www.astronomiepentrutine.blogspot.

com
1
Click pentru urmatoarea pagina!
Astronomia

Astronomia, (din limba greac, astron: stea, nomos: lege) este tiina care studiaz legile ce guverneaz cosmosul,
adic corpurile cereti i evenimentele ce au loc dincolo de atmosfera terestr cum ar fi stelele, planetele, cometele, galaxiile sau radiaiile
cosmice de fond. La fel, studiaz forma i formarea universului.
Cei care studiaz astronomia se numesc astronomi.
Astronomia este una dintre cele mai vechi tiine datnd nc din perioada Greciei Antice. n secolul al VII-lea n Anglia astronomii se foloseau
de poziia stelelor n navigaie.
Astronomia nu trebuie confundat cu astrologia, o pseudotiin care ncearc s prezic destinul persoanelor pe baza traiectoriilor unor
obiecte cereti.
n istorie, observatorii amatori, studiind cerul ca hobby, au jucat un rol deosebit n descoperirea unor fenomene astronomice, astronomia
fiind una din puinele tiine n care amatorii nc mai joac un rol important, n special la descoperirea i
monitorizarea fenomenelor tranzitorii, doar c acetia au acces limitat la uneltele performante ale astronomilor profesioniti. Este suficient un
binoclu pentru a putea vedea obiectele cereti ca planetele din sistemul nostru solar, cometele sau sateliii, dar i cteva roiuri stelare,
nebuloase i galaxii mai strlucitoare. Prin telescoape se pot observa nebuloase- nori de gaz din galaxia noastr, roiuri stelare - aglomerri de
stele i galaxii. Se mai pot vedea ploi de meteori, petele solare, grupuri de planete (conjuncii), luna. Muli astronomi amatori fotografiaz cu
succes corpurile cereti din sistemul solar sau din galaxie.
2
Universul

Universul contine tot ceea ce exista, de la cele mai mari galaxii, la cele mai mici particule subatomice. Majoritatea masei
de materie observabila vine de la stele din cauza luminii pe care o raspandesc. Obiectele pe care nu le putem observa pot
fi detectate daca emit diferite tipuri de radiatii. Chiar daca contine multe corpuri, Universul este un spatiu cu un vast
volum de "nimic". O singura parte a Universului este cunoscuta ca avand viata: planeta noastra.

Cea mai acceptata teorie cu privire la nasterea Universului este aceea a Big Bangului. Aceasta propune ca Universul era la
inceput foarte dens, compact si fierbinte. Din motive necunoscute, o explozie cosmica numita Big Bang, s-a produs in
urma cu 10 - 20 miliarde de ani, si de atunci Universul este intr-o continua expansiune.

Teoria Big Bangului a fost elaborata datorita analizei luminii emise de galaxii, lumina acestora ajungand la noi cu o tenta
rosiatica, ceea ce inseamna ca galaxiile se indeparteaza unele de altele. Efectul spre rosu al galaxiilor care se departeaza
de noi este numit efect Doppler. Cu ajutorul acestuia mai putem afla si distantele dintre galaxii.

Daca expansiunea va continua, Universul va deveni din ce in ce mai gol, iar spatiul din ce in ce mai rece. Insa daca
Universul va incepe sa se contracte, galaxiile se vor apropia pana cand vor intra in coliziune si vor fuziona. Totul va fi
distrus. Viitorul depinde de cantitatea de materie pe care o contine Universul pe metru cub. Insa potrivit informatiilor
actuale ea este prea mica pentru ca Universul sa inceapa sa se contracte. Cu toate acestea in prezent cunoastem prea
putin din tot Universul (cca: 5%), pentru a ne putea exprima categoric.


3
Curiozitati





Un an pe planeta Pluto inseamna 248 de ani pe Terra.
Chiar daca este cea mai mare planeta din sistemul nostru solar,Jupiter face o rotatie completa in jurul axei sale in doar 10 ore!
Eclipsele de luna se realizeaza numai la luna plina.Mai precis la opozitia Luna-Soare.
Pe data de 3 septembrie 2081 va avea loc urmatoarea eclipsa totala de soare, vizibila din Romania.
Toate stelele din galaxia din Andromeda se apropie de noi cu 200 de km in fiecare secunda.
Lumina celei mai stralucitoare stele de pe cer - Sirius - ajunge la noi in 8,6 ani.
Lumina lui Jupiter ajunge la noi in aproximativ treizeci si cinci de minute,atunci cand aceasta planeta este cel mai aproape de
Pamant,iar cand se afla la cea mai mare distanta de noi,in aproximativ o ora.
Aproximativ o suta de tone de praf patrund zi de zi in atmosfera Pamantului,iar in colbul subtire care se aduna in stresinile caselor se
regasesc,probabil,si cateva particule cosmice.
Daca astazi vedem explozia unei stele aflate la 3000 de ani-lumina de Pamant,atunci acea explozie a avut loc in urma cu 3000 de
ani,adica exact timpul de care are nevoie lumina sa pentru a ajunge pana la noi.
Saturn are 18 sateliti dintre care cei mai cunoscuti sunt giganticul Titan, mai mare decat Mercur.
Galaxia Andromeda daca ar fi in totalitate vizibila cu ochiul liber, ar fi de 7 ori mai mare decat Luna plina. Insa doar regiunea centrala are
stralucirea necesara pentru a fi vizibila.
Universul nostru a consumat pana acum 20 % din combustibilul initial, transformat in stele. Conform cercetatorilor, mai exista stocuri
pentru inca 70 de miliarde de ani.
Datorita conditiilor infernale de pe Venus cea mai performanta nava care a aterizat , Venera 13, a reusit sa reziste doar 2 ore si 7
minute.
In fiecare zi,sistemul nostru solar strabate aproximativ 20 de milioane de kilometri in galaxia Calea Lactee.

4
Trafic greu pe orbita Pamantului

Orbita Pamantului incepe sa semene tot mai mult cu artera supraaglomerata a unei mari metropole.
Potrivit publicatiei Le Journal de Montreal, Terra este incercuita de 450 de sateliti si aproape 150 000
de resturi de rachete vechi, ramase pe orbita planetei noastre. Ele sunt rezultatul cursei spatiale
pentru obtinerea unui loc extraterestru in domeniul telecomunicatiilor si nu numai. Marea
aglomeratie orbitala i-a pus deja pe ganduri pe specialisti, mai ales dupa ce statia ruseasca MIR a fost
la un pas de coliziune cu un satelit american. NASA a studiat efectele unor ciocniri spatiale si a
conchis ca un biet surub ratacit in cosmos poate sa strapunga un vehicul spatial si sa omoare
echipajul acestuia. Impactul cu o bucata de metal de cativa centimetri aflata pe orbita circumterestra
este la fel de ditrugator ca ciocnirea cu un camion care ruleaza cu 150 de kilometri la ora. Pentru
evitarea unui dezastru viitoarea statie spatiala internationala - ale carei temelii s-au pus deja - va
avea un "blindaj" protector rezistent la orice tip de coliziune cu deseurile spatiale. NASA a pus in
discutie si vulnerabilitatea navetelor spatiale. Potrivit agentiei, riscul unei coliziuni este de unu la
400. Ce-i drept, de doua ori mai mic decat riscul unei probleme de lansare. In privinta circulatiei prin
cosmos, viitorul se anunta unul aglomerat si nu este exclusa aparitia unui regulament de circulatie
extraterestra.
5
Calendar astronomic 2011
29 octombrie - Jupiter la opoziie. Planet gigant se va afla la cel mai apropiat punct fata de Pmnt i va fi pe deplin luminat de Soare.
Acest lucru este cel mai bun moment pentru a vedea i fotografia Jupiter i sateliii si. Planet gigant va fi mare i luminoasa in cerul
noptii. Un telescop mic sau mijlociu ar trebui s v arate cteva dintre detaliile n benzile de nori al lui Jupiter. Cu un binoclu ar trebui s
vedei Jupiter si cei mai mari patru satelii, care sunt mici puncte luminoase de o parte si de alta a planetei.
8 noiembrie - Asteroidul 2005 YU55 Flyby. Un asteroid cunoscut din 2005 YU55 se va apropia de Pamant. Bucata mare de roca de circa
1300 de metri n diametru va trece mai aproape dect Luna, la 0.85 distane lunar. Nu este de ateptat s prezinte o ameninare pentru
Pmnt, insa acest eveniment extrem de rar prezint o oportunitate unic pentru astronomii amatori pentru a observa asteroidul,
deoarece ajunge cel mai aproape fata de planeta noastra. Multe centre de astronomie au planificat de a observa evenimentul. Asteroizii
de asemenea marime trec atat de aproape de Pamant la fiecare 30 de ani.
17, 18 noiembrie - ploaia de meteorii Leonidele. Leonidele reprezinta unul dintre cei mai buni curenti meteorici pentru a fi observati,
producnd o medie de 40 de meteori pe or la maxim. Curentul n sine are un an de maxim ciclic la fiecare 33 ani, unde sute de meteori
pot fi vzuti n fiecare or. Ultimul dintre acestia a avut loc n 2001. Curentul de meteori are de obicei maxim pe 17,18 noiembrie, dar este
posibil s vedei meteori intre 13 20 noiembrie. Luna in scadere poate ascunde unii dintre cei mai slabi meteori din acest an, insa ar
trebui s fie un spectacol excelent. Uita-te pentru Leonide care radiaza din constelaia Leului dup miezul nopii.
25 noiembrie Eclipsa partiala de Soare. Aceasta eclipsa partiala va fi vizibil numai peste Antarctica i pri din Africa de Sud i Tasmania.
10 decembrie Eclipsa Totala de Luna. Eclipsa va fi vizibil n cea mai mare parte din Europa, Africa de Est, Asia, Australia, Oceanul
Pacific, i America de Nord.
13-14 decembrie - ploaia de meteorii Geminide. Considerat de muli a fi cel mai bun curent de meteori din ceruri, Geminidele sunt
cunoscute pentru producerea de pn la 60 de meteori multicolori pe or la maxim. Maximul de meteori, de obicei, apare n jurul
intervalului 13-14 decembrie, dei unii meteorii ar trebui s fie vizibili intre 6-19 decembrie. Punctul radiant pentru acest curent va fi n
constelaia Gemini. Luna bombata va interfera cu siguranta in acest an si va ascunde cei mai mici meteori, dar cu pn la 60 de meteori pe
or este posibil sa prindem un spectacol excelent. Cele mai bune momente de vizualizare sunt, de obicei, la est, dup miezul nopii dintr-o
locaie ntunecata.
22 decembrie - Solstitiul de decembrie. Solstitiului de decembrie are loc 05:30 UTC. Polul Sud de pe pmnt va fi nclinat spre Soare, care
va fi atins poziia sa nordica n cer i va fi direct peste Tropicul Capricornului de la 23.44 grade latitudine sudic. Aceasta este prima zi de
iarn (solstiiul de iarn) n emisfera nordic i prima zi de vara (solstitiul de vara), n emisfera sudic.




6
Curentii de meteori in 2011
7
Fazele lunii in 2011
8
Apusul Soarelui in diferite luni
9
Pozitia planetei Uranus pe cer
10
NASTEREA SISTEMULUI SOLAR

11
INCEPUTUL UNIVERSULUI

Astronomii cred ca totul a aparut n urma cu 15 miliarde de ani cu formarea particulelor care se agitau cu vitexe apropiate luminii. Dupa un sfert de
ora n urma fuziunii nucleare s-au format nucleele atomice usoare. Apoi s-au format atomii si abia la capatul a 300 000 - 400 000 ani temperatura a
scazut sub 3 000 C. Dupa sute de milioane de ani s-au format galaxiile. Teoria Big bangului a fost elaborata datorita analizei luminii emisa de galaxii,
lumina acestora ajungnd la noi cu o tenta luminoasa, ceea ce nseamna ca galaxiile se ndeparteaza unele de altele. Efectul spre rosu al galaxiilor
care se departeaza de noi este numit efect Dopler. Cu ajutorul acestuia putem afla distantele ntre galaxii precum si daca acestea se apropie sau se
departeaza de noi.
Daca expansiunea va continua Universul, va devenii din ce n ce mai gol, iar spatiul din ce n ce mai rece. nsa daca Universul va ncepe sa se
contracte, galaxiile se vor apropia pna cnd vor intra n coliziune si vor fuziona. Totul va fi distrus. Acesta va fi Big crunch. Viitorul depinde de
cantitatea de materie pe care o contine Universul pe metru cub. nsa potrivit informatiilor actuale ea este prea mica pentru ca Universul sa nceapa sa
se contracte. Cu toate acestea n prezent cunoastem prea putin din tot Universul (cca: 5%), pentru a ne putea exprima categoric.

NASTEREA SISTEMULUI SOLAR

Sistemul solar se ntinde pe o suprafat n form de disc cu raza de 6 miliarde kilometrii. Cu toate c el pare foarte ntins la scara Universului acesta
este cu adevrat minuscul. Asa cum am mai afirmat acesta este alctuit din Soare, planete, asteroizi, comete.
Sistemul solar a luat parte acum circa 5 miliarde de ani dintr-un nor de gaze, care a nceput s se prbuseasc sub propria lui greutate si s se
nvrteasc. A urmat un disc mai cald n interior dect la limitele exterioare.
Apoi materia din interiorul su a devenit suficient de dens si cald ca Soarele s nceap s strluceasc. Pe parcursul a 100 milioane de ani s-au
format planele. Sistemul solar a fost sortit s dispar nc din momentul creerii sale. Astfel n mai putin de 5 miliarde de ani tot hidrogenul din
interiorul Soarelui se va transforma n heliu, iar Soarele va creste n dimensiuni "nghitind" planetele pn la Jupiter. Dup aceasta Soarele se va
contracta transformndu-se ntr-o pitic alb care se va stinge lsnd Sistemul solar in frig si ntuneric.

LOCUL SAU IN UNIVERS

Sistemul solar face parte din Galaxia numit Calea Lactee, o galaxie n form de spiral cu un diametru de 100 000 ani lumin fat de o grosime de
1000-2000 ani lumin. Ea are trei sau patru brate n care este concentrat materia (tipul galaxiei noastre este Sc sau SAB dupa parerile unor
astronomi). Sistemul nostru este situat n unul din aceste brate la circa 30 000 ani lumin de centrul ei. Nucleul Galaxiei are o lungime de 15 000 a.l. si
o ltime de 5000 a.l. si se ascunde n spatele unei nebuloase de gaze si pulberi. Imaginiile preluate prin infrarosu si unde radio de ctre sateliti
prezint fie o mare aglomerare de stele fie o gaur neagr.

Observarea Lunii


12
Luna este satelitul natural al Pamantului, nu are lumina proprie, ea reflecta lumina pe care o primeste de al Soare.Nu are atmosfera, iar departarea
medie fata de Pamant este de numai 384 mii km.
Luna se deplaseaza pe orbita sa cu o viteza medie de 1024 km/s, ceea ce inseamna ca, miscandu-se in jurul Pamantului, revine in dreptul aceleiasi
stele dupa un interval de timp de 27 zile, 7 ore 43 minute si 11,47 secunde.Acest interval de timp se numeste perioada siderala.
Pe de alta parte, Luna se roteste in jurul axei sale intr-o perioada de timp egala cu perioada de miscare in jurul Pamantului, fapt pentru care ea
arata mereu aceeasi fata spre Pamant.In figura 1 am reprezentat soarele (S), Pamantul (T) si Luna (L), in pozitia initiala fiind socotite punctele : S,T1
si L1.Dupa un interval de timp egal cu perioada siderala a Lunii, cele trei corpuri se vor gasi in punctele : S,T2 si L2.Pentru ca Luna sa ajunga iarasi in
pozitie coliniara cu Soarele si Pamantul, in L3, va trebui sa mai treaca un anumit interval de timp.In modul acesta se vede ca perioada sinodica -
interval de timp dintre doua conjunctii este mai mare decat perioada siderala.Perioada sinodica se determina observational si este egala cu 29 zile,
12 ore, 44 minute si 2,8 secunde.
Luna nu are lumina proprie, ea putand fi observata datorita luminii solare pe care o reflecta.De aceea, noi nu putem vedea decat portiunea
iluminata de Soare, dar nici pe aceasta in intregime, ci numai partea care este orientata spre Pamant.Aceasta este cauza principala a fazelor lunii.
Faza ,,Luna Noua o avem atunci cand spre Pamant este orientata suprafata neiluminata de Soare.Apoi apare o fasie iluminata, o ,,secere, care
creste din ce in ce mai mult pana cand Luna ajunge la 900 fata de pozitia corespunzatoare fazei ,,Luna Noua.In acest timp spre observatorul terestru
va fi orientata jumatate din jumatatea iluminata a suprafetei lunare si avem faza ,,Primul Patrar
In continuare, observatorul vede din ce in ce mai mult din suprafata iluminata, iar la 1800 de la faza ,,Luna Noua lumina Soarelui va ilumina
intreaga suprafata pe care Luna o arata Pamantului, avem faza ,,Luna Plina.Urmeaza apoi faza ,,Ultimul Patrar , la care Luna prezinta observato-
rului terestru jumatate din cealalta jumatate de suprafata iluminata, adica iarasi este vizibil numai un sfert din suprafata Lunii.
In ultimul timp, s-a dovedit ca si planetele Mercur si Marte au relieful asemanator cu acela al Lunii, fapt de mare importanta pentru o
serie de cercetari cu privire la trecutul sistemului solar.
In vederea descrierii discului aparent al Lunii, trebuie sa facem urmatoa-rele precizari : se numeste terminator curba care, pe discul lunar, separa
partea iluminata de partea obscura; se numeste limb limita discului lunar.Din cauza fazelor lunare, limbajul Lunii poate sa fie un arc de cerc, semicerc
sau cerc, pe cand terminatorul are curbura variabila.
Relieful lunar se poate pune in evidenta cu multa usurinta daca se fac observatii printr-o luneta oricat de mica sau chiar printr-un binoclu.In modul
acesta, observatia ne arata ca suprafata Lunii este acoperita cu neregularitati care se observa foarte bine in vecinatatea terminatorului, unde
aspectul Lunii are un caracter dantelat. De la terminator spre limb, relieful este mai putin pronuntat, deoarece exista mai multa lumina solara, motiv
pentru care nu se pot distinge bine toate detaliile.
O examinare mai amanuntita arata ca relieful lunar este alcatuit din trei categorii de formatiuni : mari, continente si cratere.
Marile sunt regiuni vaste mai intunecoase si netede.Ele sunt denumite impropriu asa, deoarece pe Luna nu exista urme de apa. De asemenea si
denumirea de continente este tot improprie, acestea din urma fiind regiuni deluroase sau muntoase care inconjura marile.Exista lanturi de munti
care au inaltimea de 5-6 mii de metri, cum sunt Muntii Alpi, de exemplu.
Craterele sunt formatiunile care intr-adevar caracterizeaza relieful lunar.Ele sunt de forme si dimensiuni diferite, de la cele mai mari care pot
depasi 200 km in diametru, cum este de exemplu Craterul Clavius si pana la cele de dimensiuni ,,microscopice.

Sfarsit

13
Realizator prezentare : Gaman Gabriel
Profesie : elev , astronom amator .
Adresa de email : juvik4love@yahoo.com / juvik4love@gmail.com
Profil : www.facebook.com/gaman.gabriel
Hobby : astronomia , meteorologia , alimentele si sanatatea , natura , PC.
Site : www.astronomiepentrutine.blogspot.com
Va multumesc pentru vizualizare! Cer senin!

14
Prezentare.......................................................................................................................1
Astronomia......................................................................................................................2
Universul..........................................................................................................................3
Curiozitati........................................................................................................................4
Trafic greu pe orbita Pamantului......................................................................................5
Calendar astronomic........................................................................................................6
Curenti de meteori in 2011............................................................................................... 7
Fazele lunii in 2011...........................................................................................................8
Apusul Soarelui in diferite luni..........................................................................................9
Pozitia planetei Uranus pe cer..........................................................................................10
Nasterea sistemului solar.................................................................................................11
Observarea Lunii.............................................................................................................12
Sfarsit..............................................................................................................................13