eSNWUS aaa Teo de levi Colegiul National| einColegiul National “Mihai Viteazul” din Slobozia se imbricd in vesminte de sirbiitoare in fiecare an la data de 8 noiembrie, atunci cdnd igi praiznuieste patronul spiritual, pe Sfintul Arhanghel Mihail, care protejeaza liceul sub aripilesale. Despre ingeri, Biscrica invata c& ci sunt "duhuri slujitoare", adic& fiinte fra de trupuri, slugi credincioase lui Dumnezeu gi totodatd prieteni si ocrotitori ai nostri. Arhangheli t ingeri pusi peo treapts ierarhicd mai mare deedt ingerii normali. Arhanghelii, in viziunea popular, asisti gi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard picatele acumulate de patimile omenesti firest si purificd, in limba ebraicd, Mihail” inseamna "Cine este ca Dumnezeu?”.Eleste cel care "striga": "Slum amini Cine este ca Dumnezeu?", si aga s-a intocmit soborul, adicd adunarea gi unireatuturor ingerilor. ‘Athanghelul Mihail este prin excelenfi Iuptatorul luminii, considerat conducitorul ostilor ceresti, care triumfi asupra forjelor rlului. In bisericle crestine de tradi occidental este sirbatorit pe 29 septembrie, iar fin cele de traditie orientalé pe 8 noiembrie, In scrieri, Arhanghelul Mihail este considerat a ficel mai important intre tofi Athanghelii. Ideea este transpusi atét in tradiia cresting, cét in cea ebraica si islamicd. Fiind un protector divin prin excelenfS, Arhanghelul Miail este apelat adeseori de Biseric& gi de comunitatea crestind pentru a proteja impotriva riului. In folclorul religios roménesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat in comparajie cu Azhanghelul Gavriil. El poarté, uncori, cheile raiului, este un infocat uptitor impotriva diavolului si vegheaz Ia capul bolnavilor, daca acestora le este sortit si moar’, sau la picioarele lor, dacd le este hirdzit si mai trliasc3. prin post, constiingele, De multe oti il intélnim alaturindu-se SfintuluiIlie, atunci cénd acesta tuna gi trisneste. El tine $i ciuma in frdu, aseminitor Sfintului Haralambie. Despre Arhanghelul Mihail se spune c& nu st& in ai decat in Vinerea Mare gi de Pasti, in restul timpului find in misiune pe pimént. Sfintul Arhanghel Mihail este vizut, in lumea ortodoxi, ca Apiritorul Credingei. ‘In Romnia acesta este protectorul Jandarmeriei. Razvan Georgescu, Le clasa a X-aA ‘profesor coordonator:Adrian Stroe 5 a ; Canduri la inegput de liceu ‘To{i ne-am confruntat cu despSrjirea de scoala general. Am lisat o mare parte din viata noastré in urmi: -olegi, prieteni, amintiri. Acela a fost locul in care am crescut, locul in care ne-am format. Plrdsind-o, am pirdsit pilatia itotcea insemnat ea. ‘Lainceput, m-am temat in fafa noului. Un nou capitol al vieti mele incepea si totul era schimbat. Imi pute: joar imagina cum vor decurge urmatorii patru ani, cum vor fi viitorii colegi de clas. Am fost uimiti s& constat ci grijorarea mea nu avea temei, Frica m-a pardsit din momental in care am intrat in curtea liceului pentru intaia oara Nicio zi a anului scolar din cele scurse pind acum nu mi-a adu nesiguranja gi dorul acela sfaigietor de scoala pe care am pirisit-o, des care Vorbeau al colegi. M-am simfit vinovat# intr-o oarecare misurd privit calmul si linistea mea ca pe dovezi ale nerecunostinfei fafa de c care m-au indrumat in decursul ultimilor 8 ani. Exageram notiunea dé “dor” inaceste circumstante, privindu-Ica pe un sentiment inten. Adevarul este cf imi este dor de scoala generala, dar m- indepairtat de acea perioada gi m& indrept cu gindul spre viito, lis trecutul in urms. Nu are rost si compar ce a fost cu ce este acum. Trebui st privescliceul cape o viaja nou, un nou inceput. ‘Sabina Dinu, clasa a IX-a- = ar FA Brae Cuvantul holocaust provine din grecescul "holo" (intreg) si "caustos" (ars), desemnénd Ia origine o ofranda in flicdri sau un sacrificiu religios care este consumat in intregime de flacéri. Termenul desemneaza uciderea unui numir mare de oameni, descrie in zilele noastre uciderea a aproximativ gase milioane de evrei, in timpul celui de-al Doilea Rézboi Mondial de cétre regimul nazistal Germaniei.[ Impactul pe care acest genocid I-a avut asupra omenirii a fost unul catastrofal, lisindu-si amprenta in domeniul tuturor artelor. Cinematografia, cea de-a saptea arti, a pledat, cu mijloacele proprii, pentru a face ccunoscutd experienta holocaustului care si fie 0 lectie de istorie pentru urmasi. Filmele, de-a lungul timpului, au ‘cut cunoscute experiente tragice, au reconstituit drame umane, au pledat pentru toleranfi si umanism, valori indispensabile ale omului contemporan.[...] in 1993 incep filmérile in Cracovia, Polonia, la 0 capodoperi a cinematografici, intitulati Lista lui Schindler. Filmul regizat de Steven Spielberg este realizat dupa scenariul semnat de Steven Zaillian, actorul principal fiind Liam Neeson care joaci rolul Tui ‘Schindler. Filmul este bazat pe fapte reale, este o poveste despre o viaté pusd in slujba salvarii oamenilor. invremea celui de-al Doilea Rizboi Mondial, in Polonia ocupati de nazisti, un om de afacer, isi salveaza angajafii evrei dela ‘omoarte sigur’ Oskar Schindler, membru al Partidului Nazist, are sansa de a-i arta umanitatea in vremuri crdncene, care || schimba caractere. Rézboiul este experienta definitiva care relativizeaza celelalte actiuni omenesti i rece ca un tvilug peste individualitag Datorits lui Oskar Schindler, in jur de 1.100 de evrei au reusit sd supraviefuiascd morfi prin gazare. Tema holocaustului in cinematografie a CNMV Slobozia, aprilie 2013 - Pelicula este redat& alb-negru din ratiuni estetice. Redat cu ajutorul peliculei color, filmul ar parea o impietate la adresa ororilor si umilinfelor suferite de evrei. Este accentuat astfel mesajul operei cinematografice, aceasta cAstigind in veridicitate si autenticitate. Imaginile mulfimii infricosate, ale ‘mormanelor de trupuri inerte, ale munfilor de obiecte imase in urma evreilor omorafi sunt aducitoare de emofii profunde si ill fac pe spectator partas a un spectacol terifiant. Filmul incepe cu sevenfa unei ceremonii de ‘comemorare dintr-o familie de evrei, redati pe o pelicula color. Camera focalizeaz obiectivul pe imaginea unei Juménari care palpaie pang la stingere. Odati cu flacira Aispare si culoarea, doar incandescenfa firavaialuméndti ramanand rogiatica. Secvenfa simbolizeaza ccontinuarea traditilor chiar in ciuda marilor tragedii care 7guduie omenirea si rememorarea vesnica a celor care au murit in holocaust. Alta exceptie de Ia imaginile alb- negra apare la jumitatea filmului, printr-o pati de culoare rosiaticé, reprezentati de imaginea unui palton de copil ‘care se ascunde printre corpurile celor mari. Mai térziu, aceeasi pat de culoare se afla in varful unui munte de cadavre transportate spre locul de incinerare. Dramatismul se accentueaza, contrastul firav negra-rosu ‘emenit si stirneasca emofia sisi arate realist ororile unui izboi care ucide suflete nevinovate. Finalul filmului aduce actiunea in prezent, caracterul de documentar treedind acum pe primul plan. Caracterul de document exemplar al ororiloristoriei este surprins si pe parcursul filmului prin explicarea unor realitifi, prin date care servesc localizarii spafio-temporale. Secventa de final redata tot color casi inceputul ii prezinta pe evreii supraviefuitori holocaustului datoriti lui Schindler. Acestia, persoane reale, si mu personaje ca pe tot pparcursul filmului se contopese cu fictiunea, intr-un gest de comemorare a salvatorului Schindler, prin asezarea pe placa funerard a acestuia a unor pietre. Legatura trecut- prezent se stabileste astfel prin gestul de veneratie a supraviefuitorilor holocaustului Interesant este redat in film destinul personajului principal, interpretat magistral de Liam Neeson, Un ‘german, originar din fosta Cehoslovacie, vine in Polonia in dorinja de a face avere de pe urma rizbojului. Dorinja de bundstare personala se transforma odata ce Schindler ccunoaste ororile rizboiului si conditia tragicé a evreilor care muncesc la el in fabricd. Banii obfinufi si prin truda cevreilor umiliti, oprimati, sunt folositi de omul de afaceri pentru a salva pani la ultimul om care munceste in fabricile sale. Prin trafic de influent, mita gi alte favoruri, Ga] =B LE er J Tema holocaustului in \ cinematografie lucrarea prezentata la Sesiunea de Referate a CNMV Slobozia, aprilie 2013 - reugeste s& convingé oficialititile germane de utilitatea exemplu, secvenfa in care ghetoul este lichidat este brajelor de munca evreiesti pentru fabrica sa de ,sustinuta” sonor de un cAntec folcloric, "Oyin armament. Accastd fabricd nu va produce armament, ci Pripetshik” interpretat de un cor de copii. De altfel, va fi acoperirea perfecti pentru salvarea atitor vieti de filmul abunda in imagini de copii si pentru a potenfa oameni. tragismmul realitiii istorice, dar si pentru ideea de nou Secvenfa in care rizboiul se terming, iar Schindler inceput, de incredere in fortele binelui, chiar dincolo de este in pericolul de a deveni din salvator clu este fafa terifianti a rézboiului emofionanti. Multimea il conduce pe afacerist cand Filmul Lista lui Schindler a primit nenumarate plriseste fabrica gi fi oferd cadou o verigheta realizati premii, printre care sapte premii Oscar si Academy din coroana dentari a unui muncitor evreu. Schindler Awards, sapte premii BAFTA gi trei Globuri de Aur. in paraseste fabrica si oamenii dragi, cu regret, intr-o scen aul 2007, Institutul American de Film I-a clasat pe sfaigictoare in care igi declard regretul de a nu fi putut —acestape locul al optulea, inrindul celormai bune 100 de salva mai mulfi oameni, Rispunsul contabilului su, filme americane din toate timpurile. interpretat la fel de convingitor de Ben Kingsley, este acela ci cel care a salvat un singur om a salvat omenirea intreaga. In plansul eroului Schindler se afl plansul unei Gabriela ‘umanitifi intregi care isi exprima astfel neputinta da a Greu, salva planeta dela oroarea holocaustului | clasaa Xi-aG Coloana sonora sustine esafodajul ideatic, mesajul emofionant al capodoperei cinematografice. De profesor coordonator: Loredana Stan Gu tine Nu stiu cat timp a trecut Te risipesti in adierea | De cind ploaia-mi tot plange fn geam primivaratica de lingi iaz. Ii | Am sé ies s-o iubese gi s-o cnt Gai prt dup rece printean | Ce ploaia e tot ce mai am. gest att de caracteristic, dupa care te asezi incet cu picioarele r ore fnapi, Tremurilaatingerenei.E | Se S54 Varin soptste prin hor, rece. Euteprivescdejos,desus, | 25°" Ma al din lateral, de pe orizontala...\e privese de peste tot... oricum ag privi, | Am 84 ies s8-1 iubese, si-1ascult esti perfect, Un ciob de diamant intr-o lume de pietre false. Un fascicul | C&ci vantul imi cénta s-adorm de lumina fntr-un univers de umbre. Un suflet intr-o lume fir esenta. Un vin bun intre atftea musturi risuflate. Un bec in camera goald a sufletului meu. Un bec ce pailpaie si sta si se stingd...o picatura de ploaic Seen & {in desert... 0 speranfi... un vis. Un motiv sa ard. SA m& carbonizez in clasaa XIba _ | ticere ca'un carbune. Sperdnd ca in final si pot deveni si eu miicar 0 aschie de diamant. Dacd ar fi aga, ag vrea si ma pierd in pul tiu si daci arfisiijirisipese perfectiunea, atunci si mA topesti, si mi arunci de pe cel mai inalt varf in cel mai adénc abis...s& mi arunci in cel mai {ntunecat lo...s cel mai tit... m& arunci in mine, Sd arunci extazul gi cternitatea clipei de tristeje in efemeritatea clipe in care totul era bine.. si si nu ma lagi sii m mai apropii de tine... s& versi totul in mine. Distruge-ma... si reclideste-m& apoi... Pentru ci risfritul vine iar si trebuie mi trezesc, Precum o suflare dispari odati cu visul ‘meu... Mi agez.in pat, inchid ochii si agtept site pot intalni, poate, langHiaz. + fragment di ri Stiintifice Diana Coteanu clasa a XL-aG ANDREI FASIE, clasa a X-a Gom ri oO PA 8 Aas 3 Kono” “Mai mengem?”, ne fntrebam noi. “Mai mengeti?”, {ntrebau parinjii, prieteni si chiar profesorii. “Mergem!”, spuneam noi cu gindul, chiar dact speranjelese diminuau pe ice trece. Pirea din ce in ce mai departe Franja, parcd de oui ori mai departe decat este ca cu adevarat. “Mergem!”, am spus intr-un final. Nu numai cu gandul Visul nostra avea acum ceva mai mult decét un simplu contur. Avea esenta, zimbetele noastre de la ultimele repetiti, graba cu cate impachetam totul, imbrafigrile de ‘grup si gligia noastr specifica. Eram noi si ne pregiteam sii mergem acolo unde arta noastré a fost preciatinfinit ai mult decdt neasteptam. / nainte de a ma urca in autobuzul cu care urma si ajungem la Bucuresti, dupa ce mi-am imbritsat parinfigle- am fiicut promisiuni, am edlatorit pentru cdteva secunde {napoi in timp, in sala multimedia, unde trupa afla pentru prima dati viitoaree mare destinafie: Rouen, Franfa. $i am Ambit la amintrea primelor reacfi, a primelor probleme. ‘Apoi un vartej de vorbe, intinir, pregatiri mi-au inundat ‘mintea siam ajuns din nou pe scdrile autobuzului.,,Ony va!” La Bucuresti, in jurul orei $ dimineafa, am facut ccunosting cu ,,cisuga noastré pe roi”, cum ne plicea si-i spunem, De ce astfel ? Pentru c& ea avea si fie ciminul nostra pentru cele 3 zile de drum. $i desi n-am crezut din prima, am reusit si facem dintr-un autobuz 0 casi cu ireisprezece camee”personalizate Amprenelneclare de pe geam...nu le-am ficut doar pentru c& stiteam meteu de ele, salutind soferi pe autostrizi germane, pentru ci fiecare cinci minute trecute ficeau din perimetrul nostra 0 camer perfecti in care zimbeam, méncam, dansam, céntam, dormeam si mai ales, cllétoream spre Franja, Micile opriri de pe drum, in Budapesta si Strasbourg, au fost ca nist trepte ce le urcam usor dela etajul civilizatiei romfinesti pana spre cel al civilizatiei franceze. Fart si ne dim seama cum a trecut timpul si totus fir si ati nicio clip din visulnostru, am inceput sine ancordm ugor, usorn realitatea celor dou siptimani de tumeu. O suti de Kilometri pnd la destinafie. Cincizeci de kilometr. Douazeci...” Repede,filmeaza GPS-ul. Incurand va spune: oti. 'N-amm apucat si termin, et deja se auzea : Afi ajuns la destinafie!” Cheia scoasi din contact, apusul uitat pe ‘geamurile de pe dreapta, iar noi, aruncfindu-ne priviri una alteia, deveneam din ce in ce mai incongtiente de ce ni se {ntmpla, ( Dragele mele, am fost in Franfa, am jucat teatru {in Franfa, am fost admirate in Franga siam fost o familie... in ‘Franga. Mai stisi?) ‘Ceainsemnat toatl accasté plecare, toaté accasti agitate ‘anoastr®? Simplu. A insemnat s inti cu céte patru gent gio Sora” (sau doar cu genfi) fn casa unor oameni ce mu i-ai mai ‘Vizut vreodatd. Sé te trezesti langa colega de familie si si Vcrimezi spundnd Bund dimineafa!”, simfind cat sund accasti urare a ,acasa”. Si povestesti unor stain, la mas, despre familia gi ara a, bucurindu-te si le vezi curiozitatea siincdntarea. Putem spune 8, pentru citeva zile, intr-un col} econ al Frangei, Romania a fost altfel. A mai insemnat si drumal pind la locul de plecare spre spectacole. ,,Voui ce v-a pregitit la micul dejun?”, ,Cum e camera voastra, afi ficut po7e?”, ,Stai la mansardi? Ce taare!,, Acestea si multe alte vvorbe romfnesti si dulci risunau in parcaree din Rouen, loc de unde noi, timp de-o siptimand plecam usor spre fiecare succes. Siti artfcile acelea care se desprind in multe brate gi Jasé pentru o vreme indelungata urme pe cor? Cam asa am fost noi. Nise atifici, cu puterea exploziei lor (spirit), cu ‘ultele gi frumoasele brafe(spectacolcle), urmele lisate pe cer (emofiatrupel dup fear eprezentai) i imbetle privitorilor! ‘A insemnat cate patru-cinci spectacole pe zi sio singurd ‘masi, Fuga dintr-un orag in altul, cdratul recuzitei, 0 cearti sau doui, public in picioare, laude aduse fri si bucuria de a {ntl un grup roman participant, cu la fel de mult dor de casi ca si noi. A insemnat purtareastraiului romanese cu 0 méndrie cumplita si prezentarea momentului traditional, lisind cite o urmi de Romania pe aici sau pe acolo. Petrecerea Pastclui departe de familie, inst in bratele familici ,, Les Francforts”. Sé ajungi ,acasa” tarziu, si te chinui si nu trezesti gazdele, si te bucuri ck fi-au pregitit, ceva de méncare, Si fi primit in snl unei familii care mu aveaniciun moti site gizduiascd gi totus a ficut-o... Trim peacelasiPamant, de ce nu am putea trl in aceeasi cast”, {mi spunea gazda mea, in timp ce ne plimbam pe strizile frumoase ale Rouenului ‘Mai pe scurt: am fost plecate doud séptdmani, intre 28, aprilie gi 10 mai, dintre care una am petrecut-o pe drum, iar cealalti. in imprejurimile Rouenului Participante’ la festivalul international ,Globe Theatre”, am avut ocazia si reprezentim liceul, oasul,judejl si chiar fara prin piesa de teatra Du pain plein les poches” de Matei Vigniec ‘momentul nostru artistic, cu dansuri i edntece romanesti Numirul reprezentajilor din acea siptimind depiseste incisprezece. Am avut un succes nebamuit si ne-am intors casa cumulte amintrifrumoase. ‘Cam aga as i putut si rezum. Dar e imposibil. Inc simt ce mai sunt Incruri de zis, dar m& oprese aici. Ce-am spus mai sus a fost 0 fugi de'a mea prin una dintre cele mai ‘rumoase amintiri din anii de adolescenfi. Experienta ce mi- a ficut cunostinjé. cu viaja. Va recomand cu drag si deschidefi brajele si si poftiti induntrul vostru multe asemenea ocazii, Inre timp eu rimén aici, cu brafele-mi inc’ deschise sicu g2ndul putin plecat la amintirle mele. Dedicat ruturor celor care ne-au sustinut gi au flicut ca aceasts frumoasi poveste si se ‘ntimplet MARIA TEODORA CIPU, clasa a XII-a F- © voce" ,, Les Francforts”