USME “N.TESTEMITANU” | Catedra Fiziologia omului si Biotizica b | Rep: [or DATA: | 05.05.09 Pag. 2/13 Facultatea Medicina Capitolul 1. FIZIOLOGIA NERVILOR SI MUSCHILOR. Tema 1. Lectie introductiva. Obiectul fiziologiei. Structura si functiile membranelor biologice. |. Introducere in fiziologia omului. Scopul si metodele fiziologiei omului b. Celulele — unitatile vii ale organismului. Homeostazia. Reglarea functiilor organismului. 5. Structura si functiile membranei celulare. Transportul substanjelor prin membrana celulara Transportul pasiv (difuzia, difuzia facilitata, osmoza). Tipurile de canale ionice. Transportul activ (transportul activ primar si transportul activ secundar). ‘Tema 2. Electrofiziologia membranelor biologice. Fibrele nervoase. Conductibilitatea. 11. Mecanismele fizice ale potentialelor de membrana. Potentialele de membrana cauzate de difuzia lionilor. Ecuatia Nernst. Misurarea potentialului de membrana. Potentialul de repaus al fibrelor lnervoase. Originea potentialului membranar normal de repaus. [2. Potentialul de actiune, fazele potentialului, valoarea lui. Canale voltaj-dependente de sodiu si |potasiu. inregistrarea potentialelor de actiune. Perioada refractara. |3. Excitatia — declansarea potentialului de actiune. Pragul de stimulare. Curba intensitate - durata lstimulului, Reobaza si cronaxia. Raspunsul local si caracteristica lui. Potentiale electrotonice. l4.Propagarea potentialului de actiune. Caracteristici speciale ale transmiterii semnalului prin tracturile lnervoase (fibre mielinizate si nemielinizate). Legile transmiterii excitatici. Clasificarea functional a librelor nervoase. [Tema 3. Fiziologia neuronului. Sinapsele excitatorii si inhibitorii in SNC. 1. Neuronul ca unitatea structurala si funcfionala a sistemului_nervos central. Sinapsele SNC. Tipuri kde sinapse. Anatomia fiziologica a sinapsei. Mecanismul eliberdrii _neurotransmitétorului. ICaracteristicile transmiterii sinaptice (conducerea unidirectionala, intirzierea sinaptica, epuizarea) i2. Aspectele electrice ale excitatiei neuronale. Substanfele chimice cu rol de transmifitori excitatori. [Mecanismul ionic al potentialului postsinaptic de excitatie (PPSE). Generarea potentialului de actiune fn segmentul inifial al axonului. 3. Aspectele clectrice ale inhibitiei neuronale. Substanfele chimice cu rol de transmitatori inhibitor IMecanismul ionic al potentialului postsinaptic de inhibitie (PPSI). Inhibitiei postsinaptica. Inhibitia © |presinaptica. Inhibitia recurenta, laterala, reciproca. 14) Transmiterea si procesarea semnalelor la nivelul refelelor neuronale (centrilor nervosi). IParticularitatile propagarii excitatiei in centri nervosi. Conducerea unilateralé, convergenta, ldivergenta, descarcarea ulterioara (postactiunea), facilitarea, ocluzia, oboseala, 7s 4 GRO iii, beta 2 % ate « [Tema 4. Sinaps rfeurd-musculara. Proprietatile fiziologice ale muschilor striati si netezi. Jonctiunea neuromuscular. Anatomia functionala a jonctiunii neuromusculare. Mecanismul smiterii excitafiei prin sinapsa. Eliberarea acetilcolinei, potentialul de placd terminala, rolul olinesterazei. Medicamentele care amplificd sau blocheaza transmisia la nivelul JNM. 2) Anatomia fiziologic’ a muschiului striat. Reticulul sarcoplasmatic, T-sistemul, sarcomerul, Imiofibrile, filamentele de actina si miozina. Cuplarea excitatiei cu contractia. {3) Mecanismul molecular al contractiei musculare. Mecanismul de glisare a filamentelor contractile. Teoria “mersului pas cu pas” a contractiei. Efectul Jungimii muschiului asupra forfei de contractie. Mecanismul relaxarii musculare [4 \Contractia izometric& $i contractia izotonica. Fibre musculare rapide si lente. Unitatea motorie. \siimatia fibrelor multiple, sumatia de frecventa (tetanos complet si incomplet). Hipertrofia si atrofia : boseala muscular 15, Contractia muschiului neted. Tipuri de muschi neted. Mecanismul contractici al muschiului neted. IControlul nervos si hormonal al contractiei muschiului neted neRED: for USMF “N.TESTEMITANU’ Catedra Fiziologia omului si Biofizica Liss Capitolul 2. SISTEMUL ENDOCRIN [Fema ® Glandele endocrine. Hormonii hipofizari si controlul exercitat de hipotalamus. HHormonii metabolic tiroidieni. Parathormonul, calcitonina, metabolismul fosfo-caleie, itamina D. UCoordonarea functiilor organismului prin intermediul mesagerilor chimici. Structura chimica si fsinteza hormonilor. Secretia, transportul i eliminarea din circulatie a hormonilor. Controlil fecretiei hormonale prin mecanism de Feedback. ‘Transportul hormonilor in snge. Eliminarea {yormonilor din circulate, 2/Mecanismul de actiune al hormonilor. Receptorii hormonali si activarea acestora, Semnalizarea intracelulard dupa activarea receptorului hormonal. Mecanismele de mediere intracelulara. a functiilor hormonale prin mesagerii secunzi. Hormoni cu actiune predominanta la nivelul aparatului igenetic al celuleiyy (jun yle '}Determinarea concentratiilor hormonale din sange. Radioimunodozarea, Testul de imunoabsorbtie lefzimatica (ELISA). }-Hipofiza si relatia acesteia cu hipotalamusul. Sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar al {hipofizei anterioare. p-Efectele fiziologice ale hormonului de crestere. Efectele metabolice ale hormonului de crestere. |Somatomedinele,, Reglarea Sgeretiei hormonului de grestere. Anomalii ale secrefiei hormonului de restere. [/p/Mit? — Jude nus paelingras fe |6.Hipofiza posterioara si relatia acesteia hipotalafny Sul Structura chimicd a,ADH-uluj si a joxitocinei. Efectele fiziologice ale ADH-ului. Oxitocina (2éceatt Ceeteen Varbet Kebpid inteza si secretia_hormonilor metabolici tiroidieni. Pompa de iod - captarea iodului. [Tiroglobulina, structura chimic& a tiroxinei si formarea triiodotironinei. Eliberarea tiroxinei $i triiodotironinei din glanda tiroida, Transportul catre fesuturi al tiroxinei si triiodotironinei, '[8.Efectele fiziologice ale hormonilor tiroidieni. Efectele hormonilor tiroidieni asupra cresterii. mul. [Bfectele hormonilor tiroidieni asupra unor mecanisme specifice ale orger {9.Reglarea secretici hormonilor,tiroidieni, HO. Hipert casa Sa ae mut Hipotiroidismul. Cretinismul, 11. Principiite de reglare a concentratilor de calciu si fosfat din lichidul extracelular si din plasma. {Calciul din plasma si din lichidul interstitial. Fosfatul anorganic din lichidul extracelular, Efectele fiziologice ale modificarii concentratilor de calciu si fosfat din organism, altele decat cele de la hnivelul osului Absorbtia si excretia calciului si a fosfatului, 12. Osul si relatia sa cu caleul si fosfatul din lichidul extracelular. Precipitarea si resorbtia calciului hi a fosforului ta nivelul osului — echilibrul cu lichidul extracelular. Schimburile de calciu intre os i lichidul extracelular Formarea si resorbfia osului — remodelarea osoasa, 13. Parathormonul (PTH). Efectele parathormonului asupra concentratilor calciului si fosfatului din lichidut extracelular. Controlul secrefiei de parathormon de catre concentratia ionilor de caloi Calcitonina. 14. Vitamina D. Efectele vitaminei D.Patologia afectiunilor osoase gi a celor induse de anomalii ale Jparathormonului si ale vitaminei D. Hiperparatiroidismul primar. Hiperparatiroidismul secundar, [Rahitismul — deficitul de vitamina D. Osteoporoza — reducerea matricei osoase. Tema 2. Insulina, glucagomul si diabetul zaharat. Hormonii corticosuprarenalieni. Funct hormonale si de reproducere la barbat (si functia glandei pineale). Hormonii feminini si fiziologia organismului feminin inainte de sarcina. Sarcina si lactatia. LLinsulina si efectele ei metabolice. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic si lipidic. [Bfectele insulinei asupra metabolismului proteic si asupra cresterii. Mecanismul de secretie a| USMF “N.TESTEMITANU” /RSDaa| ] Catedra Fiziologia omului si Biofizica Jee cd | | Pag. 4 insulinei. Reglarea secretiei de insulina. Alti factori care stimuleaza secretia de insulina. Rolul linsulinei (si al altor hormoni) in “alternanta" intre metabolismul glucidic si cel lipidic. 2.Glucagonul si efectele acestuia. Efectele asupra metabolismului glucozei. Reglarea secretiei de lelucagon B.Diabetul zaharat. Diabetul zaharat de tip 1 , Diabetul zaharat de tip II. Aspecte fiziologice ale fagnosticului diabetului zaharat, Tratamentul diabetului. Insulinomul — hiperinsulinismul l4.Sinteza si secretia hormonilor corticosuprarenalieni. Is Bfectele mineralocorticoizilor ~ aldosteronul. Efectele ecanismul celular al actiunii aldosteronului. Posibile actiuni nongenomice ale aldosteronului si ale laltor hormoni steroidieni. Reglarea secretiei de aldostero). |6.Efectele glucocorticoizilor. Efectele cortizolului asupra metabolismului glucidic, proteic si lipidic. Rolul cortizolului in rezistenta la stres si in inflamatie, alte efecte ale cortizolului. IMccanismele celulare ale actiunii cortizolului Reglarea secretiei de cortizol de catre hormonul ladrenocorticotrop secretat de hipofiza anterioara I7.Hormonii androgeni suprarenalieni. Is. Anomaliile secretiei corticosuprarenaliene. Hipocorticismul - boala Addison. Hipercorticismul - |sindromul Cushing. Hiperaldosteronismul primar (sindromul Conn). Sindromul adrenogenital. lo. Anatomia functional a organelor sexuale masculine. Spermatogeneza. Actul sexual la barbat |(Etapele spermatogenezei. Functiile veziculelor seminale. Functiile glandei prostate. Lichidul lspermatic. Spermatogeneza anormala gi fertilitatea masculind. Stimuli neuronali care induc jesfasurarea actului sexual masculin. Etapele actului sexual masculin). 10.Testosteronul si alti hormoni sexuali masculini. Anomaliile functiilor sexuale masculine. Glanda lpineala — rolul sau in controlul fertilitatii sezoniere la unele animale. Secretia, metabolismul si structura chimicd a hormonilor sexuali masculini, Efectele hestosteronului. Principalele mecanisme intracelulare ale actiunilor testosteronului Controlul lfunctiilor sexuale masculine prin intermediul hormonilor secretati de hipotalamus si de hipofiza lanterioara Glanda prostata si afectiunile acesteia. Hipogonadismul la barbat Tumorile testiculare gi ipergonadismul la barbat. 111, Anatomia functionala a organelor genitale feminine Sistemul hormonal femninin rculatorii si renale ale aldosteronului. lasupra ovarelor. Cresterea foliculului ovarian — faza “foliculara" a ciclului ovarian. Corpul luteal. | faza “luteala" a ciclului ovarian. 12.Rolurile hormonilor ovarieni — estradiolul gi progesteronul. Structura chimic’ a hormonilor |sexuali, Actiunile estrogenilor — efectele lor asupra caracterelor sexuale feminine, primare si ecundare _. Bfectele progesteronului. Ciclul endometrial lunar si menstruatia. 13.Reglarea ciclului feminin lunar — legatura intre hormonii ovarieni si cei hipotalamo-hipofizari. |Anomalii ale secretici ovariene. Actul sexual feminin Fertilitatea feminina. Oscilatiile reglérii prin feedback a sistemului hipotalamo-hipofizo-ovarian. Pubertatea si menarha. Menopauza. 14.Maturarea si fertilizarea ovulului. Etapele inifiale ale nutritiei embrionului Funofiile placentei. [Factorii hormonali din sarciné. Gonadotropina corionica umana gi efectele sale in inducerea lpersistenfei corpului luteal si in prevenirea menstruafiei. Secretia placentara de estrogeni. Secretia Iplacentara de progesteron, Somatomamotropina corionic& umana. Alfi factori hormonali implicati in lsarcina. Y Capitolul 3. Sistemul nervos autonom si medulosuprarenala. 1.Organizarea jenerala a sistemului nervos autonom. Neuroni simpatici preganglionari gi lpostganglionari. Neuroni parasimpatici preganglionari si postganglionari. 2.Caracteristici fundamentale ale functiilor simpatice si parasimpatice. Fibre colinergice si fibre ldrenergice — secretia de acetilcolina sau de norepinefrin’. Receptorii organelor efectoare. Cictul lunar ovarian; efectele hormonilor gonadotropi. Hormonii gonadotropi si efectele acestora,USMF “N.TESTEMITANU® | Catedra Fiziologia omului si Biofizica pata: |osaso9 Rep: for | | Pag, 3/13 nismele de actiune a mediatorilor simpatici si parasimpatici {si parasimpatice asupra organismului 4-Actiunile excitatori si inhibitori ale stimutari simpatice si parasimpatice. Efectele stimulérii fsimpatice si parasimpatice asupra unor organe. 5. Functiile medulosuprarenalei, Relatia dintre rata stimularii si intensitatea efectului simpatic sau PParasimpatic. Raspunsul de “alarma sau de “stres" al sistemului nervos simpatic, 6-Centrit superiori de contro ai funetici Sistemului Nervos Autonotn, Reflexele autonome ectele stimularii simpatice Capitolul 4. FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR. [Tema 1. Proprietatilr fiziologice ale inim: [.I Fiziologia muschiului cardiac. Proprietatle fiziologice ale muschiului cardiac (excitabilitatea, [conductibilitatca, contractilitatea (legea “totul sau nimic"), ritmicitates refracteritatea, tonicitatea) Potentialele de actiune in muschiul cardiac, tne chini neces vontaenecarine uilizaresoxigenului de are cord 1.2 Ciclul cardiac, fazele si durata lor. Importanta valvelor cardiace. Functia de pompa primar a pirivor. Functia de pompa a ventriculilor. Presiumea in atrii_ si ventricule in ffecate feed ciclului [ardiac, Curba presiunii aortice. Volumul sistolie $i minut-volumul cardiac, anivs trac a pomp ventcuare 1-3 Sistemul specializat excitoconductor al inimii . Nodulul sinusal (sinoatral) Functia de pacemaker fr nodulului sinusal. Substratul si natura automatismului cardiac. Gradientul automatismanct cardiac (experienta lui Stannius). Controlul excitatiei si al conducerii intracardiace. ‘ema 2. Circulatia sangelui (generalitati). Microcirculatia si sistemul limfatic, -1_ Caracteristicile fizice ale circulatici. Teoria de baza a functiei circulatorii. Fluxul sangvin. resiunea sangvina. Rezistenta la fluxul sangvin. Interrelatiile dintre presiune, flux si rezistenta. [2 Distensibilitatea vasculara. Complianta vasculara (sau capacitanta vasculard), Curbele volum-presiund He circulatiiler arteriala si venoasd. Pulsatile presionale arteriale. Presiunile venoase presiunea atrial ireapti (presiunea venoasi central) si presiunile venoase periferice. Rolul de rezervor sangvin a lvenelor. p-3 Microcirculatia si sistemul limfatic: schimbul lichidian ta nivel capilar, lichidul interstitial si fluxul timfatic. Structura microcirculatiei sia sistemutui capilar. Fluxul sangvin prin capilare-vasomotricitatea| Beimbul de apa, substante nutritive si alte molecule intre sange si lichidul interstitial, Rolul presiunilor hhidrostatica, coloid-osmotica in filtrarea lichidiana prin capilare. P-4 Controlul local si umoral al fluxului sangvin tisular. Controtul local al fluxului sangvin ca raspuns i frecesitatile tisulare. Mecanismele de control pe termen scurt si pe termen lung ale fluxului sangvin (Controlul umoral al circulatiei. Agenti vasoconstrictori, vasodilatori. Rolul ionilor si al altor factor +himici in controlul vascular (Tema 3. Reglarea cireulatici, debitului cardiac si con trolul presiunii arteriale. p{Presiunea sangvina. Presiunca sistolica si diastolica, valorile normale. Presiunea arteriala medie. MMetodele de studiere si inregistrare a presiunii arteriale. Undele respiratorii si undele "vasomotori” ale [presiunii arteriale. Metoda auscultatorie de determinare a presiunii arterial. 2 Reslarea circulatiei pe cale nervoasa. Rolul sistemului nervos in controlul rapid al presiunii rteriale Mecanisme reflexe pentru mentinerea presiunii arteriale normale. Raspunsul sictemulu frervos central la ischemie. Caracteristici speciale ale controlului nervos al presiunii arteriale. .3 Rolul dominant al rinichiului in reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale si in hipertensiune: istemul integral pentru controlul presiunii. Sistemul reno-vascular pentru reglarea presiunii arteriale. [Sistemul renina-angiotensina: rolul sau in controlul presiunii arteriale si in hipertensivne, 3.4 Debitul cardiac, intoarcerea venoasa si reglarea acestora. Valorile normale ale debitului cardiac in Paus si in perioada de activitate. Controlul debitului cardiac: mecanismului cardiac Frank-Starling Pr een eT ea aeUSMF “N.TESTEMITANU” Catedra Fiziologia omului si Biofizica Tato Jn [osra: |osesos Pag. 7/13 Tema 2. Digestia si Absorbfia la nivelul tractului gastrointestinal. Metabolismul 2-1 Principiile fundamentale ale absorbtiei gastrointestinale. Absorbtia la nivelul intestinului subtire, [Absorbtia apei. Absorbtia ionilor. Absorbtia substantelor nutritive. Absorbtia la nivelul intestinulus lgros: formarea materiilor fecale, P.2 Afectiuni ale stomacului. Uleerul peptic. Afectiuni ale intestinului subtire. Perturbiri ale digestiei flimentelor la nivelul intestinului subtire — insuficienta pancreaticé, Malabsorbtia prin mucoasa intestinului subfire — sprue. Afectiuni ale intestinului gros. Constipatia. Diareea. Abolirea defecatiei in leziunile maduvei spinarii. Disfunctii generale ale tractului gastrointestinal: voma, greata, obstructia gastrointestinala. P.3Anatomia functional’ a ficatului. Sistemele hepatice vascular si limfatic. Fluxul sangvin hepatic. nctiile metabolice ale ficatului. Determinarea bilirubinei din bili ca metoda clinica de diagnostic. licterul — excesul de bilirubina in lichidul extracelular. [2.4 Reglarea metabolismului lipidic, metabolismului proteic, metabolismului carbohidratilor. [Ateroscleroza. Cauzele principale ale aterosclerozei — rolurile colestrolului si ale lipoproteinelor. |Prevenirea atrosclerozei. [2.5 Balantele nutritive. Energia utila din substantele nutritive. Metode pentru determinarea utilizarii Jmetabolice a proteinelor, carbohidratilor si lipidelor. Reglarea aportului nutritiv si a depozitarii lenergiei. Centrii nervosi de reglare a aportul nutrtiv. Factor care asigura cantitativa a aportului lalimentar. Obezitatea. Tratamentul obezitatii. Inanitia, anorexia gi casexia. Infometarea. [2.6 Rata metabolismului. Metodele de masurare ale ratei metabolismului bazal (metodele calorimetric! \directe si analiza gazoasa ), Factorii care afecteaz rata metabolismului. [2.7 Temperatura corporati, termoreglarea. Valorile normale ale temperaturii corporale Termogeneza. Termoliza. Mecanismele neuronale efectore care scad sau cresc temperatura corporal Rolul hipotalamusului in reglarea temperaturii corporale. Anomalii ale termoreglirii. Febra. Expunerea {corpului la conditii extreme de frig. Capitolul 6, FIZIOLOGIA. RESPIRATIEL [tema 1. Ventilatia pulmonara, Circulatia pulmonara. Difuzia gazelor in pkimAni si fesuturi. 1.1 Punetiile primare si secundare ale aparatului respirator. Etapele respiratiei. Biomecanica respiratici alme $i celei forfate. Variafiile presiunilor pleural’, alveolar si transpulmonara in cursul ciclului Irespirator. 1.2 Complianta toracelui si a pkimanilor. Tensiunea de suprafata si rolul surfactantului. Lichidul pleural, presiunea pleurala: originea si importanja. Lucrul respiratiei, Atelectazia, cauzele. [Pneumotoraxul. 1.3 Principile de spirometrici si metodei de dilutie a heliului, importanta. Volumele si capacititile jpulmonare - valorile normale si factorii care le afecteaza. Definitile "spatiului mort” anatomic si fiziologic, valorile normale si a factorii care le pot afecta, Determinarea volumului spatiului mort. [Minut volumul ventilafiei pulmonare si celei alveolare. 1.4 Funcfiile cailor respiratorii. Rezistenta la fluxul de aer in arborele bronsic. Controlul nervos si Jumoral a tonusului bronsic. Evaluarea fluxului expirator maxim, capacitatea vitala expiratorie fortata si lvolumul expirator fortat in prima secunda , valorile normale si importanta practica. 1.5 Principiile fizice de difuzie de gazelor $i presiunile partiale ale gazelor. Compozitia aerului ‘tmosferic si celui alveolar. Presiunilor partiale ale O2 si CO2 in alveole, in sAngele arterial si cel Jvenos, in fesuturi importanta lor pentru schimbul de gaze in fesuturi si pkimani, 1.6 Unitatea respiratorie, membrana respiratorie si factorii care afecteaza rata de difuzie a gazelor in jplamani. Capacitatea de difuzie pentru 02, CO2 si CO ale membranei respiratorii. Raportul ventilatie- Jperfuzic, _relajia sa cu spatiul mort fiziologic—si_—influenta—_gravitatiei, 1.7 Presiunile de sange in sistemul vascular pulmonar. Volumul de singe in plimani. Fluxului de dita| USMF “N.TESTEMITANU” Catedra Fiziologia omului si Biofizica |sange in circulatia pulmonara si distributia sa, influenta gravitatiei si efortului fizic. Controlul_nervos si umoral al circulatiei pulmonare. Schimbul de lichide dintre capilarele pulmonare si interstitiu [Tema 2 Transportul gazelor in singe. Controtul respiratiei. b.1 Transportul oxigenului in singe. Caracteristicile curbei de disociere a oxihemoglobinei si factorii kare le pot influienta. Continutul de oxigen in sangele arterial si cel__venos. b.2 Transportul de bioxidului de carbon in sange - formele si importanta anhidrazei carbonice. {Continutul de bioxid de carbon in sangele arterial si cel venos. Curba de disociere a bioxidului de carbon. [2.3 Centrul respirator bulbo-pontin. Rolul maduvei spinarii in reglarea respiratiei. Controlul respiratiei le catre structurile nervoase suprapontine (hipotalamus, —sistemul limbic, cortexul). 2.4 Controlul nervos si chimic a respiratiei. Chemoreceptorii respiratori centrali si_periferici, |mecanismul de stimulare a acestora. Controlul respiratiei in hipoxemie, hipercapnie si hypocapnie $i la |modificdrile pH-ului sanguin. Sindromul congenital de hipoventilatie central sau blestemul Ondinei. Is Caracteristicile si rolul receptorilor cailor respiratorii si plamanilor (de intindere, iritanti, si J- keceptorii). Reflexele Hering-Breuer de inflatic si deflatie. Reflexele respiratorii de protectie. b.6 Efecte acute si cronice ale hipoxiei hipobare si a mecanismele de aclimatizare a altitudine mare. lEfectele hipobariei si importanta decompresiei 2.7 Controlul respiratici in-timpul efortului fizic. Cauzele apneei de somn. Capitolul 7. FLUIDELE CORPULUI $I RINICHIL. CELULELE SANGVINE, IMUNITATEA: $I COAGULAREA SANGELUI. Tema 1. Formarea urinei. Filtrarea glomerulara, fluxul sangvin renal si controlul acestora. iProcesarea tubulara a filtratului glomerular. Medicamentele diuretice. Bolile rinichiului. 1.1 Rolurile multiple ale rinichilor in homeostazie. Anatomia functional a rinichilor. Nefronul ca lunitatea functional a rinichiului. Organele anexe pentru excretie. Mictiunea. Anatomia functional ale ezicii urinare. Inervatia vezicii urinare. Reflexul de mictiune. Tulburari de mictiune. 1.2.Formarea urinei. Etapele (filtrare glomerular’, reabsorbtie tubular& si seorefie tubulara). Filtrarea lsiomerulard. Factorii determinanti ai RFG. Fluxul sangvin renal. Controlul fiziologic al filtririi |glomerulare si al fluxului sangvin renal. ‘ 1.3.Reabsorbtia si secretia tubular. Mecanismele. 1.4. Reabsorbtia si secretia la nivelul diferitelor segmente ale nefronului. Reabsorbjia in tubulii bproximali. Transportul solvatilor si al apei la nivelul ansei Henle. Tubulul distal. Portiunea terminalai a ubulului distal si segmentul cortical al tubulului colector. Ductul colector medular 115. Reglarea reabsorbfici tubulare. Echilibrul glomerulo-tubular. Fortele fizice care acfioneaza in L-apilarele peritubulare si in lichidul interstitial. Controlul hormonal al reabsorbfiei tubulare. Efectele | istemului nervos simpatic. Utilizarea metodelor de clearance pentru cuantificarea functiei renale. \Clearance-ulinulinei, creatininei, PAH. Calculul reabsorbtiei sau secretiei tubulare cu ajutorul valorilor \diferitor tipuri de clearance. 1.6. Medicamentele diuretice si mecanismele lor de actiune. Diureticele osmotice. Diureticele “de Linsa”. Diuretice letiazidice. Inhibitorii anhidrazei carbonice. Inhibitorii competitive ai aldosteronului. 1.7. Insuficienta renal acuta. Insuficienta renala cronicd. Afectiuni tubulare specifice. Tratamentul iinsuficientei renale prin dializa cu rinichi artificial. Tema 2. Compartimentele lichidiene ale organismului: lichidele extracelular si intracelular; fichidul interstitial si edemul. Reglarea osmolarititii extracelulare si a concentratici xtracelulare a sodiului, Reglarea renald a nivelului ionilor de potasiu, calciu, fosfat si magneziu; lactiunile integrate ale mecanismelor renale pentru controlul volemiei si volumului lichidului lextracelular| USMF “N.TESTEMITANU” are [wens Tor Catedra Fiziologia omului si Biofiziea PATA: |os.ose9 P.! Functiile apei. Echilibru intre apartul si eliminarea ape! din organism in conditii normale. Formula 2:1. Compartimentele lichidiene ale organismulu Singele, functiile, volum, compozitia si ‘onstantele plasmei, protcinele plasmatice si rolul lor. Hematocrit 2.2. Masurarea volumului diferitor compartimente lichidiene ale organismului. Reglarea schimburilor Hichidiene sia echilibrului osmotic intre lichidele intracellular st extracelular. Principiile de baza ale losmozei si presiunea osmotica. 2-3. Volumul si osmolaritatea lichidelor extracellular si intracellular in stari patologice. Edemul, Lichidele din “spatiile potentiate” ale organismului 2-4. Reglarea osmolaritatii extracelulare si a concentratiei extracelulare a sodiului. Importanta Finichilor. Tulburatile procesului de concentrare a urinei, Controlul osmolaritatii lichidului festracelular si al concentratiei extracelutare a sodiului. Mecanismmul de feedback osmoreceptori - lormon antidiuretic, Setea. Apetitul pentru sare. P-9-Reglarea excretiei de potasiu si a concentratiei extracelulare a ionilor de potasiu. Reglarea istributiei interne a potasiului. Privire de ansamblu asupra excretiei renale de potasiu. Rezumatul factorilor care regleaza secretia de potasiu. P.6.Controlul excretiei renale de calciu si al concentratici extracelulare a jonilor de calciu, ionilor ifosfat si magneziu. [Tema 3. Reglarea echilibrului acido-bazic. Eritrocitele, anemia si policitemia. Grupele sangvine; ltransfuzia. B-1. Acizi si baze — definitii si semnificatii. Concentratia normala a ionilor de hidrogen, pH-ul llichidelor organismului. Importanta. Variatiile produse in starile de acidoza si alcaloza.Mecanismele de apirare impotriva variatiilor concentratiei ionilor de hidrogen. -2.Tamponarea ionilor de hidrogen-din lichidele organismului Sistemul tampon acid carbonic — lbicarbonat. Sistemul tampon al fosfatilor. Sistemul tampon al Proteinelor. Reglarea respiratorie a echilibrului acido-bazic. 5 g g a ey 2 & = z & 2 = g a g 3 = B 8 3 5 3 g z & z = 2 a & g E a & 3 2 = z z 3 8 8 facidozei si alcalozei. p-4-Dereglari primare a EAB. Raspunsuri de compensare. Cauzele clinice ale tulburdrilor acido-bazice. [Pratamentul. P.S-Britrocitele (hematiile). Formarea eritrocitelor. Formarea hemoglobinei. Metabolismul fierului [Durata de viata si distrugerea eritrocitelor. Anemiile. Efectele anemic! asupra functionarii sistemului circulator. Policitemia, Efectele policitemiei asupra functionariisistemului exeulates P-6-Grupele sangvine ABO. Antigenii—aglutinogenii A si B. Aglutinincle. Procestl de aglutinare in eactiile transfuzionale. Hemoliza acuta. Determinarea grupelor sangvine, Grupele sangvine, Rh. [Réspunsul imun indus de sistemul Rh. Reacfile transfuzionale care rezaleh din incompatibilitatea [prupelor sangvine. Eritroblastoza fetala, Transplant de tesuturi si organe ; 4 [Tema 4, Rezi tenfa organismului Ia infect Leucocitele, granulocitele, sistemul monocito- [acrofagic si inflamatia. Imuuitatea si alergia. Hemostaza si coagularea singelui fit: Leucocitele (celulele albe). Caracteristici generale ale leucocitelor. Formare. Durata de viati a leucocitelor. Neutrofilele si macrofagele. Rolul in inflamatie, Chemotacticm, Fagocitoza. SistemulRED: 01 i Pa USMF “N.TESTEMITANU Catedra Fiziologia omului si Biofiziea [paras [0805.09 1/13 = . = - i see 2 |monocito-macrofagic (sistemul reticuloendotelial) Eozinofilele. Bazofilele. Leucopenia. Leucemitle lEfectele leucemiei asupra organismulul. 12 Imunitatea, ‘Tipurile, Imunitatea inndscutd. Imunttates dobandita (adaptiva). Alergia si hhipersensibilitatea 14.3 Hemostaza. Succesiunea evenimentelor in hemostaza. Vasoconstrictia. Trombocitele. Formarea liopului plachetar. Coagularca singelui lt Trivelut leziunilor vasculare. Mecanismul general al oagularii sangvine. Calea extrinseca si intrinseca de initierea coagularii. Rolul caleiului. Interactiunea ldintre caile intrinseca si extrinseca. M4 Provenirea coaguldrii sangvine in cadrul sistemului vascular normal. Liza trombilor sangvini — plasmina, Afectiuni care determind singeriri excesth® la om. Afectiunile trombembolice la om ISubstanfele anticoagulante in practica clinica. Teste de coagulare a sangelui Timpul de sngerare. lrimpul de coagulare. ‘Timpul de protrombind. ° Capitolul SISTEMUL NERVOS: NEUROFE ZIOLOGIE MOTORIE SI INTEGRATIVA. (Tema 1. Fuffttiile motorii ale maduvei spinarii; reflexele medulare. Controlul functiilor motorii \realizat de cortex si trunchiul cerebral. TL Organizarea motorie a m&duvei spina 2 Reveptorit senzoriali musculari (fusurile musculare si organele tendinoase Golgi) si rolurile Licestora in controlul muscular. Functia de receptor @ fusului muscular. Reflexul de intindere Persoulard. Rolul fusului muscular in controlul voluntar al activitatii motorii. Aplicatii clinice ale [eexului de intindere. Reflexul tendinos Golgi. Functionarea fusurilor musculare si @ organelor erdinoase Golgi in asociere cu controlul motor de a nivelurile superioare ale creierului 1.3 Reflexul de flexie si reflexele de retragere. Reflexul extenso® ‘ncrucisat Nahibitia reciproc’ si inervata reciprocé. Reflexele de postr si locomotie. Reflexul de grataj. Refle Iredulare eare produc spasme musculare. Reflexe medulare autonome. Sectionarea maduvei spina \si gocul spinal. . P Cortexul miotor primar. Aria premotorie, Aria motorie suplimentara. Cai de transmitere dela Jiceal motor la mugchi. Cai nervoase aferente ale cortexului motor s 1-5.Rolul trunchiului cerebral in controlul fin ii | sturile nucleilor reticulari si ale nucteilor vestibular Pe Sensatiie vestibulare si mentinerea echilibrulul. Aparatul vestibular. Rolul utriculei si saculei in lmentinerea echilibrului static. Ductele semicirculare detecteaz’ rotatia capului. Mecanisme vestibulare jpentru stabilizarea fixe privirii. Ald factori care influenteaz echilibrul : Lrema 2. Contributia cerebelului si a ganglionilor bazali la controlul general al functiei motorii. \Fluxul sangvin cerebral, lichidul cefalorahidian si metabolismul cerebral. functionala. a_ cerebelului. Circuitele mblu. Manifestarile clinice ale 1. Cerebelul si functille motorii ale acestuia. Anatog i Meuronale ale cerebelului. Rotul cerebelului in controlul motor de ansa lafectarii cerebelului b 2 Functiile motorii ale ganglionilor bazali. Rolul ganglionilor bazali in executarea tiparelor activitatii Pec circuitul putamenutui. Rolul ganglionilor bazali in controlul cognitiv al succesiunii tiparelor Frotorii —circuitul caudat. Rolul ganglionilor bazali in ‘incronizarea si adaptarea vitezei si respectiv Lmplitudinii miscarilor. Rolurile unor neurotransmitatori specific din ganglionii bazali Es tntegrarea numeroaselor componente ale intregulu sistem de control motor. Nivelul spinal. Nivelul Sombencefalului. Nivelul cortexului motor. Care sunt motivatiile actiunilor individuale? by Fluxul sangvin cerebral. Valoarea normalii a fluxului sangvin cerebral. Reglarea fluxului sangvin ce pral, Microcirculafia cerebrali. Accidentul vascular cerebral se produce prin obstructia vaselor angvine cerebrale.a ane | = | USMF “N.TESTEMITANU” [eos Jor | es | Catedra Fiziologia omului si Biofiziea [PATA: [ososos Lo : ee ee ee 2.5.Sistermul fluidului cefalorahidian, Functia de amortizare a lichidului cefalorahidian Formarea, Firculatia si reabsorbtia lichidului cefalorahidian. Presiunea lichidului cefalorahidian. Obstructia circulatiei lichidului lorahidian poate produce hidrocefalie. Bariera_licvohemati lhematoencefalica. Edemul cerebral, Metabolismul cerebral si bariera Tema 3. Cortexul cerebral, functiile intelectuale ale creierului, invatarea si memoria. Mecanisme cerebrale care controleazi comportamentul si motivatia — sistemul limbic si Ihipotatamusul. Formete activita{ii cerebrale. Somnul. Undele cerebrale. Epilepsia, psihozele. 3.1.Anatomia functionala a cortexului cerebral Functiile ariilor corticale specifice. Ariile de asociatie, Frunctia de interpretare comprehensiva a lobului temporal postero-superior — aria ui Wernick (oa frentiu interpretarea generala). Functile cortexului_parieto-occipito-temporal din emisfora na: flominanta. Functile intelectuale superioare ale arilor de asociatie prefrontale P.2. Rolul creierului in comunicare — centri imbajului. Rotul corpului calos si al comisurii anterioare fin realizarea transferului gandurilor, amintirilor, deprinderilor si al altor informatii intre cele doua femisfere cerebrale. p.3. Gandirea, starea de constienti si memoria. Memoria — rolurile facilitari sinaptice si ale inhibitiei fsinaptice. Memoria de scurta. Durati. Memoria intermediara. Memoria de lunga durata. Consolidarea |memoriei E4Sisteme activatoare cerebrale. Controlul activitati cerebrale realizat de impulsuri excitatori ‘ontinue cu originea in trunchiul cerebral. Controlul neurohormonal al actvitatii cerebrale B:5-Anatomia functionalé a sistemului limbic. Controlul hipotalamic al functiilor vegetative si [endocrine. Functiile comportamentale ale hipotalamusului si ale structurilor limbice asoctate, Punctia (de “recompensi” si "pedeapsa” a sistemului limbic. Importanta comportamentala a recompensei sau lpedepsei Po-Functii specifice asociate altor zone_ale sistemului limbic. Functile hipocampului. Funetiile lamigdalei. Functia cortexului limbic .7-Somnul. Somnul cu-unde lente. Somnul REM (somnul paradoxal, somnul desincronizat). Teorii [fundamentale despre somn. Efectele fiziologice ale somnului B-8.Undele cerebrale. Originea undelor cerebrale. Efectul variatiei nivelului activitatii cerebrale asupra frecventei undelor inregistrate pe traseele EEG. Modificarile EEG in diferitele stadii ale starii de veghe i ale somnului -9 Epilepsia. Epilepsia majord (grand mal). Absenta epileptica (petit mal). Epilepsia focala -10.Comportamentul psihotie si dementa —rolurile unor neurotransmitatori specifici . Depresia si lpsihozele maniaco-depresive — hipofunctia neuronilor care secret norepinefrina si serotonin’. chizofrenia — rolul posibil al disfunctiei sistemului dopaminergic. Boala Alzheimer —-placile de iiloid si afectarea memorici Capitolul 9. SISTEMUL SOMATOSENZORIAL. [Tema 1. Sistemul somatosenzorial: Organizaré generali, sensibilitatea tactiki side pozitie. [Durerea, cefalea si sensibilitatea termica. Tipuri de sensibilitate somatica. 1.1. Receptorii somatosenzoriali. Tipuri de receptori somatosenzoriali si stimuli detects [Sensibilitatea diferenpiala a receptorilor . .2. Transformarea stimulilor somatosenzoriali in impulsuri nervoase Curenfi electric locali la nivelul ferminapiilor nervoase — potenpiale de receptor. Adaptarea receptorilor. 1.3. Fibre nervoase care transmit diferite tipuri de semmnale gi clasificarea lor fiziologi 1.4. Detectarea si transmiterea senzafillor tactile, Detectarea vibrajilor Senzatia de gadilat gi de acestia ipruritul.| USMF “NL TESTEMITANU” | Catedra Fiziologia omului si Biofizic’ [OS estes RED: | or Pan L.5. Cai somatosenzoriale de conducere a sensibilitatii somatice la nivelul sistemului nervos central {Sistemul coloana dorsala - lemnisc medial. Sistemul anterolateral. | 1.6. Transmiterea prin sistemul coloana dorsala — lemnisc medial. Anatomia sistemului coloand |dorsala - lemnise medial. Cortexu! somatosenzorial. Arii somatosenzoriale de asoviatie. Caracteristicile de ansamblu ale transmiterii semnalului si ale analizei la nivelul sistemului coloana dorsala - lemnise Imedial. Interpretarca intensitatii stimulului senzorial. Aprecierea intensitatii stimulului. Simtul pozitiei si al migcarii membrelor. 1.7. Transmiterea semnalelor senzoriale mai putin fine prin calea anterolaterala. Anatomia caii lanterolaterale 1.8. Unele aspecte speciale ale functiei Somatosenzoriale. Functia talamusului in relatie cu Jsensibilitatea somatic’. Controlul cortical al sensibilitatii somatosenzoriale — fibre "corticofugale" [Ariile cutanate segmentare ale sensibilitatii — dermatoamele. 1.9. Tipuri de durere si caracteristicile acesteia — durerea rapida si durerea lent. Nociceptorii si Itimularea acestora. Caile duale de conducere a semnalelor dureroase la nivelul sistemului nervos central. Cai duale ale sensibilititii dureroase la nivelul maduvei spinarii si trunchiului cerebral — actul neospinotalamic si paleospinotalamic. 1.10. Sistemul de suprimare a durerii ("sistemul analgezic") de la nivelul creierului si maduvei spinarii. ISistemul opioid cerebral — endorfinele si encefalinele. Inhibitia transmiterii durerii realizata. de semnale tactile simultane. Tratamentul durerii prin stimulare electrica 1.11. Durerea iradiata. Durerea viscerala. Cauze ale durerii viscerale reale. “Durerea parietala" cauzata kde afectiuni ale organelor viscerale. Localizarea durerii viscerale — c&ile de transmitere pentru durerea 'viscerala" si "parietal: 11.12.Unele anomalii clinice ale durerii gi ale altor tipuri de sensibilitate somatica. Hiperalgezia Herpes. zoster. Ticul dureros (nevralgia trigeminal). Sindromul Brown-Sequard. Cefaleea. Cefaleea cu origine jintracraniana. 1.13.Sensibilitatea termic’. Receptorii termici si stimularea acestora, Transmiterea_ impulsurilor fermice la nivelul sistemului nervos. Tema 2. Analizatorul vizual. 2.1. Principii fizice de opticd. Refractia luminii. Aplicatii ale principiilor de refractie’ale lentilelor. [Distanta focal a unei lentile. Formarea imaginii in cazul lentilelor convexe. Masurarea puterii de |refractie a unei lentile —"dioptria". 2.2. Optica ocular’. Globul ocular este similar unui aparat fotografic. Mecanismul “acomodarii". [Diametrul pupilar. Erori de reftactie. Acuitatea vizuala. Determinarea distantei unui obiect fat de ochi —"perceptia profunzimii". Oftalmoscopul. 2.3. Sistemul lichidian ocular — lichidul intraocular. Formarea umorii apoase la nivelul corpului iliar. Circulatia intraocular a umorii apoase. Presiunea intraocular’. 2.4. Anatomia si functiile elementelor structurale ale retinei. 2.5. Fotochimia vederi. Ciclul vizual retinian al rodopsinei si excitatia bastonaselor. Reglarea lautomata a sensibilititii retinei — adaptarea la lumina gi la intuneric. 2.6. Vederea cromatica (fotopic’). Teoria tricroma a vederii colorate. Cecitatea cromatica. 2.7. Functia neurala a retinei. Circuitele neurale ale retinei. Celulele ganglionare si fibrele nervului tic. Stimularea celulelor ganglionare. 2.8. Caile vizuale. Functia nucleului geniculat dorsal lateral din talamus 2.9. Organizarea si functionarea cortexului vizual. Structura stratificat’ a cortexului vizual primar, IDoua cai principale pentru analiza informatiilor vizuale — (1) calea rapidi pentru “pozitic" si I'miscare"; (2) calea pentru claritate si culoare. 2.10. Tipare neuronale de stimulare in timpul analizei imaginii vizuale. Detectarea culorii. Efectul \listrugerii cortexului vizual primar. Campurile vizuale; perimetriaUSMEF “N.TESTEMITANU” Catedra Fiziologia omului si Biofizica Pag. 13/13 2.11.Miscarile globului ocular si controlul acestora. Migcarile oculare de fixare. "Fuziunea" imaginitor vizuale de ta cei doi ochi. Controlul autonom al acomodarii si al diametrului pupilar. |Controlul acomodarii (focalizarea imaginii pe retina). Controlul diametrului pupilar, Tema 3. Analizatorul auditiv. Simturile chimice — sensibilitatea gustativa si sensibilitatea lolfactiva. 3.1 Analizatorul auditiv. Membrana timpaniea si sistemul osicular. Conducerea vibratiilor sonore sistemul osicular (de la membrana timpanica ta cohlee). Conducerea osoasi a vibratiilor sonore. 3.2. Cohleea. Anatomia functionala a cohleei. Transmiterea undelor sonore prin cohlee — Jpropagarea undei. Functia organului Corti. Determinarea frecvenfei sunetului. — principiul I"localizarii". Determinarea intensitatii sonore 3.3. Mecanismele centrale ale auzului. Caile nervoase auditive. Functia auditiva a cortexului erebral. Determinarea directiei din care provine sunetul. Caile descendente de la sistemul nervos [central la centrii auditivi inferiori. Tulburarile auditive. Tipuri de surditate 3.4. Sensibilitatea gustativa. Senzatiile gustative primare. Mugurii gustativi si functia acestora [Transmiterea impulsurilor gustative la nivelul sistemului nervos central. Preferintele gustative si {controlul dietei. 3.5. Sensibilitatea olfactiva, Membrana olfactiva. Stimularea celulelor olfactive. Transmiterea limpulsurilor olfactive ta nivetul sistemului nervos central. P