Master in Bioingineria protezarii

TEHNICI CAD/CAM
Cursul 10
Facultatea de Bioinginerie medicala,
UMF Iasi
Anul universitar 2012 - 2013

Cursul 10
Masini unelte de strunjit si gaurit cu comanda
numerica

Tehnologii de fabricare
Materiale metalice, plastice si lemn
1. Debitare (taiere, decupare)
2. Turnare
3. Forjare la cald
4. Presare (ambutisare)
5. Prelucrare prin aschiere (pentru metale si materiale necasante)
Strunjire;
Gaurire;
Frezare;
Rabotare;
Polizare, netezire
6. Prelucrare prin electroeroziune
7. Prelucrare prin metode neconventionale

Materiale ceramice
1. Presare si aschiere

10.1 Masini unelte de prelucrare

prin aschiere - terminologie
Masina: Sistem tehnic alcatuit din corpuri solide, cu miscari relative
determinate, servind la transformarea unei forme oarecare de energie n
lucru mecanic util sau la transformarea unei forme de energie n alta
forma de energie, dintre care una este energie mecanica [Dictionarul
Politehnic ].
Masina de lucru: transformarea unei forme oarecare de energie n lucru
mecanic util.
Masina de forta: transforma o forma de energie oarecare n alta forma de
energie, dintre care una este energie mecanica.

Masina unealta: o masina de lucru care realizeaza un proces tehnologic de

prelucrare prin aschiere. Este utilizata pentru generarea suprafetelor
pieselor obtinute prin aschiere.

10.3 Clasificarea masinilor unelte de

prelucrare prin aschiere

Principalele criterii de clasificare a masinilor unelte sunt:

1. Dupa tipul operatiei de baza: strunguri, masini de frezat, masini de gaurit etc.
2. Dupa universalitate: m-u universale, speciale, specializate.
- m-u universale sunt destinate pt. o gama larga de piese si pot realiza diferite cicluri de
lucru si cteva procedee dintre care unul este de baza; aceste masini prezinta avantajul ca
se elimina transportul semifabricatelor ntre operatii, se elimina pozitionarile repetate ale
piesei sau sculei; sunt economicoase n productia de serie mica;
Exemple: Strungurile normale, masinile de frezat, masinile de rectificat universale etc.
- m-u speciale sunt destinate prel anumitor suprafete pe o gama restrnsa de piese
utilizand un anumit ciclu de lucru; sunt masini la tema si sunt economicoase pentru prod
de serie mare si de masa;
Exemple: masinile ce alcatuiesc linia de prelucrare a blocului motor la Dacia etc.
- m-u specializate sunt destinate pt un anumit tip de piesa sau suprafata la o gama
dimensionala diversificata; permit cateva cicluri de lucru pt un anumit tip de piese si un
procedeu de baza.
Exemple: masinile de frezat roti dintate, masinile de rectificat filete etc.
3. Dupa gradul de automatizare: m-u cu comanda manuala, semiatomatizata, automatizata
(rigida, flexibila).
4. Dupa marime: mici, mijlocii, mari.
5. Dupa clasa de precizie: de precizie normala, de precizie ridicata.

10.4 Strungul

1.1 Generalitati
Pentru prelucrarea suprafetelor de rotatie exterioare prin aschiere se
folosesc masini-unelte denumite strunguri.
Strungurile sunt construite intr-o larga varietate de tipuri si dimensiuni
impuse de dimensiunile,forma si materialul piesei de prelucrat,de precizia
dimensionala si calitatea suprafetelor acestora si de productivitatea lor.
Strungurile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
- dupa precizia dimensionala si calitatea suprafetei: cu precizie normala si
de precizie;
- dupa greutate si dimensiuni: mici,mijlocii,grele si foarte grele;
- dupa numarul arborilor principali: monoax si multiax;

- dup poziia arborelui principal ;

- dupa gradul de automatizare: cu comanda manuala, semiautomate,

automate si cu comanda dupa program sau comanda numerica;
- dupa gradul de universalitate: universale,specializate si speciale;

10.5 Exemple de strunguri

Strung ED 1500IND

Exemple de strunguri
STRUNG UNIVERSAL PARALEL SPF-1500PH

Exemple de strunguri

Exemple de strunguri

Strung cu comanda numerica

Exemple de strunguri

Strunguri cu comanda numerica

Exemple de strunguri
strungul carusel
Un strung carusel este un
strung destinat prelucrrii
pieselor de mari dimensiuni i
care sunt prinse pe un platou
orizontal. Strungurile carusel au
axul dispus verticall, iar platoul
se rotete n plan orizontal,
ceea ce faciliteaz montarea
pieselor voluminoase i grele,
dificil de prins n strungurile
orizontale. n general sunt
strunguri de mari dimensiuni,
diametrul platoului fiind ntre
1 m i 15 m.

10.6 Partile componente

10.6 Partile componente

Pe batiul (patul) 1, sprijinit pe dou picioare 2 i 3 i prevzut cu ghidajele
longitudinale 4, se deplaseaz cruciorul 5 pe care se afl sania principal
6, cu sania transversal 7 i sniua longitudinal 8 cu suportul portscul 9.
Pe batiul strungului este montat ppua fix 10, n care se gsesc
mecanismele cutiei de viteze Cv i arborele principal 11 al strungului, la
captul cruia este montat dispozitivul de prindere 12 a semifabricatului.
Sub cutia de viteze se afl cutia de avansuri i filete 13, care primete
micarea de la cutia de viteze i, prin intermediul unei lire cu roi de schimb
AsBs (situat sub capacul de protecie 14), o transmite cruciorului 5 prin
bara de avansuri 15 (la strunjirea obinuit) sau prin urubul conductor 16
(la filetare). Ppua mobil 17, aezat pe nite ghidaje interioare ale
batiului, se poate deplasa longitudinal (manual la strungurile
mici i mijlocii i mecanic la strungurile grele) i folosete la sprijinirea
semifabricatelor lungi sau la operaii de burghiere, burghiul montndu-se n
pinola 18. Motorul electric de acionare 19 al cutiei de viteze este fixat n
partea superioar a ppuii fixe (ca n fig.6.1) sau n partea inferioar a
piciorului 2. Unele strunguri universale posed suplimentar o bar 20 de
legtur a manetelor de pornire-oprire.

10.7 Parametrii strungului

Parametrii caracteristici ai strungului sunt:
distana ntre vrfuri (vrful antrenor fixat pe
arborele principal i vrful din pinola ppuii
mobile), care indic lungimea maxim a
semifabricatului ce se poate prelucra ntre
vrfuri;
diametrul maxim al semifabricatelor care se pot
prelucra, rotindu-se deasupra ghidajelor batiului
- Db (cnd piesa este prins numai n
dispozitivul universal sau platou), sau deasupra
saniei transversale - Ds

10.8 Schema cinematic a

strungului
1. Micarea principal de rotaie a
semifabricatului se asigur de lanul
cinematic principal
2. Micarea de avans longitudinal al sculei se
asigur de lanul cinematic de avans
3. Miscarea de avans transversal al sculei

Schema cinematica a strungului

O10.9 Principalele functii

Strunjirea este operaia tehnologic de prelucrare prin
achiere a unui material cu ajutorul unui strung.

Strunjirea longitudinala exterioara;

Strunjirea frontala;
Strunjirea de canelare-retezare;
Filetarea cu cutitul pe strung.

10.11 Cutite de strung

10.12 Exemple de produse

fabricate prin strunjire

Exemple de produse fabricate prin

strunjire

Exemple de produse fabricate prin

strunjire

Strungul in alte limbi

Engleza: Lathe

Germana: Drehbank
Franceza: Tour

Italiana: Tornio

Tornio parallelo da banco. 1 Comando cambio

di velocit; 2 - Comando scorrimento
orizzontale carrello; 3 - Comando scorrimento
trasversale carrello; 4 - Mandrino autocentrante;
5 - Torretta portautensili; 6 - Comando
scorrimento orizzontale della torretta
portautensili; 7 - Sede della contropunta.

Strunguri cu comanda numerica

Strunguri cu comanda numerica

10.13 Masini de gaurit

Mainile de gurit sunt mainile-unelte pe
care se execut operaiile tehnologice de
gurire, lrgire, alezare, lamare, filetare i
gurire fin.
Aceste maini constituie circa 20% din
parcul total de maini unelte achietoare,

10.14 Clasificare
Pot fi clasificate:
dup poziia arborilor principali avem:
- maini de gurit verticale;
- maini de gurit orizontale;
dup construcie i domeniul de utilizare:
- maini de gurit radiale;
- maini de gurit multiaxe;
- maini de gurit n coordonate;
- maini de gurit i alezat orizontale.

10.15 Caracteristici
Micarea principal de achiere este de rotaie i este
executat de scul. Micarea de avans se execut axial.
Scula este montat n arborele principal al mainii prin
intermediul conului Morse sau a altor dispozitive; n afar
c transmite momentul necesar guririi, alezrii, filetrii
etc, transmite i fora necesar prelucrrii.
.
Mrimea caracteristic a mainilor de gurit este
diametrul maxim al gurii care se poate prelucra
Alte mrimi caracteristice mainilor de gurit sunt:
- lungimea maxim a cursei arborelui principal;
- distana dintre arborele principal i ghidajele montant
sau coloan;
- dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului.

10.16 Varante constructive

10.16 Varante constructive

10.16 Varante constructive

Varante constructive

Varante constructive

Masini de gaurit cu comand numeric

Masini de gaurit cu comand numeric

Bibliografie
Gh.Brabie, O.Ciobanu, Exploatarea masinilor
unelte. Manual litografiat,
Rotaprint, Universitatea din Bacau, 1981
O. Ciobanu, STATE OF ART OF CAD/CAM IN
PROSTHETICS, BUL. IPI, TOM LIII (LVII), FASC.2
,PP 273-280, 2007