Proiect didactic

Data:

08. 10. 2013

Instituia:

Liceul Teoretic Romn-Francez ,, Gheorghe Asachi;

Clasa:

a VII-a ,, A;

Disciplina:

Limba romn;

Profesorul: Studenta-practicant, Burca Zinaida;

Tema:

Criasa din poveti de Mihai Eminescu.

Tipul leciei: De consolidare a priceperilor i deprinderilor;

Durata:

45 min;

Competen specific:
Competene :
2. Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje orale n situaii de comunicare dialogat i monologat;
4. Utlizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje scrise, n diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
Subcompetene:
2.2.S valorificarea categoriilor semantice nvate, n contexte diferite;
1.3.S integrarea categoriilor semantice n structuri lexicale proprii.
Obiective operaionale: elevii vor fi capabili :
O1 s realizeze o paralel dintre dou basme;
O2 s interpreteze semnificaia figurilor de stil ;
O3 s explice relaia dinte om-natur n baza figurilor de stil ;
O4 s numeasc trsturile speciei literare : idil-pastel.
O5 s-i completeze cunotinele despre universul fabulos al creaiei eminesciene ;
O6 s disting cuvintele i mbinrile de cuvinte care contureaz cadre i secvene diferite n poezie ;

Strategii didactice:
a)
b)
c)
d)

Metode : conversaia euristic.

Procedee : explicaia , exerciiul oral i scris , lectura expresiv, analiza sintactic, comentarea, argumentarea ;
Forme de organizare : frontal, individual, grup ;
Mijloace de instruire : fie de lucru, caietul elevului.

Resurse educaionale :
Proiectul didactic
T. Cartaleanu, M.Ciobanu, O.Cosovan, Manualul de limba i literatura romn, clasa a VII , tiina,2007
Formarea de competene prin strategii didactice interactive. T.Cartaleanu, O.Cosovan ,Chiinu,2008
Ciorni Ion, Limba Romn ndreptar fonetic i gramatical, Editura LUMINA, Chiinu, 1991.

Desfurarea activitii :
Etapele
Obiec Activitatea profesorului
Activitatea elevilor
leciei
tive
Evocare
Profesorul salut elevii i le spune s Elevii salut profesorul.
se pregteasc de lecie.

O1

Realizarea
sensului

O2

O4

Strategii
didactice
Conversaia

Timp

Evaluare

2 min

Evaluez
capacitatea
elevilor de a
realiza
o
paralel dintre
dou basme.

Profesorul le propune spre audiie un

fragment de Basm de Geo Bogza, apoi
adreseaz nite ntrebri :
Explicarea fabuloas a naterii marelui
Ce indic finalul basmului ?
poet.
Ce asemnri exist ntre acest basm Sunt personajele basm : SF. PETRU,
i poezia lui Mihai Eminescu ?
Dumnezeu, Sf. Miercuri, Sf. Vinere.
Dar ce deosebiri ?
Poezie-naraiune
Limbaj poetic-limbaj nonliterar
Limbajul artistic este alctuit din
detalii construite cu o ginga precizie,
cadrul natural fiind dominat de magie
populara, cu subtiliti erotice de o
Profesorul verific tema de acas :
rara delicatee.
Ex. 5 ,6 pag.39
Elevii rspund tema de acas.
Pornind de la coninutul poeziei, Idila specie liric n care este Conversaia
prezena unui bagaj bogat de figuri de reprezentat n form optimist sau euristic
stil i imagini vizuale surprinztoare idealizat viaa i dragostea n cadrul
ce tip de poezie este ?
rustic.
Este o idil-pastel.
Notm trsturile idilei i pastelului.

Pastelul este o creaie liric

descriptiv, aparinnd literaturii culte
care, prin intermediul unui peisaj,
transmite sentimentele eului liric.
Trsturile pastelului
1.Sunt
prezentate
trsturi
caracteristice ale unui anotimp, col de
natur.
2.Sunt exprimate, prin tabloul creat,

5 min

5 min

5 min

Evaluez
capacitatea
elevilor de
depista
trsturile
idileipastelului.

sentimentele poetului.
3.Se folosesc figuri de stil specifice
descrierii: epitetul dublu, triplu,
ornant,
cromatic,
metaforic,
personificarea, comparaia, repetiia,
aliteraia, enumeraia, asonana.
4.Modul de expunere este descrierea.
Profesorul mparte clasa pe rnduri i Strofa 1
le spune s extrag toate figurile de Oximoronul "Neguri albe" care
stil prezente comentnd una la alegere. deschide poezia creeaz nc de la Lucrul in grup
nceput o imagine fascinanta si
misterioasa a tabloului de natura
(oximoronul este figura de stil care
consta in asocierea, ingenioasa si
surprinztoare, n aceeai sintagma
a doua cuvinte care exprima noiuni
contradictorii).
Epitetele sunt numeroase si contribuie
la crearea imaginilor vizuale sau de
micare, n funcie de cuvntul pe
care-1 nsoesc, substantiv sau verb:
"neguri albe, strlucite" - epitet dublu;
"luna argintie";
Personificri lun le scoate peste
ape, luna le ntinde pe cmpie.
Strofa 2
Personificare - s-adun flori n
eztoare
3.Planul celest si planul terestru se Metafor-personificatoarehaina
armonizeaz ntr-o natura plina de nopii
vraja si gingie prin imaginea vizuala Metafor piatr scump
a norilor personificai care "au urzit" Epitet boabe mari de piatr scump.
umbre pe lacul, ale crui unduiri Strofa 3
creeaz o imagine feerica, unica prin Personificare-norii au urzit o umbr
comparaia valurilor mictoare cu fin

6 min

"bulgari de lumina".
4.
Inversiunile
din
versurile
"Trandafiri arunca roii" si "Trandafiri
arunca tineri" scot in valoare ideea de
puritate, candoare si frumusee
sufleteasca pe care o simbolizeaz
florile.
5-6.Din aceste doua strofe reiese
comuniunea perfecta dintre om si
natura, avnd aici un specific aparte,
acela de fabulos, de magie din
basmele populare, prin repetiia
epitetului "vrjit": "vrjit de mult e
lacul" si "vrjii sunt trandafirii".

O3

O4

Epitet - umbr fin

Comparaie-ca de bulgri de lumin.
Strofa 4
Epitet - St lin plecat
Inversiune trandafiri arunc roii
Strofa 5-6
Repetiia epitetului :
Vrjit de mult e lacul, vrjii sunt
trandafirii.
Inversiune - trandafiri arunc tineri.
Argumentarea
Strofa 7
Epitet - Pru-i galben, ochii ei albatri.

Argumentai n baza figurilor de stil Compoziional, poezia este structurata

relaia ce se stabilete ntre om i in doua planuri distincte, unul uman si
natur.
celalalt al naturii. n lirica eminesciana Conversaia
natura se manifesta prin doua ipostaze euristic.
care se ntreptrund, una terestra si alta
cosmica, fiecare dintre ele fiind
alctuita din elementele specifice
viziunii poetice: lacul, florile, cmpia,
Selectai cuvintele i sintagmele de trestiile, luna, norii.
cuvinte care vin s accentueze imagini
vizuale
i
imagini
dinamice.
Comentai ntreptrunderea lor n
poezie.
Propunei cte un epitet pentru fiecare
dintre cuvintele : neguri, cmpie,
noapte, copil, trandafiri.
Argumentai c atmosfera se basm
este sugerat de :
Surprinderea unui col de natur

5 min

5 min

pitoresc.
Atmosfera general care trimite la un
vis nchipuit.
Personificri, metafore, epitete.
Situaii fantastice.
Elemente magice.
Personaje .
Reflecie

Extensiune

O5

Observm c pe parcursul ntregii Elevii descriu criasa din poveti.

poezii autorul folosete figuri de stil,
pe cnd n ultima strof el renun la
ele cnd contureaz chipul fetei.
Descriei portretul ,, criesei din
poveti ntr-un minieseu de jumate
de pagin.
Tema pentru acas
Elevii noteaz tema pentru acas.
Ex . 1 pag. 40 Deschideri

Eseu

6 min

Semnificatia titlului. "Craiasa din povesti" are profunde vibratii folclorice, poezia valorificand povestile populare cu personajele lor fabuloase si
mitologice. Titlul trimite la un personaj de basm, craiasa fiind aici o metafora pentru iubirea armonizata perfect cu natura mirifica, impresionant de
frumoasa, care este personificata, deoarece i se atribuie insusiri omenesti de simtire si sensibilitate.
Tema poeziei o constituie contemplatia poetului pentru o natura feerica de basm, care ocroteste iubirea si care se emotioneaza la vederea frumoasei
copile asemuite cu o craiasa din povesti.
Ideea poeziei ilustreaza sentimentele de admiratie si extaz ale poetului in fata frumusetii si gingasiei naturii si a copilei, care formeaza un tablou plin
de vraja si incantare.
Structura si semnificatii
Poezia "Craiasa din povesti" este o idila cu puternice note de pastel si este alcatuita din sapte strofe distribuite astfel: in primele trei strofe predomina
elementele de pastel, descrierile de natura in care notele rustice se impletesc cu elemente ale Cosmosului, iar in ultimele patru strofe se intensifica
accentele de idila prin portretizarea iubitei, care capata valentele unui personaj de poveste.
in poezia "Craiasa din povesti" se manifesta doua spatii care se afla intr-o armonie perfecta: unul exterior, corespunzand lumii reale si altul interior, un
spatiu al sentimentelor si trairilor lirice.
Compozitional, poezia este structurata in doua planuri distincte, unul uman si celalalt al naturii. in lirica eminesciana natura se manifesta prin doua
ipostaze care se intrepatrund, una terestra si alta cosmica, fiecare dintre ele fiind alcatuita din elementele specifice viziunii poetice: lacul, florile,
campia, trestiile, luna, norii.
Prima strofa ilustreaza statutul de stapana a lumii pe care luna il are in intreaga lirica eminesciana. Ea este astrul tutelar, care vegheaza intreaga fire si
ocroteste indragostitii, participand Ia sentimentul de iubire. Poezia incepe cu un oximoron, "neguri albe", pe care luna, personificata, le naste, "le scoate
peste ape" si "le intinde pe campie". inceputul poeziei este dominat de elemente de pastel, de aceea imaginile vizuale sunt compuse din elementele
naturii terestre, apele si campia si din cele ale naturii cosmice, luna ca stapana absoluta a lumii. Imaginea feerica a naturii terestre este luminata de
astrul tutelar, luna, fiind sugerata de epitetele "stralucite" si "argintie", interferand astfel planul teluric cu cel cosmic. intreg tabloul este incarcat de
gingasie si emotie, imaginile motorii fiind definite de verbe sugestive: "naste", "Ie scoate", "le intinde".
Strofa a doua compune tabloul inserarii, fiind dominante imaginile dinamice, ilustrate prin verbele "s-adun", "sa rumpa", "anina", iar imaginea vizuala
este exprimata prin metafora personificatoare "haina noptii", pe care stralucesc "boabe mari de piatra scumpa".
in strofa a treia, planul celest si planul terestru se armonizeaza intr-o natura plina de vraja si gingasie prin imaginea vizuala a norilor personificati care
"au urzit" umbre pe lacul, ale carui unduiri creeaza o imagine feerica, unica prin comparatia valurilor miscatoare cu "bulgari de lumina".

Strofele a cincea si a sasea amplifica magia naturii, lacul este vrajit de frumusetea copilei care-si oglindeste chipul in apa lui. Lacul capata insusiri
umane, deoarece apele "alearga" in cercuri. Eminescu introduce aici un personaj de basm popular, pe sfanta Miercuri. Copila daruieste lacului
trandafiri "tineri", pentru ca sa-i limpezeasca apele si sa-si poata vedea chipul. Elementul fabulos este simbolizat prin trandafirii vrajiti de "un cuvant al
sfintei Vineri". Se imbina astfel lumea reala cu lumea imaginara a basmului. Din aceste doua strofe reiese comuniunea perfecta dintre om si natura,
avand aici un specific aparte, acela de fabulos, de magie din basmele populare, prin repetitia epitetului "vrajit": "vrajit de mult e lacul" si "vrajiti sunt
trandafirii". Imaginile vizuale sunt motorii, prin verbele de miscare, deoarece "alearga apa-n cercuri" si "trandafiri arunca tineri".
Ultima strofa compune chipul iubitei, un portret specific aparitiei feminine din lirica eminesciana. Descrierea fetei este realizata prin imaginea artistica
a oglindirii in apele lacului. Copila are parul galben si ochi albastri, in care se reflecta o lume de poveste: "Ea se uita Paru-i galben, / Fata ei lucesc in
luna,/ Iar in ochii ei albastri / Toate basmele s-aduna." Chipul ei este infrumusetat, asadar, de sufletul plin de candoarea povestilor, de puritate erotica,
ceea ce semnifica o intrepatrundere perfecta a lumii reale cu lumea imaginara a fabulosului.
Finalul poeziei sugereaza ideea unei naturi magnifice si fabuloase, in care omul se integreaza perfect prin candoare si puritate erotica.
Limbajul artistic este alcatuit din detalii construite cu o gingasa precizie, cadrul natural fiind dominat de magie populara, cu subtilitati erotice de o rara
delicatete.
Axa fundamentala a poeziei o constituie cromatica luminoasa, redata printr-o varietate de cuvinte din acelasi camp lexical: alb, stralucit, argintiu, piatra
scumpa, bulgari de lumina, lucesc, rosu, galben, albastru.
Oximoronul "Neguri albe" care deschide poezia creeaza inca de la inceput o imagine fascinanta si misterioasa a tabloului de natura (oximoronul este
figura de stil care consta in asocierea, ingenioasa si surprinzatoare, in aceeasi sintagma a doua cuvinte care exprima notiuni contradictorii - n.N).
Inversiunile din versurile "Trandafiri arunca rosii" si "Trandafiri arunca tineri" scot in valoare ideea de puritate, candoare si frumusete sufleteasca pe
care o simbolizeaza florile.
Natura celesta si cea telurica este umanizata prin personificarea elementelor care o alcatuiesc. Luna imprumuta insusiri umane, verbele exprimand
actiuni specifice omului: "naste luna", "ea le scoate", "le intinde", ca si norii, care "au urzit o umbra fina". Unduirea lacului este personificata, deoarece
"alearga apa-n cercuri".
Epitetele sunt numeroase si contribuie la crearea imaginilor vizuale sau de miscare, in functie de cuvantul pe care-1 insotesc, substantiv sau verb:
"neguri albe, stralucite" - epitet dublu; "luna argintie"; "piatra scumpa", "umbra fina"; "vrajit e lacul"; "vrajiti sunt trandafirii"; "paru-i galben"; "ochii
ei albastri"; "sta () lin plecata".

Elementele fabuloase sunt ilustrate de personaje tipice basmelor populare: "craiasa", "sfanta Miercuri", "sfanta Vineri".
Prozodia. Ritmul poeziei este trohaic, iar masura versului este de 8 silabe. Rima este formata dintr-o singura pereche in fiecare strofa: argintie/campie;
fina/lumina; cercuri/Miercuri; luna/s-aduna. .
Eufonia versurilor creeaza un farmec invaluitor, care vrajeste si inalta spiritual pe cititor.