anului 1:18 sBar $i men#inu,
Luae .ns' se%ara, unele sae &e %e coninen au $os mul mai sever a$ecae, ceea ceB
a &eermina ca .ns'"i o%era &e re$acere "i &e &e2volare s' &i$ere %rin re2ulae, -n Marea
=rianie, &e e*em%lu, &i$icul'#ile economice sBau %relun(i a%roa%e un &eceniu, Aici,
cerin#ele &e r'2/oi au im%us accenuarea inerven#ionismului &e sa ilusra %rin
%roeAarea, %rin m'suri vamale, unor in&usrii "i %enru conrol &e%lin asu%ra c'ilor $erae
"i asu%ra secorului minier, Du%' r'2/oi, %+n' la a%ari#ia cri2ei mon&iale, economia
en(le2', recu' .n re(im &e %ace, a avu &e .n$runa mari &i$icul'#i .n $olosirea /ra#elor
&e munc' &emo/ili2ae, resa/ilirea %ro(resului .n %ro&uc#ia &e c'r/une "i mealur(ie,
Urmarea, %ro&uc#ia &e c'r/une a sc'2u &e la H8; milioane one .n 1:H;B1:H8 la HH6,
milioane one .n ea%a 1:H@B1:H:, Pro&uc#ia .n mealur(ie a sc'2u &e la :,H milioane
one la D,< milioane la $on' "i &e la :,6 la 6,8 milioane one la o#el %enru aceea"i
%erioa&', Din aceas' %ricin' valoarea e*%orului /rianic a re%re2ena &oar <6F .n anul
1:H: &in nivelul anului 1:1<, Pon&erea &e 18F %e care o avea An(lia .n comer#ul
mon&ial .n 1:HC era su/ nivelul ane/elic cu &ou' %rocene, 5:7 <;9
La r+n&ul ei, Fran#a, &omina' &e i&eea c', &u%' marea revolu#ie &in 16C:, &esinul
Euro%ei era le(a &e &esinul ei, a ar'a ineres %enru &e2volarea economic', Cri2a &e
rea&a%are la economia &e %ace a $os &e%'"i' %+n' .n anul 1:H8, Du%' aceas' &a'
unele ramuri 1 mealur(ia, consruc#ia &e ma"ini, aeronauica ec, 1 au cunoscu cre"eri
semni$icaive, Pro&uc#ia &e c'r/une a crescu &e la <8 milioane one .n anii 1:H;B1:H8 la
@H milioane .n %erioa&a 1:H@B1:H:, cea &e o#el %enru aceea"i %erioa&', &e la 1, C la :, 8
milioane one,
Penru >ermania, %rimii ani &e &u%' con$la(ra#ie au $os &eose/i &e &i$icili, Re&resarea
$inanciar' &in 1:H8 "i 3(!i$uirea4 cu ca%ialuri sr'ine a economiei (ermane 5:7 1;9 au
&eermina cre"eri im%orane .n secoare ale economiei (ermane, -n inervalul 1:H@B1:H:,
>ermania a %ro&us mai mul c'r/une "i o#el &ec+ Fran#a "i An(lia la un loc, Floa
comercial' a urca ra%i& %e locul %aru .n lume,
V'rile miAlocii "i mici &in Euro%a au cunoscu evolu#ii &i$erie &in %unc &e ve&ere
economic, =el(ia, Olan&a, Danemarca, Norve(ia, au cunoscu un /oom economic, iar .n
ale #'ri cu siua#ii mai &i$icile $iin& necesar' inerven#ia Li(ii Na#iunilor %enru a se
re&resa, cum a $os ca2ul .n Ausria "i Un(aria, -n Rom+nia, %oliica li/eral' 3%rin noi
.n"ine4, a con&us la o cre"ere economic' evi&en' "i la a%ari#ia &e mari uni'#i
in&usriale0 I,A,R, 1 =ra"ov7 Mala*a 1 =ucure"i7 U2inele Co%"a Mic' "i Cu(ir ec,
De2volarea economic' a lumii .n %rimul &eceniu %os/elic a $os /rusc so%a' &e
cri2a economic' &eclan"a' &e marele cra! $inanciar &e %e Lall Sree,
2. %riza i depresiunea economic din 1&2&'1&33
Al &oilea &eceniu iner/elic a .nce%u cu o %uernic' cri2', care a avu un im%ac "i
consecin#e nemai.n+lnie %+n' aunci .n economia mon&ial', A"a numiele cicluri &e
av+n "i &e &eclin erau cunoscue .nc' &in secolul alBXXBlea, La .nce%uul anilor WH;, un
economis rus, N, D, Mon&raiev, ulerior una &in vicimele e%ur'rilor salinise, a
H@
&esco%eri un mo&el &e &e2volare economic' .nce%+n& &e la s$+r"iul secolului al XOIIIB
lea %rinrBo serie &e 3valuri lun(i4, Prin eoria sa, el a %reci2a c' 3valul lun(4 al
economiei mon&iale re/uia s' aAun(' .n %uncul cel mai &e Aos la s$+r"iul %rimului
&eceniu iner/elic, 51;7 1;:9
Cri2a &in 1:H:B1:<< a %rovoca un a&ev'ra "oc %si!olo(ic, Ne&umerirea "i %esimismul
au %us s'%+nire c!iar %e cele mai lim%e2i "i mai o%imise cu(e'ri, Cre&in#a .nrBun
%ro(res nes$+r"i, socoi' o&inioar' inan(i/il' "i in&iscua/il', scria RenR >uRnon .n anul
1:<1 1 nu mai era a&mis' unanim, Unii au .nce%u s' .nreva&', va( sau nu, con$u2 sau nu,
c' civili2a#ia occi&enal', .n loc s'B"i coninue ne+nreru% &e2volarea, risca s' aAun(' la un
%unc mor, .ns'"i /a2ele or&inii economice "i sociale $iin& amenin#ae, Toae com%onenele
$un&amenale ale li/eralismului 1 in&ivi&ualismul, li/era ini#iaiv', &eerminarea %re#urilor
%rin Aocul concuren#ei 1 au inra .n &eru', 517 1;D9
Cau2ele cri2ei au $os muli%le "i variae ca surse, De2/aerea eoreic' asu%ra
cau2elor "i iner%re'rilor celei mai mari cri2e a ca%ialismului mo&ern .nc' nu sBa
.nc!eia, Cel mai a&esea, cri2a a $os e*%lica' %rin &islocarea comer#ului mon&ial "i a
economiilor na#ionale .n im%ul %rimei con$la(ra#ii mon&iale, Al#i s%eciali"i au e*%lica
cri2a %rinrBun acci&en &e %arcurs al li/eralismului sau %rin e*cesul &e ra#ionali2are
economic', .n&eose/i .n SUA "i >ermania, un&e ma*imumul &e or(ani2are a %ro&uc#iei
"i a muncii a $os .nso#i &e ma*imumul &e "omaA, Pierre Mil2a "i Ser(e =ersein
consi&er' c' rei $acori &esa/ili2aori au $os .n %rinci%al vinova#i &e a%ari#ia cri2ei0 un
consum .n$r+na &e %ermanen#a com%oramenului &e auseriae "i economisire,
mo"eniri ale unei civili2a#ii rurale ce %rivea cu sus%iciune "i c!iar revol'or $acili'#ile
&e sais$ac#ii maeriale o$erie &e %ro&uc#ia in&usrial' &e mas'7 e$orul &e invesi#ii &in
anii WH; a $os .nso#i &e riscuri "i &e2ec!ili/re ca "i &era%aAe $inanciare7 a/u2ul &e cre&ie
&e consum "i &e s%ecula#ii /ursiere care sBa %racica .n SUA .n anii %rimului &eceniu
iner/elic,
Cri2a sBa mani$esa .n %rinci%al %rin sc'&erea &ramaic' a %re#urilor care la r+n&ul ei a
anrena o %uernic' conrac#ie a valorii %ro&uc#iei, cre"ere /rusc' a "omaAului "i a
$alimenelor comerciale "i in&usriale, Cu e*ce%#ia URSS, lumea .nrea(' a $os ains', cu
a+ mai u"or cu c+ nu re('sise &u%' un &eceniu &e la s$+r"iul con$la(ra#iei, un ec!ili/ru
economic sais$'c'or, -n aceas' lume nere$'cu' &u%' r'2/oi, cele rei %unce sla/e ce
caraceri2au %ros%eriaea anilor WH; au $os %reuin&eni %re2ene0 cri2a a(ricol' &e
su%ra%ro&uc#ie .nso#i' &e sc'&erea %re#urilor "i a veniurilor #'r'nimii7 cri2a &e
su%rainvesi#ii s%eculaive .n secoarele %ilo ale economiei "i cri2a $inanciar', 567 H<H9
Cri2a a ains ini#ial economia (ermanic' mai $ra(il' &ar mai ales &e%en&en' &e
cre&iul american, -n %rim'vara anului 1:<1, $alimenul /'ncii Mre&i Ansal &in Oiena a
anrena %r'/u"irea .nre(ului sisem /ancar ausriac, Prin rico"eu, /'ncile (ermane,
$oare im%licae .n economia ausriac', au inra .n r+n&ul lor .n cri2', Cancelarul (erman
=runin( a &ecrea .nc!i&erea uuror /'ncilor "i i2olarea m'rcii &e lumea e*erioar', Dar
>ermania .n cri2' va cuceri sisemul /ancar en(le2, O&a' cu Lon&ra %rinci%alul releu
$inanciar .nre SUA "i resul lumii a $os ains, S%eran#ele asu%ra lirei au o/li(a (uvernul
/rianic s' a/an&one2e >ol& E*c!an(e San&ar&

.n se%em/rie 1:<1, Aceas' &eci2ie va

a$eca (rav =anca Fran#ei "i =anca )a%oniei care &e#ineau &e%o2ie &e lire .n caliae &e
mone&' &e sc!im/, V'rile su/&e2volae "i .n curs &e in&usriali2are au $os cele mai
lovie, &eoarece economia lor &e%in&ea &e comer#ul cu %ro&use a(ricole "i maerii %rime,
Z
Converi/iliaea lirei .n aur,
HD
-n cinci ani, &in 1:H: "i %+n' .n 1:<<, &e%resiunea a &isrus cei rei %iloni ai economiei
mon&iale0 %ro&uc#ia7 circula#ia inerna#ional' &e m'r$uri "i ca%ial, sisemul monear
inerna#ional,
Toae saele, &aori' %ro$un2imii "i am%lorii %e care a avuBo cri2a, au c'ua solu#ii
%enru relansarea economic' "i &e%'"irea &i$icul'#ilor sociale, Au $os a%licae,
e*%erimenal, mai mule solu#ii .ns' &ou' sBau %ariculari2a .n mo& &eose/i, De$la#ia a
$os solu#ia %racica' .n >ermania "i Fran#a, Aceasa avea ca %+r(!ie %rinci%al' men#inerea
ec!ili/rului /u(ear %rin re&ucerea c!eluielilor %u/lice "i sa/ilirea /alan#ei comerciale
%rinrBo sc'&ere a %re#urilor &e revenire $avora/il' e*%orului, .ns' o/#inu' %rinrBo sc'&ere
&rasic' a salariilor, E*%erimenul a%lica nBa $os via/il "i .n 1:<@ a e"ua, E$ecele nBau
$os cele &orie &eoarece in&icele e*%orului %ro&uselor in&usriale a co/or+ &ramaic, -n
>ermania, &e e*em%lu, ma*imumul &e ra#ionali2are a $os .nso#i, a"a cum sBa mai s%us, &e
ma*imum &e "omaA, De$la#ia, acolo un&e a $os a%lica', nu numai c' nu a reu"i s' %ro&uc'
e$ece %o2iive ci a a&+nci &e%resiunea economic' &eAa (enera' &e insu$icien#a mone&ei "i
a cre&iului,
Acce%area &e$iciului /u(ear 1 in$la#ia 1 a $os cea &eBa &oua cale %reconi2a' "i care
a con&us .n cele &in urm' "i la scoaerea economiei mon&iale &in cri2', Aceas' solu#ie a
a%'ru %e erenul unor am%le &is%ue eoreice .n (enera#ia s%eciali"ilor &eceniului al
%arulea care lBa avu .n $runea sa, in&iscua/il, %e economisul "i (+n&iorul ), M,
MeInes, 5D7 8:9
Laurile esen#iale ale mo&elului MeInesis au $os emeinic su&iae a"a .nc+ o
a/or&are sineic' ese le(iim', Oom re#ine aici &oar esen#a &emonsra#iilor sale "i aceasa
%enru c' sBau %ro&us c+n& e"ecul %rovoca &e marea &e%resiune a &eermina o
revolu#ionare a conce%#iilor %rivin& %oliica economic', cele mai im%orane e*%resii ale
aceseia $iin& na#ionalBsocialismul (erman al lui Jiler "i NeK DealBul lui Roosevel,
Mai .n+i, anali2+n& %ro&uc#ia .nrBo al' manier', MeInes a conc!is c' %enru
sa/ilirea ec!ili/rului economic "i uili2area &e%lin' a $or#ei &e munc', era im%erioas'
inerven#ia saului, Cunosc+n& mecanismul &e $unc#ionare a %ro&uc#iei maeriale, ), M,
MeInes a o$eri %uerii cenrale un .n&re%ar le(iim &e inerven#ie .nrBo via#' economic'
.n coninu' sc!im/are, $'r' &e care nu %ueau avea loc urm'ri $avora/ile %e oae
%lanurile,
Esen#a %oliicii economice &iriAise %reconi2ae &e ), M, MeInes a consa .n luarea "i
a%licarea unor m'suri &e conrol menie a &eermina o concor&an#' .nre .nclina#ia s%re
consum "i im/ol&ul la invesi#ii, %enru a saornici un volum (lo/al &e %ro&uc#ie c+ mai
a%ro%ia &e nivelul cores%un2'or ocu%'rii &e%line a $or#ei &e munc',
Pese eorii "i %rinci%ii mule sae au a%ela la mo&elul GeInesis ca la sin(ura
alernaiv' care ar $i %uu evia curemurele sociale "i .nlocuirea ine(ral' a li/eralismului
cu o economie su/ re(im %oliic auoriar, >ra&ul, $ormele "i &enumirea &iriAismului, ca
e*%resii ale inerve#ionismului eais, au &i$eri &e la un sa la alul .n ra%or &e cone*ul
isoric, &e sa&iul &e &e2volare "i &e %uerea &e .n#ele(ere a conce%ului, 517 1<<9
-n >ermania, im%licarea saului .n economie sBa $'cu .n numele na#ionalB
socialismului e*%rim+n& &iriAismul &e naur' oaliar', mai ales .n im%ul lui A, Jiler,
ri&ica %+n' la a/erane meo&e &e e*erminare a unor cae(orii &e ce'#eni &u%' crierii
enice, rasiale,
H6
-n Ialia, inerven#ionismul eais sBa mani$esa .n variana &iriAismului cor%oraiv cu
(rave .nc'lc'ri ale &emocra#iei, Mo&elul &iriAismului a $os $olosi auoriar .n >ermania,
Rom+nia "i Un(aria,
-n URSS, inerven#ia saului .n economie sBa /a2a %e mecanismul %lani$ic'rii
economice, Aici %lani$icarea a $os &us' %+n' la e*rem %rin .nlocuirea mecanismelor
normale &e %ia#' "i %re#urile varia/ile cu un se ar/irar &e %re#uri,
-n saele cu ra&i#ii &emocraice, .ncerc'rile e*reme &e conrol %oliic .n economie nu
au &a re2ulae, .nruc+ au coninua s' %racice, c!iar .n con&i#iile a%lic'rii mo&elului
&iriAis, o %oliic' &eriva' &in consiu#ionalismul li/eral, -n %lus, &ac' noua orienare a
ceru saului s' &iriAe2e economia, nu a %reins c+u"i &e %u#in s' su/siuie re(imul
ca%ialis cu unul &e sociali2are i% mar*is sau cu unul oaliar,
E*%resia cea mai elocven' a &iriAismului li/eral a $os 5eC1(ealBul american lansa
&e %re"e&inele Fr, D, Roosevel, -n &iscursul %ronun#a &e acesa la Conven#ia &emocra'
&e la C!ica(o, %e H iulie 1:<H, lans+n& ieea NeKBDealBului a$irma0 3O' c!em, "i m'
an(aAe2 eu .nsumi, s' reali2'm o nou' .m%'r#ire a c'r#ilor %enru %o%orul american, Ca
o#i cei &e $a#' s' $im noi .n"ine %ro$e#ii unei noi or&ini, a com%een#ei "i curaAului, Ese
mai mul &ec+ o cam%anie %oliic', ese o c!emare su/ arme4, 567 H<:9
-n conce%#ia %re"e&inelui american $enomenele &e cri2' nu %ueau $i .nl'urae &ec+
%rin so%area sc'&erii %re#urilor "i cre"erea %ro$iurilor, O %rim' m'sur' a $os lua' la 1:
a%rilie 1:<< c+n& "i SUA a/an&onea2' ealonul aur, converi/iliaea &olarului .n aur ese
sus%en&a', "i a &evalori2a &olarul cu %+n' la @;F, Ale m'suri cu%rinse .n NeKBDeal0
conrolul %re#urilor, al cre&iului, al %uerii &e cum%'rare, remonei2area %ar#ial' a
ca%ialului, Too&a', saul a concenra uria"e $on&uri %e calea .m%rumuurilor /ancare
.n ve&erea su/ven#ion'rii in&usriei "i $inan#area &e lucr'ri %u/lice, %enru re&resarea
"omaAului, Pro(ramul lui Roosevel a $os a%recia &re% 3unul &in %roiecele cele mai
revolu#ionare "i cele mai im%orane .n ve&erea conrolului in&usriei ceBa $os vreo&a'
ela/ora .n Saele Unie4, 517 18@9
Re#inem aici, .n conclu2ie, c', %e %o2i#ie &e %lac' urnan', cri2a &in 1:H:B1:<< a
oriena socieaea s%re ale ale mo&ele economice &ec+ cel li/eral, c' &u%' %'rerea
mulor s%eciali"i, cri2a economic' a $os &e conAuncur' .n a%usul Euro%ei, acolo un&e
socieaea a .nre(isra %ro(rese evi&ene, "i &e re%ercursiune .n esul "i su&Besul Euro%ei,
2one .n care %rocesul res%eciv sBa a$la %e ale coor&onae, Prin aceasa sBa %ro&us o
mua#ie &ecisiv' .n isoria omenirii, Dac' omenirea a sc'%a %+n' as'2i &e re%earea
cri2ei &e i% 1:H:B1:<<, meriul revine, $'r' .n&oial', $unc#iei noi %e care saul o
.n&e%line"e, res%onsa/il %rinci%al al /unului mers al ma"inii economice, 5<7 @1D9
Pe &e al' %are, re/uie su/linia c' urm'rile %oliice ale cri2ei &in 1:H:B1:<< au $os
mai %uernice "i mai ne$ase %enru omenire &ec+ consecin#ele ei economice, Im%acul
cri2ei cu %oliica a $os &eose/i &e &ur .n Occi&en "i Euro%a cenral', -n >ermania ea a
&us la &icaura na2is', .n Fran#a "i An(lia a &us la &e2a(re(area e*ecuivului "i
insa/iliae miniserial' 5Paris9 "i la un re$lu* elecoral .n $avoarea conservaorilor
5Lon&ra9, Temerile %oliice au .m%ie&ica coo%erarea economic', esen#ial' .n re&resarea
"i resaurarea .ncre&erii, Preocu%'rile %enru .n&e%'rarea &i$icul'#ilor maeriale "i
$inanciare au &isras aen#ia oamenilor &e sa &e la %ericolele %oliice iminene 1
revi2ionismul "i revan"ismul 1 "i au i2ola na#iunile, %reAu&iciin& s%eran#a &e securiae,
Perioa&a 1:H:B1:<< re%re2in', %enru omenire, e"ecul enaivei "i al e$orului &e a
resa/ili com%onenele esen#iale ale &ocrinei li/erale .n economie, Cri2a a re+nvia
HC
&i$icul'#ile a%'rue &u%' Oersailles, &eermin+n& &omolirea valului &e i&ealism
Lilsonian, &e $raerniae uman', .nve&er+n& c' resorul moral al colecivi'#ii a $os %rea
sla/ %enru a re2isa a&versarilor "i %ers%ecivei %lum/urii care a%'rea la ori2on,
3. (conomia n perioada premertoare
celei de'a doua conflaraii mondiale
Solu#ionarea marii cri2e nBa &us cu sine "i resa/ilirea $acorilor care au conri/ui,
anerior &eclan"'rii ei, la e*in&erea coo%er'rii inerna#ionale "i la o conlucrare normal' a
economiilor na#ionale, Oa $i &e acum .naine im%osi/il &e .m%ie&ica cre"erea
%roec#ionismului "i &isolu#ia sisemului coo%er'rii inerna#ionale, $iecare sa .n#ele(+n& s'
&uc' numai %oliica %ro%riilor inerese,
-n o%inia isoricilor Pierre Mil2a "i Ser(e =ersein &ou' (ru%e &e #'ri se o%un, .n %lan
economic, &in ce .n ce mai $'#i"0
1 3#'rile /o(ae4 1 SUA, Marea =rianie, Fran#a, care &e#in C;F &in socurile
mon&iale &e aur "i conrolul %ie#elor %rivile(iae mai ales marile im%erii coloniale7
1 3#'rile s'race4 1 Ialia, )a%onia, >ermania, (reu .n&aorae, li%sie &e socuri &e
aur &ar mai ales $'r' %osesiuni coloniale, se a$lau .n siua#ia $olosirii %ro%riilor
resurse care au $os insu$iciene %enru a com/ae &e%resiunea "i a se relansa
economic, 567 H<@9
De %area 3#'rilor /o(ae4 SUA, care %roeAa vasa lor %ia#' inern' "iBau .nmul#i
acor&urile cu saele coninenului american ale c'ror mone&e au urma .n 1:<8, %oliica
&e &evalori2are a &olarului, Marea =rianie sBa a$la .n $runea 2onei lirei serline
consiui' &in #'rile care au &ecis s'B"i alinie2e cursul mone&ei cu cel al &evi2elor
/rianice 5CommonKeal!, #'rile i/erice "i scan&inave9, Marea =rianie, %rin acor&ul &e la
OaKa, &in 1:<H, a insiui un sisem &e a*e vamale %re$eren#iale .nre cenrul "i
%eri$eria im%eriului s'u, Fran#a, la r+n&ul ei, a lua, .n 1:<@, ini#iaiva $orm'rii unui 3/loc
al aurului4 cu #'rile ce re$u2aser' s'B"i &evalori2e2e mone&a, E"ecul .n %oliica
&e$la#ionis' a &eermina Fran#a s' se re%lie2e c're im%eriul s'u colonial .n care va
consiui o 2on' a $rancului su&a' %rin le('uri comerciale "i $inanciare,
-n ceea ce %rive"e 3#'rile s'race4, acesea au $os su%use unor %uernice ensiuni care
au &us la mo&ele &iriAise auoriare "i oaliarBcor%oraise, Solu#ia auar!ic' re2ula'
&inrBun &iriAism e*acer/a, un %roec#ionism "i un conrol al sc!im/urilor $'r' $isuri nBa
$os su$icien' %enru a &e%'"i cri2a, Ea a ceru o /a2' eriorial' l'r(i' care, .n o%inia
&icaorilor &in acese #'ri, nu se %uea a/#ine &ec+ %rin r'2/oi, Acese #'ri au %us, .n
1:<C, /a2a unei 2one a m'rcii .n Euro%a .nre#inea rela#ii %rivile(iae cu )a%onia care
avea "i ea un o/ieciv e*%ansionis la $el &e %recis ca Ialia "i >ermania,
Cum, %e &e al' %are, Uniunea Sovieic' nBa reu"i s' ru%' i2olarea economic' .n care
sBa 2/'u &u%' %rima mare con$la(ra#ie mon&ial', lumea sBa a$la la s$+r"iul anilor W<;
com%arimena' .n 2one moneare "i comerciale care au &eveni .n scur im% /locuri
rivale ce se vor con$runa %ese $oare %u#in im%,
Re&imensionarea economiilor na#ionale &e la sarea &e %ace la sarea &e r'2/oi a $os
la $el &e (rea "i cosisioare ca "i reconversia economiilor &e r'2/oi, Fa#' &e %rimul
&eceniu iner/elic, c+n& D8 &e sae au c!elui %enru .nnarmare 8;; milioane &e &olari,
H:
.n urm'orii 1; ani sBa $'cu salul la imensa sum' &e 1H, @ miliar&e, &in care 6, @
miliar&e c!eluie &e marile %ueri, Din 1:<C, Reic!Bul (erman sBa insala .n $runea
cursei %enru .nnarmare cu un rim &e %ese 1D ori mai mare &ec+ .n 1:<H, El a $os
.nrecu &oar &e Uniunea Sovieic' a c'rei &inamic' ra%ora' la acela"i an a $os &e
a%roa%e H; &e ori mai mare, 5117 <@:9
Munca %ro&uciv' a $os &eurna' &e la sco%urile consumului la cel &e r'2/oi,
$'c+n&uBse o mare risi%' &e maeriale "i ener(ie, Penru .nre#inerea unui miliar a$la .n
lu%' era necesar s' munceasc' 1@ munciori .n s%aele $ronului, -nrBun cruci"'or era
.ncor%ora' munca a 1C, ;;; &e oameni %e im% &e un an, iar .nrBun &isru('or e$orul a
%ese @8;, ;; &e oameni, -nrBo al' varian' &e calcul o 2i &e r'2/oi, .n 1:<:, a cosa o
a+ c+ /u(eul Rom+niei %e .nre(ul an $inanciar, 5117 <;;B<D19
Privin& (lo/al "i .n com%ara#ie re2ulaele, $i2ionomia economic' a %laneei ar'a .n
%reaAma celei &eBa &oua con$la(ra#ii mon&iale %ro$un& sc!im/a' $a#' &e 1:1<, SUA, %rima
%uere in&usrial', asi(urau o reime &in %ro&uc#ia oal', Urmau, .n or&ine URSS cu 1:F
$a#' &e DF c+ era %on&erea Rusiei .naine &e %rimul r'2/oi mon&ial7 >ermania cu 11F7
Marea =rianie cu :F, 517 H119
Senimenul %ier&erii .n+ie'#ii .n via#a economic' a lumii &e c're Euro%a, e*%rima'
&u%' erminarea %rimei con$la(ra#ii mon&iale, sBa &ove&i a $i veri&ic, Saisic se consa'
c', .n %reaAma celei &eBa &oua con$la(ra#ii mon&iale, Euro%a &e#inea 88F &in %ro&uc#ia
in&usrial' mon&ial' $a#' &e 1DF c+ avea .n anul 1:1<, -n a(riculur' %ro&uc#ia a crescu
.n Euro%a cu H;B<;F .n com%ara#ie cu nivelul ane/elic, iar .n SUA cu <;B<CF, -n %lanul
comer#ului e*erior mon&ial 3/'r+nul coninen4 mai avea ca %on&ere &oar 86F $a#' &e
D8F .n anul 1:1<, 517 H1<9
Siua#ia nu &oar (lo/al', ci "i la nivelul saelor in&ic' &i$eren#ele &e &e2volare
economic', Oom re#ine numai c+eva e*em%le, Du%' ie"irea &in im%as, economia
american' a ains .n 1:<C nivelul &in 1:H:, Poliica marilor invesi#ii %u/lice %racica' &in
1:<< a ameliora in$rasrucura #'rii "i a con&us .n cele &in urm' "i la cre"erea
%ro&ucivi'#ii cu HHF .n cei 2ece ani, Oeniul na#ional a crescu &e la 8H, @F la 6H, CF &e"i
nu a mai ains nivelul anului 1:H: c+n& a $os &e C6, DF, 567 H@;9
Economia Aa%one2' a cunoscu o re&resare "i a%oi o cre"ere ra%i&' &u%' a&a%area unei
%oliici in$la#ionise care a &us la &e2volare in&usrial' "i la $avori2area e*%orurilor,
Re&resarea a $os s%ecaculoas' .n &omeniul in&usrial, Comen2ile miliare au im%ulsiona
in&usria c!imic', mealur(ic' "i a consruc#iilor &e ma"ini, aeronauica "i in&usria naval',
Saisic aceasa a crescu .n 1:<6 cu 16<F $a#' &e anul 1:H:, Num'rul munciorilor a
crescu, &e la 1, C milioane la %ese rei milioane, 567 <@C9
-n Euro%a economia Marii =rianii a lua av+n %+n' .n 1:<6, c+n& %ro&uc#ia a
re%re2ena 1H<, :F $a#' &e 1:H:, Du%' un scur &eclin ea sBa re&resa .n cone*ul
an(aA'rii .n con$la(ra#ie, Pericolul %e care lBa %erce%u Fran#a &ins%re miliarismul
(erman a $'cu ca economiea s' $ie .n&re%a' s%re %ro&uc#ia &e r'2/oi $'r' ca aceasa s'
%oa' &e%'"i cu a&ev'ra &eclinul cri2ei, -n 1:<:, nivelul economiei $rance2e nu ainsese
.nc' nivelul &in 1:H:, Aceas' sare economic' sBa mani$esa %rinrBo insu$icien#' a
invesi#iilor, care a anrena .nvec!irea e!nolo(ic' "i a $r+na ca%aciaea &e %ro&uc#ie,
Fenomenul a $os mai accenua .n u2inele &e armamen "i e!nic' miliar', La momenul
&eclan"'rii celei &eBa &oua con$la(ra#ii mon&iale Fran#a nu era economic %re('i' %enru
r'2/oi, Aces lucru va &eermina "i ca%iularea ei &eose/i &e ra%i&' .n $a#a ma"inii &e
r'2/oi (ermane,
<;
-n >ermania, miliari2area economiei %enru a %uea &uce un r'2/oi $ul(er
54/li2Grie(49 a im%us un ansam/lu &e m'suri care s' $ac' %osi/il' .n&e%linirea
o/iecivelor &e %oliic' e*ern', SBau lua m'suri %enru cre"erea %ro&uc#iei a(ricole "i
in&usriale "i limiarea im%orurilor, Pro(resele in&usriei c!imice au %ermis $a/ricarea
%ro&uselor &e .nlocuire %enru /en2in', cauciuc, $i/re &in /um/ac 53ersa2Buri49, Acese
m'suri au $os &u/lae &e o uria"' mo/ili2are a $or#ei &e munc' %rin inerme&iul
cor%oraismului, Din 1:<@, %resarea unei munci a $os o/li(aorie %enru o#i inerii &e
am/ele se*e "i "i sBa reali2a era&icarea era&icarea "omaAului, -n 1:<:, >ermania a
&eveni, &u%' SUA, a &oua %uere in&usrial' a lumii, 517 H189
-n URSS, %oliica %lanurilor cincinale a &eermina o cre"ere a %ro&uc#iei in&usriale
&e H, H ori .n 1:<6 $a#' &e 1:<H "i &e @, : ori $a#' &e 1:1<, Ineresan c', C;F &in .nrea(a
%ro&uc#ie, .n 1:<6, era reali2a' .n .nre%rin&eri noi sau oal reconsruie, asi(ur+n& #'rii
un loc al'uri &e >ermania ca &inamic' "i locul &oi .n lume ca volum al %ro&uc#iei
in&usriale,
DecalaAele &e evolu#ie economic' ca rim "i %ro&uc#ie %e &eBo %are "i auar!ia
economic' %romova' %e &e al' %are au incia la 3e*in&erea4eriorial' %enru acces "i
conrol la /a2e &e maerii %rime "i %ie#e &e &es$acere, -n momenul %unerii %ro/lemei
re+m%'r#irii 2onelor &e in$luen#', &in su%ra$a#a &e usca a (lo/ului, "a%e mari %ueri
&e#ineau a%roa%e DHF,
Fa#' &e %o2i#ia ocu%a' .n aceas' re+m%'r#ire a s$erelor &e in$luen#' "i cea .n ierar!ia
ecua#iei &e %uere >ermania, )a%onia "i Ialia se consi&erau ne&re%'#ie, >ermania a c'ua
s'B"i asi(ure accesul la solul "i su/solul unor sae &in Euro%a Cenral' "i &e Su& Es,
Re2ulaele o/#inue la .nce%u %rin %enera#ie %o $i coae ca a%recia/ile, &ar, oo&a',
esimae "i ca %recare, c'ci au $os &o/+n&ie .n ca&rul acor&urilor &e scur' &ura',
Lucrurile sBau a(rava &e .n&a' ce .n vara anului 1:<: cercurile con&uc'oare en(le2e sBau
ar'a .nclinae s%re a recunoa"e Reic!Bului (erman o 2on' &e in$luen#' economic'
%re$eren#ial' .n Euro%a &e Su&BEs &ac' >ermania se an(aAa %e viior s' nu mai recur(' la
$or#', o$er' %e care A, Jiler a re$u2aBo, 517 HH;9 Con&uc'orul celui &eBal reilea Reic! a
&ori ca r'2/oiul s' &eci&' asu%ra locului "i rolului %e care $iecare &inre marile %ueri
in&usriale .l aveau .n ierar!ia ra%orului &e $or#e "i c+ revenea $iec'ruia .n %rocene &in
2onele &e in$luen#',
Bibliorafie
1, Sai2u I,, Tacu Al,, 2uropa economic inter$elic, Insiuul euro%ean, Ia"i, 1::6,
H, Leon N, >,, 5oile 4ndrumri 4n or-ani/rile economice, .n 3Analele saisice "i
economice4, I, 1:1C, nr, <,
<, C!aele Francois, Pisier EvelIne, Concepiile politice ale secolului )), =ucure"i,
1::8
8, Le/er Ma*, 2tica protestant i spiritul capitalismului, =ucure"i, 1::8,
@, Ior(a Nicolae, Factorii materiali ai epocii contemporane, =ucure"i, 1:<1,
D, Car%insGi Anon, (octrine politice contemporane, Ia"i, 1::H,
6, Mil2a Pierre, =ersein Ser(e, Istoria secolului ))* &+,ritul lumii europene* 19::1
19:;, =ucure"i, 1::C,
<1
C, Ro%Ge Lil!elm, L82conomie mondiale au' )I)1e et ))1e siDcles, Paris, >enRve,
1:@:,
:, =a&ia >il/er, La +in de la 3epu$li7ue Allemande 919!9119EE<, Paris, 1:@C,
1;, Ja/s/aKm, Eric, &ecolul e'tremelor, ra&ucere Anca Irina Ionescu, =ucure"i, 1::8,
11, Dan&ara Livia, 3om,nia 4n %,ltoarea anului 19E9, =ucure"i, 1:C@,
POLITICA INTERNU SI POLITICA EXTERNU A MARILOR PUTERI -N
EUROPA INTER=ELICU
-n 1:1C, &emocra#ia li/eral', ie"i' vicorioas' &in r'2/oi %'rea s' rium$e, -nrB
a&ev'r, im%eriile ausroBun(ar, (erman, rus "i ooman, sim/oluri ale %ermanen#ei
%uerilor auoriare sBau %r'/u"i, l's+n& loc unor re(imuri %arlamenare "i unor (uverne
consiu#ionale, -ns' .n realiae, &emocra#ia li/eral' se va ar'a $ra(il', Amenin#a' %e
&ou' $ronuri, &e la s+n(a, &e /ol"evism, &e la &rea%a, &e mi"c'rile &e en&in#'
auoriar', aceasa se va %r'/u"i, .n 1:<<, .n unele #'ri mai ales &u%' ce A&ol$ Jiler a
&eveni Cancelar al >ermaniei,
-n #'rile cu ra&i#ie &emocraic' sBa urm'ri resaurarea ine(ral' a &emocra#iei
li/erale &eoarece r'2/oiul mon&ial a %ermis &enaur'ri ale li/eralismului 5inerven#ia
saului in economie "i .n ra%orurile sociale, sl'/irea conrolului %arlamenar ec,9, -n
Fran#a, &e e*em%lu, %o%ula#ia nu mai olera auoriarismul lui Clemanceau, iar .n
Marea =rianie o mai mul#i ce'#eni se %ronun#au %enru .noarcerea la %roce&urile
clasice ale vie#ii %arlamenare anerioare r'2/oiului,
1. Democraia ntre transformrile liberalismului
i adoptarea conser!atorismului
dup prima mare conflaraie mondial
Socieaea in&usrial' a inra, &u%' erminarea %rimului r'2/oi mon&ial, nu numai
.nrBo $a2' &e %ro$un&e rans$orm'ri %oliice care au sc!im/a ra&ical via#a Euro%ei "i
.nrBo oarecare m'sur' "i a lumii e*raeuro%ene, ci "i arena .n care sBau .n$runa cele mai
&iverse curene "i o%inii %rivin& or(ani2area "i $un#ionarea saului "i a socie'#ii &in %unc
&e ve&ere %oliic 5D7 18H9, Aceas' siua#ie sBa &aora $a%ului c' .n %rinci%alele sae
euro%ene $unc#iona un re(im consiu#ional care e*ercia un real %resi(iu "i in$luen#'
asu%ra celorlale sae inclusiv a celor care au re2ula &u%' %r'/u"irea im%eriilor ausroB
un(ar "i #aris 5C7 1@9,
Noul cone* %oliicoBAuri&ic re2ula .n urma %rimului r'2/oi mon&ial im%une .n
anali2' %reci2'ri &es%re saele 5&in 2ona (eo(ra$ic' anali2a'9 im%licae .n aceas'
con$la(ra#ie, &eoarece unele au $os .nvinse 5AusroBUn(aria, >ermania, Turcia, =ul(aria9
iar alele .nvin('oare 5An(lia, Fran#a, SUA, Rusia, Rom+nia, Ialia, >recia, )a%onia,
<H
ec,9, -n #'rile .nvinse, %recum >ermania, AusroBUn(aria, Turcia vec!iul re(im monar!ic
a $os a/oli $iin& .nlocui cu cel re%u/lican, e*ce%#ie $'c+n& noul sa Un(aria ceB"i
men#inea monar!ia, Pe ruinele $osului -m%eriu AusroBUn(ar sBau crea sae noi %recum
Polonia, Ausria, Ce!oslovacia, Un(aria, Croa#ia, =osnia "i Jer#e(ovian 5$ose %rovincii
ale AusroBUn(ariei9 se vor uni$ica cu Ser/ia, Slovenia, Mace&onia, Munene(ru,
Dalma#ia "i Ooivo&ina $orm+n& Re(aul S+r/ilor, Croa#ilor "i Slovenilor, &in 1:H: saul
&enumin&uBse Iu(oslavia, Aces sa "iBa %'sra re(imul &emocra %+n' .n 1:H:, Rom+nia
"iBa .nre(i !oarele .n 1:1C, %rin unirea =asara/iei "i a =ucovinei la %aria mam',
Rom+nia "iBa men#inu sisemul &emocra %+n' la 1; $e/ruarie 1:<C, 5C7 189,
Unele &in saele nou creae au recu &e la a/soluism la &emocra#ie cum ese ca2ul
Poloniei 5%+n' .n 1:HD9, Ausriei 5%+n' .n 1:<8, &e"i en&in#ele auoriare se a$irmaser'
&in 1:H69, Ce!oslovacia 5.n oa' %erioa&a inr/elic'9, -n ale #'ri aces %roces nBa mai
avu loc, Un(aria recuse &in 1:H; la &icaura !or!Is', iar Turcia &u%' 1:H8 la
auoriarism, =ul(aria 5#ar' .nvins'9 "iBa men#inu $orma &e (uvern'm+n monar!ic',
inclusiv sisemul &emocra %+n' .n 1:<@ cu .nreru%erile %ro&use &e re(imurile auoriare
ale lui Sam/oliisGi "i VanGov,
>recia, $'c+n& %are &in cae(oria #'rilor .nvin('oare, "iBa %'sra $orma &e
(uvern'm+n monar!ic' %+n' .n 1:H8 c+n& a $os %roclama' re%u/lic', a c'rei e*isen#' a
&ura %+n' .n 1:<@, c+n& sBa reveni la monar!ie, sisemul %oliic %en&ul+n& .nre
&emocra#ie "i &icaur',
Al/ania care a ie"i &e su/ &omina#ia Im%eriului Ooman "iBa o/#inu in&e%en&en#a .n
1:1H 5recunoscu' %e %lan inerna#ional .n 1:1<9, -n im%ul %rimului r'2/oi mon&ial a
$os ocu%a' &e ru%ele Puerilor Cenrale, as$el c' "iBa re&o/+n&i in&e%en&en#a .n 1:H;,
Forma &e (uvern'm+n &u%' aceas' &a' sBa sc!im/a &e la re%u/lic' 51:H89 la monar!ie
51:HC9, Ca re(im %oliic, &in 1:H8 Al/ania a avu un sisem auoriar %re2i&en#ial
rans$orma ulerior .n unul &e i% monar!ic,
O anumi' e*%erien#' &emocraic' anerioar' %rimului r'2/oi mon&ial, &inre saele
/eli(erane ale Euro%ei cenrale "i &e su&Bes o aveau &oar Rom+nia, =ul(aria, Ialia,
>recia, -ns' acesea vor avea evolu#ii &i$erie .n ceea ce %rive"e $orma &e (uvern'm+n
sau sisemul %oliic, .n $unc#ie &e ra%orul $or#elor %oliice inerne, &e re2isen#a
insiu#iilor saului %recum "i &e rolul unor %ersonali'#i .n via#a %oliic', Penru acese
#'ri cre&em c' ese vala/il' a%recierea lui )ose%! =ar!RlemI, cunoscu Auris $rance2,
%orivi c'reia 3r'2/oiul ese %ro/a insiu#iilor, a"a cum $ocul ese %ro/a aurului4,
Oicoria marilor %ueri &emocraice asu%ra monar!iilor a/soluise .n %rimul r'2/oi
mon&ial a a&us re(imului &emocraic "i a consiu#iilor ceBl $un&amenau un %resi(iu, Un
curen %uernic .n $avoarea acesei $orme &e via#' %oliic' sBa &e2l'n#ui .n o%inia %u/lic'
&in #'rile euro%ene,
Preuin&eni se %reconi2au "i sBau "i .n$'%ui re$orme &emocraice .nainae, Cu oae
acesea, &u%' nici un &eceniu &e la .nc!eierea %'cii, &emocra#ia a inra in cri2' "i su/
%resiunea unor evenimene "i $enomene economice "i sociale .n unele #'ri a "i $os
.nlocui' cu re(imuri auoriare "i &e &icaur',
Evolu#iile %oliice, economice "i sociale care au marca Euro%a ime&ia &u%'
.nc!eierea %rimului r'2/oi mon&ial au &eermina o e$everscen#' a eoriilor cu %rivire la
sisemul %oliic "i $un&amenele sale consiu#ionale,
SBau .n$runa .nre ele eoria /ol"evic' &in URSS care le(iimi2a saul sovieic, cu
eoria $ascis' care $un&amena saul cor%orais ialian, eoria na2is' %e care era croi
<<
saul na#ionalBsocialis (erman "i nu .n ulimul r+n& eoria care le(iimi2a saul
&emocra,
De2/aerile cu %rivire la via/iliaea or(ani2'rii "i $unc#ion'rii saului "i a socie'#ii
&in %unc &e ve&ere %oliic a avu un s%ecru lar(, Au a%'ru .n Aurul %ro(ramelor "i
&ocrinelor %oliice, a &iscursurilor %ronun#ae &e &i$erie %ersonali'#i %oliice, &ar "i .n
lucr'rile unor isorici, sociolo(i, Auri"i sau oameni &e liere,
Consiu#ia era conce%u' &e i&eolo(i, Auri"i, isorici "i oameni %oliici ca o /a2' a
uuror le(ilor unei socie'#i, ca o 3le(e a le(ilor4, 3Le(ile .n .n#elesul lor cel mai lar( 1
a$irma MonesXuieu 1 sun ra%orurile necesare care &eriv' &in naura lucrurilor 5:7 119,
Aceas' %ers%eciv' era acce%a' &e maAoriaea eoreicienilor "i oamenilor %oliici
in&i$eren &e convin(erile %oliice %e care le aveau "i le %romovau, -n Rom+nia, &e
e*em%lu, Paul Ne(ulescu &e$inea Consiu#ia ca 3o norm' care cu%rin&e %rinci%iile
re$erioare la or(ani2area saului "i la ra%orurile &e ec!ili/ru .nre &i$eriele %ueri ale
saului 5D7 <DC9, -n Fran#a consiu#ia era 3le(ea su%rem' &in care re/uie s' se ins%ire
oae celelale le(i, Ea se a$l' mai %resus &e oae auori'#ile %u/lice "i numai %e ea se
.nemeia2' %uerea acesora4 51;7 D9,
Penru .n#ele(erea "i a%recierea corec' a locului "i rolului %e care lBau avu consiu#iile
.n aricularea "i $unc#ionarea sisemului %oliic .n acese sae esen#ial ese cunoa"erea
s%iriului, a i&eilor care au sa la /a2a $un&amen'rii consiu#iilor &in acese sae, &eci ce
i% &e consiu#ie a avu o #ar' sau ala .n aceas' %erioa&', .n numele cui a %ro%us "i cum a
$os a&o%a' le(ea $un&amenal' .n saul res%eciv, insiu#iile %e care aceasa leBa (enera
"i mai ales sisemul &e norme "i %rinci%ii .n /a2a c'rora ele $unc#ionea2' "i nu .n ulimul
r+n& sisemul &e norme "i %rinci%ii care re(lemenea2' rela#ia &inre in&ivi&ulBce'#ean cu
insiu#iile saului "i ale socie'#ii civile,
La ale(erile &in 1:1: $rance2ii au lu%a %enru o alian#' &e cenru &rea%a reali2a'
.nrBun 3=loc na#ional4, Din 1:1: %+n' .n 1:H8 aceasa a (uverna .n s%iriul unei
&emocra#ii li/erale "i a &us o %oliic' &e reconciliere cu caolicii, &e re%rimare a
mi"c'rilor munciore"i, care au a/u2a &e %rinci%iile li/eralimului .ncerc+n& s' inro&uc'
un re(im &e i% /ol"evic,, =locul na#ional va %ier&e ale(erile &in 1:H8 "i Fran#a va $i
(uverna' &e un Carel al s+n(ii care nu inclu&ea .n r+n&urile sale %e comuni"i, Acesa
va &uce a+ %e %lan inern c+ "i e*ern o %oliic' &e s+n(a .ns' &i$icul'#ile $inanciare "i
osiliaea me&iilor &e a$aceri vor &uce la e"ecul carelului, -n %erioa&a 1:HDB1:<H va
(uverna o coali#ie &e %ari&e care vor cu%rin&e &e la ra&icali %+n' la %ari&e &e &rea%a,
M'surile luae .n %lan economic "i social nBau $os .n m'sur' s' sais$ac' a"e%'rile
$rance2ilor, Aa"amenul $a#' &e Re%u/lica %arlamenar' a su$eri consecin#ele acesei
&e2am'(iri, Re(imul %arlamenar a .nce%u s' $ie consi&era ne%uincios "i a%are o cri2' a
i&eolo(iei re%u/licane, -n aces cone* o alina#' a %ari&elor &e s+n(a aAun(e la %uere .n
1:<D, Nici ea nu va reu"i s' re2olve cri2a i&eolo(iei re%u/licane, Aceasa va a$eca oae
%ari&ele, &e la &rea%a la sociali"i, rec+n& %e la ra&icali "i caolici, A%ar noi conce%e
care %romovea2' limiarea %uerilor %arlamenului %enru a .n'ri e*ecuivul, >uvernul
Dala&ier insala la %uere, .n anul 1:<C, va ilusra %er$ec aceas' en&in#', Parlamenul a
auori2a (uvernul s' ia &eci2ii cu %uere &e le(e, acce%+n&, as$el, s' renun#e la o %are
&in %uerile sale %enru a re&resa Fran#a, Re(imul va e"ua lamena/il &u%' ocu%area
Fran#ei &e c're >ermania,
Marea =rianie "iBa consoli&a, &u%' r'2/oi, caracerul &e sa &emocraic cu oae c'
sisemul roaivei (uvernamenale a /i%ari&ismului a $os a$eca &e sci2iunea %ari&ului
<8
li/eral, Declinul li/erarilor care au asi(ura roaiva cu conservaorii, va a&uce .n %rim
%lanul vie#ii %oliice %e la/uri"i, Ale(erile &in 1:H< vor a&uce %rimul ca/ine la/uris &in
isoria Marii =rianii, De"i vor %ier&e ale(erile &in 1:H8 la/uri"ii vor $i mai mereu o
alernaiv' la %uere,
Cri2a economic' &in anii 1:H:B1:<< va a$eca serios &ocrina "i /a2ele re(imului
li/eral clasic, Ie"irea &in cri2' se va $ace %rin ale meo&e &ec+ cele ra&i#ionale "i a%are
&ocrina neoli/eralismului, As$el cri2a nu va a$eca srucurile %oliice ra&i#ionale ale
Marii =rianii, Aceasa nu va cunoa"e, ca ale #'ri euro%ene, e*remismul %oliic "i
inaurarea re(imului &e &icaur', -n 1:<H a a%'ru or(ani2a#ia 5eC .art? 4n Fritis#
Gnion o+ Fascist &u%' mo&elul mussolinian, .ns' meo&ele /ruale ale c'm'"ilor ne(re o
$ac s' $ie re%e&e &esconsi&era' &e o%inia %u/lic', La e*rema s+n(', %ari&ul comunis
"i la/uri"i &isi&en#i, reuni#i .n 1:<6B1:<C .nrBun e$emer 3Fron %o%ular4, nu se vor
/ucura nicio&a' &e o au&ien#' %rea mare,
-n $a#a cri2ei re(imului %arlamenar &in unele #'ri euro%ene, Re(aul Uni a $'cu
&ova&a unei remarca/ile sa/ili'#i %oliice 5@7 HD;9, Marea =rianie va avea resurse
su$iciene %enru a &e%'"i ra%i& o cri2' %oliic' %rovoca' &e re(ele E&uar& al OIIBlea "i sB
au salva /a2ele monar!iei %arlamenare /rianice,
>ermania a &eveni &u%' r'2/oi o re%u/lic' $e&eral', cu insiu#ii &emocraice, &ar
care a r'mas su%us' unui e*ecuiv %uernic, Con$runa cu (rave &i$icul'#i noul re(im a
re/ui s' $ac' $a#' raumaismului .n$r+n(erii "i o%o2i#iei $or#elor sociale "i %oliice osile
%arlamenarismului, P+n' .n 1:H< +n'ra Re%u/lic' &e la Leimar a raversa o cri2'
economic' care va %une re(imul &emocraic .n %ericol, Re&resarea economic' relaiv',
&u%' 1:H8 %+n' .n 1:H:, a .n+r2ia %enru un im% re(imul &e &icaur',
SUA au $os (uvernae &e %ari&ul &emocra, %ari&ul ra&i#ional al minori'#ilor
na#ionale "i reli(ioase, al munciorilor, $ermierilor in(lo&a#i in &aorii, imi(ran#ilor &e
&a' recen', Acesa era %rivi cu osiliae &e America 3a"e2a'4, cea a an(loBsa*onilor, a
%roesan#ilor, a marilor in&usria"i "i /anc!eri care voau .n (eneral %enru %ari&ul
re%u/lican, La s$+r"iul r'2/oiului acesor moive &e o%o2i#ie la a&resa &emocra#ilor li sBa
a&'u(a re%ro"urile a&resae %re"e&inelui L, Lilson, Acesa a $os acu2a &e m'surile &e
inerven#ionism economic luae .n im%ul con$licului mon&ial, ce au nesocoi %rinci%iile
li/erale, &e ru%erea ec!ili/rului consiu#ional al Saelor Unie %rin limiarea %uerilor
saelor com%onene .n $avoarea celor $e&erale, &e %uerilor e*or/iane %e care
%re"e&inele "i leBa aro(a .n &erimenul con(resului, As$el SUA vor avea o lun('
(uvernare li/eral' 51:H1B1:<<9 care va rea&uce economia %e /a2a %rinci%iilor li/erale
clasice,
Cri2a &in anii 1:H:B1:<< a %rovoca un e"ec usur'or a&minisra#iei re%u/licane .n
ale(erile &in 1:<H, Noul %re"e&ine FranGlin D, Roosevel, $ire volunar' "i %ra(maic', a
"iu s' ins%ire .ncre&ere americanilor, an(aA+n&uBse sa com/a' cri2a %rin a%licarea
mo&era' a %rinci%iilor neoli/eralismului MeInesBis, Prin rei mari %ac!ee &e m'suri .n
&omeniul economic "i social .nre anii 1:<<B1:<C %re"e&inele a reu"i s' reconcilie2e o
socieae american' &esr'ma' &e cri2' "i a &e$ini un nou ec!ili/ru al %uerilor .n sa,
Prin acese m'suri FranGlin D, Roosevel a %re$i(ura o re&e$inire a &emocra#iei
americane,
-n Asia, )a%onia, con$orm consiu#iei, avea un re(im &emocraic, -n realiae
srucurile %oliice nu $unc#ionau, iar )a%onia va .ncerca s'B"i ('seasc' ec!ili/rul %oliic
&in lu%a mai mulor curene0 na#ionalism, &emocra#ie "i comunism,
<@
)a%onia, .n a%aren#', avea un re(im &emocraic, cu un %arlamen 5Diea9 com%us &in
&ou' camere, .ns' .m%'raul &e#inea %uerea e*ecuiv' "i mini"rii nu erau res%onsa/ili
&ec+ .n $a#a lui, Oeria/ile %ueri .n #ar' nu erau .n $a% nici .m%'raul, nici consiliul s'u
%riva 5(enro9, nici %arlamenul, ci &ou' (ru%uri &e %resiune $oare %uernice0 Nai/a2u "i
armaa, Nai/a2u era alc'ui &in %ari&ele conservaor "i li/eral, .ns', .n realiae erau
&ou' mari $amilii0 Misui 5conservaori9 "i Misu/is!i 5li/eral9, As$el, .n via#a %oliic' a
)a%oniei ale(erile $alsi$icae, coru%#ia "i asasinaele %oliice au $os, .n %erioa&a
iner/elic', $recvene, -nce%+n& cu anul 1:<1, armaa a c'%'a o in$luen#' &eerminan'
.n via#a %oliic' Aa%one2', .n ciu&a e"ecurilor numeroaselor loviuri &e sa 51:<1, 1:<H,
1:<<, 1:<D9, Divi2ae .n $ac#iuni rivale a&eseori le(ae &e (ru%uri ulrana#ionalise,
armaa nu va 3lua %uerea4 la %ro%riu nicio&a', .ns' va $ace consane %resiuni asu%ra
(uvernelor %rin &iverse miAloace, Ascensiunea miliarismului a $os .nso#i' &e o orienare
oaliar' a re(imului0 resr+n(erea li/er'#ilor in&ivi&uale, sin&icale "i culurale7 uili2area
masiv' a %ro%a(an&ei %enru &e2volarea i&eolo(iei rasise "i a unui anicomunism
virulen, -ns' ceea ce a $os &enumi 3$ascismul ni%on4 nBa cunoscu nici culul li&erului,
nici %ari&ul unic ca .n Euro%a,
-n #'rile care "iBau &es'v+r"i uniaea na#ional' sau au a%'ru %e ruinele $oselor
im%erii a/soluise, consiu#iile sBau consiui .nrBun me&iu .n care i&eile "i eoriile cu
%rivire la re(imul &emocraic erau %re&ominane, E&i$icaor .n aces sens ese %enru
Ce!oslovacia conce%#ia omului &e sa &ar "i eorieician %oliic T!omas MasarIG, Penru
el &emocra#ia nu era numai un re(im %oliic ci "i o conce%#ie &es%re lume, Din %unc &e
ve&ere social ea 3nu ese alceva &ec+ rium$ul re%ura asu%ra mi2eriei &e(ra&ane, -n
re%u/lic', .n &emocra#ie, nu re/uie s' $ie .n('&ui nici unui %aricular, nici unei clase, s'
r'iasc' %e socoeala "i .n &auna ce'#enilor, C'ci .nrBo &emocra#ie, omul nu %oae s' $ie,
%enru om, um sim%lu miAloc4, -n Ce!oslovacia, .n anul 1:H;, a $os a&o%a' o
consiu#ie &emocraic' .n care %luralismul %oliic era (arana, cunosc+n&uBse $a%ul c'
%ari&ele %oliice conri/uie la &e$inirea "i e*%rimarea voin#ei ce'#enilor, Consiu#ii
asem'n'oare au $o a&o%ae "i .n celelale #'ri &in cenrul "i esul Euro%ei .n care
&omnea s%iriul &emocraic0 Ausria .n 1:H;, Iu(oslavia "i Polonia .n 1:H1, Rom+nia .n
1:H<, Al/ania .n 1:H@ 5&u%' aces an auoriarismul inci%ien a$irma .n ac#iunea "i
%racica %oliic' &eermin' sc!im/area ulerioar' a consiu#iei9, Turcia .n 1:H1 5%rin
con#inu consiu#ia era &emocra' &ar .n ac#iunea "i %racica %oliic' ea a%ar#inea unui
sisem %oliic auoriar evi&en &in 1:H69, .n =ul(aria $unc#iona consiu#ia &in 1C6: cu
amen&amenele a&use ulerior, iar .n >recia se (uverna %orivi consiu#iei &in 1:11, iar
.n 1:H6, &aori' sc!im/'rii $ormei &e (uvern'm+n, sBa a&o%a o nou' le(e
$un&amenal',
-n saele .n care e*isau curene &e i&ei osile &emocra#iei au a%'ru mi"c'ri mai mul
sau mai %u#in violene care au &us la .nlocuirea re(imului &e &re%uri in&ivi&uale "i
li/er'#i ce'#ene"i cu unul auoriar sau &e &icaur', -n acese sae au a%'ru consiu#ii
.n care un &icaor concenra .nrea(a %uere 1 le(islaiv', e*ecuiv', Au&ec'oreasc' 1 "i
.n care se saua &e re(ul' e*isen#a &oar a unui sin(ur %ari&,
-n #'rile care au cunoscu re(imuri auoriare &in cenrul "i su&Besul coninenului
euro%ean .n reali2area "i a%licarea consiu#iilor au a%'ru "i o serie &e %ariculari'#i, -n
unele &inre acesea 1 cum a $os ca2ul Poloniei, Un(ariei, Iu(oslaviei 1 consiu#iile
%reve&eau sisemul %luri%ari&is &ar .n esen#' ele sauau un re(im %oliic auoriar "i nu
&emocraic, -n alele 1 =ul(aria &in 1:<8 "i Iu(oslavia &in 1:H: %+n' .n 1:<1 1 re(imul
<D
%oliic auoriar nBa avu ca su%or o consiu#ie, -n >recia ca "i .n Un(aria se %'srea2'
consiu#iile &in %erioa&a re(imurilor &e &emocra#ie .ns' %rin sisemul &ecreelorBle(i
emise &e e*ecuiv, normele "i %rinci%iile consiu#iei au $os ocolie, .nc'lcae sau
asimilae "i a&a%ae, ca s' $ie .n acor& cu realiaea %oliic' &in #'ra res%eciv', -n esen#'
acesea ar %uea $i clasi$icae .n0 1, V'ri care au a&o%a noi consiu#ii s%eci$ice noului
re(im %oliic 5Turcia 1:H8, Al/ania 1:HC, Iu(oslavia 1:<1, Ausria 1:<8, Polonia 1:<@97
H, V'ri care au (uverna $'r' consiu#ie 5=ul(aria, Iu(oslavia numai .nre 1:H:B1:<197 <,
V'ri care au men#inu consiu#ii mai vec!i 5>recia care &in 1:<D a anula o muliu&ine
&e aricole &in consiu#ia &in 1:11 "i Un(aria ceBa men#inu sauul &in 1C8C, &ar a
a&o%a noi le(i cu valoare consiu#ional' .nce%+n& cu 1:H;9,
Acese %ariculari'#i au $os (enerae &e con&i#ii %oliicoBsociale, culurale "i
%si!osociale s%eci$ice unei #'ri sau aleia &ar "i &e i&eile $un&amenale &in %ro(ramele
%ari&elor %oliice &ominane .n #ara res%eciv', Anali2a %ro/lemei consiu#ionale .n
#'rile &in cenrul "i su&Besul Euro%ei .n %erioa&a iner/elic', &eci "i .n Rom+nia, con&uce
la conclu2ia c' ea sBa &erula ca un %roces sinuos, cu%rin2+n& elemene $unc#ionale,
sincronice, evoluive care au conri/ui la sauarea re(imurilor &emocra %arlamenare,
&ar "i elemene &is$uncionale, &iacronice, involuive care au &us la auo&es$iin#area %e
%arcurs a unor insiu#ii %arlamenarB&emocraice s%re a se aAun(e la crearea unor insiu#ii
s%eci$ice re(imurilor auoriare sau &e &icaur',
2. %riza democraiei i apariia statului totalitar de dreapta
Cu oae %ro(resele .nre(israe, .nceB.nce, re(imurile elecorale re%re2enaive au
ce&a, .n unele #'ri, locul celor &icaoriale, -n anii 1:1CB1:H;, a&un'rile le(islaive au
$os &i2olvae sau au &eveni ine$iciene .n &ou' sae euro%ene, .n anii WH; .n "ase, .n anii
W<; .n nou', .n im% ce ocu%a#ia (erman' a &isrus %uerile consiu#ionale .n ale cinci
sae .n im%ul celui &eBal &oilea r'2/oi mon&ial, Sin(urele sae euro%ene cu insiu#ii
&emocraice a&ecvae care au $unc#iona $'r' .nreru%ere .n oa' %erioa&a iner/elic' au
$os An(lia, Finlan&a, saul li/er Irlan&a, Sue&ia, Fran#a "i Elve#ia,
-n cele &ou' Americi, siua#ia a $os mai com%le*' "i nu a .nre(isra un %ro(res al
insiu#iilor &emocraice .n a$ar' &e SUA, Num'rul #'rilor cu a&ev'ra consiu#ionale se
ri&ica la cinci0 Cana&a, Colum/ia, Cosa Rica, SUA "i Uru(uaI,
T!ailan&a a $'cu c+#iva %a"i imi2i c're un (uvern consiu#ional, ca "i Turcia, %rin
re(imul mo&ern insaura &e Memal AaurG, la .nce%uul anilor WH;, Ausralia "i Noua
Neelan&' erau &emocraice, C+ &es%re resul (lo/ului 5A$rica, %are &in Asia9, care
consa .n mare %are, la acea &a', &in colonii ce nu %ueau $i %rin &e$ini#ie li/erale, acesa
sBa .n&e%'ra o mai mul &e %rinci%iile &emocraice, .n m'sura .n care a avu a"a ceva,
Democra#ia a /'u .n rera(ere %e o %arcursul %erioa&ei iner/elice, rera(ere care sB
a accelera &u%' ce A&ol$ Jiler a &eveni Cancelar al >ermaniei .n 1:<<, Dac' .n 1:H;
e*isau a%ro*imaiv <@ &e (uverne consiu#ionale "i alese, %+n' .n 1:88 au r'mas numai
1H, De ce a /'u .n rera(ere &emocra#ia .n %erioa&a iner/elic' E
Sisemele &emocraice nu $unc#ionea2' &ec+ &ac' e*is' un consens $un&amenal
%rinre ce'#eni .n le('ur' cu acce%area sisemului lor &e sa "i social sau, cel %u#in,
&is%oni/iliaea &e a se ne(ocia %enru a se aAun(e la .n#ele(eri &e com%romis, Acesea, la
<6
r+n&ul lor, sun mul $aciliae &e %ros%eriae, A%ari#ia cri2elor economice &e la s$+r"iul
%rimului r'2/oi mon&ial "i &in anii 1:H:B1:<< a $'cu ca aceas' con&i#ie s' $ie .n mare
%are a/sen' .n mule #'ri, Ca urmare, mule re(imuri &emocraice nu au %uu
su%ravie#ui marii recesiuni, Con$runae cu %ro/leme economice insolu/ile "iPsau cu o
clas' muncioare o mai revolu#ionar', /ur(!e2ia a re/ui s' recur(' la m'suri &e $or#' "i
coerci#ie, incom%ai/ile cu %rinci%iile &emocraice &e or(ani2are "i con&ucere a socie'#ii,
O consecin#' a %rimului r'2/oi a $os a%ari#ia unor noi sae, .n locul marilor im%erii
auoriare, care, oae, vor a&o%a re(imuri %arlamenare /a2ae %e voul universal, Li%sa
unor ra&i#ii, a e*erci#iului &emocraic, e*isen#a unor mase &e ce'#eni, a&esea anal$a/e#i,
a $'cu ca acesea s' nu %oa' %arici%a .nrBo m'sur' e$icien' "i con"ien' la via#a
%oliic', $iin& o Auc'rie .n m+inile &ema(o(ilor "i noa/ili'#ilor locale care le &iriAau
vourile, 5@7 11;9
Amenin#area la a&resa &emocra#iei a veni "i &in %area unor curene i&eolo(ice, mai
ales &ins%re &rea%a %oliic', cu %rec'&ere a &re%ei ra&icale, Ascensiunea &re%ei
ra&icale, &u%' %rimul r'2/oi mon&ial, a $os "i o reac#ie la %ericolul, /a c!iar la realiaea
revolu#iei sociale "i la %uerea clasei muncioare, .n (eneral, la Revolu#ia &in Ocom/rie
"i la leninism .n %aricular, F'r' ele nu ar $i e*isa $ascismul,
Tre/uie $'cue ou"i &ou' %reci2'ri im%orane .n le('ur' cu a$irma#ia c' eroarea
&re%ei a $os, .n esen#', o reac#ie la ac#iunea s+n(ii revolu#ionare, -n %rimul r+n&, se
su/esimea2' im%acul %rimului r'2/oi mon&ial asu%ra unei %'uri im%orane a clasei &e
miAloc "i a inerilor sol&a#i &emo/ili2a#i, Cinci2eci "i "a%e la su' &in $asci"ii ialieni &in
%erioa&a &e .nce%u erau $o"i miliari, Primul r'2/oi mon&ial a $os un $enomen care a
/ruali2a lumea "i oamenii ace"ia &oreau s' &ea $r+u li/er /ruali'#ii lor laene, A &oua
%reci2are ese aceea c' &e2l'n#uirea &eci2iei ra&icale nu a $os o reac#ie .m%oriva
/ol"evismului ca aare, ci .m%oriva uuror mi"c'rilor "i mai ales a celor or(ani2ae &e
clasa muncioare, care amenin#au or&inea e*isen' .n socieae,
Sansa $ascismului a $os cola%sul vec!ilor re(imuri "i, o &a' cu ele, al vec!ilor clase
con&uc'oare "i al mecanismelor &e %uere ale acesora, al in$luen#ei "i al !e(emaniei lor,
Acolo un&e acesea au r'mas .n or&ine, $ascismul nu a avu succes, -n An(lia, $ascismul
nu a %uu %ro(resa &eoarece &rea%a ra&i#ional' conservaoare a coninua s' men#in'
siua#ia su/ conrol, Nu a avu succes nici .n Fran#a, &ec+ &u%' .n$r+n(erea &in 1:8;, .n
$a#a >ermaniei,
Fascismul nBa i2/ui nici acolo un&e o nou' clas' na#ionalis' con&uc'oare sau un
(ru% a %relua con&ucerea .n noile #'ri in&e%en&ene, -n Polonia, &e e*em%lu, #ara $iin&
con&us' &e miliari auoriari, nu au e*isa mi"c'ri $oare im%orane, nici .n re(iunea
ce!' a Ce!oslovaciei care era &emocraic', nici .n nucleul 5&ominan9 s+r/ &in noua
Iu(oslavie, Acolo un&e sBau mani$esa mi"c'ri $ascise sau similare .n sens sric, cea a
&icaorului 5Un(aria, Finlan&a, Rom+nia, S%ania9, nu au e*isa %ro/leme re$erioare la
men#inerea lor su/ conrol %+n' c+n& nBau %rimi s%riAin (erman, Aceasa nu .nseamn' c'
mi"c'rile na#ionalise minoriare &in vec!ile sau noile sae nu au consi&era $ascismul
ar'('or, $ie "i numai %enru $a%ul c' %ueau s%era la un aAuor %oliic "i $inanciar &in
%area Ialiei "i, &u%' 1:<<, &in %area >ermaniei, Acesa a $os ca2ul .n Flan&ra /el(ian',
.n Slovacia "i .n Croa#ia,
Con&i#iile %enru rium$ul e*remei &re%e au $os0 e*isen#a .n sa a unor mecanisme
&e con&ucere care nu mai erau .n sare &e $unc#ionare7 o mas' &e ce'#eni &e2am'(i#i,
&e2oriena#i "i nemul#umi#i7 mi"c'ri sociale %uernice care amenin#au sau %'reau s'
<C
amenin#e cu o revolu#ie social', &ar care nu erau, &e $a%, ca%a/ile s' o reali2e2e "i o
aiu&ine &e nemul#umire na#ionalis' $a#' &e raaele &e %ace &in anii 1:1:B1:H;, -n
aceas' siua#ie o serie &e elie vec!i, neaAuorae au recurs la s%riAinul ulrara&icalilor, a"a
cum au $'cu ialienii li/erali cu $asci"ii lui Musolinii .n anii 1:H;B1:HH "i conservaorii
(ermani cu na#ionalB sociali"ii lui Jiler .n 1:<HB1:<<, -n am/ele siua#ii $ascismul a
veni la %uere %rin /un' .n#ele(ere cu o %are a vec!ii elie %oliice,
Fascismul, o &a' aAuns la %uere, a re$u2a s' mai $ac' vec!iul Aoc %oliic "i a %relua
conrolul asu%ra socie'#ii, Trans$erul oal al %uerii sau eliminarea uuror rivalilor a
&ura mai mul .n Ialia 51:H6B1:HC9 &ec+ .n >ermania 51:<<B1:<89, &ar, o &a' reali2a,
nBau mai e*isa nici un $el &e o/sacole %oliice inerne .n $a#a &icaurii unui 3li&er4
%o%ulis su%rem 5Duce$u!rer9, La /a2a celor &ou' oaliarisme au sa &ocrina $ascis' "i
cea na2is',
Na"erea re(imului oaliar &e &rea%a sBa %ro&us .n Ialia care, &u%' r'2/oi, a
raversa o cri2' economic' "i moral' care sBa rans$orma .n vara lui 1:H; .nrBo
a&ev'ra' amenin#are revolu#ionar', Mi"carea $ascis' a $os $on&a' .n marie 1:1: &e
$osul socialis =enio Mussolini, La .nce%u ea nBa $os &ec+ o $orma#iune e*remis',
$'r' in$luen#' real', 5@7 1C@9,
Doa cu miAloace $inanciare im%orane, $ascismul a .nre(isra o cre"ere ra%i&' &e
e$ecive &e la H;;, ;;; .n anul 1:H1 la %ese 6;;, ;;; .n anul urm'or, Ale(erile &in 1:H1
au $os un e"ec %enru $asci"i .ns' siua#ia e*%lo2iv' crea' &e s+n(a leBa %ermis
cucerirea %uerii %oliice %rin $or#', Aces lucru a $os %osi/il "i &aori' $a%ului c' o %are
&in (uvernan#i au cre2u c' %o uili2a em%orar $ascismul %enru a 3.ns'n'o"i saul
li/eral .n &escom%unere4, a .n&e%'ra amenin#area revolu#ionar' "i aB"i resaura
%rivile(iile,
-n acese con&i#ii, Mussolini a or(ani2a, la s$+r"iul lui ocom/rie 1:HH, un con(res
$ascis care a &ecis 3Mar"ul asu%ra Romei4, -n $a#a a a%ro*imaiv <;, ;;; &e a&e%#i ai lui
=, Mussolini $or#ele &e a%'rare a Romei ar $i %uu re2isa cu u"urin#', -ns' re(ele OicorB
Emanuel al III 1 lea a re$u2a s' %roclame sarea &e ase&iu %enru 3a evia cur(erea &e
s+n(e4 5@7 1:;9 "i a $'cu a%el la Mussolini %enru a $orma (uvernul .n H: ocom/rie
1:HH,
Deveni "e$ al (uvernului %rin $or#' "i .nc'lc+n& %rinci%iile &emocra#iei, Mussolini a
.ncerca s' ara(' %o%ula#ia &e %area sa "i s' (uverne2e %orivi &ocrinei $ascise,
Docrina $ascis' a $os, .n sens sric, cea a &icaorului =enio Mussolini, Cuv+nul
3$ascism4 ese o alu2ie la $ascia roman', m'nunc!i &e nuiele .n miAlocul c'rora se %unea
o secure, .nsemn re2erva unor ma(isra#i ai Im%eriului Roman "i &in care Mussolini a
$'cu sim/olul mi"c'rii sale, Fenomenul 3$ascism4 a s$+r"i %rin a &esemna un .nre( (ru%
&e &ocrine analo(e, AniBinvi&ualis "i aniBra#ionalis, $ascismul con&amna &eo%oriv'
curenul li/er'#ii 3in&ivi&uale4 "i %e cel al valorilor 3universale4 5&re%ae, a&ev'r9,
Docrina $ascis' se %oae re2uma .n conce%#ia supremaiei statului asupra societii,
Aces 3%rima4 nu numai mor$olo(ic, ci "i onolo(ic, a &eermina, %+n' .n cele mai mici
am'nune, srucura vie#ii %oliice "i, .n /un' %are, "i %e a celei %rivae, su/ oae
as%ecele %e care le %oae lua, a$ar' &e cel con$esional, Deci &ocrina $ascis' a lua ca
%unc &e %lecare primatul societii +a de indi%id, Saul re/uia s' &omine oul, iar
in&ivi&ul, m'r(ini .n li/eraea mani$es'rilor lui, care %uea &eveni %rimeA&ioas', #inu .n
$r+u ca s' nu &evin' anar!ic, 5D7 <;C9
<:
-nrBun su&iu iniula 3Prelu&e au Mac!iavel4, %u/lica .n 3e%ue de Hene%e, .n
se%em/rie 1:H8, Mussolini scria0 3In&ivi&ul in&e inevia/il la aomismul social, c'u+n&
s' eva&e2e neconeni, s' nu se su%un' le(ilor, s' nu %l'easc' im%o2iele, s' nu $ac'
r'2/oiul, Pu#in numero"i sun aceia Beroi sau s$in#iB care ."i sacri$ic' eul lor %e alarul
saului, To#i ceilal#i sun, virual sau &e $a%, .n revol' conra saului4, De aceea,
insrumenul %rin care 3auoriaea saului re/uia s' se e*ercie asu%ra in&ivi&ului nu
%uea $i &ec+ $or#a, Coleciviaea nu mai ese .n sluA/a in&ivi&ului0 &im%oriv', in&ivi&ul
ese serviorul colecivi'#ii, Nu mai e*is', %rin urmare, &re%uri, ci numai &aorii
in&ivi&uale4, Docrina $ascis' e*%ul2ea2' in&ivi&ul &e %e scena &re%ului %u/lic "i, .n
acela"i im%, &es$in#ea2' no#iunea &re%urilor in&ivi&uale, 567 1;69
-nrBo as$el &e socieae oul ineresea2' saul "i saul se ineresea2' &e o, Marcel
PrRlo su/linia0 3In&iscre#ia saului $ascis ese com%le', El %'run&e .nl'unrul
$amiliilor, .n miAlocul .nre%rin&erilor, .n ainele con"iin#elor, El Au&ec' %+n' "i inen#iile
"i a/#inerile, 5?9 El ese marele, sin(urul, unicul animaor al .nre(ii vie#i, 567 11HB1189
Saul &iriAea2' munca, &ar se ocu%' "i &e a"aB numiul im% li/er7 el %rescrie unele
s%ecacole, &ar %rescrie alele, %e care le coman&'7 el &uce co%ii .n colonii &e vacan#' "i
%e inerii c's'ori#i .n c'l'orii &e nun'7 el %orunce"e s' se %oare %'l'rii &e %aie "i s' se
lun(easc' roc!iile4, 567 1189
Pornin& &e la conce%#ia $ascis' asu%ra na#iunii, %rin care aceasa ese crea' &e sa,
re2ul' o nou' conce%#ie asu%ra &es$'"ur'rii vie#ii %u/lice, Dac' na#iunea nu ese o
e*isen#' auonom' "i nu are o %ersonaliae %ro%rie, aunci, ea nu mai %oae .n&e%lini,
%rin ea .ns'"i, nici un ac Auri&ic, -n %rimul r+n&, nu mai %oae .n&e%lini acul $un&amenal
.n re(imul &emocraic, al ale(erii cor%urilor le(iuioare, -n re(imul oaliar, $orul
%arlamenar "i %arlamenarii nu mai au nici un sens "i ar re/ui s' &is%ar' cu oul,
Fascismul nBa mers ou"i a+ &e &e%are, El a mo&i$ica re(imul elecoral "i com%unerea
%arlamenului a"a .nc+ s' re%un' saul .n &re%urile lui, $'r' s' con&uc' %rea /rusc,
na#iunea la o sclavie %oliic' %rea evi&en',
Camera Rre%re2enan#ilor .n Ialia nu mai re/uie s' reuneasc' re%re2enan#ii unor
a/srac#ii care sun %ari&ele %oliice, ci s' (ru%e2e, clerul, cor%urile &e %ro$esiuni cu
&ele(a#i munciore"i "i %aronali, a(riculori, A"a se .n$'#i"a camera mussolinian' a
3$asciilor "i cor%ora#iilor4,
-n $a%, .n e*%erien#a mussolinian' cor%ora#iile nBau $os nicio&a' &ec+ insrumenul
&icaorului "i al ao%uernicului s'u %ari& $ascis, Fascismul sBa &ove&i a $i o
re+noarcere %ur "i sim%lu la a/soluism, A&ev'raul s'u $un&amen a $os o .n#ele(ere
erona' a $ilo2o$iei lui Je(el, care in&e s' &ivini2e2e Saul .nsu"i, Saul .n conce%#ia sa
nu ese un sim%lu 3a(re(a &e inri(i4, un sim%lu miAloc meni s' asi(ure securiaea
$iec'ruia, ci ese o realiae mai .nal' "i mai esen#ial' &ec+ in&ivi2ii, El ese ca un
or(anism, iar in&ivi2ii sim%le or(ane ale saului, El .i smul(e %e in&ivi2i &in e(oismul
lor, inro&uc+n&uBi .nrBo e*isen#' &e &evoamen "i sacri$icii, Saul nu ese alceva &ec+
.ncarnarea S%iriului .n realiae, 3Dumne2eul real4, 3&ivinul %'m+nesc4, 5C7 HCD9
Mussolini va men#ine vec!ile ca&re insiu#ionale, li%is&uBle .ns' re%a &e auoriae,
Monar!ia a $os men#inu' .ns', sla/ul re(e OicorBEmanuel, care a acce%a re(imul a+a
im% c+ coroana nu iBa $os amenin#a', a r'mas .nrBun rol %ur &ecoraiv, Senaul ca "i
Camera &e%ua#ilor vor $i men#inue .ns' $'r' %uere &e &eci2ie, -n 1:<C Camera
De%ua#ilor va $i .nlocui' &e o a&unare %ur consulaiv' 1 camera $asciilor "i a
cor%ora#iilor su/ conrolul &irec al &ucelui Mussolini,
8;
A&ev'raele %+r(!ii ale %uerii sBau ('si .n m+inile Ducelui 5con&uc'orul9, Minisru
al cor%ora#iilor "i "e$ su%rem al armaei, el concenra .nrea(a %uere, numea "i revoca
mini"ri care erau &e $a% sim%li man&aari "i le(i$era %rin &ecree le(i $'r' nici un conrol
al %arlamenului, Mussolini era asisa .n con&ucere &e Marele Consiliu Fascis care
cu%rin&ea %e $o"ii lui camara2i, mini"ri "i c+#iva .nal#i $unc#ionari,
Cri2a &in anii W<; a consoli&a /a2ele oaliarismului .n Ialia, E%ui2area insiu#iilor
saului "i a a&minisra#iei &e %ersoanele nea(reae &e re(im "i .nlocuirea lor cu $i&eli ai
$ascismului va $i &es'v+r"i', Ins%ira &e na2ismul (erman, Mussolini va sa/ili &re%
o/ieciv al $ascismului $'urirea 3omului nou4 "i o%un+n&uBse silului 3&eca&en al vie#ii
/ur(!e2e4 5@7 <1D9, -nce%+n& cu anul 1:<C re(imul $ascis va &eveni %ur "i sim%lu o
imia#ie a na2ismului (erman, anc!ilo2a "i m'cina &e (rave conra&ic#ii,
Na2ismul .n >ermania sBa insaura %e $on&ul cri2ei economice "i $inanciare &e la
.nce%uul anilor W<;, Cri2a a lua o am%loare nea"e%a' .n iunieBiulie 1:<1, Penru a
.ncerca s' so%e2e cri2a, (uvernul =r[nin( a%oi cel al lui Oan Pa%en au %racica o sever'
%oliic' &e$la#ionis'0 sc'&erea salariilor, re&ucerea aloca#iilor %enru "omaA, cre"erea
im%o2ielor,
-n aces cone* %rinre nenum'raele $orma#iuni na#ionalise se im%une Pari&ul
na#ionalBsocialis 5N,S,D,A,P,9, Dac' la ale(erile &in 1:<; N,S,D,A,P,Bul a o/#inu D, @
milioane &e vouri "i 1;6 man&ae .n Parlamen, cele &in iulie 1:<H .i vor a&uce 18
milioane &e vouri "i H<; man&ae &in D;6, Cu oae acesea .n (uvernul consiui .n <;
ianuarie 1:<< con&us &e Jiler na2i"ii erau minoriari, Penru aB"i ain(e sco%ul 1
cucerirea .nre(ii %ueri %oliice 1 la .nce%u na2i"ii sBau sr'&ui s' cucereasc' .ncre&erea
$or#elor ra&iionale "i s' &ea alia#ilor 1 &rea%a conservaoare, armaa, me&iile &e a$aceri,
anuraAul %re"e&inelui 1 ilu2ia unei reveniri ra%i&e la vec!iul re(im,
-n realiae, Jiler %re('ea meiculos eliminarea a&versarilor s'i "i insaurarea
&icaurii %ersonale, Prima ea%' a $os eliminarea comuni"ilor, %u"i .n a$ara le(ii &u%'
incen&ierea Reic!sa(Bului la H6 $e/ruarie 1:<<, Aceas' .nscenare &e incen&iu .i va
%ermie lui Jiler s' emi' &ecreul 3Penru %roeAarea %o%orului (erman4 5HC $e/ruarie
1:<<9 care a &eveni %rimul su%or le(al al &icaurii, Li/er'#ile %u/lice au $os
sus%en&ae, 8;;; &e milian#i &e e*rem' s+n(' au $os aresa#i "i %ari&ul comunis
iner2is,
Ale(erile &in marie 1:<< sau &es$'"ura .nrBun clima &e eroare %oliic' .ns' na2i"ii
o nBau o/#inu maAoriaea a/solu', Tou"i, .n c+eva luni Jlier a cuceri .nrea(a %uere
%oliic', Pari&ele au $os su%rimae sau auo&i2olvae, iar %e 18 iulie 1:<< N,S,D,A,P, a
$os %roclama %ari& unic, A&minisra#ia a $os su%us' e%ur'rilor, iar %uerile saului au
$os rans$erae Fu!rerBului, Acesa numea .n $runea $iec'rui Land un &taat#alter care
&e%in&ea &oar &e el, -n vara anului 1:<8 Jiler a elimina o%o2i#ia "i concuren#ii sau
as%iran#ii la "e$ia su%rem', -n noa%ea &e H:P<; iunie 1 3noa%ea cu#ielor lun(i4 1 au $os
eliminae circa H; &e %ersoane, Du%' moarea %re"e&inelui Jin&en/ur( 5H au(us 1:<89
Jiler va cumula $unc#iile &e %re"e&ine al Reic!Bului, &e cancelar "i &e "e$ al $or#elor
armae, Aceas' loviur' &e sa a $os a%ro/a' &e Reic!sKe!r "i 3rai$ica'4 .n ca&rul
%le/isciului &in 1: au(us 1:<8 &e :;F &in ale('ori, De#in'or al uuror %uerilor,
Fu!rerBul avea &e acum .ncolo m+n' li/er' s' %un' /a2ele saului oaliar "i rasial "i s'
(uverne2e .n con$ormiae cu &ocrina na2is',
=a2a i&eolo(ic' a na2ismului a $os $un&amena' %e o serie &e i&ei ale &ocrinelor0
socialB&arKinismului %oliic 5Oo Ammon, Oac!er &e La%on(e9, rasismului 5)ose%!B
Ar!ur &e >o/ineau, Jouson SeKar C!am/erlain9, ale eliismului %oliic "i
81
ira#ionalismului, Temele maAore ale na2ismului au $os0 rasismul, anisemiismul,
e*alarea misicului, eoria s%a#iului vial, culul violen#ei ec, Na2ismul ne(a &re%urile "i
li/er'#ile sociale "i in&ivi&uale, culura umanis', &e$ini' &re% 3culur' iu&eoBcre"in'4,
&isru(e saul %arlamenar, %ari&ele %oliice, &emocra#ia, Un loc im%oran .l ocu%a
culul "e$ului c!arismaic, $un&amenal rasial, Fu!rerul era su$leul rasei, &re%ul s'u "i
saul, ese le(ea, .n a$ara isoriei,
Dre%ul .n vi2iunea na2is' ."i avea i2vorul .n ras', Rasa su%erioar', arian', era rasa
(erman', De aici a/era#ia c' &re%ul rasei (ermane era sin(urul &re%, care &ucea la
ne(area suverani'#ii uuror celorlale %o%oare "i le(iimea %oliica &e (enoci&,
Conce%#ia &es%re lume a na2ismului, a"a cum a $os $ormula' &e Jiler .n 3Mein
Mam%$4 "i &e al#i &ocrinari na2i"i 5Rosem/er(, E, MriecG9 se /a2a %e i&eea c',
comuniaea rasial' 1 (erman' 5OolG9 $on&a' %e 3s+n(e "i %'m+n, lim/' "i culur'4, era
su%erioar' uuror celorlale, A%lic+n& eoriile &arKinise ale 3lu%ei %enru via#'4 "i ale
3selec#iei s%eciilor4 la isoria omenirii, Jiler o e*%lica %e aceasa %rin lu%a raselor,
&omina#ia lumii re/uin& s' revin' celei mai &oae &inre rase0 aceea a arienilor /lon2i, ai
c'ror sin(uri re%re2enan#i %uri erau (ermanii,
Din acese %osulae ne/uloase &ecur(ea oa' &ocrina, Un sa $on&a %e 3%rinci%iile
arisocraice ale naurii4 "i c'ruia .i revenea sarcina &e a asi(ura &omina#ia 3rasei &e
s'%+ni4, %'sr+n&uBi aceseia %uriaea, O socieae ierar!i2a', ce selec#ionea2' %e 3cei
mai /uni4 %enru aBi %lasa .n %osurile &e coman&', "i .n .nre(ime uni' .n Aurul "e$ului
s'u, O %oliic' e*ern' vi2+n& s' ine(re2e .n Reic! oae %o%oarele &e 3culur'
(ermanic'4, a%oi s' cucereasc' un 3s%a#iu vial4, necesar &e2vol'rii rasei su%erioare "i,
.n s$+r"i s' &omine &ura/il lumea 5ema 3Reic!ului %enru o mie &e ani49, 5@7 <1;9
Penru a ain(e acese o/iecive, .n conce%#ia lui Jiler >ermania re/uia s' %oare un
r'2/oi, ceea ce im%lica o %o%ula#ie numeroas', o +n'r' (enera#ie s'n'oas' "i %uernic',
c'li' %rin e*erci#ii $i2ice "i (aa oric+n& la orice sacri$iciu "i, mai ales, o coe2iune
3rasial'4 o/#inu' %rin eliminarea $or#elor 3&i2olvane4 ale socie'#ii (ermane, .n %rimul
r+n& a evreilor,
Poliica rasial' a celui &eBal IIIBlea Reic! com%ora .n %rimul r+n& m'suri a"aB2ise &e
3%roeAare a rasei40 .ncuraAarea naali'#ii la (ermani "i sc'&erea ei .n r+n&ul 3a&versarilor
arienilor4, &ar, &e asemenea, m'suri a/erane, Ausi$icae &e cerce'rile /iolo(ilor "i
anro%olo(ilor &evoa#i re(imului care au &esc!is calea (enoci&ului0 serili2area
in&ivi2ilor 3ara#i4, eliminarea $i2ic' a /olnavilor incura/ili "i /'r+nilor ne%uincio"i, A
$os %us' .n a%licare o le(isla#ie rasial', &iriAa' .n %rinci%al .m%oriva israeli#ilor, acu2a#i
%enru oae relele na#iunii (ermane "i, mai ales, &e aBi &isru(e su/san#a "i coe2iunea
%rin 3inelecualismul4lor, 3inerna#ionalismul4 lor "i 3in&ivi&ualismul4 lor,
Trei ani &u%' cucerirea %uerii, oaliarismul !ileris B4noua or&ine4B a $os &eAa mai
avansa "i mai /ine %us .n %racic' &ec+ omolo(ul s'u ialian, Pese (uvernaori
ao%uernici, Fu!rerul &e#inea oa' %uerea, Mem/rii (uvernului, %rieeni %ersonali "i
.nal#i &emniari ai %ari&ului, nu aveau &ec+ un rol &e e*ecuan#i, iar Reic!sa(Bul a
re/ui s' se mul#umeasc' cu aBi ascula &iscursurile "i aBi aclama &eci2iile, N,S,D,A,P,,
%ari&ul unic %lasa &in 1:<8 su/ con&ucerea lui Ru&ol$ Jess, &u/lea2' "i conrolea2'
a&minisra#ia local', Mo/ili2area i&eolo(ic' a o%era %rin inerme&iul unei %ro%a(an&e
omni%re2ene, Presa, ra&ioul, cinemao(ra$ia, i%'riurile erau sric su%rave(!eae,
=i/lioecile erau su%use e%ur'rilor, A $os .m%ie&ica' orice o%o2i#ie inelecual',
Re(imul a $olosi marile miAloace &e in$ormare .n mas' "i im%oranele %ara&e &e la
Nurn/er( sau =erlin, %enru a mo/ili2a "i $anai2a masele (ermane, Na2i"ii au %roce&a la o
8H
sric' e%urare a %ersonalului &i&acic, au revi2ui manualele "colare "i e*erci+n& asu%ra
su&en#ilor "i %ro$esorilor un conrol ri(uros, C'uau s' $orme2e 3cor%uri "i su$lee
&isci%linae4 &ec+ ineli(en#e culivae, Jiler a %us accenul %e or(ani2area inereului
&e%en&en &e %ari& crein& .n aces sco% or(ani2a#ii s%eci$ice,
A%araul re%resiv a $os &e o e$icien#' re&ua/il', Al'uri &e SA, >esa%o "i SS 1 su/
or&inele lui Jiler, Jimmler 1 a creia un cor% &e %oli#ie, .ns'rcina cu a$acerile mur&are
ale re(imului "i creu2e al unei noi arisocra#ii r'2/oinice 1 consiuiau insrumenele unei
re%resiuni &e eroare, Meo&ele au $os &e o /rualiae "i s'l/'icie rare0 asasinae, oruri,
3sinuci&eri4 or(ani2ae, &e%or'ri .n la('re &e concenrare, -n acese con&i#ii, o%o2i#ia
.m%oriva re(imului a $os re%a elimina', Sin(urele $or#e r'mase &u%' 1:<D au $os cea
&in armaa 5su%us' $recven e%ur'rilor9 "i cea &in s+nul =isericii caolice, Na2ismul a $os
un $enomen care nu a sa %e /a2e ra#ionale,
Bibliorafie
1, Dumiru Po%ovici, .olitolo-ie, =ucure"i, 1::D,
H, Maurice Duver(er, =odelul democratic, =ucure"i, 1::1,
<, Eric Jo/s/aKm, &ecolul e'tremelor, =ucure"i, 1::8,
8, Norin Nam$ir, Istoria uni%ersal contemporan, vol, I, =ucure"i, 1:::,
@, Pierre Mil2a7 Ser(e =ersein, Istoria secolului )), vol, I, =ucure"i 1::C,
D, P, P, Ne(ulescu, (eclinul omenirii, =ucure"i 1::8,
6, Marcel Prelo, L8empire +asciste, 1:<D,
C, Diana Foescu, 3om,nia" =itteleuropa i Falcanii, =ucure"i, 1:::,
:, MonesXuieu, (espre spiritul le-ilor, =ucure"i, 1:D8
1;, Alain Monc!a/lon, Cartea ceteanului, =ucure"i, 1::1
8<
CEL DEBAL DOILEA RUN=OI MONDIAL, =ELI>ERANVII, FANELE
CONFLICTULUI, PRINCIPALE OPERAVII MILITARE
Cel &eBal &oilea r'2/oi mon&ial, .nce%u .n 2orii 2ilei &e 1 se%em/rie 1:<:, a $os
unul &in cele mai mari "i mai im%orane evenimene care "iBau %us am%rena .n mo&
&ecisiv %e a &oua Aum'ae a secolului XX, R'2/oiul a &ura a%roa%e "ase ani "i .n
momenul .n care sBa s$+r"i o mare %are a lumii civili2ae a r'mas .n ruin', %ese <; &e
milioane &e oameni au $os omor+#i, mari im%erii au $os &isruse, Coali#ia Na#iunilor
Unie a o/#inu vicoria &ar nBa c+"i(a %acea,
1. )riinile i nceputul celui de'al doilea rzboi mondial
Sc+neia care a a%rins v+lv''ile celui &eBal &oilea r'2/oi mon&ial a $os un 3inci&en4 la
$roniera (ermanoB%olon' %erecu .n oamna anului 1:<:, Cau2ele, .ns', se ('sesc .n
evolu#iile %oliice, economice "i .n $rusr'rile care au raversa .nce%uul &e secol XX .n
isoria Euro%ei, Asu%ra locului, rolului "i a im%oran#ei unora &inre acese cau2e .n
&eclan"area con$licului isoricii "i s%eciali"ii .n %olemolo(ie nBau c'2u &e acor&,
isorio(ra$ia o$erin& &in aceas' cau2' mai mule %unce &e ve&ere,
Penru (enera#ia &e &u%' r'2/oi, marca' %ro$un& &e raumele lu%elor "i sacri$iciilor
&e o $elul, cea mai sim%l' e*%lica#ie asu%ra (ene2ei celei &eBa &oua con$la(ra#ii a $os
en&in#a s%re revan"' "i e*%ansiune a >ermaniei na#ionalBsocialise con&use &e A&ol$
Jiler, Traaul &e %ace &e la ParisBOersailles, &ica >ermaniei la s$+r"iul %rimului r'2/oi
mon&ial &e c're %uerile .nvin('oare, con#inea elemene &e r'2/unare "i umilire %e care
(ermanii nBau %uu s' le acce%e, P'cii &e la Paris iBa li%si &e la .nce%u vali&iaea
moral' 517 <89, Nu numai %enru .nvin"i &ar c!iar "i %enru min#ile luci&e &in a/'ra
.nvin('orilor con&i#iile im%use >ermaniei con#ineau s+m/urele revan"ei, Porivi
a$irma#iilor $osului %remier /rianic Linson C!urc!ill, mare"alul $rance2 F, Foc!, c+n&
a au2i c' sBa semna Traaul &e Pace "i a lua cuno"in#' &e clau2ele acesuia, ar $i
e*clama0 3Asa nu e %ace, E un armisi#iu %e &ou'2eci &e ani,4 5H7 169
-n acese con&i#ii .n >ermania au lua na"ere, .n anii ime&ia urm'ori .nc!eierii
%rimului r'2/oi mon&ial, numeroase $orma#iuni animae &e s%iriul revan"ar&, Prinre
acesea, 3%rin %reen#iile sale e*%ansionise, sBa evi&en#ia Pari&ul Na#ionalBSocialis4,
O/iecivele %oliicii e*erne ale na2i"ilor au $os e*%use &e li&erul %ari&ului A&ol$ Jiler
88
.n lucrarea 3=ein Iamp+ 5Lu%a mea9, &eveni' ulerior care &e c'%'+i a na2ismului,
Din acese consi&erene unii oameni %oliici "i isorici au ari/ui .nrea(a
res%onsa/iliaeB sau a%roa%eB %enru &eclan"area r'2/oiului >ermaniei !ilerise,
A,),P, TaIlor consa' c' "i .n aceas' 3a/'r'4 sun &ou' curene, Unii consi&er' c'
Jiler 3a &ori un mare r'2/oi, &e &ra(ul r'2/oiului, A &ori un r'2/oi %enru a $ace &in
>ermania o Mare Puere "i el s' &evin' un cucerior &e $elul lui Ale*an&ru cel Mare sau
Na%oleon, A $os un ni!ilis, un maniac, un al &oilea Aila, Al#ii lBau consi&era %e Jiler
mai ra#ional, El a ac#iona &u%' un %lan care %reve&ea insaurarea unui im%eriu %enru o
mie &e ani .n Euro%a Cenral' "i &e Su&BEs,4 517 <:9
-n anii WD; au a%'ru lucr'ri "i su&ii care au a&us sc!im/'ri consi&era/ile "i revi2uirea
acesei e2e, Se a&uc .n %rim %lanul anali2ei "i erorile s'v+r"ie &e marile &emocra#ii
occi&enale cum ar $i0 .m%'ciuiorismul /rianic, s%iriul 3munc!ene24 .n Fran#a ec,
Sc!im/area sBa %ro&us cu a%ari#ia unei c'r#i, care a isca $oare mule %olemici la a%ari#ia
ei 3@ri-inile celui de1al doilea r/$oi mondial 51:D19, Ar(umenul %rinci%al a lui TaIlor
a $os acela c' Jiler a $'cu ceea ce %oliicienii au %resu%us c' va $ace, res%eciv a a%'ra
&re%urile saului s'u, Nemul#umin&uBse s' ('seasc' .n raaul &e %ace &e la Oersailles
cau2a maAor' a &eclan"'rii r'2/oiului, el va a&'u(a c', .n $on&, Jiler nu era mai 3ic'los
ca al#i oameni &e sa euro%eni ai e%ocii "i c' ra#ionamenele "i calculele sale erau la $el
&e lo(ice ca acelea ale celorlal#i li&eri occi&enali4, Auorul /rianic consi&er' c' &es%re
ori(inile celui &eBal &oilea r'2/oi mon&ial sun &esule le(en&e, 3Disru(erea le(en&elor 1
a%recia2' A)P, TaIlorB nu .nseamn' Ausi$icarea lui Jiler4, 517 D9
1.1. Declanarea ostilitilor
La ora 8, 8@ .n 2iua &e 1 se%em/rie 1:<:, ru%ele (ermane 5@8 &e &ivi2ii s%riAinie &e
%ese 1@;; &e avioane "i &e HC;; &e ancuri9 au recu la o$ensiv' .m%oriva Poloniei
con$orm %lanului &e inva2ie ela/ora .nc' &in luna marie a aceluia"i an, Coman&amenul
%olone2 a reu"i s' mo/ili2e2e .n (ra/' H8 &e &ivi2ii &e in$anerie "i C &e cavalerie, -n
acese con&i#ii ru%ele %olone2e nBau reu"i s' o%reasc' $or#ele (ermane care se .n&re%au
veri(inos s%re Oar"ovia 5<7 D19,
An(lia "i Fran#a, .n con$ormiae cu (aran#iile &e securiae acor&ae saului %olone2,
au &eclara la < se%em/rie 1:<: r'2/oi >ermaniei, SUA se &eclara .n a$ara con$licului,
iar o serie &e sae &in Euro%a %rinre care "i Rom+nia ."i %roclam' sarea &e neuraliae,
-n urma vicoriilor $ul(er ru%ele Le!rmac!ului au ocu%a Cracovia 5D se%em/rie9
iar (uvernul sBa reras la Liu/lin, Tancurile (ermane au aAuns .n c+eva 2ile la %eri$eria
Oar"oviei, La 1H se%em/rie la Paris, An(lia "i Fran#a au sa/ili o srae(ie comun' &e
ac#iune "i consiuie Consiliul Ineralia &e R'2/oi, 587 1@9 La 16 se%em/rie 1:<:
(uvernul %olone2 "i .nal#ii &emniari %oliici %'r'sesc Oar"ovia ase&ia' "i se re$u(ia2' .n
Rom+nia,
Din Es, ru%ele Armaei Ro"ii au recu la a(resiune &e%'"in& $roniera %olonoB
sovieic', Du%' lu%e .nver"unae ru%ele %olone2e au ca%iula .n $a#a $or#elor
Ler!mac!ului la HC se%em/rie 1:<:, -n aceea"i 2i, la Moscova, mini"rii &e e*erne
(erman "i sovieic au semna raaul %rin care au .m%'r#i saul %olone2 "i sa/ileau
$roniera %e cursul r+urilor San "i =u(, La Paris sBa consiui (uvernul %olone2 .n e*il,
Pe $ronul &e ves $rance2ii au recu la o$ensiv', De"i &e#ineau su%erioriaea .n $or#e
"i armamen au $os o%ri#i .n $a#a liniei $ori$icae LesKall 5@7 <C9, Fa%ele %ar s'
&emonsre2e c' nici An(lia "i nici Fran#a nu sBau an(aAa .n mo& serios .n con$lic "i as$el
8@
a .nce%u un r'2/oi %e care (a2earii lBau &enumi 3r'2/oi sraniu4, E*%resia a $os lansa'
&e %resa american' %enru a marca o %erioa&' &in isoria celui &eBal &oilea r'2/oi mon&ial
care a #inu &e la c'&erea Poloniei %+n' la o$ensiva Ler!mac!ului .n Es conra URSS,
Du%' c'&erea Fran#ei, (ermanii au ca%ura ar!ivele "i au %u/lica o serie &e &ocumene
consi&erae sen2a#ionale .n care se %uea o/serva c' alia#ii au consuma o mare caniae
&e im% cu ela/orarea unor %lanuri nerealise &e o$ensiv' .m%oriva Reic!Bului (erman 567
<69,
-n Es URSS a recu la maeriali2area .n#ele(erilor convenie cu %arenerul (erman
%rin %acul Ri//enro%BMoloov "i a aaca la <; noiem/rie 1:<: Finlan&a, Pree*ul a
$os re$u2ul saului $inlan&e2 &e a &a curs ulimaumului sovieic %rin care Moscova a
ceru c+eva insule &in Marea =alic', o %are &in %eninsula Janco, Moscova a mo/ili2a
"i arunca asu%ra saului $inlan&e2 :D;, ;;; &e osa"i, 11, HDD unuri "i arunc'oare &e
mine "i %ese <;;; &e avioane, Finlan&a cu &oar 8;;, ;;; &e osa"i, :;; &e ancuri, 1@;
&e avioane "i HC; &e unuri nBa %uu s' re2ise &ec+ 1;@ 2ile, La 1H marie 1:8;
(uvernul $inlan&e2 a ca%iula "i a semna raaul &e %ace %rin care a sais$'cu cererile
Mremlinului 5D7 1;9,
Finlan&a nBa %uu s' $ie e$eciv a%'ra' &e marile %ueri occi&enale &eoarece #'rile
nor&ice 5Norve(ia "i Sue&ia9 $iin& neure nBau risca s'B"i o$ere erioriul %enru ran2iul
ru%elor %enru a nu &a vreun %ree* ru"ilor sau (ermanilr &e a $i aacae,
Jiler nBa #inu con &e &orin#ele saelor nor&ice "i a or&ona .n marie 1:8;
ela/orarea %lanului 3Leseru/un(4 ce %reve&ea cucerirea Danemarcei "i Norve(iei, La :
a%rilie 1:8;, >ermania a &eclara c' 3ia su/ ocroirea sa4 cele &ou' #'ri %enru ca ele s'
nu &evin' /a2' &e aac asu%ra Reic!Bului, -n $a% Jiler, avea nevoie &e conrolul ruelor
careBi asi(urau rans%orul minereurilor &e $ier &in Sue&ia %enru economia (erman' &e
r'2/oi, -n &iminea#a 2ilei &e : a%rilie 1:8; >ermania a &a un ulimaum Danemarcei %e
care re(ele Mrisian al XBlea lBa acce%a &u%' o "e&in#' &ramaic' a Consiliului &e
Coroan', Fraele acesuia, JaaGon al OIIBlea re(ele Norve(iei, sus#inu &e (uvern "i
arma' nBa ce&a "i a res%ins cererile &e ca%iulare remise &e >ermania, For#ele &e inva2ie
au $os mo&ese .n ra%or cu sco%ul ce le era $i*a &e Coman&amenul >erman &ar au
sur%rins #ara oal ne%re('i', Norve(ia a &ecrea mo/ili2area &oar cu o 2i .naine &e a se
%ro&uce a(resiunea, 567 D89 Tru%ele $rance2e "i /rianice venie .n aAuorul norve(ienilor
au $os insu$iciene "i nBau %uu s' re2ise ru%elor (ermane &e inva2ie, Lu%e &+r2e sBau
&es$'"ura .n 2ona ora"ului Narvic, -nre im% ra%orul &e $or#e sBa sc!im/a .n $avoarea
inva&aorului "i $or#ele e*%e&i#ionare au $os o/li(ae s' se rera(' 56 iunie 1:8;9, Re(ele
"i (uvernul se re$u(ia2' .n An(lia un&e vor $orma un (uvern .n e*il, Pe 1; mai la Lon&ra
.n locul lui Neville C!am/erlain a veni .n $runea ca/ineului Linson C!urc!ill,
Reu"ia 3/li2BGrie(4Bului (erman .n Norve(ia "i Danemarca a 2&runcina alia#ii &in
lear(ia lor, Cucerin& #'rile nor&ice, >ermania a lua su/ conrol im%orane /a2e
mariime "i aeriene, Au o/#inu nu numai im%orane avanaAe srae(ice ci "i /a2e &e
maerii %rime cu care "iBau asi(ura in&usria &e r'2/oi,
1.2. *n!adarea (uropei )ccidentale
-n &iminea#a 2ilei &e 1; mai 1:8; -nalul Coman&amen >erman a or&ona a%licarea
Direcivei nr, D 3Fall >el/4 5Planul >al/en9 semna' .nc' &in ocom/rie 1:8; &e c're A,
Jiler "i care con#inea %lanul &e inva2ie a Euro%ei Occi&enale, Tru%ele (ermane
.m%'r#ie .n rei (ru%uri &e arma' 5:@ &e &ivi2ii9, HD;; &e ancuri, <D;; avioane &e lu%'
8D
au aaca %e rei &irec#ii s%re Olan&a "i Nor&ul =el(iei7 &irec#ia Lu*em/ur( "i c're linia
$ori$ica' &e a%'rare a Fran#ei 1 Ma(ino, Ra%orul &e $or#e era ne su%erior &e %area
a%'r'orului &ar Coman&amenul >erman "iBa sur%rins a&versarii %rin manevr' "i
$olosirea ru%elor aero%urae 567 6H9,
Du%' o scur' .m%orivire armaa olan&e2' a ca%iula .n 2iua &e 1P@ mai 1:8;, Re(ina
Lil!elmina, cu consim#'m+nul (uvernului, a emi(ra .n An(lia, Dou' s'%'m+ni &e lu%e
nBau $os su$iciene %enru a $i salva' =el(ia "i a /ara &rumul s%re Paris %enru ru%ele
(ermane, La H6 mai 1:8; re(ele Leo%ol& al IIBlea a ca%iula, >uvernul /el(ian nBa
acce%a o%inia re(elui sBa reras .n Fran#a "i a%oi .n An(lia &e un&e va or(ani2a lu%a &e
re2isen#',
Tru%ele (ermane au coninua o$ensiva c're Paris ocolin& linia Ma(ino %rin Ar&enne
%e un&e $rance2ii se a"e%au cel mai %u#in, La 1: mai 1:8; a $os ocu%a ora"ul A//eville
iar &ou' 2ile mai +r2iu "i Calais, i2ol+n& .n Flan&ra a%ro*imaiv 8@ &e &ivi2ii aliae, P+n'
la H8 mai $or#ele aliae sun .n$r+ne sisemaic "i .m%inse s%re Alanic, -n acese con&i#ii
Marea =rianie %une .n a%licare o%era#ia 3DInamo4 %enru aB"i salva $or#ele rimise .n
aAuorul Fran#ei, De la H6 mai %+n' .n 8 iunie au $os evacua#i <<6, ;;; miliari &inre care
%ese 11H, ;;; $rance2i, NBau %uu $i salvae H8;; unuri, 6;; &e ancuri "i %ese 1<;,
;;; auocamioane care au $os ca%urae &e armaa (erman', Succesul o%era#iunii a $os
$acilia "i &e c+eva erori &e coman&amen (ermane &ar "i &e o 3em%erare4 &e c're
Jiler a $or#elor sale, Acesa, %orivi .nsemn'rilor unor a%ro%ia#i, ar $i &ori o %ace
onora/il' cu Fran#a "i un acor& cu Marea =rianie 567 CC9 A $os o (rav' eroare &e
%erce%#ie &in %area lui Jiler &eoarece .n An(lia nimeni nu mai era &is%us s' ce&e2e,
-n 2iua &e 1; iunie 1:8; (uvernul $rance2 sBa re$u(ia la Tours, ca urmare a
.n$r+n(erilor su$erie &e armaele sale, -n &u%' amia2a aceleia"i 2ile Ialia &eclar' r'2/oi
Fran#ei ne#in+n& con &e averismenele SUA, S%ania se &eclar' neur' $a#' &e con$licul
euro%ean, Tru%ele (ermane %'run& $'r' s' .n+m%ine re2isen#' .n Paris %e 18 iunie 1:8;,
A &oua 2i (uvernul $rance2 se sa/ile"e la =or&eau*, Aici %rime"e r's%unsul (uvernului
american la cererea &e aAuor c' SUA vor rimie Fran#ei mari cani'#i &e armamen "i
ale maeriale &ar ."i %'srea2' neuraliaea,
-n aces' siua#ie &is%era', (uvernul ReInau& a &emisiona "i a $os .nlocui la 16
iunie cu unul con&us &e mare"alul P!, PRain, A &oua 2i (eneralul C!, &e >aulle, a$la la
Lon&ra, se a&resea2' $rance2ilor la %osurile &e ra&io en(le2e %enru a coninua re2isen#a
"i consiuie Comieul Na#ional France2 587 8D9, -n &u%' amia2a 2ilei &e HH iunie 1:8; la
RR!on&es .n %'&urea Com%iT(ne, acolo un&e mare"alul Foc! im%usese ca%iularea
ru%elor (ermane .n %rimul r'2/oi mon&ial, ese semna' conven#ia &e armisi#iu, Fran#a
era .m%'r#i' .n &ou'0 %area &e nor&, nor&Bes "i ves ocu%a', resul 2on' li/er', Armaa
$rance2' &emo/ili2a' "i re&us' la 1;;, ;;; &e oameni %enru or&inea inern', -n erioriul
neocu%a se insalea2' (uvernul cola/ora#ionis al mare"alului Peain, La Lon&ra,
Linson C!urc!ill res%in(e orice %ro%unere $'cu' &e Jiler "i criic' sever .nc!eierea
armisi#iului &e c're (uvernul Peain,
1.3. +ne,area Basarabiei- #ordului Buco!inei- a .inutului /era
i a .rilor Baltice
-n con&i#iile ca%iul'rii Fran#ei, Rom+nia inra .nrBo 3s%len&i&'4 i2olare "i .nrBo
2o&ie a nenorocirilor, Ime&ia &u%' &is%ari#ia saului $rance2, minisrul sovieic &e
e*erne O, Moloov iBa &eclara minisrului (erman la Moscova, von Sc!ulem/ur(, c'
3solu#ionarea c!esiunii =asara/iei nu mai su$er' nici o am+nare, >uvernul sovieic
86
cau', &eocam&a' s' solu#ione2e c!esiunea %e cale %a"nic', &ar el inen#ionea2' s'
uili2e2e $or#a .n ca2ul .n care (uvernul rom+n va res%in(e un acor& %a"nic4 5D7 1H9,
La HC iunie 1:8;, URSS a a&resa %rima no' a$irmaiv' care a $os lua' .n &iscu#ie
&e (uvernul rom+n, R's%unsul la aceas' no' ulimaiv' nBa mul#umi (uvernul sovieic
care a &a o nou' no' ulimaiv', Rom+nia, $'r' nici un s%riAin &in %area marilor
&emocra#ii, a ce&a $or#ei "i a or&ona evacuarea =arasa/iei "i nor&ului =ucovinei
reven&icae &e Moscova, -n erioriile ane*ae %rin $or#', URSS a insaura un re(im &e
eroare %oliic' "i e*erminare enic' %rin &e%or'ri ale rom+nilor .n erioriul URSS, P+n'
la eli/erarea acesor eriorii, .n iulie 1:81, au $os &e%ora#i %ese H;;, ;;; &e rom+ni .n
Si/eria,
Du%' 3re2olvarea lii(iului4 eriorial cu Rom+nia, Salin a or&ona rans%unerea .n
%racic' a .n#ele(erilor sovieoB(ermane &in Proocolul MoloovBRi//enro% cu %rivire la
V'rile =alice, Anerior .ns', %rin %uernice %resiuni &in %area Mremlinului, V'rile
=alice au $os nevoie s' semne2e raae &e aAuor muual cu URSS0 Esonia la HC
se%em/rie7 Leonia la @ ocom/rie7 Liuania la 1; ocom/rie 1:<:, -n iunie 1:8;
(uvernul sovieic a .nm+na con&uc'orilor Saelor =alice noe ulimaive .n care se
cerea .nl'urarea (uvernelor le(iime, &e$erirea Ausi#iei a unor mini"ri, "i consim#'m+nul
lor &e a m'ri nelimia conin(enul miliar sovieic, Noele ulimaive sovieice au
$acilia reali2area loviurilor &e sa su/ conrolul unor .nal#i $unc#ionari sovieici0 O,
DeGono2ov 5.n Liuania9, A, O+"insGi 5.n Leonia9 "i A, )&anov 5.n Esonia9, Salin a
or&ona ulerior &es$'"urarea &e ale(eri "i, %arlamenele, as$el re2ulae au 3ceru4 "i la <B
@ au(us 1:8:, Sovieul Su%rem al URSS a &ecis inclu&erea Liuaniei, Leoniei "i
Esoniei .n Com%onen#a URSS ca re%u/lici unionale, As$el au &is%'ru &e %e !ara
%oliic' a Euro%ei cele rei sae,
-n aceea"i lun', >ermania "i Ialia au im%us Rom+niei Dicaul &e la Oiena &+n&
sais$ac#ie Un(ariei $ascise, Li%si' &e %osi/iliaea &e a %ura un r'2/oi &e a%'rare .n
Oes &ar "i .n Es un&e era iminen un aac &in %area Sovieelor .n ca2ul &eclan"'rii
osili'#ilor cu Un(aria, Rom+nia a re/ui s' ce&e2e "i s' acce%e 3ar/iraAul4 lui Jiler, IB
a $os r'%i' o su%ra$a#' &e 8<, 8:H MmH cu o %o%ula#ie &e H, D;:, ;;6 locuiori &in care
numai <6 F erau ma(!iari,
1.0. Btlia pentru +nlia
Jiler a consi&era c' &u%' ca%iularea Fran#ei, Marea =rianie va cere %ace, Poen#ialul
miliar al An(liei era in$erior celui (erman la acea &a' .ns' con&ucerea (erman' nBa lua .n
calcul voin#a %oliic' a (uvernului en(le2 "i nici %osi/iliaea asocierii la %oen#ialul miliar
%ro%riu cel al &ominioanelor cu imensele lor resurse &e maerii %rime, An(lia mai &is%unea
&e o consi&era/il' $lo' aerian' %e l+n(' cea naval' "i era sin(ura #ar' care %ose&a sisemul
&e ra&ioloca#ie 3Ra&ar4, 5C7 <119
La 1D iulie Fu!rerBul a semna Direciva nr, 1D ce %reve&ea ela/orarea "i e*ecuarea
o%era#iunii 3SeeloKe45 Leul &e mare9, Se %reconi2a &e/arcarea ru%elor (ermane .n
An(lia %enru 2iua &e 1@ se%em/rie 1:8; "i &isru(erea avia#iei /rianice, Du%'
res%in(erea, &in nou, &e c're (uvernul /rianic, la C au(us 1:8;, a 3o$erei4 &e %ace,
Jiler a or&ona .nce%erea o%era#iunilor %rin /om/ar&area masiv' a ora"elor Lon&ra,
Liver%ool, Manc!eser, =risol, ec, .ns' nBa o/#inu mul r+vnia su%rema#ie aerian', A
$os nevoi as$el la 16 se%em/rie 1:8; s' am+ne e*ecuarea %lanului &e inva&are eresr'
%enru a coninua /om/ar&amenele aeriene, Acese o%era#iuni au %ro&us mari %ier&eri .n
r+n&ul %o%ula#iei civile "i uria"e %a(u/e maeriale .ns' nBau %uu s' sc!im/e siua#ia
8C
srae(ic' .n $avoarea >ermaniei, Avia#ia (erman' sBa &ove&i e$icace .n o%era#iuni acice
"i nu srae(ice, iar &esco%erirea "i a%licarea ra&arului a $os &ecisiv', La 1: ocom/rie
1:8;, Jiler a am+na reluarea o%era#iunii 3SeeloKe4,
1.1. )peraiunile militare din +frica i Balcani.
Diplomaia rzboiului n anii 1&02'1&01
Ialia &orea s' re&evin' o mare %uere "i s'B"i $orme2e %ro%riul im%eriu colonial, =enio
Mussolini, nemul#umi c' F[!rerul (erman nBa $os &e acor& cu %reen#iile sale $a#' &e
Fran#a a &eclan"a la 1; iunie 1:8; o%era#iunea &e inva&are a Somaliei /rianice, -n 2iua &e
18 se%em/rie 1:8; $or#ele ialiene a$lae .n Li/ia au &eclan"a o am%l' o$ensiv' %enru a
ocu%a E(i%ul, Du%' c+eva luni &e o$ensiv' ialienii au reu"i s' ocu%e c+eva %unce
srae(ice &in nor&ul "i esul A$ricii, -n luna &ecem/rie o$ensiva ialian' a $os o%ri',
ru%ele /rianice rec+n& la conrao$ensiv', Du%' c+eva s'%'m+ni ialienii au $os i2(oni#i
relaiv u"or &in Li/ia 5To/ruG, =ar&ia, =en(a2i, ec,9 "i erau %e %uncul &e a $i elimina#i
com%le &in A$rica, -n ianuarie 1:81 en(le2ii au recu la o$ensiv' .n A$rica Orienal' "i la 8
a%rilie au eli/era A&&isBA/e/a, iar .n luna mai 1:81 ru%ele ialiene &islocae .n A$rica &e
Es au ca%iula s$+r"in&uBse as$el "i visul 3im%eriului ialian4 .n Eio%ia,
-n acese con&i#ii, =, Mussolini sBa v'2u o/li(a s' cear' aAuorul lui Jiler, Sco%urile
srae(ice ale celui &eBal reilea Reic! 1 eliminarea en(le2ilor &in A$rica "i conrolul
resurselor %eroliere &in Orien 1 lBau &eermina %e Jiler s' $ie &e acor& cu cererea
ialian', A $os crea "i %us su/ coman&a e*%erimenaului (eneral E, Rommel cor%ul
e*%e&i#ional 3das (eutsc#e A+riJaJorps %enru a resa/ili siua#ia, Luae %rin sur%rin&ere
ru%ele en(le2e nBau $'cu $a#' o$ensivei (ermane &eclan"ae .n 1@ marie 1:81 "i sBau
reras &in erioriile ocu%ae, mai %u#in &in ora"ul To/ruG, Tru%ele con&use &e Rommel au
.naina s%re E(i% .ns' au %rimi or&in s' se o%reasc', Fronul sBa sa/ili2a .n A$rica &e
Nor&, (ermanii nu aveau su$iciene $or#e %enru a cuceri A$rica mai ales c' .n Euro%a
lucrurile se %reci%iau,
O$ensiva ialian' .n =alcani nBa avu mai mul succes ca cea &in A$rica, La cererea &e
inerven#ie a Ialiei, >ermania a rimis .n =alcani o im%resionan' $or#' &e inva2ie 56;
&ivi2ii, H;;; &e ancuri "i circa H;;; avioane9, -n %rimele 2ile ale lunii a%rilie 1:81
Iu(oslavia "i >recia au $os aacae succesiv &e %e mai mule &irec#ii &e ru%e ialiene,
(ermane, ma(!iare "i /ul(are, Rom+nia &e"i $'cea %are &in A*' a re$u2a s' %arici%e la
ac#iuni miliare,
La 1< a%rilie =el(ra&ul a $os ocu%a &e ru%ele (ermane "i %'r#i &in Iu(oslavia au $os
ane*ae &e Un(aria, =ul(aria "i Ialia, sau ocu%ae &e >ermania, Du%' scoaerea &in lu%' a
Iu(oslaviei, $or#ele A*ei sBau n'%usi asu%ra >reciei, La H8 a%rilie armaa elen' &in E%ir a
ca%iula, ale uni'#i (rece"i sBau reras .n insule "i nor&ul A$ricii, P+n' la s$+r"iul lunii
mai nem#ii au lua su/ conrol /a2inul me&ieranean, $loa en(le2' su$erin& %ier&eri (rele,
Cam%ania &in =alcani a $os o reu"i' %enru Le!rmac! .ns' %e ermen lun( ea a in$luen#a
ne(aiv soara r'2/oiului %enru c' a .n+r2ia cu %ese @ s'%'m+ni a%licarea %lanului
3=ar/arossa4 %enru cucerirea imensului s%a#iu sovieic, 5C7 <H;9
Oicoriile miliare o/#inue .n Euro%a "i .n a$ara ei &e >ermania, Ialia "i )a%onia leBau
&eermina s'B"i .m%ar' s$erele &e in$luen#' .n lume "i s' cola/ore2e .n ve&erea
insaur'rii unei 3noi or&ini4 inerna#ionale, -n#ele(erile sBau maeriali2a .n Pacul
Tri%ari 5H6 se%, 1:8;9 care .n esen#' %reve&ea0 3&re%ul4 >ermaniei "i Ialiei &e a
insaura noua or&ine .n Euro%a, al )a%oniei .n Asia, La %ac au a&era saeli#ii >ermaniei
8:
%rinre care "i Rom+nia 5H< noiem/rie 1:8;9 .ns' $'r' ca acesea s' %oa' in$luen#a .n
vreun $el siua#ia %oliic',
>ermania, %rin con&uc'orul ei a invia "i URSS s' a&ere la Pacul ri%ari, R's%unsul
(uvernului sovieic a $os &a la H@ noiem/rie "i era con&i#iona &e rera(erea ru%elor
(ermane &in Finlan&a, acce%ul >ermaniei ca URSS s' consruiasc' /a2e miliare .n
=alcani "i s' conrole2e sr+morile =os$or "i Dar&anele, Jiler nu sBa (r'/i s' r's%un&'
cererilor sovieice &e"i cola/orarea economic' "i c!iar %oliicoBi&eolo(ic' a 3$unc#iona4
/ine %+n' .n %reaAma &eclan"'rii osili'#ilor .n Es,
2. (,tinderea rzboiului i mondializarea lui
2.1. )fensi!a trupelor ermane n (st 3 1&01
Du%' ca%iularea Fran#ei "i re&ucerea ca%aci'#ii &e ri%os' a Marii =rianii, Jiler a
avu ilu2ia c' a o/#inu 3li/eraea4 &e ac#iune .n es "i eviarea unui r'2/oi %e &ou'
$ronuri, Ca urmare, la 1C se%em/rie 1:8;, OML a a%ro/a %lanul 3=ar/arossa4 &e
ac#iune .n Es, Acesa %reve&ea &isru(erea $or#elor sovieice &in 2onele a%usene ale
URSS "i cucerirea cenrelor viale %enru economia "i a%'rarea #'rii, Ini#ial, inva2ia a $os
%lani$ica' %enru 3%rim'vara anului 1:814 .ns' cel care 3a .ncurca socoelile4 a $os
Mussolini care a &eermina >ermania s' inervin' .n =alcani "i s' .n+r2ie a%licarea
%lanului =ar/arossa,
La HH iunie 1:81, la orele <, <; sBa &eclan"a aacul asu%ra URSS, Dac' >ermania
comiea, %rin %risma &re%ului inerna#ional %u/lic, vala/il .n e%oc', o a(resiune clar',
urm'rin& ane*area unor eriorii ce nuBi a%ar#inuser' nicio&a', Rom+nia "i Finlan&a au
inra .n r'2/oi %enru a eli/era erioriile ane*ae &e URSS cu un an .n urm',
For#ele (ermane &e#ineau nu numai su%erioriaea .n oameni "i e!nic' 5C, @ milioane
oameni la 8, H milioane9 ci "i o e*%erien#' &e r'2/oi &e a%ro*imaiv &oi ani care a cona
.n economia lu%ei .n %rima %are a r'2/oiului, O %are a avia#iei sovieice a $os &isrus'
la sol sau .n lu%e aeriene, -n e*remiaea nor&ic' un&e au ac#iona $or#e (ermane "i
$inlan&e2e su/ coman&a $el&mare"alului von Lec! "i ari%a s+n(' a (ru%'rii 3Cenru4
coman&ae &e $el&mare"alul von =ocG au .naina $ul(er'or "i .n 1C 2ile au aAuns a%roa%e
&e Lenin(ra&,
Loviura %rinci%al' a $os &a' &e $or#ele coman&ae &e von =ocG .n =ielorusia care
%+n' la : iulie au reu"i s' cucereasc' MinsGul "i cea mai mare %are a erioriului
/ielorus, >ru%ul &e armae 3Su&4 su/ coman&a $el&mare"alului von Run&se& a ac#iona
.n &irec#ia Miev, La ari%a &e su& a acesui (ru% au ac#iona ru%ele rom+ne su/ coman&a
&irec' a (eneralului Ion Anonescu cu misiunea &e a eli/era =asara/ia "i nor&ul
=ucovinei,
Cau2ele care au &us la r'sun'oarele .n$r+n(eri su$erie &e armaa sovieic' .n vara "i
oamna anului 1:81 au $os muli%le, Princi%ala cau2', .n o%inia unor anali"i, a $os c'
URSS nu era %re('i' %enru un r'2/oi &e a%'rare ci %enru unul o$ensiv, -n anul 1::< a
$os &a %u/lici'#ii .lanul operati% de r/$oi al G3&& ela/ora .n mai 1:81 &e (eneralul
A, OasilevsGi care urma s' $ie semna &e >!, )uGov, Se$ul &e Sa MaAor al Armeei Ro"ii
"i &e S, Timo"enGo minisrul a%'r'rii al URSS "i %re2ena lui Salin, Acesa %reve&ea
aacarea armaei (ermane .naine &e mo/ili2area aceseia, Termenul limi' %enru
@;
.nce%erea o%era#iunilor re/uia s' $ie H iulie 1:81, Prin &eclan"area %lanului 3=ar/arossa4
la HH iunie Jiler "iBa sur%rins 3ovar'"ul4 cu care .m%'r#ise Euro%a la H< au(us 1:<: "i
iBa %ricinui (rave .n$r+n(eri, 5D7 H89
Dac' %e %lan miliar .n vara anului 1:81 URSS a $os la un %as &e caasro$' %e
3$ronul &i%lomaic4 a re%ura %rimele succese, La HH iunie 1:81 %remierul /rianic L,
C!urc!ill a con&amna aacul asu%ra URSS "i a &eclara c' o va s%riAini .n lu%a cu
>ermania, Dou' 2ile mai +r2iu SUA au $'cu o &eclara#ie asem'n'oare, Prin ne(ocieri "i
raae /ilaerale se vor %une /a2ele Coali#iei Na#iunilor Unie, La 1H iulie 1:81 la
Moscova a $os semna Acor&ul sovieoB/rianic care %reve&ea aAuorul reci%roc "i
o/li(a#ia c' nici una &in %'r#i s' nu .nc!eie %ace se%ara' cu >ermania 587 :69, La 18
au(us 1:81 L, C!urc!ill "i F, Roosevel au semna la Las!in(on Car' Alanicului care
%reve&ea nimicirea iraniei $ascise "i &e2armarea a(resorilor, insaurarea %'cii "i
securi'#ii &u%' nimicirea $ascismului, La H8 se%em/rie acela"i an la Cara a&er' "i
URSS,
Un rol im%oran .n consoli&area alian#ei celor rei mari %ueri lBa avu Con$erin#a &e
la Moscova, H: se%, 1 1 oc, 1:81 a re%re2enan#ilor SUA, Marii =rianii "i URSS care a
avu loc .n momenul .n care se a$la .n %lin' &es$'"urare 3O%era#iunea Tai$un4 %enru
ocu%area Moscovei, SBa semna un acor& %rin care SUA "i Marea =rianie livrau URSS
maeriale &e r'2/oi "i m'r$uri in&usriale %enru a $ace $a#' o$ensivei (ermane, Ulerior
alian#a &inre cele rei mari %ueri a $os com%lea' cu ale acor&uri "i .n#ele(eri sa/ilie
.n con$erin#e inerna#ionale,
=''lia %enru Moscova a .nce%u .n ulimele 2ile ale lunii se%em/rie 1:81 iar la 6
ocom/rie ru%ele sovieice sau reras %e linia MoAasG %e care nBau %uuBo men#ine "i
ru%ele (ermane aAun( .n a &oua Aum'ae a lunii noiem/rie la numai H@B<; Mm &e
Moscova, La 1 &ecem/rie a .nce%u o$ensiva (eneral' "i &u%' o 2i %are &in ru%ele
(ermane au aAuns %+n' .n su/ur/iile Moscovei un&e au $os o%rie,
-n 2ilele &e @BD &ecem/rie 1:81, ru%ele sovieice au recu la conrao$ensiv' 2&ro/in&
$or#ele &e "oc ale (ru%ului &e armae 3Cenru4 "i au .naina s%re ves %e o &isan#' &e
1;;BH;; Mm, Au $os &isruse 11 &ivi2ii (ermane &e ancuri, 8 moori2ae "i HH &ivi2ii &e
in$anerie, -n urma acesor .n$r+n(eri a $os &esiui coman&anul >ru%ului &e Armae
Cenru, $el&mare"alul von =ocG "i .nlocui cu $el&mare"alul von Mlu(e iar Jiler a %relua
$unc#ia &e coman&an su%rem al $or#elor eresre, -n $a#a Moscovei miul invincia/ili'#ii
armaelor (ermane a $os s%ul/era "i a/an&ona 3/li2BGrie(4Bul,
2.2. )fensi!a trupelor ermane n 1&02 i contraofensi!a so!ietic
Planurile (ermane %enru anul 1:8H erau am/i#ioase, Se %reconi2a ca .n %aru ea%e s'
se aAun(' %e Don "i Ool(a %enru a se .ncercui Salin(ra&ul "i a%oi s' co/oare s%re
Cauca2 %enru a $i luae .n s'%+nire c+m%iile %eroli$ere ruse"i, Penru reu"ia acesor
o%era#iuni >ermania &is%unea &e un e$eciv &e a%ro*imaiv D milioane &e oameni, <HH:
ancuri, <<:@ avioane, @6;; &e unuri, 5D7 H:9
-n %rimele 2ile ale lunii iulie, ru%ele (ermane "i rom+ne cuceresc Sevaso%olul "i
coninu' o$ensiva s%re Salin(ra& "i Rosov %e Don, Tru%ele sovieice iau m'suri %enru
a%'rarea Salin(ra&ului, La 16 se%em/rie au .nce%u lu%ele &e a%'rare a Salin(ra&ului,
Auori'#ile sovieice nBau lua m'suri %enru evacuarea ora"ului "i au a&o%a solu#ia
a%'r'rii lui .n %re2en#a %o%ula#iei acesui mare cenru ur/an,
@1
-n &iminea#a 2ilei &e 1: noiem/rie 1:8H ru%ele sovieice &eclan"ea2' o vas'
%re('ire &e arilerie, -n 2iua urm'oare Fronul Salin(ra& a &e2l'n#ui conrao$ensiva,
A%'rarea Armaei 8 rom+ne a $os sr'%uns', -n 2iua &e H; noiem/rie 1:8H ru"ii au $or#a
s%re su&ul ora"ului "i au reu"i s' reali2e2e .ncercuirea ru%elor (ermane con&use &e von
Paulus, La <; &ecem/rie Coman&amenul Su%rem Sovieic a or&ona lic!i&area $or#elor
(ermane .ncercuie, La H $e/ruarie 1:8< se ermin' una &in cele mai mari /''lii &in
isoria celui &eBal &oilea r'2/oi mon&ial, >ermania a %ier&u ini#iaiva srae(ic' %e usca
&u%' ce o %ier&use anerior %e cea aerian'0 Coman&amenul sovieic a %relua ini#iaiva
srae(ic' "i a men#inuBo %+n' la s$+r"iul r'2/oiului,
-n cursul aceluia"i an, alia#ii au %re('i un %lan minu#ios &e &isru(ere a $or#elor
(ermane "i ialiene .n nor&ul A$ricii "i &e %reluare a ini#iaivei srae(ice .n Paci$ic, La
s$+r"iul lunii mai 1:8H ialienii "i (ermanii au &eclan"a lu%ele care aveau s' se .nc!eie,
%enru ei, cu &e2asrul &e la El Alamein, &in acom/rie 1:8H,
=''lia &e la El Alamein a $os %relu&iul unei serii &e vicorii ale alia#ilor .n A$rica &e
nor& "i care sBau .nc!eia cu alun(area ru%elor (ermanoBialiene &e %e coninenul ne(ru
5:7 H@19, As$el c', la Aum'aea lunii mai 1:8<, %ese un s$er &e milion &e osa"i (ermani
"i ialieni au $os $'cu#i %ri2onieri, %rinre care H; &e (enerali,
E*%ansiunea ni%on' .n In&oc!ina, a %rovoca o real' "i vie in&i(nare la Las!in(on,
>uvernul SUA a ri%osa %rom% "i a /loca /unurile Aa%one2e .n Saele Unie, )a%onia
reac#ionea2' "i .n 6 &ecem/rie 1:81 a aaca /a2a aeroBnaval' &e la Pearl Jar/or,
-n %rim'vara anului 1:8H .nce% con$run'rile .n Paci$ic cunoscue ca 3marile /''lii
&e %e earul &e o%era#ii al Paci$icului &e Su&BOes, 5Ausralia, Fili%ine, Noua >uinee,
ar!i%ela(ul Solomon, =ismarcG "i In&one2ia9, -nre HD mai 1 D iunie 1:8H sBa &es$'"ura
/''lia aeroBnaval' &in 2ona aolului Mi&KaI "i a insulelor Aleuine &inre $loele
Aa%one2' "i american', Ini#iaiva srae(ic' a recu &ecisiv &e %area SUA "i a alia#ilor s'i,
3. Spre o !ictorie a +liailor 41&03'1&015
3.1. Sfritul rzboiului n (uropa
Pier&erea ini#iaivei srae(ice &e c're armaele (ermane "i coor&onarea mai e$icien'
a ac#iunilor %oliicoBmiliare .n ca&rul Coali#iei Na#iunilor Unie 5Con$erin#a &e la
Casa/lanca &in 18B1D ianuarie 1:8<9 au con&us la o/#inerea alor vicorii &ecisive %e
earele &e o%era#iuni &in Euro%a "i Paci$ic,
Pe $ronul sovieoB(erman sBa &es$'"ura cea mai mare /''lie &e ancuri &in isorie,
Coman&amenul (erman %rin a%licarea %lanului 3Cia&ela4 a urm'ri s' reia ini#iaiva
srae(ic', cu .nainarea concomien' a armaelor (ermane c're ora"ele Orel "i =el(oro&
"i .ncercuirea ru%elor sovieice .n a%ro%ierea ora"ului MursG, Sovieicii au a$la &irec#ia "i
&aa loviurii "i au or(ani2a o a%'rare soli&', -nainarea (erman' &eclan"a' la @ iulie
1:8< a $os o%ri', iar la 1H iulie sovieicii au &eclan"a conrao$ensiva care se va .nc!eia
%ese 1; 2ile cu o (rav' .n$r+n(ere %enru (ermani,
Dac' /''lia &e la MursG nBa e%ui2a ulimele re2erve ale >ermaniei ea a reu"i s' le
sl'/easc' &e$iniiv %enru /''liile ce urmau s' vin', Ru"ii erau acum li/eri s' aace
&eoarece ei au ales "i au alerna loviuri &e la un ca%' la alul al $ronului, -ns%re nor& ei
se a$lau %e %uncul &e a &a .na%oi s%re Saele =alice "i .n cele &in urm' s%re Prusia &e
@H
Es, -n cenrul ei se %uea .n&re%a s%re Polonia "i >ermania, la su& ei se %ueau .n&re%a
s%re =alcani "i reali2area vec!iului vis rusesc &e .nc!i&ere a Dar&anelelor, Au o%a
%enru oae acese rei variane,
-n oamna lui 1:8< au aaca >ru%ul &e armae Su& &e su/ coman&a lui von Mansein,
>ermanii au s%era s' reac' $ronul &e la r+ul Ni%ru .n Aos %enru a men#ine Crimeea,
Ru"ii, .ns', iBau .m%ins .na%oi &eBa lun(ul .nre(ii lun(imi a Ni%rului "i la s$+r"iul lunii
noiem/rie 1:8< au i2ola Armaa 16 (erman' .n Crimeea,
-n %area &e nor& ru"ii au eli/era Mievul, -ncercarea ru%elor (ermane &e aBl recu%era
%rinrBo conraloviur' e*ecua' la 1@ noiem/rie 1:8< a e"ua, La Aum'aea lunii
&ecem/rie 1:8< Coman&amenul su%rem sovieic a !o'r+ ca .n anul 1:88 s' e*ecue 2ece
o%era#ii o$ensive care s' &uc' la .n$r+n(erea ru%elor (ermane "i eli/erarea com%le' a
URSS %recum "i a alor %o%oare euro%ene,
-n Marea Me&ieran' $or#ele aliae au &eclan"a o%era#ia 3JusGI4, Armaa 6
american' "i Armaa C /rianic', sus#inue &e %uernice $or#e /lin&ae, avia#ie "i marin',
%ornesc &e %e coasa a$rican' s%re su&ul Ialiei, Se &au lu%e (rele .nre $or#ele aliae "i
ialoB(ermane %enru Sicilia,
-n urma vicoriilor o/#inue &e $or#ele aliae, re(ele OicorBEmanuel !o'r'"e la
s$+r"iul lunii iulie s'Bl .nlocuiasc' %e =ennio Mussolini cu mare"alul =a&a(lio, Pe H@
iulie acesa ese &emis "i a%oi aresa, A&ol$ Jiler a &e$iniiva %lanul 3Alaric4 %rivin&
ac#iunile &in Ialia .n care se %reconi2au eli/erarea lui Mussolini, ocu%area Romei "i
resa/ilirea &ucelui .n $runea Saului,
La @ au(us 1:8< noua con&ucere a Ialiei a an(aAa ne(ocieri secree cu an(loB
americanii .n Sicilia, Pe < se%em/rie 1:8< sBa semna armisi#iul .ns' va $i anun#a %e C
se%em/rie iar alia#ii au .nce%u o%era#ia &e &e/arcare .n Ialia coninenal', P+n' la
miAlocul lunii ocom/rie ru%ele an(loBamericane eli/eraser' Aum'ae &in Ialia,
Un (ru% &e %ara"ui"i (ermani a reu"i la 1H se%em/rie 1:8< s'Bl eli/ere2e %e
Mussolini, Paru 2ile mai +r2iu are loc .n+lnirea &inre Mussolini "i Jiler la Rasen/ur(,
Pe H< se%em/rie &icaorul ialian se re.noarce la re"e&in#a sa &e la Rocca &elle
Caminae, Se &e%lasea2' la Salo un&e va %roclama 3Re%u/lica Social' ialian'4,
Pe 1< ocom/rie 1:8< (uvernul ialian con&us &e mare"alul =o&a(lio a &eclara r'2/oi
>ermaniei, Alia#ii au lua ac &e %o2i#ia &e co/eli(eran#' a Ialiei .n r'2/oiul conra
>ermaniei na2ise, -n %erioa&a 1:B<; ocom/rie 1:8< a avu loc Con$erin#a &e la
Moscova care a a&o%a 3Declara#ia cu %rivire la Ialia4 "i a &iscua %ro/lema &esc!i&erii
celui &eBal &oilea $ron .n Euro%a, SBa !o'r+ .n$in#area unei Comisii euro%ene
consulaive cu se&iul la Lon&ra,
La a%ro*imaiv o lun' &e la Con$erin#a &e la Moscova are loc .n+lnirea la v+r$ &e la
Te!eran, La con$erin#a sBa &iscua coor&onarea e$orurilor &e lu%' .m%oriva >ermaniei
"i a saeli#ilor ei, cola/orarea %os/elic' "i asi(urarea unei %'ci rainice, Con$erin#a a
s%ul/era s%eran#ele &i%loma#iei A*ei cu %rivire la ne.n#ele(erile &inre marile %ueri ale
Coali#iei "i evenuala &i2olvare a ei,
O%era#iunile miliare ale alia#ilor occi&enali au $os sus#inue &e am%le o%era#iuni
miliare ale Armaei Ro"ii .n esul coninenului, -n luna ianuarie 1:88 ru"ii au &eclan"a
o o$ensiv' &e am%loare .n nor&ul #'rii eli/er+n& mai mule locali'#i .n a"a $el .nc+ la
.nce%uul lunii $e/ruarie mari uni'#i sovieice %'run& %e erioriul Esoniei, La .nce%uul
lunii marie ru%ele sovieice %rimesc misiuni care &e%'"esc .n mo& consan limiele
(rani#elor sovieice, La H: marie ese ocu%a ora"ul Cern'u#i aAun(+n& %e Pru "i %anele
esice ale Car%a#ilor, inr+n& %e erioriul rom+nesc,
@<
Jiler a&uce im%orane mo&i$ic'ri .n or(ani2area armaei (ermane %e $ronul &e es
%enru a le $ace mai e$iciene .ns' nu %oae s' mo&i$ice ra%orul &e $or#e, La 6 a%rilie
1:88 ru%ele sovieice ocu%' =oo"aniul iar rei 2ile mai +r2iu ocu%' "i ora"ul %or
O&essa, Siua#ia ru%elor (ermanoBrom+ne .n Crimeea ese criic', Tru%ele sovieice se
a$lau la Aum'aea lunii a%rilie %e aliniamenul Oer/a, Molomeea, nor& Ia"i, Or!ei,
Du/'sari, Marea Nea(r', -n con$ormiae cu .n#ele(erile &e la Te!eran, la H< iunie,
Armaa Ro"ie a &eclan"a la s$+r"iul lunii iunie o am%l' o$ensiv' care a .m%ins ru%ele
(ermane %e o a&+ncime &e a%ro*imaiv D;; Mm $iin& ocu%ae =ielorusia, Ucraina &e
ves, %'r#i &in Liuania, Leonia "i Polonia,
-n ves, Roma a $os eli/era' la 8 iunie 1:88, Dou' 2ile mai +r2iu %e %laAele
Norman&iei o uria"' (ru%are &e $or#e sBa rev'rsa asu%ra 3ine*%u(na/ilului 2i& al
Alanicului4 &esana' &in a%ro*imaiv 11, ;;; &e avioane "i @;;; &e nave, Acesea au
recu ulerior la o$ensiv' &esc!i2+n& as$el cel &eBal &oilea $ron .n Euro%a, La 1@ au(us,
.n nor&ul Fran#ei sBa o%era a &oua &e/arcare alia',
De/arc'rile &in vesul "i su&ul Fran#ei au .nr'u'#i consi&era/il siua#ia ru%elor
(ermane, Tru%ele aliae au .nre(isra succese im%orane, Du%' eli/erarea Parisului 5H8
au(us9 au $os cur'#ae &e ru%ele (ermane ora"ele Rouen "i Die%%e, Soissons, Reims "i
Oer&un, La < se%em/rie uni'#i /rianice au inra .n =ru*elles, =el(ia $iin& eli/era' la
.nce%uul lunii noiem/rie 1:88,
Pe $ronul &e Es, Rom+nia a ie"i &in A*' la H< au(us 1:88 %ro&uc+n& cea mai mare
caasro$' miliar' armaei (ermane &u%' cea &e la Salin(ra&, La c+eva s'%'m+ni 5:
se%em/rie9 =ul(aria sBa al'ura $or#elor Na#iunilor Unie &eclar+n& r'2/oi >ermaniei,
Tru%ele sovieice vor .naina ra%i& s%re cenrul Euro%ei, $or#ele (ermane $iin& .n aceas'
%are a Euro%ei inca%a/ile &e o re2isen#' care s' s'vileasc' rimul Armaei Ro"ii,
-n Oes, >ermania a .ncerca $'r' succes o conra o$ensiv' &e mari %ro%or#iiB
cunoscu' ca =''lia &in Ar&eni 51D &ecem/rie 1:88 1 <; ianuarie 1:8@9 1 %rin care s'
&eermine 3cercurile con&uc'oare an(loBamericane 1 s' recur(' la o .n#ele(ere4 5D7 8@9,
E"ecul (erman sBa &aora %rinre alele "i o$ensivei &e %ro%or#ii %e care au &eclan"aBo
Armaa Ro"ie "i ru%ele rom+ne, MiAlocul lunii &ecem/rie 1:88 a .nsemna inrarea
ru%elor sovieice %e erioriul (erman,
Carierul >eneral Su%rem al Cor%ului E*%e&i#ionar al Alia#ilor cu se&iul la Paris a
%lani$ica urm'oarele o%era#ii .n Euro%a .n rei $a2e, -n %rima, alia#ii urmau s' se a%ro%ie
&e Rin, .n a &oua s' cucereasc' ca%ee &e %o& &eBa lun(ul $luviului, iar cea &eBa reia s' se
a%ro%ie &e ineriorul >ermaniei,
Penru (ermani siua#ia era &eose/i &e (rea, Saele saeli %'r'siser' A*a, Reic!Bul
era /om/ar&a 2iua "i noa%ea, iar $or#ele umane erau e%ui2ae, Armaa (erman' era
$orma' &in co%ii &e 18 ani "i /'r+ni &e %ese D; &e ani, S%eran#ele lui Jiler le(ae &e
noile armamene "i /om/a nuclear' au $os, %+n' la arm', sim%le ilu2ii,
La s$+r"iul lunii $e/ruarie ru"ii cuceriser' Dan2i(Bul "i o %are a Pomeraniei, Oiena a
c'2u .n luna a%rilie 1:88, >ermania, la aceas' &a' mai era ca sa &oar o $+"ie lun(' "i
.n(us' &e a%ro*imaiv 1;; Gm l'r(ime, mer(+n& &e la coasa =alicii .n Aos s%re
Iu(oslavia "i nor&ul Ialiei, La .nce%uul lunii marie armaele americane erau la Rin,
-nre alia#i a .nce%u cursa %enru cucerirea =erlinului, Moarea %re"e&inelui Roosevel a
consiui %oae ulima ilu2ie a lui Jiler, Cre&ea c' se %oae salva $'c+n& o %aralel' cu
moarea #arinei Elisa/ea a Rusiei care lBa salva %a Fre&eric cel Mare &e la inva2ie,
Aacul $inal al ru"ilor asu%ra =erlinului sBa &a la 1H a%rilie 1:8@, Au .ncercui
Ca%iala celui &eBal reilea Reic! %e H@ a%rilie, Pe H mai re2isen#a a $os 2&ro/i', La C
@8
mai 1:8@ re%re2enan#ii >ermaniei, .n $rune cu amiralul Doni2, care %reluaser'
con&ucerea &u%' sinuci&erea lui Jiler "i a $i&elilor s'i, au semna ca%iularea, R'2/oiul
mon&ial se ermina %enru Euro%a,
3.2. )peraiile din 6acific i colapsul 7aponiei
Derularea o%era#iunilor &in Paci$ic a .nsemna, .n $a%, erminarea celui &eBal &oilea
r'2/oi mon&ial, Presiunea conra )a%oniei, &in anul 1:8H sBa am%li$ica .n mo& ine*ora/il
.n %erioa&a ime&ia urm'oarelor o%s%re2ece luni, Lun(ile "i cosisioarele /''lii &in
insulele Solomon "i &eBa lun(ul Coasei Noii >uinee au su/mina .n mo& coninuu
vialiaea im%eriului ni%on, Pier&erile su$erie .n ceea ce %rive"e avioanele "i %ilo#ii au
$os $oare (rele, Devenea evi&en c' oae %remisele ini#iale ale %lanului &e r'2/oi
Aa%one2 au $os incorece,
La .nce%uul anului 1:88 SUA &is%uneau &e un %oen#ial in&usrial ne su%erior celui
Aa%one2, Du%' ceBau cuceri ar!i%ela(ul >il/er .n noiem/rie 1:8< americanii au &isrus
/a2ele Aa%one2e &e %e insulele Caroline "i &in ar!i%ela(ul Mars!all, -n vara anului 1:88
alia#ii au %us s'%+nire %e Noua >uinee, La 1@ iunie 1:88, /om/ar&ierele =BH: reu"esc,
%enru %rima &a', s' /om/ar&e2e )a%onia, -n ulima %are a lunii ocom/rie 1:88 au
.nce%u lu%ele %enru cucerirea Fili%inelor, -n ianuarie 1:8@ ru%ele americane &e su/
coman&a lui Mac Ar!ur ocu%' Fili%inele &u%' ceBau c+"i(a cea mai mare /''lie aeroB
naval' &in cel &eBal &oilea r'2/oi mon&ial, Aceasa a .nsemna s$+r"iul marinei Aa%one2e,
-n vara anului 1:8@ .nre(ul Im%eriu )a%one2 a .nce%u s' se claine, Tru%ele Aa%one2e
erau %resae "i silie s' se rera(' &in In&iile &e Es "i =irmania, Pe la miAlocul lunii mai
1:8@ acesea sau reras "i &in su&ul C!inei, -n urm'oarele &ou' luni su/ %resiunea
/om/ar&amenelor au $os &isruse %rimele cinci ora"e Aa%one2e, Mai r'm'seser' %aru
ora"e care nu su$eriser' %reAu&icii im%orane,
La .nce%uul lunii au(us americanii au lua o &eci2ie &e o (raviae e*rem'0 lansarea
%rimei /om/e aomice, Pe &aa &e D au(us ora :, 1@ a $os lansa' %rima /om/' aomic'
asu%ra ora"ului Jiro"ima, C;, ;;; &e oameni au muri .n c+eva secun&e, La C au(us
URSS a &eclara r'2/oi )a%oniei, A &oua 2i a $os lansa' cea &eBa &oua /om/' nuclear'
asu%ra ora"ului Na(asaGi, Pe &aa &e 18 au(us 1:8@ )a%onia a ca%iula, Cel &eBal &oilea
r'2/oi se .nc!eiase,
Bibliorafie
1, A,),P, TaIlor, @ri-inile celui de1al doilea r/$oi mondial, =ucure"i, 1:::,
H, Linson C!urc!ill, Al doilea r/$oi mondial, vol I, =ucure"i, 1::D,
<, )ames L, SoGes/urI, &curt istorie a celui de1al doilea r/$oi mondial, =ucure"i,
1::<,
8, Leoni&a Lo(!in, Al doilea r/$oi mondial, =ucure"i, 1:CC,
@, )acXues &e LaunaI" =ari deci/ii ale celui de1al doilea r/$oi mondial* 19E91190!,
vol I, =ucure"i, 1:CC,
D, Anaol Perencu, Istorie uni%ersal* 2poca contemporan, C!i"in'u, 1::@,
6, Li&ell Jar, Histoire de la seconde -uerre mondiale, ra&ui &e lWan(lais %ar ), P,
Consanin, FaIar&, 1:6<,
@@
C, Pro$, univ, &r, Narin Nam$ir, Istoria uni%ersal contemporan, =ucure"i, 1:::,
:, =area Con+la-raie a secolului ))* Al doilea r/$oi mondial, =ucure"i, 1:68,
1;, Pierre Mil2a, Ser(e =ersein, Istoria secolului ))* &+,ritul lumii europene* 19::1
190;, vol, I, =ucure"i, 1::C,
@D
>ENENA LUMII =IPOLARE SI A RUN=OIULUI RECE, POLITICA SFERELOR
DE INFLUENVU,
Discua' .n marile con$erin#e ineraliae, .nce%+n& cu anul 1:8< la Te!eran, i&eea
cre'rii unei or(ani2a#ii inerna#ionale %enru %ace va &uce, .n anul 1:8@, la crearea O, N,
U, La aceas' &a' erau mul#i aceia, a+ .n es c+ "i .n ves, care nureau s%eran#a c' o
%ace &ura/il' va urma celui &eBal &oilea r'2/oi mon&ial, Marii alia#i erau .n2esra#i, la
erminarea con$run'rilor miliare, cu %ro(no2e, %ro(rame "i srae(ii %enru a %uea $ace
$a#' cri2elor %e care le r'iser'0 cri2a e*isen#ial' a +n'rului sa socialis, cri2a
economic' mon&ial', amenin#area veni' &in %area na#ionalBsocialismului, Erau .ns'
insu$icien %re('ie %enru a a$la r's%unsuri la noile %ro/leme a%'rue .n urma .n$r+n(erii
>ermaniei, Pr'/u"irea >ermaniei na2ise "i nevoia &e um%lere a vi&ului &e %uere re2ula
au con&us la &e2ine(rarea %areneriaului &in im%ul r'2/oiului, Alia#ii au c+"i(a
r'2/oiul &ar vor %ier&e %acea, O/iecivele srae(ice ale Marilor alia#i erau &iver(ene "i
(reu &e armoni2a,
1. 8nceputul $zboiului $ece
La %rima .n+lnire &inre cei 3rei mari4, Roosevel, Salin "i C!urc!ill, la s$+r"iul lui
noiem/rie 1:8<, sBau %ura convor/iri mai mul in$ormaive .n le('ur' cu or&inea &e
&u%' r'2/oi, SBa conura i&eea &e 3Desi(n4 a lui Roosevel0 lui Salin i se asi(ura
revenirea asu%ra (rani#ei &e ves a URSS &in 1:81 5re+n(lo/area Poloniei &e es, la #'rile
/alice, =asara/ia "i nor&ul =ucovinei9 "i renun#area Occi&enului la cor&onul saniar care
s'Bl se%are &e Uniunea Sovieic', -n sc!im/ (uvernul sovieic nu numai c' a&erase la
3Declara#ia asu%ra Euro%ei eli/erae4 &ar se "i o/li(ase, $a% e*rem &e im%oran %enru
%area american', ca s' conlucre2e la crearea ONU, Se %'rea c' Marii alia#i au aAuns la o
.n#ele(ere asu%ra %ro/lemelor maAore,
-ns' .n#ele(erile &e la Yala "i Pos&am au $os &oar a%arene, $iecare %are a
iner%rea re2ulaele acesor con$erin#e .n al $el, Parea american' recea la visul ei
&es%re 3o lume uniar'4 a %rinci%iilor li/erale "i &emocraice, $'r' a $i lua vreo&a' .n
serios ineresele &e securiae sovieice, Con&ucerea sovieic' &orea ca .n s$era sa &e
inerese &emocra#ia s' ca%ee $orma "i e*%resia vi2iunii sale %oliicoBi&eolo(ice, Salin iBa
e*%lica, .n a%rilie 1:8@, loc#iiorului lui Tio, Milovan DAilas, aceas' %reocu%are a sa0
3Aces r'2/oi nu mai e acela &in recu, Oricine ocu%' un erioriu im%une "i %ro%riul s'u
sisem social, Fiecare im%une %ro%riul s'u sisem social, %+n' un&e .nainea2' armaa lui4
517 C9,
@6
La aceas' &a', %roa(oni"ii vie#ii inerna#ionale, .n curs &e srucurare, %'reau c' ."i
.n#ele( /ine inen#iile "i ."i &esci$rea2' corec mesaAele &in im%ul convor/irilor /i "i
mulilaerale, Du%' vi2ia la Moscova, &in ocom/rie 1:88, Linson C!urc!ill iBa
ransmis li&erului &e la Mremlin o scrisoare &e mul#umire .n care a$irma0 3NBam $os
nicio&a' mai o%imis ca acum .n %rivin#a viioarei alian#e a %o%oarelor noasre, S%er s'
r'i#i .nc' mul im% ca s' .nl'ura#i rava(iile $'cue &e r'2/oi "i s'Bi con&uce#i %e o#i ru"ii
%rin anii &e $urun' .n lumina (lorioas' a soarelui sr'lucior, Al &umneavoasr' %rieen "i
ovar'" &e arme &in im%ul r'2/oiului, Linson C!urc!ill4, 5H7 <:H9, La r+n&ul s'u,
%re"e&inele american, F,D, Roosevel a$irma &u%' Yala c' 3? ar re/ui s' se %ronun#e
s$+r"iul sisemului ac#iunilor unilaerale, al alian#elor e*clusive, al s$erelor &e in$luen#',
al ec!ili/rului %uerii "i al uuror celorlale e*%erien#e care au &ova&a concre' a $a%ului
c' au $os .ncercae vreme &e secole "iBau &a .no&eauna (re"4, 5<7 <6:9
Penru un im%, acor&urile "i .n#ele(erile au $unc#iona cel %u#in %enru evolu#iile
%oliice &in Rom+nia "i >recia, C!urc!ill a or&ona ru%elor /rianice s' su%rime
re2isen#a arma' a s+n(ii .m%oriva Casei Re(ale &e la Aena, iar Salin a l'sa ca $i&elii
lui &isci%oli (reci 1 comuni"ii 1 s' $ie masacra#i &e sol&a#ii (eneralului Sco/ie, C+n&
Salin a inerveni, %rin O."insGi, la =ucure"i, %enru a im%une un (uvern oal aservi
Moscovei, C!urc!ill era 3$oare %reocu%a ca nu cumva U,),

s' ne re%ro"e2e .nc'lcarea

.n#ele(erii noasre4 "i ransmiea re%re2enan#ilor /rianici .n Rom+nia insruc#iuni 3s' nu
se &e2vole acolo un $ron %oliic anirus,4 517 1H89
Anali2a evenimenelor &emonsrea2' c' .nre Lon&ra, Las!in(on "i Moscova nBau
e*isa .n aces momen cri2e &e comunicare, Cri2a &e comunicare sBa %ro&us %e $on&ul
ne+n#ele(erii mesaAelor ransmise %rin miAloacele &e in$ormare .n mas' .n #'rile c'2ue .n
s$era &e &omina#ie a URSS, Ia' cum Declara#ia &e la Pos&am a %re"e&inelui american
$'cu' la %osul &e ra&io Oocea Americii la H@ iulie 1:8@ a &eermina .n Rom+nia o
anumi' con&ui' %oliic' &in %area re(elui Mi!ai I &e"i SUA nBaveu &e (+n& s'B"i
&e%'"easc' .n#ele(erile convenie cu URSS .n ceea ce %rive"e aceas' #ar',
Aceas' &eclara#ie a $os iner%rea' (re"i &e +n'rul re(e Mi!ai I care a luaBo ca %e
un .n&emn %enru .nlocuirea (uvernului a&us la %uere &e Salin, la D marie 1:8@, "i a
ac#iona .n consecin#', Penru %ari&ele isorice, %orivi unei noe a S, S, I, &in 1; au(us
1:8@, aceas' &eclara#ie a .nsemna o cre"ere a o%imismului "i a s%eran#elor .n revenirea
la re(ulile &emocraice,
Penru (uvernul &r, Peru >ro2a &eclara#ia %re"e&inelui american a avu o al'
semni$ica#ie, &eoarece &e la 3s'%+nii &e la Mremlin4 a %rimi %rin (eneralul SusaiGov,
mem/ru al Comisiei Aliae &e Conrol 5Sovieice9 &in Rom+nia, 3c!eia4 mesaAului "i a
$os asi(ura c' 3nu i se %oae .n+m%la nimic4, Prin urmare, la cererea &e &emisie, %rimul
minisru &r, Peru >ro2a iBa r's%uns "e$ului saului, re(ele Mi!ai I, c' 3(uvernul s'u nu a
$os nicio&a' mai %uernic ca acum "i se /ucur' &e o s%riAinul &in %area sovieicilor4
587 H19 "i c' nu &emisionea2',
Un an mai +r2iu, Moloov aac' .nrBun &iscurs %u/lic %e 3im%eriali"ii nes'#io"i "i
(ru%ul &e avenurieri ce insi(' la r'2/oi4 a%ar#in+n& claselor &ominane 3&in sr'in'ae
care $avori2ea2'4 r'nc'neala %ericuloas' &es%re un al 3reilea r'2/oi mon&ial4, La :
$e/ruarie 1:8D .nrBun &iscurs ra&io&i$u2a Salin a$irma0 3Acum vicoria .nseamn',
.naine &e orice, c' sisemul nosru social sovieic a .nvins, c' sisemul social sovieic a
re2isa cu succes .ncerc'rii .n $ocul r'2/oiului "i "iBa &ove&i vialiaea oal' 5?9
Z
U,), \ I,O, Salin, Uncle )oe,
@C
Mar*i"ii no"ri &eclar' c' sisemul ca%ialis al economiei mon&iale ascun&e .n el
elemene &e cri2' "i &e r'2/oi4, 5<7 1H89
Anali2a &e con#inu, %rin com%ara#ie cu emaica alor &iscursuri rosie &e li&erii
comuni"i &e la Mremlin cu &i$erie %rileAuri, ara' c' acesea se .nca&rea2' .n 3lim/aAul
&e lemn4 o/i"nui "i nu e*%rim' .n $a% o sc!im/are &e aiu&ine sau revenirea URSS la
%oliica ane/elic' 3&e con$runare cu Occi&enul4 a"a cum a $os %erce%u' la
Las!in(on "i Lon&ra, 5@7 11@B11D9
Uniunea Sovieic' a ie"i &in r'2/oi soars' "i vl'(ui', economia ei &e %ace era la
%'m+n, Ea avea nevoie &e o aAuorul %e care .l %uea ('si "i, %rin urmare, nu avea nici
un ineres ime&ia &e a rivali2a cu sin(ura %uere care .i %uea o$eri aces aAuor, "i anume
SUA,
>uvernul nu mai avea aceea"i .ncre&ere .n %o%ula#ie, Sol&a#ii sovieici ravers+n&, .n
lu%a cu (ermanii, erioriile na#iunilor euro%ene au %uu ve&ea c' via#a &e aici nu era a"a
&e ur+' cum o .n$'#i"a %ro%a(an&a sovieic' "i c' oamenii, .n (eneral, o &uceau mai /ine
&ec+ cei &in Uniunea Sovieic', Si mai avea un moiv &e .n(riAorare, R'2/oiul .i eli/era
%e oameni &e com%le*ul su%unerii "i &e $ric', elemene $un&amenale %e care se s%riAinea
re(imul lui Salin, 3De aceea, a$irma Oalenin =ereAGov, .ns'"i sisemul era .n %rimeA&ie "i
re/uiau luae m'suri %enru salvarea lui4, 5H7 H<<9
F'r' .n&oial' c' Salin, a $os convins c', %+n' la urm', ca%ialismul va $i .nlocui cu
socialismul, "i coe*isen#a celor &ou' siseme nu %uea s' $ie ve"nic', &ar era la $el &e
convins c' %rocesul &e .nlocuire nu era iminen, Roosevel "i C!urc!ill lBau au2i %e
Salin s%un+n& c' nu era &eloc sim%lu s' im%un' lumii re(imuri comunise "i c', &e $a%,
are ale %ro/leme, 5D7 H8;BHC19 Aiu&inea $un&amenal' a URSS .n %rimii ani &e &u%'
.nc!eierea celui &eBal &oilea r'2/oi mon&ial nBa $os, .n o%inia unor isorici, a(resiv', ci
una &e$ensiv',
Perce%#ia erona' "i iner%rearea (re"i' a unor eme &in &iscursul "i %ro%a(an&a
o$icial' sovieic' au con&us %e unii oameni %oliici "i anali"i %oliici la conclu2ia c'
%oliica &e securiae a URSS are la /a2' un e*%ansionism nelimia "i c' sovieicii vor
%ro$ia &e avanaAul srae(ic %e careBl aveau .n ra%orul &e %uere %e coninen &u%'
.nc!eierea celui &eBal &oilea r'2/oi mon&ial, C' vor e*%loaa &i$icul'#ile socialB
economice &in #'rile occi&enale %enru aB"i im%une su%rema#ia %+n' la Alanic, Averell
Jariman, minisrul american la Moscova, a rimis, la 8 a%rilie 1:8@, De%aramenului &e
Sa, un lun( ra%or .n care 1 &u%' ce consaa c' %ari&ul comunis "i acoli#ii s'i se
$olosesc %reuin&eni &e &i$icul'#ile economice .n+m%inae .n #'rile %lasae su/
res%onsa/iliaea noasr' %enru a $ace reclam' conce%#iilor "i %oliicii Sovieelor,
su/liniin& .n acela"i im% in$luen#a alia#ilor occi&enali 1 avea s' se mani$ese (riA' &oar
%enru alia#ii no"ri occi&enali "i %enru re(iunile %lasae su/ res%onsa/iliaea noasr'?
567 :19
La HH $e/ruarie un +n'r &i%loma &in ca&rul am/asa&ei SUA la Moscova, >eor(e F,
Menan, rimie $aimoasa 3Lon( Tele(ram4 5Tele(ram' Lun('9 .n care a &escris %oliica
e*ern' sovieic' ca av+n& sursele a&+nci .n .nsu"i sisemul sovieic, -n esen#', el
ar(umena c' %oliica sovieic' era un amal(am &e i&eolo(ie comunis' "i e*%ansionism
#aris &e mo&' vec!e, La c+eva 2ile, $osul %remier /rianic "i 3camara& &e arme4 al lui
Salin a lansa un &ur rec!i2ioriu la a&resa %oliicii sovieice, .n ca&rul unei con$erin#e
#inue .n cam%usul universiar &in or'"elul Fulon, Missouri,
@:
C!urc!ill a ras semnalul &e alarm' .n le('ur' cu e*%ansionismul sovieic,
e*%rim+n&uB"i convin(erea 3c' nu e*is' nimic care s' $ie a+ &e a&mira &e c're ei
5ru"ii 1 n, C, J, 9 ca $or#' "i c' nimic nu res%ec' mai %u#in &ec+ sl'/iciunea miliar'4 "i
consi&era c' 3ar re/ui ca %o%oarele &e lim/' en(le2' s' se uneasc' &e ur(en#' %enru a
.nl'ura orice am/i#ie sau avenur'4, 567 H69
Presa "i ale miAloace &e in$ormare vor .nce%e s' reac#ione2e .n anali2a rela#iilor
inerna#ionale .n con$ormiae cu 3sin&romul Tele(ramei Lun(i4, 3Times4 a %u/lica .n
a%rilie 1:8D unele aricole ar'+n& c' Iranul, Turcia "i Manciuria 3erau in$ecae &e virusul
comunis, iar Ara/ia Sau&i', E(i%ul, A$(anisanul "i In&ia erau "i ele 3amenin#ae4 &e
acela"i virus, Revisa 3Li$e4 %u/lic' .n iunie 1:8D, su/ semn'ura lui ), F, Dulles o serie
&e aricole .n care se ar'(ea aen#ia asu%ra amenin#'rilor %e care le ascun&ea 3Pa*
Sovieica4 "i a ceru conce'#enilor s'i s' rimi' $or#e miliare "i aAuoare maeriale s%re
re(iunile amenin#ae &e URSS,
Din aces momen 3&ialo(ul4 EsBOes va $i virusa &e o %are "i &e ala &e e*%resii
i&eolo(ice, i&ei %reconce%ue, sus%iciuni "i erori &e %erce%#ie a mesaAelor, Aces $a% va
con&uce la &eclan"area unui %roces al &u/lelor erori &e %erce%#ie care la r+n&ul lui va
(enera dilema de securitate a c'rei e*%resie maerial' .n sisemul rela#iilor inerna#ionale
va $i o a/eran' curs' a .narm'rilor clasice "i nucleare, Oom ilusra aces $a% cu c+eva
e*em%le .nrBo succesiune &e momenePsecven#e care %oae c'%'a o e*%rimare &e i%ul
urm'or0
=omentul 10 Li&erii &e la Mremlin, .n &iscursul lor ca "i %ro%a(an&a o$icial' sovieic'
reiau a"a cum am v'2u anerior, unele &in emele ra&i#ionale %rivin& su%erioriaea
sisemului comunis "i necesiaea o/ieciv' a .nl'ur'rii ca%ialismului ca $iin& %erima .n
evolu#ia umani'#ii ec, Concomien, iau m'suri %enru aB"i consoli&a s$era &e in$luen#'
re2ula' .n urma .n#ele(erilor anerioare, Occi&enul %erce%e aces lucru ca o &e%'"ire a
.n#ele(erilor "i ca o revenire la %oliica &e e*%ansiune %romova' "i &us' .n %erioa&a
iner/elic',
=omentul !0 Perce%#iile "i iner%re'rile &ae &iscursurilor "i %ro%a(an&ei comunise
&evin 3ca&rul conce%ual %enru a Ausi$ica o%unerea %racic' la e*%ansionismul sovieic4
5<7 8;:9, -n %lan %oliic, A&minisra#ia SUA lansea2' doctrina Truman 511 marie 1:869
care .n esen#' %reve&ea 3sus#inerea %o%oarelor li/ere care re2is' .ncerc'rilor &e aservire
&in %area unor minori'#i .narmee sau %resiunilor venie &in e*erior4, La HH mai 1:86,
%re"e&inele Truman a semna le(ea %rin care SUA &eveneau li&er .n crucia&a
anicomunis', -n /a2a aceseia aAuoare maeriale "i miliare au sosi .n >recia %enru
$or#ele re(ale .n lu%a cu (!erila comunis', -n %lan (eo%oliic "i (eosrae(ic, a $os lansa
planul =ars#all "i srae(ia CONTEINMENTB ului,
La mai %u#in &e rei luni &e la lansarea &ocrinei Truman, secrearul &e sa >,
Mars!all, .nrBun &iscurs rosi la Jarvar&, a lansa un %lan economic %enru a aAua
Euro%a s'B"i re&o/+n&easc' s'n'aea economic', sco#+n&Bo as$el &in cri2a &e care ar $i
%uu s' %ro$ie mi"carea comunis' .n ineresul Moscovei, Su/secrearul &e sa .n
Miniserul Economiei averi2a A&minisra#ia, %rinrBo no' &in @ marie 1:86, c' 3%enru
Fran#a "i >recia, se %uea %reve&ea c', &u%' c'&erea economic' avea s' urme2e %reluarea
%uerii &e c're comuni"i7 $'r' un aAuor american &e %ro%or#ii sarea se va .nr'u'#i a+
&e $'r' s%eran#e .nc+ se va aAun(e la un al reilea r'2/oi mon&ial4, 5C7 1<@9
Nu %uem "i cu si(uran#' &ac' Salin sesi2ase ceea ce era .n curs s' se .n+m%le, sau
$'cea un Aoc viclean, .ns' &u%' o%s%re2ece luni &e im%as "i .n+lniri o mai ensionae "i
D;
%line &e sus%iciuni &e o %are "i &e ala, lBa invia %e secrearul &e sa >, Mars!all la o
.n+lnire 5H@ a%rilie 1:869, .n cursul c'reia a su/linia c' el &'&ea o marea im%oran#'
unui acor& (eneral cu Saele Unie, Si .nruc+ inerlocuorul s'u ."i e*%rima %esimismul
.n le('ur' cu %ers%ecivele rela#iilor inerna#ionale 1 &u%' e"ecul $oare %ro/a/il la acea
&a' al Con$erin#ei mini"rilor &e e*erne ai celor Paru Mari asu%ra Traaului cu
>ermania, &es$'"ura' la Moscova .n %erioa&a 1; marie 1 H8 a%rilie 1:86 1 Salin a
a$irma c' ar $i (re"i s' se iner%ree2e .nrBun mo& ra(ic &iver(en#ele noasre acuale,
Momenele &e im%as "i con$run'rile, sus#inea li&erul sovieic, 3nu erau &ec+ .m%in(erile
"i .m/r+ncelile &e .nce%u ale $or#elor &e recunoa"ere4, Salin a s%us inerlocuorului s'u
c' se mai %uea aAun(e la un com%romis .n 3oae c!esiunile %rinci%ale4 "i a insisa c'
3era nevoie s' avem r'/&are "i s' nu &evenim %esimi"i,4 5<7 8;<9
La .noarcerea sa &e la Moscova, Mars!all a &eclara, .nrBo alocu#iune ra&io$onic'
a&resa' na#iunii, c' 3&evin evi&ene $or#ele &i2olvane, Pacienul ese o mai sl'/i, .n
im% ce me&icii se s$'uiesc, De aceea nu cre& c' avem voie s' a"e%'m un com%romis
&aora e%ui2'rii,4 5<7 8;<9 Toae $or#ele A&minisra#iei Truman au aAuns la .n#ele(erea c'
noul %ro(ram &e .nraAuorare economic' re/uia lansa ime&ia, Calculul %oliic sau
eroare &e %erce%ere .n comunicarea la v+r$ .nre Moscova "i Las!in(onE
La o con$erin#' &e %res', &in 1H iunie 1:86, Mars!all a &aclara c' o$era ese vala/il'
%enru 3oae #'rile la ves &e Asia4, Sovieicii au %erce%u aces mesaA, %rin care se
inviau "i #'rile &in s$era lor &e in$luen#', ca %e o %enerare economic' a SUA .n s%a#iul &e
ineres %ro%riu, recunoscu anerior %rin .n#ele(eri /i "i mulilaerale,
=omentul E0 Reac#ia Moscovei nu a .n+r2ia s' a%ar' mai .n+i %e canalele massBme&ia
"i &iscursuri %oliice, -nrBun comenariu a%'ru .n 2iarul moscovi, 3Prav&a4 .n 2iua &e 1D
iunie %ro%unerea american' era cali$ica' ca $iin& .n $a% 3i&enic' cu %lanul Truman &e
amesec .n re/urile inerne ale alor sae,4 A(en#ia TASS res%in(ea, %rinrBo &eclara#ie &in
2iua &e H: iunie 1:86, orice i&ee a unui %lan &e ansam/lu, a$irm+n& c' %ro/lemele
economice inerne sun &e com%een#a %o%oarelor suverane .nse"i, C+eva 2ile mai +r2iu,
minisrul &e e*erne sovieic Moloov a$irma c' #'rile care vor acce%a %lanul Mars!all vor
$i %lasae su/ conrol "i vor %ier&e 1 %enru a sais$ace nevoile "i &orin#ele unor mari %ueri
1 in&e%en&en#a lor economic' "i na#ional', 567 1;;9
-n %lanul ac#iunii %oliice, .n s$era &e ineres a URSS, reac#ia a $os &ur' "i /rual', -n
%rimul r+n& Moscova a ceru (uvernelor esBeuro%ene, su/ %resiuni, s'B"i rera('
acor&urile sau s' re$u2e &e a %arici%a la Planul Mars!all, Pe : iulie 1:86, (uvernele
iu(oslav "i /ul(ar au re$u2a %arici%area, Ulimul, &u%' ce ra&io Moscova o anun#ase
&eAa, A &oua 2i au $'cu &eclara#ii asem'n'oare Ce!oslovacia "i Un(aria, Polonia "i
Finlan&a, >uvernul rom+n, %rin &eclara#ia minisrului a$acerilor sr'ine, >!, T''rescu,
re$u2a invia#ia %reci2+n& c' a%licarea Planului Mars!all 3va &uce $aal la re2ulae care
vor .nsemna, %e &eBo %are, o "ir/ire a in&e%en&en#ei %e care #'rile Euro%ei vor "i re/uie
s' o %'sre2e cu %rivire la %oliica lor economic', iar %e &e al' %are o imi*iune .n
a$acerile inerne ale acesor #'ri,45:7 86<9
Moscova nu mai ese acum ineresa' nici m'car s' mai salve2e a%aren#ele .n ceea ce
%rive"e comunicarea cu Occi&enul "i m're"e %resiunea asu%ra #'rilor &in s$era sa &e
&omina#ie, Prin urmare, a !o'r+ s' cree2e 3/locul #'rilor &in es4, ceea ce avea s' &evin'
$oare cur+n& #'rile &in 3la('rul socialis4, Unul &inre cei mai a%ro%ia#i li&eri ai lui
Salin, la aceea &a', An&rei )&anov a $ormula o srae(ie &e lu%' .m%oriva
D1
im%erialismului occi&enal care a $os im%us' li&erilor comuni"i esBeuro%eni reuni#i, la
Aum'aea lunii se%em/rie 1:86, la S2GlarsGa Pore/a, .n Polonia,
Cu acea oca2ie sBa consiui "i un cenru &e coor&onare a acivi'#ii acesor %ari&e 1
Comin+ormBul, Oi2iunea lui A, )&anov a accelera %rocesul &e salini2are .n Euro%a &e
r's'ri, De aici .ncolo mo&elul socie'#ii sovieice "i iner%rearea lui a &eveni sin(ura linie
&irecoare %enru oae 3&emocra#iile %o%ulare4, Cum is%iele &e i% 3Mars!all4 erau
a&emenioare, Salin a a%recia c' a sosi momenul s' nu mai acce%e nici o ini#iaiv'
%oliic' &in %area comuni"ilor locali, Pari&ele "i (ru%urile &e o%o2i#ie care mai e*isau .n
acese #'ri au $os eliminae cu oul, %ari&ele socialB&emocrae au $u2iona, &u%' e%ur'ri
masive, cu comuni"ii, oae insiu#iile saului au $os su/or&onae %ari&ului comunis, iar
con&ucerile acesuia au $os e%urae &e li&erii care nu %re2enau (aran#ii oale %enru
Mremlin, Du%' mo&elul sovieic au $os or(ani2ae via#a economic', social' "i s%iriual',
Aa"amenul $a#' &e URSS, 1 Paria Socialismului, com/aerea !o'r+' a oric'rei
mani$es'ri anisovieice 1 cum se su/linia .nrBun &ocumen &e e%oc' al Pari&ului
Muncioresc Rom+nB ese %iara &e .ncercare, crieriul inerna#ionalismului %rolear,
c!e2'"ia %rinci%al' a %ros%eri'#ii "i .n$loririi #'rilor &e &emocra#ie %o%ular', a
consoli&'rii li/er'#ii "i in&e%en&en#ei lor na#ionale, Acese ac#iuni, &u/lae &e o
%ro%a(an&' e*rem &e violen' &iriAa' &e Comin$orm "i &es$'"ura' &e oae %ari&ele
comunise la a&resa Occi&enului, iBau &eermina %e mul#i oameni %oliici "i anali"i &in
SUA "i Euro%a s' crea&' c' %ro%riile %erce%#ii %rivin& en&in#ele &e evolu#ie a %oliicii
URSS .n sisemul rela#iilor inerna#ionale au $os corece "i coerene,
=omentul 00 =rualiaea cu care Moscova a ac#iona .n s$era sa &e in$luen#' a
&eermina .n'rirea %oliicii &e CONTEINMENT, Im%unerea unor re(iuni
ne&emocraice, re%rimarea mi"c'rilor &e o%o2i#ie real', violarea &re%urilor omului, a
li/er'#ilor civice .n mule &in #'rile Euro%ei Cenrale "i &e Es au $os %erce%ue ca
%ericole &e moare %enru sisemul &emocra#iilor occi&enale, Saele vesBeuro%ene "i
a%oi .m%reun' cu SUA au reac#iona .n %lan (eosrae(ic "i au crea srucuri miliare &e
a%'rare .m%oriva e*%ansionismului sovieic, As$el, .n marie 1:8C, mai mule #'ri vesB
euro%ene au $orma Pacul &e la =ru*elles,
Au urma ne(ocieri cu SUA "i Cana&a cu sco%ul &e a crea o Alian#' unic' a
Alanicului &e Nor&, $on&a' %e (aran#ii &e securiae "i an(aAamene muuale .nre
Euro%a "i America &e Nor&, Reac#ia Moscovei la semnarea %acului &e la Las!in(on 58
a%rilie 1:8:9 a $os, &esi(ur, &e o e*rem' violen#' ver/al' "i urma' &e ale ac#iuni
concree .n s$era sa &e in$luen#',
Lumea se .n&re%a c're /i%olarism .n sisemul rela#iilor inerna#ionale0 SUA, care,
.m%inse &e .m%reAur'ri, au $os &eerminae s'B"i e*ercie 3lea&er s!i%4Bul asu%ra 3lumii
li/ere4 "i "iBau asuma res%onsa/ili'#ile maAore .n s+nul Alian#ei Alanice, URSS, care,
.naine &e crearea %acului &e la Oar"ovia, .n 1:@@, a semna raae miliare cu saeli#ii s'i
"i sBa sr'&ui, &in 1:8:, s'Bi ine(re2e economic %e ace"ia %uerii Sovieice %rin
inerme&iul CAER, Con$runarea in&irec' .n lumea e*raeuro%ean' a celor &ou'
su%er%ueri se va inensi$ica, Acor&urile &e la >eneva &in 1:@8 %reve&eau uni$icarea
Oienamului, .ns' ele nBau $os semnae &e americani "i &e viename2ii &e su&, De o %are
"i &e ala %aralelei 16] sBa insala o linie &e se%ara#ie .nre Oienamul &e Nor& comunis,
con&us &e JoBSiBMin "i cel &e Su&, con&us &e &icaorul N(o Din!BDiem, -nce%+n& cu
1:@D 3consilierii miliari4, armamenul "i &olarii americani sBau .n&re%a s%re su&, iar iar
s%re Oiecon( consilierii miliari "i armamenul sovieic, Oienamul se .m%are .n &ou'
DH
sae0 unul socialis, .n s$era &e in$luen#' a Moscovei "i alul &emocra, .n s$era &e
in$luen#' a Las!in(onului,
2. De la echilibrul teorii la confruntarea periferic
Prima $a2' a r'2/oiului rece sBa .nc!eia o&a' cu moarea li&erului comunis Salin, A
urma un relaiv 3&e2(!e#4 al rela#iilor inerna#ionale, De %area sovieic', ascensiunea
unei noi ec!i%e con&uc'oare &omina' &e Nic!ia Jru"ciov, a coincis cu a&o%area unei
linii mai su%le $a#' &e Occi&en, Noul 3num'r4 sovieic "iBa &e2vola %ro%ria &ocrin' a
3coe*isen#ei %a"nice4 .n care vicoria socialismului .n oae #'rile a r'mas, %e ermen
lun(, o/iecivul su%rem, &ar %e ermen scur com%ei#ia cu #'rile ca%ialise re/uia s' se
limie2e la &omeniile i&eolo(ic "i economic,
Aceas' sc!im/are .n %oliica Mremlinului a $os &eermina' &e con"ieni2area
consecin#elor %osi/ile ale unui r'2/oi nuclear, SUA "i URSS aveau $iecare .n %are
su$iciene miAloace &e a se &isru(e reci%roc "i &e a &uce la &is%ari#ia unei mari %'r#i &in
omenire, Jru"ciov a s%era c' &ac' va o/#ine o %erioa&' mare &e lini"e va reu"i s'B"i
maeriali2e2e am/i#ioasele %roiece economice "i sociale "i va aAun(e &in urm' "i a%oi va
&e%'"i 3lumea ca%ialis'4,
De %area american' ca "i la sovieici nu a avu loc o veria/il' ru%ur' cu %rima
%erioa&' a r'2/oiului rece, .ns' se consa' c' Las!in(onul a a&o%a un 3NeK looG4
&i%lomaic, Acesa a consa .n coninuarea %oliicii &e 3conainmen4 "i a&a%area unei
noi &ocrine srae(ice care .n esen#' %reve&ea c' un aac comunis asu%ra oric'rei #'ri nu
anrena o ri%os' nuclear' american' care ar %uea surveni .n orice %unc al la('rului
socialis, 51;7 H<H9
Ca o consecin#' a acesei relaive mo&era#ii a%'rue .n %o2i#iile celor &ou' su%er%ueri,
climaul inerna#ional sBa &eensiona .n urm'orii ani "i a culmina cu in+lnirea celor
Paru Mari &e la >eneva .n iulie 1:@@ un&e sBa .ncerca re(lemenarea %os/elic' .n
Euro%a, De o %are "i &e ala, .n ciu&a acesor u"oare semne &e &esin&ere, ne.ncre&erea a
r'mas %uernic', Anii 1:@DB1:DH au alerna .n %erioa&e 3&e &e2(!e#4 cu cele &e ensiuni
"i cri2e, Acum sBa .nc!eia %rocesul &e creare a celor &ou' /locuri %oliicoBmiliare %rin
a%ari#ia Traaului &e la Oar"ovia 5mai 1:@@9 care a re(ru%a .n Aurul URSS oae
3&emocra#iile %o%ulare4 &in Euro%a cu e*ce%#ia Iu(oslaviei,
Desin&erea a su%ravie#ui celor &ou' mari cri2e &in oamna anului 1:@D0 Un(aria .n
3la('rul socialis4 "i Sue2ul .n lumea ca%ialis', Prima se va .nc!eia %rinrBo &emonsra#ie
&e $or#' a Moscovei care a %us ca%' .ncerc'rilor con&ucerii comunise &e la =u&a%esa &e a
re$orma sisemul %oliic socialis, Moscova nu %uea s' lase s' evolue2e .n al' &irec#ie
lucrurile .n #'rile &in s$era ei &e in$luen#' %enru c' .i %unea su/ semnul .nre/'rii nu numai
si(uran#a srae(ic' &ar "i o/iecivul $un&amenalB e*in&erea comunismului, Avea nevoie,
.n coninuare &e saeli#i %enru c' .n ca2ul unei o$ensive srae(ice asu%ra lumii ca%ialise
erioriile Un(ariei, Poloniei, >ermaniei &e Es, Rom+niei, =ul(ariei .i erau in&is%ensa/ile,
5117 1C9 Cea &eBa &oua cri2' "iBa ('si solu#ia .nrBo ac#iune %aralel', &ac' nu c!iar
concera', a celor &ou' mari %ueriB SUA, URSSB %enru a o/#ine rera(erea $oselor %uerii
coloniale &in E(i%, Cri2a Sue2ului a marca ascensiunea Americii %+n' la %o2i#ia &e
con&uc'or al lumii, Ea a $olosi oca2ia %enru a scoae Fran#a "i Marea =rianie &in rolurile
D<
lor isorice &in Orienul MiAlociu "i &e a %relua 3(esiunea4 securi'#ii .n aceas' %are a
lumii,
Rela#iile sovieoBamericane la s$+r"iul anilor W@; sBau ameliora, Di$icul'#i a%ar .n
E*remul Orien un&e C!ina comunis' a /om/ar&a insulele ^uemaI "i Masu ocu%ae
&e $or#ele na#ionalise ale (eneralului Tc!an( MaiBC!ec, Uniunea Sovieic' nBa &ori s'
%iar&' eren .n $avoarea C!inei .n Asia "i a .n's%ri rela#iile cu aceasa, PeGinul .i re%ro"a
lui N, Jru"ciov, %oliica sa &e coe*isen#' %a"nic', Acesa a vi2ia .n se%em/rie 1:@:
SUA, -n+lnirea lui Nic!ia Jrusciov cu %re"e&inele D, Eisen!oKer la Cam% Davi& nu sB
a maeriali2a cu raae concree, &ar a conri/ui la &esin&erea climaului &inre cele
&ou' Su%er%ueri 5117 H<<9
-nce%uul &eceniului "a%e a .nsemna o .noarcere la r'2/oiul rece, Jrusciov, care
re/uia s' $ac' $a#' criicilor conAu(ae ale li&erilor c!ine2i %enru %oliica sa &e
&esin&ere "i ale a&versarilor %oliicii sale &in inerior &' &re% %ree* a$acerea UH

"i a
/oicoa 3Con$erin#a la v+r$4 &e la Paris &in iunie 1:D; care re/uia s' re(lemene2e
3%ro/lema4 (erman', -n iunie 1:D1 li&erul sovieic sBa .n+lni la Oiena cu noul
%re"e&ine american ), F, Menne&I "i .l averi2ea2' c' URSS consi&er' semnarea unui
raa &e %ace cu >ermania im%erios necesar, Acesa &orea o re(lemenare a 3%ro/lemei
=erlinului4 care s' .n'reasc' %o2i#iile .n Euro%a, URSS a reac#iona "i .n noa%ea &e
1HP1< au(us 1:D1 a &eermina (uvernul RD> s' consruiasc' un 2i& &eBa lun(ul 2onei
&e &emarca#ie sa/ilie &e c're .nvin('ori la s$+r"iul r'2/oiului, URSS "iBa relua
e*%erien#ele nucleare .n se%em/rie 1:D1, .ns' cri2a cea mai (rav' se va %erece .n,
3coasa4 SUA, .n Cu/a,
-n urma venirii la %uere .n Cu/a a $or#elor revolu#ionare .n $rune cu Fi&el Casro,
rela#iile acesei #'ri cu SUA sBau a(rava, A&minisra#ia SUA nBa %uu s' olere2e un
re(im osil la (rani#ele sale, -n a%rilie 1:D1 $or#e anicasrise s%riAinie &e CIA au
&e/arca .n Cu/a %rin >ol$ul Porcilor, SBa mi2a %e o ri&icare (eneral' a a&versarilor lui
Casro, care .ns' nu sBa %ro&us, iar inva&aorii au $os r'%u"i sau $'cu#i %ri2onieri, Aces
$a% a con&us la o a%ro%iere a Cu/ei $a#' &e URSS, Pe 11 se%em/rie 1:DH o no' a
(uvernului sovieic anun#a c' orice aac .m%oriva Cu/ei ar %rovoca un con$lic mon&ial,
La 1H ocom/rie 1:DH avioanele americane &e cerceare au &esco%eri %e erioriul
cu/ane2 ram%e &e lansare %enru rac!ee care %ueau s' rans%ore .nc'rc'ur' nuclear',
La HH ocom/rie %re"e&inele ),F, Menne&I sBa a&resa %o%orului american, iar o 2i mai
+r2iu a semna &ecreul cu %rivire la insiuirea /loca&ei mariime .n Aurul Cu/ei, SBa
insaura sarea &e aler' "i au $os rimise $or#e miliare "i mariime .n a%ro%ierea Cu/ei,
Lumea se ('sea la un %as &e o caasro$' nuclear',
URSS a convoca Consiliul &e Securiae al ONU "i sBau inensi$ica conacele
&i%lomaice, Preocu%a s' o/#in' succesul $'r' s' &eclan"e2e r'2/oiul, Menne&I a avu
(riA' s' .i lase lui Jrusciov %osi/iliaea &e a &a .na%oi $'r' aB"i %ier&e %resan#a, Pe HC
ocom/rie 1:DH Jrusciov a &ecis s' or&one rera(erea rac!eelor &in Cu/a, -n sc!im/ a
o/#inu %ermisiunea c' americanii nu vor inva&a Cu/a "i oo&a' vor ri&ica /loca&a, La
H; noiem/rie 1:DH, SUA au ri&ica /loca&a, iar a &oua 2i URSS a or&ona .ncearea s'rii
&e alarm' %enru ru%ele sale, Unul &in cele mai &ramaice evenimene ale r'2/oiului rece
era &e%'"i,
Con$runarea URSS cu SUA .n Asia nBa avu as%ece a+ &e &ramaice ca .n Cu/a &ar
nBa $os li%si' &e as%eri'#i, A&minisra#ia SUA consi&era c' e$icien#a %oliicii &e
Z
Un avion s%ion 3UH4 american a inra .n s%a#iul aerian al URSS "i a $os &o/or+ &e sovieici,
D8
3.n&i(uire4 a comunismului .n Asia era inim le(a' &e conrolul american .n Loas "i
Oienam, -nrBo &eclara#ie &e %res' $'cu' la H< marie 1:D1 Menne&I averi2a
3securiaea .nre(ii Asii &e Su&BEs va $i %us' .n %ericol &ac' Laosul ."i %ier&e
in&e%en&en#a "i neuraliaea, Pro%ria sa securiae .nseamn' securiaea noasr', a
uuror4 5<7 @C@9
La 11 mai 1:D6 Consiliul Na#ional &e Securiae a &a o &ireciv' %rin care sa/ilea c'
.m%ie&icarea &omina#iei comunise asu%ra Oienamului &e Su& era o/iecivul na#ional al
Americii, 5<7 @CC9 Comuni"ii viename2i conrolau a%roa%e rei s$eruri &in #ar', Du%'
venirea la %uere a (eneralului D!iem americanii ."i s%oresc %re2en#a miliar' .n 2on', -n
urma inci&enului &in au(us 1:D8 c+n& o nav' &e r'2/oi american' ese aaca' .n (ol$ul
TonGin, succesorul lui Menne&I, LIn&on )onson cere "i o/#ine a%ro/area Con(resului
%enru /om/ar&area Oienamului &e nor& &e c're avioane =, @H,
Cri2a &in Cu/a ca "i celelale &in lumea e*ra euro%ean' au &emonsra su%er%uerilor
c' %acea %oae $i men#inu' $'r' o con$runare &irec', Urmarea a $os c' ele sBau sr'&ui
s' %romove2e un $el &e armisi#iu, $'r' s' renun#e la cursa .narm'rilor nucleare, Se vor
sr'&ui s' limie2e r's%+n&irea armelor nucleare "i s' re&uc' riscurile unui 3&era%aA
nuclear4, -n aces sens ia $iin#', .n iunie 1:D<, un sisem &e comunicare $aimosul 3ele$on
ro"u4 care s' %ermi' li&erilor &e la Moscova "i &e la Las!in(on s' ia le('ura &irec .n
ca2ul unei cri2e maAore,
Ulerior sBau semna "i o serie &e &ocumene care limiau $olosirea ener(iei nucleare,
Pe @ au(us 1:D< sBa semna la Moscova un raa care iner2icea e*%erien#ele nucleare &e
al i% &ec+ cele su/erane, Traaul &e ne%ro$eli$erare a armelor nucleare semna la 1
iulie 1:DC %reve&ea ca nici una &in %'r#i s' nu aAue un er# sa la $a/ricarea /om/ei
nucleare, Fran#a "i Marea =rianie care ocmai reali2au %rimele lor /om/e cu !i&ro(en au
re$u2a s' se asocie2e la aces raa,
Desin&erea .n rela#iile inerna#ionale a $os %osi/il' &u%' reali2area ec!ili/rului miliar
srae(ic .nre URSS "i SUA, &ar "i &aori' noilor vi2iuni ale con&uc'orilor celor &ou'
su%er%ueri, De %area sovieic' Leoni& =reAnev sBa %reocu%a mai ales &e consoli&area
%o2i#iilor URSS .n s$era sa &e in$luen#' "i .n lume, Su/ con&ucerea sa Mremlinul a &us o
%oliic' %ru&en', vi2+n& s' o/#in' &e %area a&vers' a avanaAelor necesare "i siuarea
URSSBului .n %osur' &e su%er%uere mon&ial', De %area cealal', %re"e&inele Ric!ar&
Ni*on ales %re"e&ine .n noiem/rie 1:DC "i %rinci%alul s'u consilier JernrI Missin(er,
con"ien#i &e 3%ier&erile &e ima(ine4 ale SUA .n Oienam, au a&o%a o linie mai su%l' .n
ra%orurile cu Moscova, Con$run'rilor cu Esul leBau lua locul ne(ocierile %urae &e o
asemenea manier' .nc+ s' se insaure2e o 3srucur' &e %ace4 .n Euro%a asem'n'oare
secolului XIX,
Aces lucru a %resu%us ca sovieicii s' 3acce%e4 unele re#ineri .n %oliica e*ern' iar
americanii s' %romove2e %oliica &e conainmen $olosin& acica 3linGa(e4Bului, S'
muli%lice le('urile cu URSS %+n' c+n& o va $ace soli&ar' cu ineresele a/erei
occi&enale, -n aces mo& sBa aAuns la veria/ile +r(uieli la scar' %lanear'0 li se %ro%une
sovieicilor s' li se &ea sais$ac#ie .nrBo anumi' %ro/lem' la care ace"ia #in, .n sc!im/ul
unei com%ens'ri cu valoare cores%on&en', -n cele &ou' a/ere se %'rea c' sBa aAuns la un
Aoc care elimina 3crucia&a4 .ns' $iecare &in a/ere ."i urm'rea o/iecivul $inal, Ace $a% a
$'cu %osi/il' "i %oliica &e 3neuraliae4 a&o%a' &e SUA .n au(us 1:DC $a#' &e inva2ia
ru%elor Traaului &e la Oar"ovia 5mai %u#in cele rom+ne"i9 .n Ce!oslovacia %enru a
so%a %oliica &e li/erali2are a re(imului comunis,
D@
Noua %oliic' va consoli&a saus XuoBul .n Euro%a, -n 1:D: noul cancelar (erman
Lilli =ran& a ini#ia, cu acor&ul Las!in(onului, o %oliic' &e &esc!i&ere s%re Es, care
.n rei ani va &uce la .nc!eierea unor acor&uri &e mare im%oran#', -n anul 1:6; au $os
semnae raaele (ermanoBrus 5au(us9 "i (ermanoB%olone2 5&ecem/rie9 %rin care se
recuno"ea inviola/iliaea $ronierelor euro%ene, Un an mai +r2iu a $os semna raaul
cu %rivire la =erlin %rin care URSS a %ermis ran2iarea m'r$urilor "i %ersoanelor .nre
2ona =erlinului conrola &e occi&enali s%re RD>, -n &ecem/rie 1:6H sBa semna un
raa &e mare im%oran#' %rin care se normali2au rela#iile &inre cele &ou' sae (ermane
a&mise la ONU .n se%em/rie 1:6<, -n acela"i an sBa &esc!is Con$erin#a %enru Securiae
"i Coo%erare .n Euro%a, care se va .nc!eia &oi ani mai +r2iu %rin acor&urile &e la
JelsinGi, con$irm+n&, s%re marea sais$ac#ie a sovieicilor sarea &e $a% "i $ronierele .n
Euro%a re2ulae &u%' cel &eBal &oilea r'2/oi mon&ial,
Oenirea la %uere a lui R, Ni*on .n SUA a .nsemna "i o sc!im/are a %oliicii
americane .n Asia &e Su&BEs, Li%sa &e %o%ulariae a r'2/oiului &in Oienam a &us la un
senimen &e i2olare a Americii iar acesa, la r+n&ul s'u, a (enera .n SUA un slo(an &e
(enul 3-noarceBe acas', America4, Noul %re"e&ine, .n cursul unei c'l'orii .n Paci$ic
5iulie 1:D:9, a anun#a con&i#iile .n care ar %uea .ncea r'2/oiul &in Oienam, Un acor&
%rovi2oriu "i %recar a inerveni la .nce%uul anului 1:6< .n urma unor lun(i "i &i$icile
ne(ocieri, -ncearea $ocului a $os .nc' mul im% viola' as$el c' r'2/oiul a mai coninua
.nc' &oi ani, a+ .n Oienam c+ "i .n Cam/o&(ia "i Loos,
3Pier&erile4 &i%lomaice su$erie &e SUA .n ra%or cu Moscova au $os sr'luci
com%ensae &e A&minisra#ia Ni*on %rin sa/ilirea &e rela#ii &irece cu C!ina, Aces $a% a
mo&i$ica cone*ul srae(ic &ar nu a .nceini o$ensiva (lo/al' sovieic' &in a &oua
Aum'ae a anilor W6;, 51H7 HHD9, Nemai$iin& &escuraAa#i %oliic &e %uerea srae(ic'
american', sovieicii "iBau am%lasa ru%e .n Oienam, Eio%ia, Yemen, Orienul MiAlociu,
Mo2am/ic, An(lia,
Acumul'rile &e armamene srae(ice au ains a%o(eul %rin .nlocuirea rac!eelor cu
ra2' me&ie &e ac#iune 3SSB8 "i 3SSB@4 &in 2ona euro%ean' a URSS cu alele %er$ec#ionae
3SSBH;4, P'rea c' sosise momenul %enru o coiur' isoric' %enru sovieici, Siua#ia se
va sc!im/a ra%i& .n &e$avoarea sovieicilor &aori' erorilor &e calcul %e care leBau $'cu
.n %oliica inern' "i inerna#ional',
)u&ec+n& (re"i siua#ia isoric', ei au $or#a o$ensiva &incolo &e limiele acce%a/ile
c!iar "i %enru cei mai oleran#i &inre li&erii occi&enali, -n %lan inern aceas' .narmare a
su%us resursele sovieice unor solici'ri a+ &e mari, .nc+ sl'/iciunile "i coru%#ia inerene
&in sisemul sovieic, au lua $orme inconrola/ile, Con&uia lor se %oae .nca&ra %er$ec
.n conce%ul &e 3su%ra.nin&ere im%erial'4 lansa &e Paul Menne&I 51H7 HH69 Aceasa a
.nsemna "i inrarea con$run'rii EsBOes .n $a2a sa $inal', consuma', .n mare %are, .nre
anii 1:C:B1::1,
3. Sfritul $zboiului $ece
Aceas' r'surnare s%ecaculoas' inerveni' .n rela#iile inerna#ionale a avu ca %unc &e
%lecare rei ca2uri criice &e su%ra.nin&ere sovieic', -n %rimul r+n& inva2ia sovieic' .n
A$(anisan 5&ec, 1:6:9 a $os !o'r+' %e /a2a unui calcul (re"i al Moscovei .n ra%or cu
reac#ia SUA, Aceasa a %orni &e la %remi2a c' Las!in(onul nu va reac#iona, ceea ce sBa
DD
&ove&i $als, A&minisra#ia Carer nu numai c' iBa s%riAini ime&ia %e muAa!e&ini

&ar a "i
%us la cale, &iscre, o coali#ieB cu%rin2+n& PaGisanul, C!ina, Ara/ia Sau&i', E(i%ul "i
Marea =rianie 1 siua' &e %area re2isen#ei a$(ane, Am%loarea "i caliaea s%riAinului
american au crescu consan .n im%ul a&minisra#iei Rea(an, SUA au reu"i s' .n$un&e
URSS .n ceea ceBa $os ec!ivalenul unui al Oienam, Sovieicii nBau "iu s' conracare2e
sr+n(erea rela#iilor c!inoBamericane "i sBau v'2u con$runa#i "i cu amenin#area unei
3conra .ncercuiri4,
-n al &oilea r+n&, Moscova nBa avu 3solu#ii4 %enru conram'surile luae &e SUA "i
%rinci%alii s'i alia#i &e a insala rac!ee cu ra2' me&ie &e ac#iune .n Euro%a ca%a/ile s'
ani!ile2e rac!eele 3SSBH;4, Uria"ul sisem &e$ensiv %us la %unc &e americani la
.nce%uul anilor WC; 1 inclusiv &e a %romova S,D,I
QQ
nu numai c' iBa "oca %e sovieici &ar
leBa e%ui2a "i resursele, -nc' .naine &e 1:C@, la Mremlin sBa insala o a&ev'ra' s%aim'
&e un r'2/oi consi&er+n&uBse c' nu %oae $i ani!ila avanaAul %rimei loviuri %e care o
avea Las!in(onul &aori' sisemului S,D,I,
-n#ele(erea acesui $a% sBa conAu(a cu cea &eBa reia r'surnare, surveni' .n %lan
social "i ima(olo(ic 51;7 H<;9, -n %area a &oua a anilor W6; %re"e&inele )immI Carer a
&eclan"a cam%ania sa %enru drepturile omului, mai .n+i .n #'rile saelie Moscovei "i
a%oi "i .n URSS, Lu%a %enru &re%urile omului sBa e*ins .n Polonia, simula' &e
ale(erea, la Roma, a %rimului %a%' &e ori(ine %olone2, S%re s$+r"iul anilor W6; mi"carea
&e mas' Soli&ariaea a .nce%u s' amenin#e re(imul comunis al celui mai im%oran
saeli sovieicB Polonia, Sovieicii au $os %e cale &e a inerveni miliar .n Polonia .n
&ecem/rie 1:C; "i marie 1:C1, .ns' mesaAele venie $'r' ec!ivoc &e la Las!in(on care
ar'au c' SUA nu va mai avea aceea"i reac#ie ca la inva2ia &in Ce!oslovacia iBau
&eermina s' renun#e, Dre% urmare cri2a %olone2' sBa e*ins %e .nre( &eceniul o% "i a
conamina "i #'rile comunise &in vecin'ae,
Ronal& Re(an a consi&era c' &re%urile omului re/uie s' $ie nu numai un insrumen
"i miAloc &e s'vilire a comunismului, ci "i &e .nl'urare a sa, &e &emocrai2are a
socie'#ilor su%use re(imului comunis, Penru aceasa Re(an a ales "i o srae(ie
a&ecva'0 recom%ensa %enru saele care %romovau &emocra#ia "i i&ealurile sociale
s%eci$ic lumii an(loBsa*one "i %e&e%sirea celor care nu reu"eau c!iar &ac' acesea nu
re%re2enau nici o %rovocare sau amenin#are vi2i/il' la a&resa Americii, Ec!i%a lui Re(an
a .nors %e &os %ro%a(an&a sovieic'0 valorile &emocraice, nu cele cu%rinse .n Mani$esul
comunis aveau s' $ie curenul viiorului, Si ec!i%a Rea(an a $os consecven', Ea a $'cu
%resiuni .n &irec#ia re$ormei a+ asu%ra (uvernului conservaor a lui A, Pinoc!e &in
C!ile c+ "i asu%ra celui auoriar a lui F, Marcos &in Fili%ine, Primul a $os o/li(a s'
acce%e ale(eri li/ere care lBau .nlocui, cel &eBal &oilea a $os r'surna cu aAuor
american, 5<7 D::9
Pre"e&inele american R, Rea(an a .m/ina o%im %resiunile miliare cu cele
umaniare care au &omoli o$ensiva sovieic' "i au %rovoca a&+ncirea cri2ei sisemului
comunis, Cele mai mule &in cuceririle sovieice ale anilor W6; au $os anulae, -n 1:C; a
$os %us ca%' ocu%'rii Cam/o&(iei &e c're Oienam, P+n' la s$+r"iul anului 1::1
ru%ele cu/ane2e sBau reras &in An(ola, >uvernul s%riAini &e comuni"i .n Eio%ia sBa
%r'/u"i .n 1::@, -n Nicara(ua, san&ini"ii au $os o/li(a#i s' acce%e ale(eri li/ere, un
Z
For#ele care sBau o%us inva2iei sovieice,
QQ
Sisemul &e a%'rare Srae(ic' cunoscu o%iniei %u/lice ca 3R'2/oiul Selelor4 &eoarece acesa se
/a2a %e un sisem &e su%rave(!ere "i ri%os' or(ani2a .n aAuorul saeli#ilor,
D6
risc %e care nici un %ari& comunis nu $usese vreo&a' &is%us s' "iBl asume, -n 1:C: au
$os rerase ru%ele &in A$(anisan, Toae acesea au conri/ui la &eclinul sisemului
comunis "i la a$irmarea %resi(iului SUA,
O/serv+n& sc'&erea in$luen#ei sovieice .n Lumea a Treia, &ar "i &eclinul i&eolo(iei
comunise, noua ec!i%' &e la Moscova .n $rune cu Mi!ail >or/aciov a !o'r+ c' ese
im%erios necesar' renovarea sisemului comunis cu aAuorul unor re$orme %oliice "i
economice, >or/aciov a $i*a ac#iunii sale o &u/l' &irec#ie %e care a &e$iniBo %rin
no#iunile Hlasnosti "i .erestroiJa, Prima, &e$ini' %rin >lasnosi, avea ca o/ieciv s'
re2easc' %e sovieici &in lear(ie %rinrBun lim/aA "i meo&e ale a&ev'rului, A &oua cerea
un e$or &e resrucurare %rinrBun se &e re$orme %enru a se corela socialismul cu
&emocra#ia,
Penru a re$orma sisemul comunis "i a a"e2a rela#iile cu #'rile saelie, con&ucerea &e
la Moscova avea nevoie &e im%, As$el c' M, >or/aciov "i ec!i%a sa au %rimi cu /ucurie
ramura &e m'slin .nins' &e R, Rea(an la Con$erin#a &e la >eneva &in &ecem/rie 1:C@,
Re$ormele inerne, con&use !aoic nu au reviali2a sisemul sovieic ci au a&us la lumin'
sl'/iciunile acesuia, Cursa .narm'rilor a e%ui2a economia sovieic' .n a"a $el .nc+
aceasa nBa mai avu resurse s' se auore$orme2e .n sensul &ori &e >or/aciov,
Dis%oni/iliaea lui >or/aciov &e a olera ceea ce ."i ima(ina c' vor $i ni"e sc!im/'ri .n
#'rile comunise saelie nu a con&us la a%ari#ia unor con&uceri re$ormise .n Polonia,
Un(aria "i Ce!oslovacia ci a unora care au %r'/u"i re(imul comunis,
-n aceas' siua#ie Moscova nu a avu &e ales &ec+ .nre aB"i im%une cu un ulim e$or
"i cu %re#ul unor masive v'rs'ri &e s+n(e %ro%ria ima(ine &es%re re$orm' sau a acce%a
re$ormele .n curs, Penru %rima varian' M, >or/aciov nu numai c' era ne%orivi %enru
asemenea rol &ar nici nuBl %uea Auca $'r' s' se &iscre&ie2e, Era con$runa o mai mul
cu ale(erea .nre sinuci&erea %oliic' "i ero&area len' a %uerii sale %oliice,
Con&ucerea re$ormis' &in Aurul lui >or/aciov 1 $laa', cura', 3c!iar miui' &e
Occi&en, iar .n $a2a $inal', mani%ula' a/il &e %re"e&inele =us! "i cancelarul (erman
Jelmu! Mo!l4 51H7 H<H9 1 a ales variana a &oua, Re2ulaul a $os !aosul &in Euro%a
Cenral' "i &e Es "i, a%oi, ca%iularea, >or/aciov a Auca oul %e &ou' %resu%uneri0 c'
li/erali2area avea s' mo&erni2e2e Uniunea Sovieic' "i c' aceasa va $i aunci .n sare s'
se men#in' ca mare %uere %e %lan inerna#ional, Niciuna &in acese a"e%'ri nu sBau
reali2a "i /a2a inern' a lui >or/aciov sBa %r'/u"i la $el &e re%e&e ca "i or/ia saeli#ilor,
-n 1::1 &emocra#iile au c+"i(a r'2/oiul rece "i con$runarea cu sisemul comunis,
Bibliorafie
1, Ioan C!i%er, Florin Consaniniu, A&rian Po%, &o%ieti/area 3om,niei* .ercepii an-lo1
americane, =ucure"i, 1::<,
H, Oalenin =ereAGov, Kn um$ra lui &talin, Tra&ucere, Anca Irina Ionescu, =ucure"i,
1::8,
<, JenrI Missin(er, (iplomaia, =ucure"i, 1:::,
8, Consanin Jli!or, .ercepii rom,neti asupra con+runtrii 2st1Lest la 4nceputul
r/$oiului rece, .n 3Dosarele isoriei4, nr, 15D9 1::6,
DC
@, )ose%! Re!sc!il&, Kntoarcerea la di%ersitate* Istoria politic a 2uropei Centrale i
de 2st dup al doilea r/$oi mondial, ra&ucere N, Colum/escu, =ucure"i, 1::6,
D, Jer/er Feis, C#urc#ill" 3oose%elt" &talin, PrinceoKn 1:@6,
6, An&rR Fonaine, Istoria r/$oiului rece, vol II, =ucure"i, 1::H,
C, Lil$rie& Lo!, Istoria r/$oiului rece, =ucure"i, 1::C,
:, Selian Nea(oe, Istoria politic a 3om,niei 4ntre anii 190011907, =ucure"i, 1::D,
1;, Pierre Mil2a, Ser(e =ersein, Istoria secolului ))* Lumea 4ntre r/$oi i pace, vol, II,
=ucure"i, 1::C,
11, 19;* 2'plo/ia* .ercepii rom,ne" iu-osla%e i so%ietice asupra e%enimentelor din
.olonia i Gn-aria, =ucure"i, 1::D,
1H, N/i(nieK =r2e2insGi, 2uropa Central i de 2st 4n Ciclonul tran/iiei, =ucure"i,
1::@,
1<, Consanin Jli!or, Heopolitic i istorie 4n 2uropa secolului )), =ucure"i, 1:::,
D:
EOOLUVIA RE>IMURILOR COMUNISTE,
Du%' consumarea %areneriaului srae(ic necesar .nvin(erii >ermaniei "i recerea
anilor .n care sovieicii a$irmau c' nu inen#ionea2' s' sc!im/e re(imul %oliic .n #'rile %e
care le va 3eli/era4, lucrurile au .nce%u s' se sc!im/e .n #'rile &in Euro%a cenral' "i &e
su&Bes, -n Asia comuni"ii &u%' ce c+"i(' r'2/oiul civil insaurea2' un re(im mar*is .n
C!ina,
1. *nstaurarea 9democraiei populare: n diferite state ale
lumii.
-nce%uul r'2/oiului rece a .nsemna s$+r"iul ilu2iilor oamenilor %oliici &emocra#i
&in #'rile eli/erae &e Armaa Ro"ie &e a se insaura un re(im &emocraic &u%' .nc!eierea
celei &eBa &oua con$la(ra#ii mon&iale, Salin aAun(e la conclu2ia c' 3a sosi momenul s'
a/an&one2e orice reoric' lini"ioare %rivin& _$ronurile %o%ulare "i coali#iile na#ionale`
517 8@9 ceBau $unc#iona a+a im% c+ iBau a&us un s%or &e ima(ine .n %erioa&a c+n&
&orea s' &ove&easc' %arenerilor s'i a%useni c' URSS ese sr'in' &e 3e*%orul &e
revolu#ie4,
Penru Moscova, an(aAamenul an(loBamericanilor &e a s%riAini $or#ele anicomunise
&in >recia "i a%oi &eci2ia &e re$acere economic' a .nre(ii Euro%e %rin %lanul Mars!all
erau semne clare c' recuse im%ul .n#ele(erii cu $o"ii alia#i /ur(!e2i "i 3c'ile na#ionale
s%re socialism re/uiau &e$iniiv %'rasie4 517 8@9
Mo&elul im%us Euro%ei r's'riene "i &e su&Bes a consa .nrBo e*rem &e violen'
&isru(ere, social', economic' "i %oliic' a vec!ii or+n&uiri 3/ur(!e2e4, eliminarea
uuror &u"manilor %oen#iali sau reali "i com%lea .nre(imenare a culurii, -n 2ona sa &e
ocu%a#ie &i%loma#ii "i miliarii sovieici au insaura (uverne oal aservie Moscovei,
Cucerirea %uerii &e c're comuni"i 1 %rinci%alele insrumene &e %resiune "i conrol ale
Moscovei .n s$era sa &e in$luen#' 1 sBa $'cu cu anumie %ariculari'#i &e la o #ar' la ala,
-n IU>OSLAOIA %ari2anii con&u"i &e Tio au ie"i &in r'2/oiul .m%oriva >ermaniei
cu un %resi(iu imens .n socieae, As$el .n ale(erile &in noiem/rie 1:8@ Fronul na#ional
a lui Tio a o/#inu :DF &in su$ra(ii, A&unarea Consiuan' sBa reuni la =el(ra& %e &aa
&e H: noiem/rie 1:8@ "i a a&o%a Decreul %rivin& a/olirea monar!iei "i %roclamarea
Re%u/licii Fe&eraive Iu(oslavia, -n 2iua &e <1 ianuarie 1:8D A&unarea Consiuan' a
a&o%a Consiu#ia %rin care Saul Iu(oslav &evenea un sa $e&eraiv,
-n AL=ANIA, comuni"ii sBau $olosi cu mul' a/iliae &e .n$r+n(erile caasro$ale
su$erie &e $or#ele na2ise .n =alcani "i la H<BH8 ocom/rie 1:88, la =ara, se !o'r'"e
insaurarea unui (uvern con&us &e li&erul lor Enver Jo&Aa, La 1 &ecem/rie 1:88 au avu loc
6;
ale(eri %enru A&unarea Consiuan', $'r' a&versari, comuni"ii au o/#inu :<, CCF &in
oalul su$ra(iilor, Noul $or a %roclama, la 11 $e/ruarie 1:8D, Al/ania, Re%u/lic' Po%ular'
cu o consiu#ie .m%rumua' &e la Iu(oslavia, 5H7 :;9
-n oae celelale #'ri ale Euro%ei &e Es recerea la o &emocra#ie %o%ular' sBa $'cu %e
ea%e "i su/ %resiunea sovieicilor, -nrBo %rim' $a2' 3%ari&ele comunise, .nc' sla/e, au
re/ui s' acce%e s' cola/ore2e cu celelale %ari&e "i mi"c'ri %oliice a c'ror in$luen#'
&i$erea &e la #ar' la #ar' &ar care era %uernic' .n Ce!oslovacia "i Un(aria un&e
rans$ormarea re(imului a $os mai &i$icil' "i a avu loc mai +r2iu,
-n UN>ARIA sBa consiui, .n &ecem/rie 1:88 Fronul Na#ional Un(ar al
In&e%en&en#ei .n care al'uri &e comuni"i, au inra socialB&emocra#ii, #'r'ni"ii, micii
(os%o&ari "i al#ii, care a or(ani2a ale(eri, La H1 &ecem/rie 1:88, la De/recen, sBa
.nruni A&unarea Na#ional' Provi2orie .n care comuni"ii &e#ineau maAoriaea, La 1
$e/ruarie 1:8D, Un(aria a $os %roclama' re%u/lic' av+n& %e Til&i Nolan %re"e&ine "i %e
a(rarianul Na(I Ferenc "e$ al (uvernului, La ale(erile (enerale &in <1 au(us 1:86, %rin
$alsuri "i .n"el'ciuni, comuni"ii, (ru%a#i .n Fronul In&e%en&en#ei, au o/#inu maAoriaea
%arlamenar', SBa consiui un (uvern &e coali#ie .n care comuni"ii erau %re&ominau,
-n POLONIA, .nc' &in &ecem/rie 1:88 aciva un (uvern &emocraB%o%ular a&us &e
ancurile sovieice, &ar care nu era recunoscu &e %uerile occi&enale, -n iunie 1:8@ a $os
alc'ui (uvernul &e uniune na#ional' %rin inrarea .n com%onen#a sa a unei %'r#i &in
(uvernul &e la Lon&ra, -ns' %re%on&eren#a au avuBo comuni"ii, -n ianuarie 1:86 au avu
loc ale(eri .n care a .nvins =locul Pari&elor Democraice, &omina &e comuni"i,
Pre"e&ine al 3noului4 %arlamen 5Seimul9 a $os ales li&erul comunis =oleslaK =eiru, iar
(uvernul 3&emocra %o%ular4 era con&us &e )ose$ CIranGieKic2,
-n CEJOSLOOACIA, (uvernul cu care sBa .nors %re"e&inele E&Kar& =ens, .n luna
mai 1:8@, $usese mo&ela la Moscova cu oae c' avea .n com%onen#a sa mini"ri
necomuni"i, Re2ulaele ale(erilor &es$'"urae %e &aa &e HD mai 1:8D au &a c+"i( &e
cau2' comuni"ilor, &ar insu$icien %enru a (uverna sin(uri, Posul &e %remier va $i
ocu%a &e comunisul Clemen >oKal&, Con"ien#i &e mo&esa lor in$luen#' .n socieaea
ce!oslovac', .n oamna anului 1:86, %e $on&ul unor li%suri alimenare .n #ar' "i a unor
ensiuni inerna#ionale EsBOes, comuni"ii au &eclan"a un aac asu%ra uuror celor
sus%eca#i &e a nu $i &e acor& cu calea comunis' &e evolu#ie, Ale(erile urmau s' se
&es$'"oare .n luna mai 1:8C, Toa' lumea se a"e%a la un recul al e*remei s+n(i,
Comuni"ii aAua#i &e Moscova, au recu la o$ensiv', Pe $on&ul unor ul/ur'ri sociale
&iriAae &e Mremlin, %remierul >oKal& lBa soma %e %re"e&inele =enes s' acce%e
&emisia mini"rilor necomuni"i "i s' $orme2e 3un (uvern $'r' reac#ionari4 5H7 1HH9, La <;
mai au avu loc ale(eri &u%' sisemul lisei unice, La C iunie 1:86, =ene", a c'rui s'n'ae
$ra(il' $usese &e$iniiv marca' &e &ram', va &emisiona, Oa muri .n luna se%em/rie a
aceluia"i an, As$el 3comuni"ii ce!oslovaci, care %'ruser' s' $ie cei mai 3/l+n2i4 &in
Euro%a Cenral' "i &e Es, aveau s' se releve .n anii W@; ca %ari&ul cel mai salinis,
%ro/a/il &in 2on'4 5@7 1889,
-n ROMaNIA, coali#ia $or#elor %oliice care a r'surna re(imul mare"alului Ion
Anonescu nBa %uu s' su%ravie#uiasc' mai mul &e c+eva luni &e 2ile, -n ocom/rie
1:88 sBa crea Fronul Na#ional Democra, o ram/ulin' &e %e care comuni"ii vor %relua
%uerea cu aAuorul Moscovei, Du%' scenariile care au $unc#iona "i .n ale #'ri &e su/
uela Moscovei, la s$+r"iul lunii $e/ruarie 1:8@ comuni"ii au recu la asalul asu%ra
%uerii, or(ani2+n& violene mani$esa#ii &e sra&',
61
Loviura .m%oriva (uvernului N, R'&escu a $os &iriAa' &e A,I, O+"insGi care a sosi,
%e H6 $e/ruarie, %e nea"e%ae, la =ucure"i, La .nce%uul lunii marie, A,I, O+"insGi a
o/li(a %e re(ele Mi!ai I s' 3acce%e4 $ormarea unui (uvern con&us &e Peru >ro2a
&omina &e F, N, D, 3Consiuirea (uvernului >ro2a a a&us &u%' sine oala su/or&onare a
$or#elor &e or&ine $a#' &e comuni"i4 5D7 @<9 $a% ceBa u"ura ac#iunea &e eliminare a
o%o2an#ilor &in via#a %oliic', mai ales &u%' ce acesa a $os recunoscu "i &e occi&enali,
Ale(erile &es$'"urae la 1: noiem/rie 1:8D, %rin $rau&', au $os c+"i(ae &e comuni"i,
La <; &ecem/rie 1:86 %rin a/olirea monar!iei a $os .nl'ura "i ulimul o/sacol .n calea
&es'v+r"irii &omina#iei sovieice .n Rom+nia,
-n =UL>ARIA, a &oua 2i &u%' %'run&erea Armaei Ro"ii, a avu loc o 3insurec#ie4
cu un caracer comunis, -n urma acesor evenimene sBa $orma un ca/ine .n care, al'uri
&e comuni"i, au inra "i mem/ri ai alor $orma#iuni %oliice, Penru aB"i consoli&a
%o2i#iile .n ve&erea insaur'rii unui re(im oaliaris salinis, comuni"ii sBau (r'/i s'
or(ani2e2e ale(eri 51C noiem/rie 1:8@9, %e care leBau c+"i(a, Du%' aceea, a urma un
lun( "ir &e acivi'#i ini#iae &e Pari&ul Comunis =ul(ar 5P,C,=,9 menie a &a su/san#'
re(imului insiui, La C se%em/rie, .n urma unui re$eren&um, a $os a/oli' monar!ia "i
=ul(aria %roclama' Re%u/lic' %o%ular', La HH noiem/rie 1:8D, &u%' ale 3ale(eri4, se
$ormea2' un ca/ine con&us &e li&erul comunis >!eor(!i Dimirov, iar la 8 &ecem/rie
1:86 a $os a&o%a' o 3consiu#ie4 care a le(i$era insiuirea re(imului &icaurii
%roleariaului,
-n CJINA, %e $on&ul lu%ei .m%oriva ocu%anului Aa%one2, se &eclan"ea2' con$licul
&inre %ari&ul comunis "i %ari&ul na#ional &aori' &i$eren#elor esen#iale .n srae(ia
ela/ora' &e cele &ou' %ari&e %rivin& evolu#ia C!inei &u%' eli/erare, Acor&urile &inre
con&uc'orii celor &ou' mari $or#e %oliice &in ocom/rie 1:8@, Mao "i C!ian(, nBau
con&us la a%ari#ia unui (uvern cenral cum ar $i &ori a+ SUA c+ "i URSS, Au $os &oar
un %aravan "i o am+nare a marii con$run'ri ce avea s' s$+"ie C!ina c+#iva ani, Pro/lema
r'2/oiului civil a $os &iscua' .n &ecem/rie 1:8@ "i .n Con$erin#a mini"rilor &e e*erne
ai SUA, URSS "i Marii =rianii, SBa &ecis rera(erea ru%elor sovieice "i americane &in
C!ina %+n' .n %rim'vara anului 1:8D %enru a se %uea uni$ica #ara, La 1; ianuarie 1:8D
cei &oi li&eri Mao "i )ian( )ies!i au &a %u/lici'#ii un or&in &e .nceare a lu%alor, -ns'
am/ele a/ere se %re('eau &e r'2/oi $iin& %racic $iecare s%riAinie &e URSS "i res%eciv
SUA,
As$el .n iulie sBa &eclan"a al reilea r'2/oi civil .n C!ina, -n vara anului 1:86 $or#ele
armae ale comuni"ilor au &eclan"a o o$ensiv' srae(ic', Au eli/era r+n& %e r+n&
Manciuria 5.nce%uul 1:8C9 "i au ocu%a =eiAin(ul "i TianAinul, P+n' .n vara anului 1:8:
comuni"ii conrolau cea mai mare %are a C!inei,
La H1 se%em/rie 1:8:, Mao N!e&on( a convoca, la =eiAin(, %rima sesiune a
Consiliului %oliic consulaiv %o%ular al C!inei, La 1 ocom/rie 1:8: .n Pia#a Tienanmen
&in =eiAin(, Mao a %roclama Re%u/lica Po%ular' C!ine2', A &oua 2i, Uniunea Sovieic'
a recunoscu noul re(im ai c'ror con&uc'ori &eclaraser', cu &iverse %rileAuri, 3oala lor
a%arenen#' la la('rul socialis, conra im%erialismului4 587 1C;9, Ulerior, re(imul a $os
recunoscu &e 3&emocra#iile %o%ulare4 &in Euro%a &e Es "i ale #'ri &in Asia, -n 1:@;,
(uvernul la/uris /rianic a $'cu acela"i lucru, Ulerior #'rile scan&inave, Elve#ia, Olan&a
.i vor urma e*em%lul,
Nu numai C!ina, ci "i Asia &e Es "i &e Su&BEs .n oaliaea ei aveau s' ias' com%le
rans$ormae &in cel &eBal &oilea r'2/oi mon&ial, -n In&one2ia, revola comuni"ilor a $os
6H
.nneca' .n s+n(e, Li&erul Pari&ului Na#ional In&one2ian, &r, A!me& SuGarno, a
%roclama la 16 au(us 1:8@ in&e%en&en#a,
Comuni2area Oienamului a $os un %roces lun( "i e*rem &e com%le* care se va
.nca&ra .n i%arele con$run'rilor &in %erioa&a r'2/oiului rece, Siua#ia &in Coreea a $os
la $el &e com%le*', -n Coreea, %aralela <C] a &eveni, .n oamna anului 1:8@, o a&ev'ra'
$ronier' .nre 2ona &e nor& conrola' &e Uniunea Sovieic' "i cea &e su& conrola' &e
SUA, Evolu#iile &in Coreea vor &uce la insaurarea Re%u/licii &emocrae .n nor& su/
&omina#ia comuni"ilor "i a Re%u/licii Coreea, .n Su&,
Trans$orm'rile socialBeconomice au $os creionae .n #'rile 3&e &emocra#ie %o%ular' .n
%ro(ramele 3Fronurilor4 sau coali#iilor im%use sau ins%irae &e Moscova, Unicul
%rinci%iu &e le(iimi2are a %ari&elor comunise &in /locul sovieic a $os aa"amenul $a#'
&e Uniunea Sovieic' "i %re&is%o2i#ia &e a .n&e%lini $'r' "ov'ire or&inele lui Salin, El
invesise %ari&ele comunise &in Euro%a &e R's'ri cu &e%lin' %uere "i &aori' lui
acesea ."i c+"i(aser' %o2i#iile con&uc'oare, Nu erau %ermise ini#iaive "i m'suri %ro%rii,
-ncercarea lui Tio &e a $ace aces lucru a &eermina o reac#ie violen' &in %area lui
Salin, Din acel momen na#ionalismul a $os &e$ini ca o%us loiali'#ii $a#' &e Uniunea
Sovieic' "i $a#' &e li&erul ei, &ia(nosica ca o r'&are a %rinci%iilor sacre ale mar*ismB
leninismului, Con$licul cu Iu(oslavia "i e*comunicarea lui Tio &in Comin$orm, .n iunie
1:8C, au &a semnalul unor e%ur'ri &ramaice .n r+n&ul %ari&elor comunise &in Euro%a
&e R's'ri,
Mecanismul e%ur'rii, e!nica &e /a2' a re%rim'rii salinise a $os ec!ivalenul
mo&ern al v+n'orii &e vr'Aioare .n Evul Me&iu, Procesul a .nce%u 3moale4 .n Polonia
un&e li&erul comunis Lla&islaK >omulGa a $os acu2a .n ca&rul unei %lenare a
%ari&ului 3&e muli%le &evieri na#ionalise "i &re%ise4 5@7 1:D9 "i .nl'ura &e la
con&ucere, Oa $i rea/ilia .n 1:@D, O%o2an#ii lui >oKal& .n Ce!oslovacia, ai lui DeA .n
Rom+nia, ai lui M, RoGosi .n Un(aria sau ai lui Dimirov .n =ul(aria, au $os Au&eca#i ca
sioni"i, s%ioni ai im%erialismului "i con&amna#i la moare sau .nc!isoare %e via#', Au $os
lic!i&a#i Lucre#iu P'r'"canu 5Rom+nia9, RaAG 5Un(aria9, Mosov 5=ul(aria9 "i al#ii,
-n &omeniul economic, comuni"ii au %romova o %oliic' &e na#ionali2'ri "i
in&usriali2are $or#a' cre.n&uBse mule ramuri noi0 consruc#ia &e nave 5Polonia9,
in&usria c!imic' 5Rom+nia9 ec, -n a(riculur', .n 1:8:, a .nce%u colecivi2area
(os%o&'riilor in&ivi&uale, R'2/oiul oal .m%oriva #'r'nimii a $os esen#ial %enru
re(imul salinis, Din %unc &e ve&ere social, salini2area Euro%ei r's'riene a .nsemna
&isru(erea socie'#ii civile "i &e%ersonali2area in&ivi&ului,
-n sco%ul #inerii su/ conrol a economiilor #'rilor saeli2ae &in or&inul lui Salin sBa
.n$iin#a, .n ianuarie 1:8:, Consiliul &e AAuor Economic Reci%roc 5CAER9, Mem/ri
$on&aori au $os =ul(aria, Ce!oslovacia, Polonia, Rom+nia, Un(aria "i URSS, Ulerior
au &eveni mem/ri Al/ania 5a%rilie 1:8:9, R, D, >erman' 51:@19, Mon(olia 51:DH9, Cu/a
51:6H9 "i Oienamul 51:6C9,
Din ansam/lul evolu#iilor %oliice sociale "i economice &in #'rile saelie Moscovei se
%oae ra(e conclu2ia c' %rocesul &e soviei2are a acesora a $os .nc!eia .n %rimii ani ai
&eceniului "ase, -naine &e moarea lui Salin %ari&ele comunise (uvernau &icaorial "i
cu e*ce%#ia %ari&ului comunis iu(oslav, oae erau su%use Moscovei,
6<
2. De la 9democraiile populare: la 9socialismul dez!oltat:
Aceas' $a2' .nce%e cu %rocesul &isru(erii sau aservirii celorlale %ari&e sau
$orma#iuni %oliice mem/re ale coali#iilor, .n s%ecial %ari&ele socialise, social &emocrae
"i a(rare, -n Rom+nia, Un(aria, =ul(aria au loc con(rese &e uni$icare a %ari&elor
munciore"i "i crearea %ari&elor unice, 3con&i#ie4 esen#ial' %enru $unc#ionarea
re(imului oaliar comunis,
Toae acese %ari&e comunise aveau o conce%#ie comun' &es%re inerna#ionalism "i o
$ilo2o$ie similar' a &isci%linei &e %ari&, Mem/rii &e %ari& re/uiau s' se su%un' or/e"e
or&inelor sosie &e la con&ucerea comunis', Aceas' lo(ic' miliaris' a $os &enumi'
cenralismB&emocraic, Pari&ele aveau .n $runea lor revolu#ionari &e %ro$esie maAoriaea
$orma#i la "coala Cominermului, E&uca#i 3.n (+n&irea salinis' cre&eau cu o#ii .n eoria
inensi$ic'rii %ermanene a lu%ei &e clas' "i au $'cu o ce leBa sa .n %uin#' %enru a
creia un sisem re%resiv %rin care oae en&in#ele criice s' %oa' $i ime&ia era&icae4 517
D:9,
Ace"i li&eri au con&us 3&emocra#iile %o%ulare4 .n men(!ina salinismului maur,
Acesa era caraceri2a %rin imiarea $or#a' a insiu#iilor %oliice, a&minisraive "i
culurale sovieice, ar/irariul %oliic "i /irocraic, eroarea %oli#iei, %riva#iuni economice
%enru a se reali2a %ro(rame am/i#ioase &e invesi#ii, &e%en&en#' &e i% colonial $a#' &e
URSS, i2olarea $a#' &e lumea li/er', ec,
Moarea lui Salin, %e @ marie 1:@<, a %rovoca o mare nelini"e .n URSS, Urma"ii
acesuia, au .ncerca s' ('seasc' solu#iile %enru a evia o nou' &icaur' %ersonal', -nc'
&in %rimele 2ile "iBau %ro%us s' 3res/ileasc' le(aliaea socialis'4, Disin&erea
economic' "i social' ese .nso#i' .n URSS &e o anumi' &esin&ere %oliic', -n %oliica
e*ern' N, Jru"ciov insis' %enru reali2area unei %oliici &e &esin&ere care are la /a2'
rei %rinci%ii 3coe*isen#a %a"nic', caracerul evia/il al r'2/oaielor .nre sae cu siseme
%oliice &i$erie "i %luraliaea c'ilor s%re socialism4 5H7 <C69, -n Uniunea Sovieic'
%rocesul &esalini2'rii nu va %une &eloc su/ semnul .nre/'rii %rinci%iile %lani$ic'rii "i
con&ucerii cenrali2ae ale economiei, El &iminuea2' rolul Comieului Cenral, .ns' nu
re&uce &rasic %rivile(iile nomenclaurii %ari&ului,
Ime&ia &u%' moarea lui Salin, con&ucerea sovieic' a .nce%u o reevaluare a
rela#iilor ei cu #'rile saeli &eoarece .n, =ul(aria, Ce!oslovacia "i >ermania &e Es au
avu loc revole %rovocae &e con&i#iile &e via#' "i munc', Tancurile sovieice au re%rima
&emonsra#iile esB(ermane iar con&ucerea comunis' a #'rii leBa iner%rea &re%
3insurec#ie $ascis'4 567 H<<9, Acese evenimene vor &eermina %e sovieici ca, .n mai
1:@@, s' .nre%rin&' un nou %as s%re insiu#ionali2area !e(emoniei lor .n Euro%a &e Es,
cre+n& Pacul &e la Oar"ovia, ca o alian#' miliar' /a2a' %e a$iniae i&eolo(ic', -n
com%unerea acesuia au inra Al/ania, 5care o %'r'se"e .n 1:DC9, =ul(aria,
Ce!oslovacia, >ermania &e Es, Polonia, Rom+nia, Un(aria "i URSS,
Tou"i "ocul crea &e cam%aniile &e &esalini2are &use &e Jru"ciov a a$eca #'rile esB
euro%ene, Demolarea miului lui Salin "i a%elurile lui Jrusciov %enru a/or&area
creaoare a &ocrinei revolu#ionare au &a (+n&iorilor neoro&oc"i curaAul s' %un' la
.n&oial' c!iar $un&amenele or&inii e*isene, De la s$+r"iul anilor W@; %+n' la .nce%uul
anilorWD; oae #'rile esBeuro%ene au cunoscu, .n (ra&e &i$erie, a%ari#ia unor en&in#e
revi2ionise .n ceea ce %rive"e i&eolo(ia mar*is', Acesea au $os mai %re(nane .n
68
Polonia "i Un(aria, un&e %oliica &e sociali2are a $os nu numai accelera' "i %ros %rivi'
&e %o%ula#ie, &ar %rovocase "i e$ece economice caasro$ale,
-n acese con&i#ii secrearul (eneral al %ari&ului, M, RaGosi, salinis .nveera a $os
nevoi s' ce&e2e (uvernarea unui comunis mo&era, Imre Na(I, Acesa a $orma un
(uvern &e coali#ie 5H6 ocom/rie 1:@D9 care "iBa %ro%us s' lic!i&e2e mono%olul unui
sin(ur %ari&, La 1 noiem/rie Un(aria a anun#a c' se rera(e &in Traaul &e la Oar"ovia "i
c' va %romova o %oliic' &e neuraliae, La 8 noiem/rie 1:@D Iano" Ma&ar a consiui un
(uvern o%us lui Na(I "i a $'cu a%el la Armaa Ro"ie %enru a .nvin(e 3Conrarevolu#ia4,
Tru%ele sovieice au inerveni /rual, Cinci 2ile mai +r2iu, insurec#ia era 2&ro/i' "i
visul un(uresc &e li/erae ermina $'r' ca Oesul, .ncurca .n 3a$acerea4 Sue2ului, "i care
oricum nu era .n sare s' reac#ione2e, s' $i %uu inerveni al$el &ec+ %rin &iscursuri .n
$avoarea Un(ariei,
Urm'oarea 3&emocra#ie %o%ular'4 care a %us la .ncercare %aramerii $le*i/ili'#ii
sovieice %ossalinise .n "i %ese Euro%a Cenral' "i &e Es a $os Rom+nia, C+' vreme
.n Polonia &ecom%resiunea %ossalinis' $usese $acilia' &e moarea lui =eiru, iar .n
Un(aria $usese sa/oa' &e &o(maicul RaGosi, .n Rom+nia ea a $os orc!esra' &e c're
>!eor(!e >!ior(!iuBDeA .nsu"i, care, la o %lenar' a C, C, al %ari&ului, .n 2ilele &e 1: "i
H; au(us 1:@<, a &a onul auocriicii %oliice, ini#iin& con&ucerea coleciv' "i
recunosc+n& $i*a#ia e*cesiv' &in recu asu%ra in&usriei (rele .n &erimenul a(riculurii
"i al consumului, Li&erii rom+ni au navi(a cu a/iliae "i %rice%ere %e 3m'rile
$urunoase4 ale anului 1:@D, Au %ara aacul lui Jru"ciov asu%ra lui Salin, cu a$irma#ia
c' .n Rom+nia %ro/lema salinismului sBa re2olva .nc' &in anul 1:@H, %rin &e/arcarea
rioBului Ana PauGer, Oasile Luca "i Teo!ari >eor(escu consi&era#i &evia#ioni"i,
=a2a ensiunilor rom+noBsovieice &in anii 1:D; a $os re$u2ul comuni"ilor rom+ni &e
a acce%a a"a 2isul %roiec &e mo&erni2are a CAER, %rin care Rom+nia &evenea #ar'
$urni2oare &e maerii %rime "i a(ricole %enru #'rile socialise &e2volae &in /loc, Aces
$a% iBau .n&re%a %e con&uc'orii rom+ni c're C!ina, .n &is%ua i&eolo(ic' cu URSS &ar
"i c're Oes &e un&e au o/#inu e!nolo(ia necesar' %rocesului &e in&usriali2are, La
.nce%uul anului 1:D< Rom+nia a .ncea s' mai /ruie2e emisiunile ra&io ale Oesului "i
a%ro/ase %u/licarea unor o%ere &eclarae %+n' aunci inacce%a/ile i&eolo(ic %enru
culura socialis',
-n Ce!oslovacia, sin(ura revi2uire a salinismului, %e care Anonin NovonI a %ermisB
o, a $os m'sura &e a e*clu&e im%uarea &e ioism &in acu2a#iile conra lui Ru&ol$
SlansGI "i a coBincul%a#ilor acesuia, Unele &inre vicimele su%ravie#uioare ale
e%ur'rilor au $os eli/erae &iscre &in .nc!isori, In$le*i/iliaea lui NovonI a $os
$acilia' &e sa/iliaea economic' "i &e2volarea &e care /ene$iciase Ce!oslovacia .n anii
W@;,
An(aAamenele lui Jrusciov &e reconciliere cu Tio "i &enun#are a lui Salin &e la
Aum'aea anilor W@; au $os %ro$un& ul/ur'oare %enru con&uc'orii al/ane2i, F'c+n&uBi
cure lui Tio, sovieicii %'reau &is%u"i s' sacri$ice securiaea "i in&e%en&en#a Al/aniei
l's+n&Bo la &iscre#ia Iu(oslaviei, Rela#iile &inre URSS "i Al/ania au &eveni e*rem &e
ensionae, Jrusciov .ncerc+n& "i o loviur' &e sa camu$la' .m%oriva lor, .n anul 1:D;,
Du%' e"ecul %uciului, URSS a recu la un aac %u/lic .m%oriva con&ucerii comunise
al/ane2e, C!ina maois' a com%ensa %rom% Al/ania $a#' &e osraci2area sovieic'
aAu+n&Bo i&eolo(ic, maerial "i %oliic,
Iu(oslavia, .nre anii 1:@;B1:6;, a avu o evolu#ie conra&icorie, Du%' ce $usese
%rima #ar' 3alia clienelar'4 care s$i&ase Moscova "i e*%erimenase un sil &i$eri &e
6@
comunism, a recu la o %oliic' &o(maic', .nce+n& s' $ie sin(ura #ar' care $'cea valuri
.n lumea comunis', 5@7 HD;9 Du%' .n+lnirea TioBJrusciov &in au(us 1:@6, &e la
=ucure"i, Iu(oslavia a &eveni %rima #ar' &in a$ara s$erei &e in$luen#' sovieic' care a
recunoscu R,D, >erman', iar Tio a .nce%u s' lau&e inerna#ionalismul %rolear "i s'
criice ve!emen NATO,
Acese evenimene %'reau s' semni$ice so%area en&in#elor &e c'uare a unor c'i
na#ionale s%re socialism, Aces lucru ese ilusra "i &e sus#inerea (uvernelor salinise &e
c're C!ina care urm'rea s' se su/siuie URSS la con&ucerea lumii comunise, Ca o
&ova&' a acesor am/i#ii, Mao Ne&on( a o/#inu, .n noiem/rie 1:@6, .n im% ce la
Moscova se s'r/'orea cea &eBa 8;Ba aniversare a revolu#iei &in ocom/rie, re&acarea
unei (eclaraii Comune ela/orae &e oae %ari&ele comunise &e la %uere .n care se
a$irma uniaea la('rului socialis, a&ic' monoliismul, Tio re$u2' s' semne2e &eclara#ia
"i ela/orea2' o ala .n care insis' %e e(aliae, in&e%en&en#a %ari&elor "i neamesecul .n
re/urile lor inerne, De2acor&urile .nre %ari&ele comunise &in URSS "i C!ina au
&eveni $oare mari "i ru%ura ese $'cu' %u/lic' la Con(resul al XXIIBlea al PCUS &in
1:D1, De aici .naine va e*isa "i o 3cale c!ine2'4 c're socialism 5H7 H::9,
C!ina %+n' la aces momen sBa ins%ira .n mare m'sur' &in mo&elul salinis, Ea a
a&o%a un %lan cincinal, a na#ionali2a .nre%rin&erile, a colecivi2a %'m+nurile, -n anul
1:@< consi&er+n& o%era &e reconsruc#ie .nc!eia' li&erii comuni"i c!ine2i au &ecis s'
reac' la o nou' ea%' &e &e2volare "i a/an&onea2' mo&elul sovieic, La ini#iaiva lui
Mao Ne&on( a $os lansa' o nou' srae(ie 3Marele sal .naine4 %enru 3a aAun(e &in
urm' An(lia .n cincis%re2ece ani4, Ini#ial se %'rea c' srae(ia va &a roa&e &ar cri2a
economic' &in anii 1:@: "i 1:D1 a $'cu ca e"ecul s' $ie oal, Aces e"ec a 3marelui sal
.naine4 a scos la ram%' conra&ic#iile laene &in s+nul con&ucerii %ari&ului comunis
c!ine2, De"i Mao a re/ui s'B"i $ac' 3auocriica4 .n $a#a %ari&ului cu %rivire la 3marele
sal .naine4 el nu "iBa %ier&u in$luen#a "i rolul &ecisiv .n con&ucerea %ari&ului, -n luna
mai 1:D< a lansa o cam%anie %enru a 3ri&ica4 s%iriul revolu#ionar "i a com/ae
revi2ionismul .n s+nul %ari&ului,
-n coninuarea 3mi"c'rii &e e&uca#ie socialis'4 Mao a lansa, .n ocom/rie 1:D@
revolu#ia culural', Aceasa a $os %e %uncul &e a arunca C!ina .n %lin' anar!ie &aori'
lu%ei &esc!ise .nre a&e%#ii lui Mao "i revi2ioni"i, Oicoria lui Mao a $os marca' &e
eliminarea &in %ari& al a&versarului cel mai %uernic a lui Mao, Lin S!ao(i,
De2volarea economic' "i social' a #'rilor comunise .n a &oua Aum'ae a anilor W@; "i
.nce%uul anilor WD; a $os ine(al' &e"i au %romova maAoriaea cam aceea"i %oliic'
economic', Una &in e*%lica#ii a $os "i aAuorul %re$eren#ial al sovieicilor %enru unele
#'ri $r'#e"i, Ia', &e e*em%lu, v+n2'rile &e %erol sovieic su/ven#iona au %roeAa
economia ce!oslovac' %enru un lun( r'sim% &e im%acul escala&'rii %re#urilor mon&iale
la ener(ie, -n in&usrie sBa %romova .n coninuare, &e2volarea ramurilor a"a 2ise 3(rele4,
-n a(riculur' %ari&ele comunise nu sBau &e2is &e meo&a coo%eraivi2'rii com%ace a
a(riculurii, C're .nce%uul anilor WD; con&uc'orii #'rilor es euro%ene, cu e*ce%#ia
Poloniei, au &eclara c' .n #'rile lor a(riculura a $os %us' %e /a2e socialise, -n viruea
$a%ului c' a+ .n in&usrie c+ "i .n a(riculur' %o2i#iile &ominane erau ocu%ae &e
secoarele &e sa, li&erii comuni"i au a$irma c' au .nc!eia, .n #'rile lor, consruirea
/a2elor socialismului,
Pornin& &e la acese a$irma#ii la Con(resul al XXIIBlea al PCUS li&erii sovieici au
&eclara c' ese %osi/il' recerea concomien' a saelor esBeuro%ene la comunism,
Aceas' e2' a $os sus#inu' &e maAoriaea %ari&elor comunise esBeuro%ene, T, )ivGov,
6D
&e e*em%lu, &eclara c' =ul(aria 3la r'scrucea anilor W6;BbC; va .nce%e recerea re%a'
s%re comunism4, Con&uc'orii ce!oslovaci au a$irma c' 3(enera#ia noasr' va r'i .n
comunism4 567 H819, Li&erii alor %ari&e au $os mai re2erva#i .n ceea ce %rive"e
%osi/iliaea a%lic'rii %rinci%iului comunis 3De la $iecare &u%' %osi/ili'#i, $iec'ruia &u%'
necesi'#i4, Era evi&en .nc' &e la .nce%uul anilor WD; c' meo&ele comunise &e
(esionare a economiei vor %une %ie&ici serioase .n &e2volarea ei,
Iu(oslavia a .n#eles c' ese necesar' o re$orm' economic' .ns' ea nBa $os &us' %+n' la
ca%', Tou"i .n anul 1:D@ o serie &e m'suri au $os luae "i ele au $os /ene$ice %e ermen
scur, Saul nBa mai acor&a /ani .nre%rin&erilor a$lae .n &i$iculae, ='ncile au &eveni
in&e%en&ene "i Re%u/licile au ca%a o mai mare auonomie .n (esiunea economic', &ar
aces lucru nBa con&us la eliminarea &is%ro%or#iilor &e &e2olare &inre ele,
Di$icul'#ile economiei %olone2e &in anii WD; au &eclan"a o serie &e (reve "i
&emonsra#ii &e sra&', A $os &emis &in %osul &e con&uc'or al %ari&ului L, >omulGa
('si vinova "i a $os ales, .n &ecem/rie 1:6;, E, >ere(,
Un(aria a .ncerca "i ea s' ia o serie &e m'suri care s' con&uc' la o revi(orare
economic', Cea mai im%oran' a $os cea %rin care o %are &in $unc#iile .n&e%linie &e
minisere au $os ce&ae .nre%rin&erilor .ns' $'r' s' $ie a$eca' %lani$icarea cenrali2a',
Economia rom+neasc' a cunoscu un rim im%resionan &e &e2volare .n aceas'
%erioa&', A%ar ramuri in&usriale noi "i se consoli&ea2' cele vec!i, -ns' ea a coninua s'
$ie su/mina' &e 3ra&i#ionalul c'lc+i al lui A!ile4B sla/a %ro&uciviae a(ricol',
3Oicoria4 oal' a colecivi2'rii &in %rim'vara anului 1:DH 1 &e"i a $os consi&era' un
real succes &e %ari& 1 nBa $'cu &ec+ s' a(rave2e %ro/lema economic' .nruc+ $ermele
colecive erau noorii %enru e$icien#a "i %ro&uciviaea sc'2u' .n ra%or cu cele
%ariculare,
Cu oae c' "i .n Rom+nia au e*isa (reve oca2ionale, .n %ro/leme munciore"i &e
ruin' acesea nu au caali2a (enul &e alian#' .nre munciori "i 3ineli(en#e4 care s'
%rese2e s%re re$orme social %oliice ca .n Polonia sau .n Ce!oslovacia, 3Ineli(en#ei4
rom+ne"i iBa li%si aura &e con"iin#' a na#iunii %e care o %ose&aser' inelecualiaea
ma(!iar' "i cea %olone2' sau ce!oslovac', ea r'm+n+n& &esul &e &e%are &e su$erin#ele
munciorilor "i #'ranilor,
Nicolae Ceau"escu iBa succe&a lui >!eor(!e >!eor(!iuBDeA la c+rma %ari&ului &u%'
&ecesul acesuia, Aceasa a coninua linia %oliic' a %re&ecesorului s'u, care .l &e$inise
&re% un 3na#ionalBcomunis4, &e in&usriali2are ra%i&', .nso#i' &e o auonomie .n %oliica
e*ern', 3Urm'rin& o %oliic' e*ern' auonom', Ceau"escu a reu"i nu numai s' o$ere
Occi&enului %rileAul s' e*%loae2e o /re"' a%aren' .n /locul comunis, &ar s' "i
simule2e ani%aia %o%orului $a#' &e s'%+nul sovieic4 5D7 1H69, Rom+nia a $os %rima
#ar' &in /locul r's'riean care nu a ru% rela#iile &i%lomaice cu Israelul &u%' 3r'2/oiul &e
D 2ile4 a"a cum a &ica Moscova,
De"i /ene$iciar al mo"enirii r'%osaului sau menor, Ceau"escu sBa &isan#a &e
nim/ul lui >e!or(!e >!eor(!iuBDeA %rin &enun#area crimelor "i a/u2urilor s'v+r"ie &e
securiae .n im%ul con&ucerii acesuia, -n acela"i im%, rom+nii .nce%user' s' se /ucure
&e o .m/un''#ire a nivelului &e rai, %e care a sim#iBo, cu e*ce%#ia Al/aniei, .nrea(a
Euro%' R's'riean' la .nce%uul anilor W6;,
Poliica e*ern' a Rom+niei .n anii WD; "i W6;, su/ Nicolae Ceau"escu, a &ove&i o
coninuiae care a li%si .n %oliica inern', -n %oliica e*ern', N, Ceau"escu a &ove&i
aceea"i .n&em+nare "i in(enio2iae %e care leBau &ove&i >!eor(!iuBDeA, .ns' .n %oliica
66
inern' a &ove&i o%usul acesei aiu&ini, &evenin& iranic "i insensi/il la nevoile
%o%ula#iei,
Oiciile sisemului economic cenrali2a au ie"i .n evi&en#' mai mul .n Ce!oslovacia,
#ar' in&usriali2a', un&e sa(narea era evi&en', Nevoia &e re$orme a $os .n#eleas' "i &e
o %are a con&ucerii %ari&ului comunis care a reu"i s'Bl .nl'ure &in v+r$ul ierar!iei %e
A, NovonI, .n ianuarie 1:DC, Li&er al P,C, Ce!oslovac a &eveni A, Du/ceG acivis
vec!i &ar cu i&ei re$ormaoare, care a &ori s' consruiasc' un 3socialism cu $a#a uman'4,
Au $os .nl'urae cen2ura "i "iBau relua aciviaea o serie &e %ari&e %rinre care "i P,
SocialBDemocra, -n a%rilie 1:DC con&ucerea PCC a ela/ora un %lan care %ro%unea un
nou mo&el &e socieae %enru Ce!oslovacia, Moscova "iBa e*%rima &e2acor&ul "i a
&eveni alarma' .n vara anului 1:DC c+n& inelecualii ce!oslovaci au &a la H6 iunie
1:DC &eclara#ia 3Dou' mii &e cuvine4,
La < au(us, li&erul sovieic Leoni& =reAnev a averi2a c' 3nu %uem r'm+ne in&i$eren#i
$a#' &e soara socialismului .nrBo al' #ar'4, 5@7 H869 La miAlocul lunii iulie a avu loc o
cons$'uire a cinci sae mem/re ale O,T, Oar"ovia, la care Rom+nia nu a %arici%a, care a
ceru ce!oslovacilor s' resa/ileasc' cen2ura, s' &i2olve or(ani2a#iile necomunise "i s'
ini#ie2e o o$ensiv' .m%oriva $or#elor anisocialise, Con&ucerea ce!oslovac' a res%ins
acese cerer, consi&er+n&uBle un amesec .n re/urile inerne "i a &eclara c' P,C,C, nu va
reveni la mo&elul /irocraicoB%oli#ienesc &e con&ucere,
Sovieicii au 3('si4 cinci mem/ri &in con&ucerea P,C,C, care au 3e*%e&ia4 o
scrisoare %rin care cereau aAuorul 3$r'#esc4 "i resa/ilirea 3or&inii socialise4, -n noa%ea
&e H;PH1 au(us 1:DC ru%ele Traaului &e la Oar"ovia 1 mai %u#in cele rom+ne"i 1 au
inva&a Ce!oslovacia, Au $os aresa#i con&uc'orii ce!oslovaci "i e*%e&ia#i la Moscova
un&e au $os su%u"i la %resiuni %enru a sc!im/a cursul evenimenelor,
N&ro/i#i %si!olo(ic "i inca%a/ili &e a mai ('si o solu#ie &e a se ie"i &in &e2asrul crea
%rin ocu%area #'rii, Du/ceG "i ovar'"ii lui au ce&a %resiunilor sovieice, Inva2ia a
&eclan"a o $urun' &e %roese .n lumea li/er' inclusiv &in %area %ari&elor comunise,
-n /locul sovieic Rom+nia a a&o%a o aiu&ine "i %o2i#ie curaAoas' care a s+rni
enu2iasmul Occi&enului, Nicolae Ceau"escu a criica ve!emen inva2ia "i a ceru
rera(erea ru%elor inva&aoare, Folosin&uBse &e %re2en#a masiv' a ru%elor sovieice &e
ocu%a#ie, a&versarii re$ormelor au recu la o$ensiv' .n a%rilie 1:D:, A, Du/ceG a $os
&esiui &in $unc#ie "i .nlocui cu >usav JusaG, Acesa a insisa ca !o'r+rile
Con(resului al XIOBlea al %ari&ului s' $ie cali$icae ca ile(ale iar a(resiunea sovieic'
&re% 3aAuor inerna#ionalis4,
3. De la instabilitate la crize n statele socialiste
-n oamna anului 1:D8, Nic!ia Jrusciov a $os .nl'ura &e la con&ucere %rinrBo
loviur' or(ani2a' &e $or#ele neosalinise /irocraice nemul#umie &e meo&ele sale &e
con&ucere, eic!eae ca 3sc!eme nec!i/2uie4 517 :69, Noii li&eri &e la Mremlin .n $rune
cu L, =reAnev au lua &eci2ia &e a resaura uni$ormiaea i&eolo(ic', Aceasa a $os
%rimi' &e o#i con&uc'orii comuni"i esBeuro%eni, cu e*ce%#ia Rom+niei, cu sim%aie "i
ineres,
Inensi$icarea con$licului c!inoBsovieic "i inerven#ia american' .n Oienam au $os
$olosie &e %ro%a(an&a sovieic' %enru sr+n(erea le('urilor &inre %ari&ele comunise,
6C
Uniunea Sovieic' nu .n#ele(ea s' renun#e cu nimic la &ominarea acesor #'ri euro%ene
3ineresa' $iin&, cu .n+ieae, .n %'raul Oar"ovia, =erlin, Pra(a, =u&a%esa, care era "i
un %oli(on miliar cu &ivi2ii sovieice .n %lin cenrul Euro%ei45C7 :19, Devenise clar c'
Uniunea Sovieic' nu va mai %ermie nici un e*%erimen cu su/versiva i&ee a
3socialismului cu $a#' uman'4, Li&erii sovieici "iBau men#inu mono%olul iner%re'rii
mar*ismBleninismului "i au con&amna orice $orm' &e &evia#ie &e la vi2iunea lor,
URSS a inra .nrBo %erioa&' &e sa(nare numi' .n isorio(ra$ie "i 3/reAnevis'4 care a
&ura a%roa%e H; &e ani, Sisemul insiu#ional insaura %rin Consiu#ia &in 1:66 a %us
accen %e uniaea URSS, Re%ari2area %uerii care era %rev'2u' a $i (esiona' .nre %o%or,
sa "i %ari&ul comunis era &e $a% un mono%ol al %ari&ului comunis &omina &e
nomenGlaur', Leoni& =reAnev sBa im%us %ro(resiv .n $runea %ari&ului %'sr+n& un &elica
ec!ili/ru .nre &i$erie clanuri ale a%araului &e %ari&, -n aces r'sim% economia a
coninua s' $ie !i%ercenrali2a' "i ne%er$orman', cu e*ce%#ia com%le*ului miliar
in&usrial, A%araul /irocraic a &eveni $oare numeros "i nee$icien, Acesa sBa rans$orma
.nrBo cas' %rivile(ia' .n im% ce nivelul &e rai se &eeriora o mai mul, Economia
sovieic' %re2ena un /ilan# e*rem &e &ece%#ionan, -n in&usrie cre"erea economic'
re(resea2' &e la 6, 8F .n 1:61 la <, 8F .n 1:6:, .n &omeniul a(ricol URSS a re/ui s'
im%ore (r+u &in SUA 5%+n' la H@ milioane onePan .nre 1:6<B1:C;9, iar a%rovi2ionarea
%o%ula#iei se $'cea anevoie, Ra%ora la in&icaorii saisici, ca nivel &e rai sau asisen#'
me&ical', URSS ocu%a locul D; .n lume "i .n mule %rivin#e 3se a$la %e aceea"i rea%' cu
=urGina Faso, sa .n A$rica &e Oes4 567 H869,
Fiecare li&er sovieic, &e &u%' Salin, a c'ua s' ('seasc' o $ormul' via/il' %enru a
men#ine URSS .n con&i#ia &e su%er%uere nu numai miliar' ci "i economic', To#i au
e"ua, L, =reAnev a ela/ora o &ocrin' care saua %rinci%iile cola/or'rii cu #'rile
socialise, .n %rinci%al cele &in /locul r's'riean, Aceasa Ausi$ica, .n a/sen#a unei /a2e
Auri&ice inerna#ionale, inro&ucerea &e ru%e %e erioriul alui sa suveran .m%oriva
voin#ei con&ucerii le(iime a saului res%eciv, Ar(umenul era sim%lis0 res%onsa/iliaea
coleciv' a #'rilor socialise %enru soara comunismului, Suveraniaea saelor .n
conce%#ia lui =reAnev "i ai a&e%#ilor s'i recea %e %lanul &oi, Du%' .n'/u"irea 3Prim'verii
&e la Pra(a4, Moscova a &e2l'n#ui o cam%anie acer/' &e su%rimare a en&in#elor
re$ormise a+ .n URSS c+ "i .n #'rile esBeuro%ene, Diversiaea &evenise &in nou o
ere2ie, iar .n(!e#ul %oliic "i economic re%re2ena semnul &isinciv al culurii %oliice
neosalinise,
-n ra%or cu evolu#iile %oliice "i economice &in URSS, con&uc'orii saelor socialise
"iBau &e$ini eoreic 3noua ea%'4 .n care #'rile lor au inra &u%' anii W6;, Au $os
ela/orae %lanuri &e consruire, .nrBo %erioa&' scur', a 3socialismului &e2vola4 sau
3mulilaeral &e2vola4 "i &e recere la comunism, Oia#' a &emonsa c' ain(erea acesor
o/iecive .n con&i#iile %'sr'rii sisemului e*isen era o uo%ie,
Mono%olul %uerii %ari&elor comunise a $os le(i$era %rin consiu#ie, Cono%irea
a%araului &e %ari& cu cel &e Sa, li/eraea &e ac#iune a %oli#iei %oliice .m%oriva
oric'rei $orme &e o%o2i#ie %oliic', re2olvarea %ro/lemelor sociale %e calea violen#ei ec,,
erau elemene ce caraceri2au 3socie'#ile socialise4,
Tou"i au $os "i unele %ariculari'#i, Re$ormele .nce%ue la s$+r"iul anilor WD; .n
Iu(oslavia au $os o$iciali2ae .nrBo nou' consiu#ie %romul(a' la H1 $e/ruarie 1:68,
Prin aceasa sBa reali2a o sa/iliae insiu#ional', .ns' nBa vin&eca #ara &e cele &ou' /oli
ale sale .nru&ie "i recalcirane0 ine(aliaea inerre(ional' "i ensiunile inerenice, Du%'
6:
moarea lui Tio, %ro/lema musulman' &in =osniaBJer#e(ovina "i mai ales a al/ane2ilor
&in Mosovo au .nlocui /eli(eran#a croa' .n caliae &e cea mai $ier/ine e*%resie a /olii
cronice enoBna#ionale a Iu(oslaviei, -nre anii W8; "i WC; %ro%or#ia musulman' a
%o%ula#iei &in =osniaBJer#e(ovina a crescu &e la a%ro*imaiv <;F la %ese 8;F resul
$iin& s+r/i "i croa#i .nrBun ra%or &e HP1 &ar ce a $os mai im%oran, musulmanii au
.nce%u s' con"ieni2e2e $a%ul c' re%re2in' o eniae se%ara' care are nevoie &e un
sau a%are,
Provocarea cea mai serioas' la a&resa %oliicii na#ionale iu(oslave a $os ri&ica' &e
noua emanci%are a al/ane2ilor &in Mosovo care nu numai c' au cl'ina &elicaa /alan#'
inerre%u/lican' a sisemului $e&eral, ci au %us su/ semnul .nre/'rii slo(anul comunis
%orivi c'ruia %ro(resul economic calmea2' nemul#umirile enoBna#ionale, -n urma
(ravelor re/eliuni &in noiem/rie 1:DC, =el(ra&ul a ac#iona cu oa' $ermiaea %enru a
.m/un''#i siua#ia economic' &in Mosovo "i aBi %romova .n %o2i#ii &e auoriae %e
al/ane2i, Acese m'suri au %ooli ensiunile %enru a%ro*imaiv un &eceniu %enru a
i2/ucni "i mai violen .n %rim'vara anului 1:C1 c+n& a $os necesar' inerven#ia armaei
$e&erale %enru a s'%+ni siua#ia, Al/ane2ii nu cereau secesiunea, ci &oar %rovincia s'
&evin' re%u/lic' "i nu %rovincie auonom', SBa aAuns la o .n#ele(ere care a re2olva &oar
a%aren %ro/lema, &aori' sc!im/'rilor .n ra%orul &emo(ra$ic un&e al/ane2ii aveau o
ra' a naali'#ii mul su%erioar' s+r/ilor care, .n &eclin, ."i %'r'seau (os%o&'riile &in
Mosovo %enru a mi(ra .n cenrul Ser/iei 3un&e %ovesirile lor s+rneau valuri &e $urie4,
5@7 H6<9, Aceas' %ro/lem' nere2olva' va $i 3$iilul4 (ravelor inci&ene inerenice &e
mai +r2iu,
Polonia, .n im%ul 3&omniei4 lui E, >iereG va &eclan"a o sara/an&' a .m%rumuurilor
e*erne &in Oes "i Es, $'r' consecin#e .n evolu#ia economic' a #'rii, Pracic, masivele
.m%rumuuri sovieice "i occi&enale care sBau rev'rsa .n Polonia &eBa lun(ul anilor W6; au
$os .n mare %are irosie, ele su/ven#ion+n& 3&oar o or(ie &e consumaorism, coru%#ie "i
invesi#ii !i%ero%imise, (ran&ioase, necoor&onae "i .n consecin#', a/erane45@7 HC<9, -nre
1:6@ "i 1:C; &aoria %u/lic' sBa ri%la &e la 6, 8 miliar&e &olari la %ese H1 miliar&e, raa
&e cre&i a Poloniei se a%ro%ia &e e%ui2are, E$orul ar&iv &e reran"are inern' a %rovoca
con$u2ie "i $rusrare, &irecorii uni'#ilor %ro&ucive %omenin&uBse %rin"i .nre o/iecivele
&e la cenru "i nemul#umirile %o%ula#iei, -nre(ul sisem in&ea s%re anar!ie,
Comieul %enru A%'rarea Munciorilor 5M, O, R9 a &eveni v+r$ul &e lance al
nemul#umirilor sociale s%riAini "i &e /iserica caolic', Oalul &e (reve &in vara anului
1:C; a a&us nu numai o vicorie isoric' a socie'#ii civile asu%ra %ari&ului comunis,
%rin semnarea, la <1 au(us a unui acor& .nre munciori "i (uvern, ci anun#a "i s$+r"iul
erei comunise .n Euro%a,
Lec! Lalesa, li&erul (revi"ilor &e la >&ansG, a o/#inu &in %area con&ucerii nu
numai cre"eri salariale ci "i &re%ul le(al la (rev', &re%ul &e a or(ani2a sin&icae
in&e%en&ene, scuie &e conrolul %ari&ului, eli/erarea &e#inu#ilor %oliici ec, La D
se%em/rie %ari&ul lBa .nlocui %e >ereG cu S, Mania care nBa reu"i nici el s' ameliore2e
siua#ia, Solu#ia %enru c+#iva ani a $os o &icaur' miliar' masca', cu (eneralul
)aru2elsGi .n $runea saului "i a %ari&ului,
Dac' marasmul economic al Poloniei &in anii W6; aAuase la s$i&area re(imului
comunis &e c're %o%ula#ie, .n Un(aria aceluia"i &eceniu %ro(resul "i re$acerea
economiei au servi la sa/ili2area "i m'rirea acce%i/ili'#ii re(imului comunis, Ma&ar a
c'ua s' o/#in' acce%area %ra(maic' a (uvernului lui &e c're socieaea un(ar', %e
C;
calea %ro(resului economic "i "iin#i$ic, a/#in+n&uBse s' insise %enru le(iimarea
i&eolo(ic' a sisemului comunis, Lo(ica lui Ma&ar a &us la o serie &e re$orme care nBau
a$eca rolul &e con&uc'or al %ari&ului "i locul "i rolul #'rii .n /locul comunis, A lua
m'suri &ecenrali2aoare, inova#ii orienae s%re %ia#', a&a%'ri ale .nre%rin&erilor .n
s%iriul %rivai2'rii "i concesii .n &omeniul li/er'#ilor civile care au a&us Un(ariei
a%recieri %e %lan inerna#ional,
Ce!oslovacia, su/ >usav JusaG, conrasa cu ener(ica Un(arie a lui Ma&ar, De"i cei
&oi li&eri aveau acre&i'ri ini#iale similare 1 am+n&oi comuni"i &in 3ile(aliaea local'
care c'2user' vicime ale erorii salinise &in anii W@; "i ulerior am+n&oi au acce&a la
%uere su/ aus%icii sovieice 1 aiu&inile "i %oliicile lor sBau caraceri2a %rinrBo acu'
&iver(en#', Ri(i& un&e Ma&ar se ar'a $le*i/il, >, JusaG a %re$era cu consecven#'
re#eele &o(maice .n locul riscurilor e*%erimenale,
As$el c' .n anii W6; socieaea ce!oslovac' a inra .nrBo %erioa&' &e sa(nare,
Re(imului JusaG .i li%sea a+ 3vi(oarea a&ev'raului oaliarism, c+ "i elanul
re$ormismului real4, Din aces moiv, sBa sim#i $oare amenin#a &e e$ervescen#a
Soli&ari'#ii &in Polonia .nvecina' .n anii 1:C;B1:C1, c+n&, invers+n& rolurile &in 1:DC,
Pra(a a .n&emna Moscova s' .n'/u"e a"a 2isa 3Conrarevolu#ie &e la Oar"ovia45@7 H::9,
Srae(ia inern' a re(imului JusaG a $os caraceri2a' %rinrBun .nal (ra& &e
sa/iliae, Cu e*ce%#ia c+orva &ecese naurale, ec!i%a care a %relua %uerea .n 1:DC, su/
e(i&a Moscovei, a r'mas aceea"i %+n' la s$+r"iul anilor o%2eci, &evenin& o oli(ar!ie
osi$ica', Tou"i, %e la s$+r"iul anilorW6; a%are .n socieaea civil' o reac#ie la
conservaorismul %oliic0 Cara W66 5$on&a' .n ianuarie 1:669 "i Comisia %enru A%'rarea
celor Persecua#i %e Ne&re% 5.nemeia' .n 1:6C9, Acesea cereau res%ecarea &re%urilor
omului "i cele civile, "i re2olvarea unor (rave %ro/leme economice ec,
=ul(aria a $os sin(ura #ar' comunis' &in /locul sovieic al c'rei re(im nBa c'2u
nicio&a' .n is%ia &e a s$i&a !e(emonia sovieic' sau &e a &evia &e la &o(mele mar*ise,
-n 1:61 li&erul comunis /ul(ar T, )ivGov sBa sim#i .n&eaAuns &e .ncre2'or "i si(ur %e
sine %enru a .nlocui a"aB2isa Consiu#ie Dimirov &in &ecem/rie 1:86 cu una nou' care a
ri&ica sauul i&eolo(ic al #'rii la acela &e 3sa socialis4, i&eni$ica e*%lici %ari&ul
comunis ca auoriae &e (uvernare "i cia %rieenia cu URSS ca %rinci%iu c'l'u2ior, Cu
aces %rileA T, )ivGov a &eveni "i "e$ al saului, -n 1:6: li&erul /ul(ar a inro&us o
imia#ie a noului mecanism economic un(uresc $avori2+n& lourile #'r'ne"i %rivae "i
invi+n& invesi#iile a%usene, anerior re$u2ae cu &is%re#, =ul(aria a o/#inu o ra' /un'
&e &e2volare, .ns' acesea nBau %uu s' aenue2e racilele &e sisem ale comunismului,
Marele %ara&o* al evolu#iei re(imului &e la =ucure"i &u%' anii W6; a $os c' %roasa
a&minisrare a re/urilor inerne ale Rom+niei conrasa $oare %uernic cu mo&ul .n care a
&us %oliica e*ern', La .nce%uul anilor W6; N, Ceau"escu se /ucura &e res%ecul %e care
comuniaea inerna#ional' i le acor&ase .n 1:D6, iar el leBa e*%loaa la ma*imum, Fa%ul
c' Rom+nia era $olosioare Occi&enului &in %unc &e ve&ere %oliic ca 3(!im%e4 .n
3coasa Moscovei4 lBa &eermina %e acesa s'Bi $ac' li&erului rom+n o mai insisen
cure, E&i$icaor ese (esul %oliic al %re"e&inelui Ni*on &e a vi2ia Rom+nia .n au(us
1:D:, iar %re"e&inele Ceau"escu a vi2ia SUA .n ocom/rie 1:6;, Anerior, .n 1:DC,
%re"e&inele Fran#ei, De >aulle, vi2iase "i el Rom+nia, Au urma o serie &e $avoruri
economice, -n 1:61, Rom+nia a $os %rimi' .n Acor&ul >eneral %enru Tari$e "i Comer#
5>ATT9, iar .n 1:6H a $os acce%a' .n FMI "i =IRD,
C1
De2ilu2ia rom+nilor .n %oliica inern' a $os le(a' &e 3minirevolu#ia culural'4
&eclan"a' &u%' vi2ia li&erului comunis .n Coreea &e Nor& "i C!ina 51:619 "i e"ecul
economiei rom+ne"i %rins' %e %icior (re"i &in %unc &e ve&ere al srae(iilor &e &e2volare
&e "ocurile %eroliere &e la miAlocul anilor W6; "i .nce%uul &eceniului nou', Inerven#ia
&irec' a li&erului rom+n .n or(ani2area "i con&ucerea economiei %rin 3vi2iele &e lucru4
%erio&ice a &us la %er%eue aAus'ri ale %oliicii "i %racicii economice careBi n'uceau %e
con&uc'orii &e inre%rin&eri "i %e munciori, av+n& un e$ec o%us celui &ori "i a s$+r"i %rin
ine$icien#', La acesa sBa a&'u(a "i !o'r+rea %re"e&inelui rom+n &e a 3s$i&a Occi&enul .n
&ecem/rie 1:CH %rin &eclara#ia c' va %l'i &aoria e*ern' %+n' .n 1::;4 5D7 1@19,
Penru a reali2a aces lucru a inro&us un re(im &e auseriae $'r' e(al .n isoria
re(imurilor comunise esBeuro%ene, cu carelarea "i ra#ionali2area %ro&uselor alimenare
"i a ener(iei elecrice, O%o2i#ia $a#' &e m'surile "i ine$icien#a re(imului au con&us la o
serie &e (reve la .nce%uul anilor WC;, Minerii &in "a%e mine meali$ere &in 2ona
Maramure"ului au &eclan"a o (rev' .n se%em/rie 1:C<, .n semn &e %roes $a#' &e noua
le(e a salari2'rii, Trei ani mai +r2iu o (rev' au $'cu "i munciorii &e la Fa/rica &e ma"ini
(rele &in CluABNa%oca, La 1D $e/ruarie 1:C6 o mie &e an(aAa#i &e la u2inele 3Nicolina4
&in Ia"i au %roesa .m%oriva sc'&erii salariale, Tul/ur'ri semni$icaive au $os semnalae
"i .n ale 2one ale #'rii, Re(imul comunis inrase "i .n Rom+nia .n $a2a sa $inal',
S$+r"iul 3erei maoise4 .n C!ina a $os marca &e o lu%' acer/' %enru %uere .nre o
e!nocra#ie .ncarna' &e N!ou Enlai "i a%oi &e Den( Xiao%in( "i o en&in#' e*remis'
re%re2ena' &e 3/an&a celor %aru4, -m%oriva lui N!ou Enlai "i a curenului re$ormaor
care &omnea al XBlea Con(res al %ari&ului &in au(us 1:6<, ra&icalii maoi"i au &ecis s'
lu%e .m%oriva 3curenului4, Oicoria lui N!ou Enlai ese concrei2a' la cea &eBa %ara
A&unare Na#ional' Po%ular' reuni' .n 1:6@ care &eci&e s' ia m'suri %enru
3mo&erni2area a+ a a(riculurii, in&usriei "i a%'r'rii na#ionale c+ "i a "iin#ei "i e!nicii
&e o manier' care s' &uc' economia c!ine2' %e %rimul loc .n lume4, 5:7 H;@9
Lu%a %enru %uere sBa relua, .n C!ina, &u%' moarea lui N!ou Enlai .n ianuarie
1:6D, -n anul 1:6C linia %ra(maicului Den( Xiao%in( a c+"i(a &e$iniiv, iar C!ina sBa
lansa .nrBo er' &e %ro$un&e re$orme economice care vor con&uce #ara la sc!im/'ri
$un&amenale, Au $os a/an&onae o serie &e %rinci%ii mar*ise "i sBa o%era o &esc!i&ere
re%a' c're ca%ialurile "i e!nicile Occi&enale,
Acese re$orme %ra(maice 1 cum a $os &e e*em%lu &ecolecivi2area a(riculurii 1 au
%us .n mare m'sur' c!esiunea $un&amenal' a caracerului socialis al economiei,
Aceas' socieae c!ine2', mai %reocu%a' &e mo&erni2are "i &e .m/un''#iri &e or&in
maerial &ec+ &e i&eolo(ie, a r'mas o$icial socialis', Re$ormele %oliice ale erei Den(
Xiao%in( au $os mo&erae "i sBau limia la o resrucurare a a%araului a&minisraiv al
#'rii cu sco%ul &e aBl $ace mai e$icien 51:C;9 "i la o reec!ili/rare a ra%orurilor %ari&Bsa
.n 1:CH, Relaiva li/erali2are a re(imului nu va mer(e %+n' la acce%area unei veria/ile
sc!im/'ri0 &emocrai2area,
Bibliorafie
1, Ola&imir Tism'neanu, 3ein%entarea politicului* 2uropa rsritean de la &talin la
Ha%el, Ia"i, 1::6,
CH
H, Pierre Mil2a, Ser(e =ersein, Istoria secolului ))* Lumea 4ntre r/$oi i pace* 190;1
197E, =ucure"i, 1:CC,
<, Pro$, univ, &r, Norin Nam$ir, Istoria uni%ersal contemporan, vol, II, =ucure"i,
1:::,
8, An&re Fonaine, Istoria r/$oiului rece, vol, II, =ucure"i, 1::H,
@, )ose%! Ro!sc!il&, Istoria politic a 2uropei centrale i de 2st dup al doilea r/$oi
mondial, =ucure"i, 1::6,
D, Dennis Delean, 3om,nia su$ re-imul comunist, =ucure"i, 1::6,
6, Anaol Perencu, Istoria uni%ersal* 2poca contemporan, C!i"in'u, 1:@@,
C, Tiu >eor(escu, 3om,nia 4n istoria 2uropei secolului )) 190;1199:, =ucure"i,
1::H,
:, Pierre Mil2a, Ser(e =ersein, Istoria secolului ))" dup 197E, =ucure"i, 1::C,
C<
PRU=USIREA RE>IMURILOR COMUNISTE ESTBEUROPENE SI A UNIUNII
SOOIETICE SI IMPACTUL DENECJILI=RULUI STRATE>IC PE PLAN MONDIAL,
Pr'/u"irea ca "i na"erea comunismului ca $orm' &e or(ani2are %oliic' a unei
socie'#i au $os .n o%inia %oliolo(ilor, isoricilor &ar "i a o%iniei %u/lice evenimenele
care au marca .n mo& &eose/i isoria secolului al XXBlea, Ari2anul uneia &inre cele
mai semni$icaive revolu#ii ale im%ului s'u a $os Mi!ail S, >or/aciov, El a &isrus
Pari&ul Comunis, care $usese or(ani2a cu sco%ul %recis &e a aca%ara %uerea "i &e a o
men#ine "i care conrolase &e $a% $iecare as%ec al vie#ii sovieice, -n urma acesuia,
>or/aciov a l'sa s$'r+m'urile unui im%eriu care $usese asam/la cu mare e$or, &eBa
lun(ul a secole .nre(i, 567 6119,
Cau2ele %r'/u"irii comunismului nu %o $i re&use la un $acor unic, Penru c' un as$el
&e %roces &e &imensiuni isorice s' se %ro&uc', a re/ui ca o mul#ime &e cau2e s'
inerac#ione2e "i s' cree2e un se &e circumsan#e ceBau $'cu sc!im/area s' $ie ur(en' "i
&e neevia,
1. %riza comunismului n ;$SS.
(ecul reformelor orbacio!iste
Cri2a economic' ceBa cu%rins URSS ca "i maAoriaea saelor socialise .n anii W6; sBa
%er%eua "i .n &eceniul urm'or, Suro(aele &e re$orm' inro&use succesiv &e li&erii
comuni"i nBau avu nici un e$ec asu%ra e$icieni2'rii economiei "i a &eension'rii
rela#iilor sociale, Cau2a %rinci%al' a nereu"iei a consa .n sisemul economic socialis
$alimenar "i .n li%sa &e &emocra#ie %oliic' a mo&elului socialismului auoriarB/irocraic,
Mo&elul socialismului &e i% sovieic sBa &ove&i com%le ina&ecva .n con&i#iile .n
care lumea inra .n a reia revolu#ie in&usrial', Dar la $el &e im%oran a $os "i rolul
Occi&enului .n 3anver(ura "i re%e2iciunea sc!im/'rilor &in Euro%a &e R's'ri4 5H7 1D<9
"i &in Uniunea Sovieic', Occi&enul a .ncuraAa a%ari#ia $or#elor %luralise &emocraice,
ineresae .nrBo sc!im/are sisemic', iar Mremlinul "iBa %us s%eran#ele .n re$ormi"ii care
aveau .n %ro(ram nu &isru(erea ci ra#ionali2area mecanismelor economice "i %oliice
e*isene,
Mi!ail >or/aciov a veni la %uere, .n marie 1:C@, &u%' ce im% &e c+#iva ani 51:CHB
1:C@9 succesorii lui L, =reAnev nBau reu"i s' mo&i$ice srucurile &e con&ucere "i
or(ani2are a economiei, &e"i cri2a era evi&en', Iuri An&ro%ov 51:CHB1:C89 %'rea a voi s'
%un' .n %racic' o %oliic' &e re$orme, .ns' sBa con$runa cu imo/ilismul srucurilor "i
re2isen#a sisemului /irocraic insaura &e L, =reAnev, Noul secrear (eneral M,
>or/aciov sBa ar'a la .nce%u &e o mare %ru&en#' %las+n&uBse .nrBo a%aren' %o2i#ie
coninuaoare a %re&ecesorilor s'i, Foare cur+n& .ns' a %roce&a cu mare ra%i&iae la
consoli&area %uerii sale, sc!im/+n& .n c+eva s'%'m+ni ec!i%a con&uc'oare "i
.n&e%'r+n&uBi %e %rinci%alii s'i rivali, Din aces momen, >or/aciov a ru% imo/ilismul
eriAa .n %rinci%ii &e (uvernare,
C8
M, >or/aciov a $i*a ac#iunii sale o &u/l' &irec#ie %e care a &e$iniBo %rin &ou'
conce%e0 >lasnosi "i PeresroiGa, >lasnosiBul avea &re% sco% s' re2easc' socieaea
sovieic' &in lear(ie %rinrBun lim/aA "i meo&e ale a&ev'rului, Prin %eresroiGa socieaea
re/uia .ncuraAa' %enru un ansam/lu &e re$orme %rin care se urm'rea reconcilierea
socialismului cu &emocra#ia, El a .ncerca s' salve2e sisemul comunis %rinrBun %roces
len &e li/erali2are care s' &uc' la eliminarea r's'urilor sale cele mai o&ioase .ns' $'r' a
a/oli $un&amenele sale i&eolo(ice,
Ini#iin& aceas' cam%anie, M, >or/aciov a e*%rima ineresele %oliice ale /irocra#iei
sovieice .nre &ou' v+rse "i ale unui anumi (ru% &e inelecuali &in %reaAma %ari&ului,
care aAunseser' s' se .m%oriveasc' coru%#iei "i incom%een#ei &in vremea lui =reAnev, El
a milia %enru valorile unei (enera#ii care ."i asumase i&eile celui &eBal XXBlea Con(res
al PCUS, inclusiv cele %rivin& re$ormele %oliice "i economice, coe*isen#a %a"nic' cu
Occi&enul "i revi2uirea (eneral' a mo&elului uo%ic comunis .n sensul umani2'rii lui,
Punerea .n a%licare a conce%ului &e %eresroiGa a &e%ins oal &e s%riAinul socie'#ii
$a#' &e care nu se %uea s%era c' economia sovieic' ar %uea $ace %ro(rese, -ns' con"ien
&e o/sacolele ce i se ri&icau, >or/aciov a lua o serie &e m'suri %enru a .m%ie&ica
nomenGlaura care ar $i &ori s' so%e2e %rocesul re$ormelor, As$el el "i a&e%#ii
re$ormelor se vor &eci&e %enru mo&i$icarea insiu#iilor, -n %rim'vara anului 1:C: a $os
ales, la ca%'ul unei cam%anii elecorale animae, un Con(res al &e%ua#ilor %o%orului,
&inre care o %are a mem/rilor a $os &esemna' %e /a2a can&iaurilor muli%le "i
c+eo&a' c!iar .m%oriva can&i&a#ilor o$iciali ai %ari&ului,
Aces or(anism a &esemna Parlamenul 5Sovieul Su%rem9 care re/uia s'B"i
&es$'"oare aciviaea .n inervalul &inre sesiunile Con(resului, -n $runea Sovieului
Su%rem a $os ales Mi!ail >or/aciov %e HC mai 1:C:, As$el el sBa %us la a&'%os .n
evenualiaea unei enaive &e a $i .nl'ura &in $unc#ia &e secrear (eneral al %ari&ului,
-n $runea armaei, a M>=Bului "i la miniserul &e e*erne au $os numi#i $i&eli ai
%rocesului &e %eresroiGa, concomien cu mo&i$icarea srucurilor unor or(ane &e
a&minisrare "i con&ucere .nce%+n& cu Consiliul &e Mini"rii 5(uvernul9 %+n' la
con&ucerea uni'#ilor socialBeconomice,
-n vara anului 1:C6 a $os ela/ora' o !o'r+re %rin care sBa recu la auonomia
$inanciar', Lear(iei /reAnevise iBa succe&a sc!im/area, Li/erali2area inelecual' a
%ermis miAloacelor &e in$ormare .n mas' s' se e*%rime, iar sovieicii au &esco%eri
%ro(resiv 3%a(inile al/e4 ale isoriei lor, Desalini2area, %orni' o&inioar' &e Jrusciov, a
$os relua' "i &us' %+n' la consecin#ele sale lo(ice, rea/iliarea vicimelor lui Salin, Au
$os rea/ilia#i =u!arin, Ninoviev, Mamenev, PiaaGov "i Ra&eG, Tro#Gi a ie"i &in uiare "i
a $os l'u&a %enru c' i sBa o%us lui Salin ec,
Consecin#e im%orane a avu %eresroiGa "i .n &omeniul %oliicii e*erne a URSS, -n
aceas' %rivin#' M, >or/aciov era convins c' %ro(ramul s'u nu va %uea $i reali2a &ac'
rela#iile e*erne ale #'rii nu se vor sc!im/a .n mo& ra&ical, Penru aceasa 3re/uie s' ne
sc!im/'m %o2i#ia "i s' %ro%unem lumii o nou' %oliic' inerna#ional'4 5<7 H86BH8C9, -nrB
a&ev'r URSSBul "iBa sc!im/a liniile esen#iale ale %oliicii e*erne, -n ocom/rie 1:CC a
inerveni un acor& .nre C!ina "i URSS asu%ra raseului $ronierei orienale, Pro%unerile
&e limiare a armamenelor nucleare "i conven#ionale avansae &e >or/aciov, rera(erea
.n 1:C: a ru%elor sovieice &in A$(anisan au $'cu &in acesa un om care o$er' (aran#ii
&e %ace,
C@
-n vara anului 1:C:, >or/aciov sBa a&resa %lenului %arlamenar al Consiliului
Euro%ean &e la Sras/our(, Cu acea oca2ie el a mers mai &e%are .n re%u&ierea &ocrinei
=reAnev %rivin& suveraniaea limia', A a&mis c' nu e*isa un sisem social imua/il "i a
su(era c' as$el &e rans$orm'ri ar %uea avea loc "i .n Euro%a &e R's'ri, Declara#ia lui
>or/aciov &e la Sras/our( a $os lar( iner%rea' ca o lumin' ver&e &a' re$ormaorilor
&in Euro%a &e R's'ri .n e$orurile lor &e a aAun(e la un sisem muli%arrinic "i la o
economie &e %ia#', &ar mai ales a .nl'ura eama &e inerven#ie a 3$raelui mai mare4
%enru a %une ca%' re$ormelor,
Conra&ic#iile "i limiele %eresroicii au $'cu ca sisemul %oliic s' nu %oa' $i
re$orma, As$el c', .nre ceea ce "iBa &ori ini#iaorul re$ormelor .n URSS "i ceea ce a
re2ula .n $inal a $os o mare &i$eren#', Ooin#a &e a %ermie o real' li/erae &e e*%rimare
.n massBme&ia a anrena nu numai o s%orire a as%ira#iilor %enru li/erae "i &emocra#ie,
ci "i $ormularea &e criici care nBau vi2a numai /irocra#ia ci "i sisemul comunis .nsu"i,
e*%rim+n& %re$erin#a unui %'r#i a socie'#ii sovieice %enru o &emocrai2are &e i%
occi&enal, Or, M, >or/aciov nBa avu .n ve&ere mo&elul occi&enal, aunci c+n& a lansa
conce%ele &e 3>lasnos4 "i 3PeresroiGa4, Penru el acesea vi2au o %er$ec#ionare a
mecanismului socialBeconomic comunis, "i nici&ecum r'surnarea re(imului %oliic, P+n'
.n anul 1::;, a+ &emersurile c+ "i ac#iunile %oliice ale lui >or/aciov, %en&ulau .nre
!o'r+rea %enru re$orme ra&icale "i eama c' as$el &e re$orme vor %r'/u"i sisemul
comunis,
Pe m'sur' ce lu%a %oliic' .nre re$ormaori "i nomenclauri"i sBa inensi$ica
>or/aciov a .n#eles c' re/uie s' mear(' mai &e%are, La H iulie 1::; el a$irma c' 3.ns'"i
lo(ica %eresroicii, &i$icul'#ile &in &omeniul economic "i social ne o/li(' s' sc!im/'m .n
mo& $un&amenal sisemul economic, Ese vor/a &e ela/orarea unui nou mo&el economic
&iversi$ica, cu $orme &i$erie &e (esiune "i %ro%rieae, &oa cu o in$rasrucur'
mo&ern'4 5<7 H8<9,
-nrea(a $ilo2o$ie a comunismului, a"a cum e*isase ea &e "a%e &ecenii a su$eri un
&eclin ra%i&, ca re2ula al recunoa"erii o$iciale a e"ecului isoric al sisemului e*isen,
Trium$ul $ilo2o$iei revi2ionise a &eclan"a un %roces &e eli/erare a na#ionalismului "i a
con$run'rilor inerenice, A s%ul/era miul %o%orului sovieic, Discursul o%imis
consacra %o%orului sovieic, inerna#ionalismului "i %ro(reselor lui, sBa $r+n, .n 1:CD,
su/ lo2inca0 Ma2a!sanul %enru Ma2a!i4 587 @@9,
Anul 1::; a $os anul .n care cre"erea $r'm+n'rilor %'reau s' &uc' la %unerea .n
&iscu#ie a Peresroicii ca urmare a resur(en#ei senimenelor na#ionale $a% %e care M,
>or/aciov nu lBa %rev'2u .n %lanul s'u &e re&resare a URSS, Con$run'ri inerenice au
i2/ucni .n A2er/a&Aan, Na(ornoBMara/aG!, Mir(!i2ia, Mol&ova, iar con$licele na#ionale
amenin#au coe2iunea URSS, Liuania sBa &eclara in&e%en&en' .n marie 1::;, IBau
urma ime&ia Esonia, Leonia, >eor(ia "i Armenia, Ale re%u/lici sBau %roclama
suverane0 Fe&era#ia Rus', A2er/a&Aan, U2/eGisan, TurGmenia, Ta&AiGisan, Mol&ova,
=ielorusia, Ucraina, Le(ile URSS nu mai erau res%ecae, con&uc'orii re%u/licilor
cereau ca recru#ii s' nu mai $ie .ncor%ora#i .n armaa URSS,
Con"ien &e %ericol, Mi!ail >or/aciov a %ro%us .n $e/ruarie 1::; un nou raa
sa/ilin& o con$e&era#ie %enru a evia secesiunile, Con(resul &ele(a#ilor %o%orului
acce%' %roiecul unui re$eren&um cu %rivire la a%arenen#a la Uniune, care ar $i re/iu s'
ai/' loc .n %rim'vara lui 1::1, Insaurarea unei %ueri %re2i&en#iale a c+n'ri $oare mul
.n evolu#ia ra%i&' a %ro/lemei na#ionale, Pre"e&inele Uniunii Sovieice concenra oae
CD
%uerile Sovieului Su%rem "i ale %re"e&inelui s'u "i aces lucru a .nsemna &e%ose&area
re%u/licilor &e auoriaea lor .n $avoarea %uerii cenrale "i va &uce la o "i mai mare
conra&ic#ie .nre %uerea cenral' "i re%u/lici,
Economia Sovieic' a coninua s'B"i .nr'u'#easc' sarea, Toae re$ormele %reconi2ae
%+n' aunci &e >or/aciov nu au reu"i &ec+ s' s%oreasc' li%surile &e2or(ani2+n&
an(renaAele ra&i#ionale $'r' a $i .nlocuie cu noi circuie, Aceas' siua#ie a (enera
$r'm+n'ri sociale "i (reve, Aces lucru .l va &eermina %e >or/aciov s' reac' la m'suri
ra&icale care anun#au moarea sisemului economic socialis, Plenara &in $e/ruarie 1::; a
a%ro/a a/an&onarea rolului con&uc'or al %ari&ului inro&uc+n& as$el muli%ari&ismul "i
recerea la un re(im %re2i&en#ial &emocraic, -n momenul .n care M, >or/aciov "iBa s%ori
%rero(aivele o %are &in ra&icalii re$ormi"i se vor &isan#a "i a%oi .l vor %'r'si,
-n &ecem/rie 1::;, E, Sevarna&2e "iBa &a &emisia &in $unc#ia &e minisru &e e*erne
%enru a %roesa .m%oriva avans'rii c're &icaur' .n URSS, 5@7 1DC9, La r+n&ul lui, =,
El#.n a criica .n Parlamen s%orirea %rero(aivelor %re"e&inelui URSS, Im%eriul sovieic
aAunsese la o r'scruce, Noul %roiec &e Uniune era meni s' evie &e2ine(rarea URSS,
.ns' im%eriul era .n &escom%unere, Puciul conservaor 51CBH1 au(us 1::19 nu va %uea
sc!im/a &esinul isoric al ulimului im%eriu &e i% clasic &in lume,
Anun#area recerii la economia &e %ia#' "i a/an&onarea %rinci%iului lu%ei &e clas' au
%reci%ia lucrurile, NomenGlaura nBa mai su%ora s' va&' ain(erile a&use %rinci%iilor
$un&amenale ale mar*ismului, -l consi&er' %e M, >or/aciov %ersonal res%onsa/il &e
%r'/u"irea re(imului "i &esr'marea saului sovieic, Consi&er+n& c' acesa nu mai ese
&emn &e a $i "e$ul saului sovieic, ea consi&er' c' re/uie .nl'ura, A&e%#ii men#inerii
re(imului comunis "i a im%eriului sovieic au .nce%u %rin aBl i2ola %e M, >or/aciov &e
%rinci%alii s'i s%riAiniori .n re$ormarea sisemului,
Loviura &e sa se %re('e"e a%roa%e %e $a#', Aceasa are loc e$eciv %e 1: au(us
1::1 cu o 2i .naine &e 2iua .n care re/uia semna noul raa asu%ra Uniunii, Auorii
loviurii &e Sa lBau re#inu %e >or/aciov .n re"e&in#a sa &e vacan#' &e la Foros
5Crimeea9 "i 3lBau &eclara inca%a/il s'B"i asume $unc#iunile &in moive &e s'n'ae4 5@7
1D@9, Au numi .n $runea saului %e vice%re"e&inele URSS >!ena&i Ianaev "i au
or(ani2a un 3Comie &e sa %enru sarea &e ur(en#'4 $orma &in mini"ri conservaori
5a%'rare, inerne, economie, ec9 "i "e$ul M>=, Puci"ii s%erau ca %o%ula#ia s'Bi urmea2e
"i au mi2a %e $ra(iliaea aa"amenului acesuia $a#' &e &emocra#ie, Ori, ime&ia &u%'
anun#area %u/lic' a %uciului %re"e&inele Fe&era#iei Ruse, =oris El#.n, a $'cu a%el la
re2isen#' "i a ceru armeei s' se alie2e cu %o%ula#ia %enru a $ace s' e"ue2e 3loviura &e
sa reac#ionar'4,
Re2isen#a con&us' &e =, El#.n a &escum%'ni %e %uci"i care au $os inca%a/ili s'
conrole2e siua#ia, Ciocnirile &inre $or#ele &e or&ine "i %o%ula#ia ie"i' .n sra&' %enru a
lu%a conra resaura#iei &omina#iei re(imului oaliar au con&us la &escom%unerea
%uerii %uci"ilor care vor $i aresa#i iar >or/aciov .n noa%ea &e HH au(us 1::1 a reveni
la Moscova "i "iBa relua $unc#iile, NomenGlaura care a s%era c' %rin aceas' ac#iune
%oae s' re&ea %ari&ului comunis %o2i#ia sa %re&ominan' .n socieae a aAuns la ale
re2ulae0 Puciul a &a ulima loviur' re(imului comunis "i a .m%ins saul sovieic s%re
im%lo2ie,
Ca un (es sim/olic al vicoriei $or#elor re$ormaoare, %e H< au(us mul#imea a
&'r+ma sauia lui D2erAinsGi, $on&aorul %oli#iei %oliice secree 5sr'moa"a M>=Bului9 "i
a ceru rera(erea %orreului lui Lenin &in e&i$iciile %u/lice, Discre&iarea %ari&ului
C6
comunis, vinova &e a $i .ncerca a &a loviura &e $or#' .m%oriva $or#elor re$ormaoare a
$os oal', C+eva 2ile mai +r2iu M, >or/aciov "iBa &a &emisia &in $unc#ia &e secrear
(eneral al P, C, U, S, &u%' care a invia C, C s' se auo&i2olve, Pari&ul comunis a $os
iner2is .n arma' "i .n or(anismele saului, Pe HC au(us 1::1, Sovieul Su%rem a
sus%en&a acivi'#ile %ari&ului comunis .n .nrea(a Uniune Sovieic' "i a &ecis s' se
auo&i2olve,
SBa aAuns la un vi& insiu#ional &u%' &is%ari#ia %ari&ului comunis care &e#inea
e$eciv %uerea, Penru aBl um%le a $os necesar' ela/orarea unei noi Consiu#ii, P+n'
la a%ari#ia aceseia, rei noi insiu#ii au con&us URSSBul, Un Consiliu &e Sa $orma
&in con&uc'orii re%u/licilor 1 coor&ona %oliica e*ern' "i %ro/lemele inerne
comune7 un Comie inerre%u/lican com%us &in re%re2enan#i ai uuror re%u/licilor
cu sco%ul &e a coor&ona (esiunea "i re$orma economiei "i un Consiliu al
re%re2enan#ilor %o%orului .ns'rcina cu ela/orarea noii Consiu#ii a Uniunii, M>=Bul
a $os re$orma .n ocom/rie 1::1 c+n& a $os &i2olva, .ns' %racic a $os rans$orma
%e rei servicii .n viior auonome0 Serviciul Cenral in&e%en&en &e servicii, Serviciul
inerre%u/lican &e conras%ionaA "i un Comie &e sa, %enru a%'rarea $ronierelor,
S$+r"iul comunismului .n isoria Rusiei a $os marca &e &i2olvarea, .n noiem/rie
1::1, a %ari&ului comunis al Fe&era#iei Ruse, -n oamna anului 1::1 nBau mai e*isa
%ari&e comunise .n URSS,
Moarea URSS a surveni nu mul im% &u%' &ecesul %ari&ului comunis, Puciul ca "i
.n ca2ul re(imului comunis a avu %enru Uniune acelea"i e$ece &i2olvane, -n
s'%'m+nile care iBau urma, oae re%u/licile, "iBau a$irma &orin#a &es$acerii le('urilor
care le uneau cu %uerea $e&eral', Pe 16 se%em/rie 1::1 cele rei re%u/lici /alice au $os
a&mise la ONU,
-n cone*ul a$irm'rii o mai accenuae a auori'#ii re%u/licilor a $os ela/ora
acor&ul care a &a na"ere unei Comuni'#i economice, Acor&ul sBa semna la 1C
ocom/rie 1::1 &e o% re%u/lici, mai %u#in #'rile /alice, Ucraina, Mol&ova, >eor(ia "i
A2er/a&Aan, -n aces im% Consiliul &e Sa a %re('i un %roiec &e raa %enru o Uniune
%oliic' %e /a2e $e&erale, Puerea cenral' .n aces %roiec nu mai e*ercia &ec+ $unc#iile
&ele(ae &e Saele mem/re, iar acese $unc#ii sBar re&uce la &i%loma#ie "i a%'rare,
Cel care a &a loviura &e (ra#ie URSSBului &e$iniiv+n& %r'/u"irea ei a $os
%re"e&inele Fe&era#iei Ruse, =oris El#.n care la C &ecem/rie 1::1 .m%reun' cu
%re"e&inele Ucrainei "i a =elarusului, a &ecis s' cree2e o 3Comuniae a Saelor
CC
In&e%en&ene 5CSI9 la care vor %uea a&era "i ale re%u/lici "i .n ca&rul c'ruia ele ."i
coor&onau %oliica monear' "i economic', Pe 18 &ecem/rie ale cinci re%u/lici &in Asia
Cenral' sBau ralia la CSI, cur+n& imiae &e Mol&ova "i Armenia, Pe 16 &ecem/rie 1::1
=oris El#.n "i Mi!ail >or/aciov au anun#a &i2olvarea o$icial' a URSS, .nce%+n& cu <1
&ecem/rie 1::1, URSSBul a $os .nlocui &e CSI &omina' &e Rusia, Lu+n& ac &e
%ier&erea %uerii sale, Mi!ail >or/aciov "iBa anun#a &emisia la elevi2iune %e H@
&ecem/rie 1::1, El recuno"ea o$icial moarea URSS, -n $a% a+ comunismul c+ "i
im%eriul nu mai e*isau &e c+eva luni, iar ulimele sale vesi(ii erau %e cale &e &is%ari#ie,
2. Sfritul comunismului n (uropa de (st
Trium$ul $ilo2o$iei revi2ionise la Mremlin a a$eca nu numai im%eriul ci "i .nrea(a
comuniae a 3na#iunilor socialise4care alc'uiau /locul sovieic, Noua %o2i#ie sovieic' a
avu un im%ac uria" .n Euro%a r's'riean' %rin sl'/irea $or#elor conservaoare .n
con&ucerile unor #'ri ai c'ror li&eri res%in(eau %+n' "i i&eea &e re$orm', C+n& >or/aciov
a lansa conce%ele &e %eresroiGa "i (lasnosi #'rile &in /locul r's'riean nBau reac#iona
.n aceea"i manier', >usav JusaG .n Ce!oslovacia, Nicolae Ceau"escu .n Rom+nia, Eric!
JoneGer .n R, D, >erman' au $os osili oric'rei sc!im/'ri, -n =ul(aria, Tu&or )ivGov a
acce%a o %are &in re$ormele &in &omeniul economic .ns' leBa consi&era $oare
%ericuloase %e cele &in &omeniul %oliicii, -n Un(aria "i Polonia, %eresroiGa a $os
&e%'"i' consan %rin iner%reare "i manier' &e ac#iune,
.olonia a $os %rima #ar' &in Euro%a &e r's'ri un&e %eresroiGa "i (lasnosiBul
(or/aciovis sBa rans$orma .nrBo revolu#ie anicomunis', Ie"irea nonviolen' a Poloniei
&inrBun re(im oaliar /a2a %e &icaura i&eolo(ic' a %ari&ului comunis a $os %osi/il'
&aori' e*isen#ei unor (ru%'ri a+ %rinre eliele &e la %uere c+ "i &in o%o2i#ie, care au
.n#eles necesiaea com%romisului, A&e%#ii re$ormelor &in ca&rul %ari&ului comunis
%olone2 au reu"i la %lenara &in &ecem/rie 1:CC 1 ianuarie 1:C: s' sc!im/e cursul %oliic
al %ari&ului &e (uvern'm+n,
A $os lua' !o'r+rea &e a inro&uce %luralismul %oliic, &e a ini#ia un &ialo( cu oae
$or#ele &in socieae %enru a &e%'"i cri2a, -n $e/ruarie 1:C: li&erul comunis L,
)aru2elsGi a ini#ia un &ialo( cu li&erul mi"c'rii Soli&ariaea "i au conveni s' se
or(ani2e2e ale(eri %arlamenare .n care o%o2i#ia %uea &is%une &e <@F &in locurile .n
Die', iar .n Sena ale(erile vor $i li/ere, Se mai %reve&ea ale(erea unui %re"e&ine al
Re%u/licii &e c're cele &ou' camere ale Parlamenului,
Du%' o cam%anie elecoral' %asionan' &omina' &e can&i&a#ii Soli&ari'#ii ale(erile
&e la 8 "i 1C iunie 1:C: se vor .nc!eia cu o srivioare vicorie a o%o2i#iei, Comuni"ii au
c+"i(a &oar un sin(ur $ooliu .n Sena "i numai unul &inre cele <@F &in locurile
Senaului, A $os nevoie &e aAuorul Soli&ari'#ii .n al &oilea ur &e scruin %enru a se
evia o cri2' maAor', Cele &ou' camere .l ale( 5cu o maAoriae &e un sin(ur vo9 %e
(eneralul L, )aru2elsGi %re"e&ine al Re%u/licii "i acesa ese o/li(a s' .ncre&in#e2e
con&ucerea (uvernului unui mem/ru al Soli&ari'#ii, Ta&eus2 Ma2oKiecGi, SBa $orma
as$el %rimul (uvern necomunis al #'rii &u%' cel &eBal &oilea r'2/oi mon&ial,
La urm'orul 5"i ulimul9 s'u Con(res, .n ianuarie 1::;, %ari&ul comunis &in Polonia
sBa scin&a, am/ele $orma#iuni nou a%'rue sBau /oe2a cu a%elaive &e 3SocialB
C:
Democra45D7 <<;9, -ns' acesea la un loc nu mai aveau &ec+ D6, ;;; &e mem/ri .n ra%or
cu cele mai mul &e &ou' milioane &e mem/rii c+ num'ra %ari&ul comunis, Se %oae
s%une &in aceas' %ers%eciv' c' .n Polonia, comunismul a lua s$+r"i %rinrBo
&iscre&iare oal' moral' "i %oliic',
-nrBo succesiune &esul &e ra%i&', ini#ierea revolu#iei ra&icale, %a"nice, %oliice "i
le(ale s%re &emocra#ie "i &re%urile omului a $os urma' "i a%oi .nso#i' &e o remarca/il'
convalescen#' a economiei %olone2e, -n vara anului 1::; (uvernul %olone2 a recu la
a%licarea 3era%iei &e "oc4 o recere /rusc' &e la %lani$icarea socialis' la &esc!i&erea
%ie#elor, im%us' &e minisrul &e $inan#e L, =elceroKic2, Cosul ime&ia al 3era%iei &e
"oc4 a $os su%ora &e %o%ula#ie care a $os sili' s' se a&a%e2e la o am/ian#' cu 3%re#uri
&in Lumea -n+i "i salarii &in Lumea a Treia4, 5D7 <<H9
-n &ecem/rie 1::; (eneralul )aru2elsGi a &emisiona, Ale(erile %re2i&en#iale iBau &a
c+"i( &e cau2' lui Lec! Lalesa, &u%' un al &oilea ur &e scruin, Acese ale(eri "i
&e2no&'m+nul lor au .nc!is &e$iniiv era comunis' &in isoria Poloniei %os/elice,
Desc!i&erea %olone2' &in anii 1:CCB1:C: a avu un im%ac su/san#ial .n .nrea(a
re(iune, S%eran#ele au ren'scu .n Un(aria "i Ce!oslovacia,
A/an&onul comunismului .n Gn-aria sBa $'cu su/ %resiunea a o %are &in inerii
comuni"i ma(!iari, -n mai 1:CC a $os .nlocui ), Ma&ar &in $runea %ari&ului comunis
cu o con&ucere coleciv' .n $rune cu Res2o NIers, Secrear (eneral al %ari&ului a $os
numi M, >ros2 o %ersonaliae "ears' cur+n& conesa' "i %us' .n %lan secun& &e ari%a
re$ormaoare .n $rune cu Imre Po2s(aI, Ca "i >or/aciov, Po2s(aI "iBa men#inu
convin(erile comunise .ns' a ras o linie &e &emarca#ie clar' .nre socialismul 3uman4 "i
oaliarismul salinis, NIers, s%ecialis .n %ro/lemele economice, a %re('i un ansam/lu
&e m'suri care s' &uc' la economia &e %ia#' .n Un(aria, -n ocom/rie 1:C: %ari&ul
comunis a !o'r+ s'B"i sc!im/e &enumirea .n Pari&ul Socialis Ma(!iar, renun#+n& la
i&eolo(ia lui /ol"evic',
-n anii 1:CCB1:C:, .n Un(aria au a%'ru c+eva %ari&e %oliice im%orane0 Fe&era#ia
Tinerilor Democra#i 5FIDESN97 Forumul Democraic7 Alian#a Democra#ilor Li/eri7
Pari&ul SocialBDemocra, Pari&ul Po%ular Cre"in Democra ec, Acesea au or(ani2a, .n
vara anului 1:C: &iscu#ii cu (uvernul "i sBa aAuns la .n#ele(erea cu %rivire la or(ani2area
&e ale(eri .n 1::;, -n %rim'vara anului 1::; au loc ale(erile .n Un(aria c+"i(ae &e
Forumul Democraic "i as$el comuni"ii au $os r'surna#i &e la %uere %rin voin#a
socie'#ii, Acesa sBa %ronun#a %enru consruirea unui sa &e &re%, auocon&ucere
&emocraic', %rivai2area .nre%rin&erilor $alimenare "i %enru recerea mai ra%i&' la
economia &e %ia#', Li&erul Forumului Democraic, ), Anall a &eveni %rimBminisru "i a
$orma un (uvern &e coali#ie .n care au mai inra Pari&ul In&e%en&en al Micilor
Pro%rieari, -n au(us a $os ales %re"e&ine al Re%u/licii Un(aria Ar%a& >onc2, li&er al
Alian#ei Democra#ilor Li/eri, As$el .n Un(aria sBa %us ca%' &icaurii comunise,
Re$ormele economice %romovae .n anii W6;BWC; au %re('i, .n mare m'sur', recerea
accelera' la economia &e %ia#', Din %rimele luni ale anului 1:;; saul a sisa invesi#iile
.n a(riculur', -nre%rin&erile in&usriale au recu la un ra%i& %roces &e %rivai2are,
-n Ce#oslo%acia %r'/u"irea re(imului comunis sBa $'cu %rin ceea ce isoricii "i
o%inia %u/lic' au &enumi 3revolu#ia &e cai$ea4, Ra&icali2area o%o2i#iei $a#' &e re(imul
comunis a &eveni vi2i/il' .nc' &in ianuarie 1:C: c+n& au $os or(ani2ae &emonsra#ii
%enru comemorarea li&erului su&en#esc )an Palac!, care ."i &'&use $oc, .n semn &e
%roes, cu &ou'2eci &e ani .n urm', -n iunie un (ru% &e inelecuali, .n $rune cu O, Javel,
:;
a re&aca un memoriu iniula 1 (oar c,te%a propo/iii 1 %rin care cereau
&emocrai2area ime&ia' a #'rii,
-n o im%ul verii anului 1:C: &emonsra#iile &in %ie#ele "i &e %e sr'2ile ora"elor &in
Ce!oBSlovacia au coninua, Sc+neia care a a%rins /uoiul cu %ul/ere a consiui
inerven#ia .n $or#' a %oli#iei la 16 noiem/rie 1:C:, %enru a .nl'ura o mani$esa#ie a
su&en#easc' neviolen', >revele "i miin(urile sBau (enerali2a .n Ce!oslovacia, La H@
noiem/rie 1:C: con&ucerea comunis' a &emisiona .n /loc .ns' sc!im/'rile cosmeice nB
au convins %e nimeni, Sue &e mii &e oameni sBau a&una iar .n Pia#a Lenceslav5?9 ca
s'Bi ascule %e OaGlav Javel "i Ale*an&ru Du/ceG &enun#+n& .ncerc'rile neosalini"ilor
&e a r'm+ne la %uere, 5H7 1:H9 -n 2ilele urm'oare o%o2i#ia sBa crisali2a .n &ou' alian#e0
Forumul Civic la Pra(a "i Pu/licul Slovac -m%oriva Oiolen#ei la =raislava, -nrBun
&ocumen ela/ora &e Forumul Civic se insisa %e se%ararea %uerilor .n sa, &e2volarea
unei economii &e %ia#' $'r' inerven#ie /irocraic',
>reva (eneral' &in H6 noiem/rie 1:C: a %arali2a con&ucerea %oliic' "i a o/li(a
(uvernul s' acce%e cererile o%o2i#iei, La H: noiem/rie A&unarea Fe&eral' a a/oli
%reve&erea consiu#ional' ce asi(ura %ari&ului comunis rolul con&uc'or .n socieae,
Du%' &ou' remanieri, su/ %resiunea sr'2ii sBa $orma, la 1; &ecem/rie 1:C:, o coali#ie
(uvernamenal' cu o maAoriae necomunis', La H: &ecem/rie $on&aorul Forumului
Civic a $os ales %re"e&ine al Ce!oslovaciei,
La 8 &ecem/rie 1:C: la Moscova a avu loc o .n+lnire a Pacului &e la Oar"ovia,
Mremlinul a recunoscu o$icial c' inva&area Ce!oslovaciei .n au(us 1:DC a $os ile(al' "i
a re%u&ia &ocrina =reAnev, SBa &a lumin' ver&e $or#elor revolu#ionare %enru a .nlocui
comunismul nu numai .n Ce!oslovacia ci "i .n celelale #'ri saeli,
Pr'/u"irea comunismului .n Hermania de 2st a veni ca o consecin#' lo(ic' a
evenimenelor care se succe&au cu re%e2iciune .n /locul sovieic &ar mai ales ca urmare a
!o'r+rii Moscovei &e a nu mai aAua re(imurile comunise neosalinise a$lae .n
%ro$un&' cri2' &e sisem, -n ciu&a mar"urilor "i miin(urilor cu (riA' orc!esrae &e li&erii
comuni"i esB(ermani .n $rune cu Eric! JonecGer nemul#umirea $a#' &e re(im cre"ea,
.nce%+n& cu vara anului 1:C:, %e 2i ce recea, -n =erlinul &e Es, Dres&a, Lei%2i(
%roesaarii sBau .nc'iera cu $or#ele &e or&ine,
Li&erul comuni"ilor esB(ermani a res%ins mi"carea &e re$orm' ini#ia' &e M,
>or/aciov su/liniin& %e &e o %are &i$eren#ele &e siua#ie &inre URSS "i RD>, iar %e &e
ala im%osi/ila corela#ie &inre li/erali2area sisemului "i reu"ia economic', Penru a
sc'%a &e %resiunea lui M, >or/aciov, JonecGer a a&o%a acica 3%a"ilor m'run#i4,
Aceasa nu mai era a&ecva' .n .m%reAur'rile &esc'u"'rii ener(iilor unor socie'#i #inue,
&ecenii .n "ir, su/ %resiuni "i eroare, Ca "i .n Ce!oslovacia, li&erii esB(ermani "iBau &a
seama c' &e vreme ce sovieicii nu numai c' nu mai a(reau $olosirea violen#ei %enru
.nn'/u"irea nemul#umirilor ci c!iar o &escuraAau, ei vor re/ui s' sacri$ice %e &uri "i s'
%romi' lansarea ime&ia' a unor re$orme (enerale,
La 1C ocom/rie 1:C:, la &oar c+eva 2ile &u%' 3s'r/'orirea celei &eBa 8;Ba anivers'ri
a cre'rii RD>4, CC al P,S, Uni >erman lBa eli/era &in $unc#ie %e Eric! JonecGer "i lBa
ales %e E(or Mren2, Noul secrear (eneral sBa an(aAa la o serie &e re$orme, -ns' %enru el,
ca %enru .nrea(a con&ucere a PSU>, era clar c' mer(erea cu re$ormele %+n' la
or(ani2area &e ale(eri li/ere "i la re$ormarea sisemului %oliic, acesea ar $i &us ime&ia
la &is%ari#ia re(imului comunis "i la RD> ca sa, -n aceas' %rivin#' un Aurnalis vesB
(erman scria0 3Doar socialismul %rusac s%riAin' %reen#ia =erlinului &e Es la un sa
:1
se%ara, Renun#+n& la aceasa, nu mai e*isa nici o ra#iune &e a $i a >ermaniei R's'riene,
S' %ermiem as'2i ale(eri li/ere "i m+ine vom %uea la $el &e /ine s' s'r/'orim
ansc!lussBul

cu >ermania &e Oes, 5H7 1CC9

La s$+r"iul lunii ocom/rie "i .nce%uul lunii noiem/rie sue &e mii &e %roesaari
cereau, .n %rinci%alele ora"e esB(ermane, le(ali2area mi"c'rilor &e o%o2i#ie, se%ararea
%uerilor .nre sa "i %ari&ul comunis, li/eraea cuv+nului, ale(eri li/ere "i &es$in#area
STASI
Z
, La 6 noiem/rie 1:C: .nre(ul =irou Poliic al PSU> a &emisiona, iar la :
noiem/rie 3Ni&ul =erlinului4 1 e*%resia maerial' a r'2/oiului rece, a $os &'r+ma, -n
$a#a unei im%resionane mul#imi &e es "i vesB/erline2i, a&una' la %rim'ria =erlinului &e
Oes, cancelarul J, Mo!l a a$irma0 3Oreau s' le s%un uuror celor &in Re%u/lica
Democra' >erman'0 sunem cu voi, sunem "i r'm+nem o sin(ur' na#iune, Sunem un
sin(ur %o%or4, 5H7 1C:9
La Aum'aea lunii noiem/rie 1:C: un Con(res e*raor&inar al PSU> a recunoscu
$alimenul %ari&ului, -n .ncercarea &e a se salva, ari%a re$ormis' a sc!im/a &enumirea
%ari&ului .n Pari&ul Socialismului Democraic "i lBa ales .n $runea sa %e avocaul
>re(or >Ise, Acesa consi&era c' %ari&ul re/uia s' ru%' cu mo"enirea salinis' "i s' se
an(aAe2e s%re valorile %luralismului "i a &emocra#iei, Nemul#umirea %o%ula#iei era a+ &e
mare .nc+, .n &ecurs &e c+eva luni, c!emarea la uni$icarea (erman' a c'%'a o
&imensiune na#ional', %ari&ele &e o%o2i#ie $iin& &e acor& cu accelerarea acesui %roces,
-n li%sa s%riAinului e*ern .n >ermania &e Es 3comunismul sBa %r'/u"i Aalnic "i ne%l+ns
&e nimeni4, 5H7 1:19
-n Ful-aria, %enru .nce%u, li&erul comunis To&or )ivGov a reu"i, %rin manevre
a/ile, s' lase im%resia c' va imia %oliica &e re$orme ini#ia' &e Mi!ail >or/aciov, -n
vara anului 1:C6 a &eclara c' ao%uernicia unui sin(ur %ari& va lua s$+r"i "i c' ese
nevoie &e 3un mo&el nou al socialismului4 &e re$orme economice "i a&minisraivB
erioriale, PrinrBo re2olu#ie a =iroului Poliic al %ari&ului comunis au $os .n&e%'rae
%orreele lui T, )ivGov &in locurile %u/lice,
-n 1:CC sBa lansa un (ru% neo$icial %enru &re%urile omului, De"i li&erii acesuia au
$os aresa#i sau e*ila#i .n %rim'vara anului 1:C:, (ru%ul a c'%'a o au&ien#' mai mare,
&in el &es%rin2+n&uBse un sin&ica in&e%en&en "i ale nou' or(ani2a#ii &i2i&ene, -n vara
anului 1:C: siua#ia &in =ul(aria sBa .nr'u'#i "i %o2i#ia li&erului comunis /ul(ar ese .n
%ericol su/ %resiunea %o%ula#iei nemul#umie, Pe 1; noiem/rie 1:C: Tu&or )ivGov, a $os
.nlocui cu un (ru% &e 3a%aranici4 .n $rune cu Pear Mla&enov, Noul li&er, a(rea &e
Moscova, a anun#a .nce%erea &e re$orme %enru ca =ul(aria s' &evin', .n scur im%, 3o
#ar' mo&ern', &emocra' "i &e &re%4 5H7 1:D9,
Du%' c'&erea lui T, )ivGov la So$ia "i ale ora"e au avu loc mari &emonsra#ii &e
sra&', .n care se cerea .nl'urarea &icaurii "i recerea la un sisem muli%ari&ic, La 1<
&ecem/rie 1:C: C, C al %ari&ului comunis a !o'r+ s'Bl elimine &in r+n&urile sale %e T,
)ivGov iar .n ianuarie 1::; acesa a $os %us su/ ares la &omiciliu, Ulerior %ari&ul
comunis &in =ul(aria "iBa sc!im/a numele .n Pari&ul Socialis =ul(ar, ca o &es%'r#ire
sim/olic' &e &o(mele leninise,
La .nce%uul anilor W:; Al$ania r'm'sese sin(ura 3%e%inier'4 a salinismului .n
Euro%a, De"i Rami2 Alia iBa succe&a .n $runea saului "i a %ari&ului comunis lui E,
Jo&Aa .n acela"i an .n care M, >or/aciov venea la %uere la Moscova, acesa a res%ins
Z
Unire .n lim/a (erman',
Z
Securiaea esB(erman', una &in cele mai ne%o%ulare %oli#ii %oliice secree,
:H
i&eea &e re$orm' a re(imului, consi&er+n&Bo nerelevan' %enru Al/ania, For#a' &e
.m%reAur'ri, con&ucerea comunis' a %roce&a la o serie &e &esc!i&eri, -n ianuarie 1::; sB
a !o'r+ o rela*are .n &omeniul con&ucerii economice, mai ales .n a(riculur' "i .n ceea
ce %rive"e &re%urile omului, A %ermis ce'#enilor s' c'l'oreasc' .n a$ar' "i sBa a/ro(a
iner2icerea reli(iei, Al/ania a resa/ili rela#iile &i%lomaice cu Moscova, =onnBul "i
ca%ialele esBeuro%ene, ie"in&, as$el, &in auoi2olare,
Con&ucerea al/ane2' a renun#a la salinism, .ns' nu "i la mar*ismBleninism "i a
acce%a sisemul muli%ari&ic, Pari&ele %oliice "i 2iarele &e o%o2i#ie sBau im%us .n
socieae ra%i&, Li&er al o%o2i#iei a &eveni Sali =eris!a, Primele ale(eri li/ere se
&es$'"oar' .n %rim'vara anului 1::1, iar .n iunie sBa consiui %rimul (uvern &e coali#ie
careBi cu%rin&ea "i %e comuni"ii /oe2a#i acum sociali"i, 5H7 1:D9
-n 3om,nia, s%re &eose/ire &e ale #'ri ale /locului sovieic, comunismul a $os
.nl'ura %rinrBo lu%' &esc!is', violen', Li%sa unei o%o2i#ii reale .n ineriorul %ari&ului
comunis a $'cu ca .n Rom+nia s' nu %oa' avea loc o ran2i#ie %a"nic' &e la comunism
la &emocra#ie,
Du%' venirea lui >or/aciov la %uere .n URSS, Nicolae Ceau"escu a .nce%u s' $ie o
mai i2ola .n %lan e*ern, Du%' sc!im/'rile &e %oliic' e*ern' &e la Moscova "i
a&o%area unui al com%oramen al Mremlinului $a#' &e #'rile &in /locul r's'riean,
%oliica &e auonomie "i %o2i#ia &e re/el %e care saul rom+n o avea $a#' &e URSS nBau
mai im%resiona Occi&enul "i aces lucru a .nce%u s' se sim', -n 1:CC clau2a na#iunii
celei mai $avori2ae care se acor&a &e SUA Rom+niei .n /a2a Amen&amenului )acGsonB
OanicG nBa mai o%era &aori' %oliicii re(imului &e .n(r'&ire a emi(r'rilor "i a .nc'lc'rii
o mai mul a &re%urilor omului, Li&erul comunis rom+n, cu vaniaeaBi cunoscu', a
&enun#a clau2a, .naine &e %u/licarea o$icial' a !o'r+rii SUA "i $'r' s' in$orme2e
con&ucerea %ari&ului sau %e %rimul minisru,
>r'ior %enru irealismul cu care Nicolae Ceau"escu ac#iona .n sisemul rela#iilor
inerna#ionale la s$+r"iul &eceniului nou' a $os "i %o2i#ia sa .n ca&rul #'rilor socialise, La
Aum'aea anului 1:C:, .n cons$'uirea saelor %arici%ane la raaul &e la Oar"ovia,
li&erul comunis &e la =ucure"i a con&amna 3ra%i&a alunecare a socialismului &in oae
#'rile euro%ene %e %ana %r'/u"irii "i a ceru m'suri ur(ene %enru salvarea lui .n
Polonia4, 567 H:H9
Pe %lan inern, cu c+ siua#ia %o%ula#iei se .nr'u'#ea, cu a+ mai mul cre"ea %o2i#ia
$erm' &e sin(ur a%'r'or al socialismului %e care o a$i"a Pari&ul Comunis &in Rom+nia,
Toa' oamna anului 1:C: sBau &es$'"ura "e&in#e la nivel cenral 3cu $acorii &e
r's%un&ere4 &in minisere, mari .nre%rin&eri, &e la sin&icae, %enru 3sr+n(erea
r+n&urilor4, Scrisoarea a&resa', la .nce%uul lui marie 1:C:, &e "ase $ose ca&re &e v+r$
ale Pari&ului Comunis &in Rom+nia lui Nicolae Ceau"escu nBa avu nici un ecou, Nici
c!iar la cel &eBal XIOBlea Con(res al %ari&ului, .n ulimul ceas, nBa $os sc!i#a' vreo i&ee
&e re$orm', o ameliorare .n %rivin#a li/er'#ilor ce'#ene"i, a nivelului &e rai,
Con&ucerea %ari&ului a insisa %e i&eea &e auseriae, %e consruirea &e noi "i mari
o/iecive in&usriale ec,
Pe &uraa Con(resului %ari&ului, i2olarea Rom+niei Socialise a $os scoas' .n
evi&en#' &e a/sen#a &ele(a#iilor %ari&elor 3$r'#e"i4 &in Un(aria, Ialia "i s%re
sur%rin&erea comuni"ilor &e la =ucure"i, &in RD>, 3Cu mai %u#in &e &ou' luni .n urm',
>ermania R's'riean' $usese sus#in'orul cel mai a%ro%ia a lui Ceau"escu .n re$u2ul lui
:<
!o'r+ &e a acce%a re$orme, -nre im%, ec!i%a E, JonecGer $usese &e/arca' "i
>ermania &e Es luase &rumul re$ormelor,
Revolu#ia rom+n' a i2/ucni la Timi"oara, Sc+neia a $os a%rins' &e %asorul re$orma
al =isericii calvinise L, ToGes "i o %are &in cre&incio"ii s'i, Acul &e nesu%unere civic'
al %asorului re$orma a (enera o revol' a nemul#umi#ilor &in Timi"oara care a $os
re%rima', la 16 &ecem/rie 1:C:, &e c're $or#ele &e securiae, Nicolae Ceau"escu nBa
$os &is%us s' urme2e mo&elul esB(erman &e a se a/#ine &e la uili2area $or#ei "i va $olosi
orice miAloc %enru a r'm+ne la %uere,
La 1C &ecem/rie, 2eci &e mii &e munciori imi"oreni au or(ani2a %roese %a"nice .n
cur#ile $a/ricilor, iar la H; &ecem/rie sBau rev'rsa %e sr'2i "i au %us e$eciv ca%'
s'%+nirii re(imului comunis .n ora", Mul#imea a %roclama Timi"oara ora" li/er, iar
aceasa sBa .n+m%la cu &ou' 2ile .naine ca Nicolae Ceau"escu s' $u(' &in =ucure"i, 5C7
1:C9
S$i&+n& (raviaea siua#iei, Ceau"escu a $'cu o scur' vi2i' .n Iran, La .noarcere a
$'cu o casca&' &e (re"eli care au (r'/i s$+r"iul re(imului comunis, Necunosc+n& sarea
&e s%iri &in #ar' "i cre2+n& c' se /ucur' &e asenimenul %o%ula#iei, a con&amna %e
mani$esan#ii imi"oreni, cali$ic+n& &emonsra#iile &re% 3$ascise4, iar %e %arici%an#ii la
aceasa &re% 3!uli(ani4ins%ira#i &e ire&enismul ma(!iar, >re"elile au culmina cu
or(ani2area unui miin( &e s%riAin .n &iminea#a 2ilei &e H1 &ecem/rie, A $os momenul .n
care mul#imea a ru% 3/ariera %si!olo(ic'4 "i a con&amna %oliica re(imului comunis,
Ceau"escu a $os !ui&ui, Du%' s%ar(erea miin(ului, (ru%uri masive &e mani$esan#i au
r'mas .n Pia#a Universi'#ii ri&ic+n& o /arica&', For#ele &e securiae "i mili#ie, s%riAinie
&e uni'#i ale armaei, au .ncerca s' s%ar(' /arica&a "i s' .m%r'"ie %e &emonsran#i,
Aces lucru a $os reu"i &u%' mie2ul no%#ii, &u%' ce .n r+n&ul mani$esan#ilor au c'2u
mor#i "i r'ni#i,
A &oua 2i, mul#imea sBa a&una &in nou .n Pia#a Universi'#ii, Su/ %resiunea mul#imii
Nicolae Ceau"escu, cu o %are &in a%ro%ia#ii s'i, a %'r'si se&iul C, C al P, C &in Rom+nia
la /or&ul unui elico%er, -n cele &in urm' cu%lul &icaorial a $os ca%ura "i #inu .nrBo
uniae miliar' &in T+r(ovi"e, Un ri/unal im%rovi2a a acu2a %e so#ii Ceau"escu &e
(enoci& "i su/minarea economiei na#ionale, "i e*ecua#i 3.n 2iua &e Cr'ciun a anului
1:C:4, 5C7 H;;9
-n aceea"i 2i sBa $orma Fronul Salv'rii Na#ionale care a ales .n $runea sa %e Ion
Iliescu, un o%o2an al cu%lului Ceau"escu, Rom+nia a .ncea s' mai $ie o &emocra#ie
%o%ular' &u%' &is%ari#ia %ari&ului comunis, iar %ari&ele isorice au $os re.n$in#ae, A
.nce%u &rumul &e ran2i#ie s%re o socieae &emocraic',
Bibliorafie
1, JenrI Missin(er, (iplomaia, Tra&ucere &in l/, en(le2'0 Mircea Se$ancu, Ra&u
Parasc!ivescu, =ucure"i, 1::C,
H, Ola&imir Tism'neanu, 3ein%entarea politicului* 2uropa 3sritean de la &talin la
Ha%el, Polirom, Ia"i, 1::6,
<, Mi!ail >or/aciov, =emorii, Nemira, =ucure"i, 1::8,
:8
8, JRlene Carrere &WEncausse, Trium+ul naiunilor sau s+,ritul imperiului so%ietic, .n
rom+ne"e &e So$ia L, O%rescu, =ucure"i, 1::<,
@, Pierre Mil2a, Ser(e =ersein, Istoria secolului ))* Kn cutarea unei noi lumi* 9197E
p,n 4n /ilele noastre<, vol, <, =ucure"i, 1::C,
D, )ose%! Ro!sc!il&, Istoria politic a 2uropei Centrale i de 2st dup al (oilea
3/$oi =ondial, =ucure"i, e&i#ia aBIIBa, 1::6,
6, Tiu >eor(escu, 3om,nia 4ntre Malta i =alta, =ucure"i, 1::<,
C, Dennis Delean, 3om,nia su$ re-imul comunist, Fun&a#ia Aca&emia Civic', 1::@,
:@