Succesiunea.

Mostenirea
1.Notiuni generale privind mostenirea;
2.Mostenirea legala;
3.Succesiunea testamentara;
4.Mostenirea diferita contra testamentului;
5.Dobindirea mostenirii;
6.Acceptarea si efectele acceptarii mostenirii;
7.Sanctiunea mostenirii;
8.Legatele si fii de icomisele;
1.Dreptul succesoral roman a fost guvernat de doua tendinte:
decaderea formalismului ;
ocrotirea rudeniei de singe ;
Treptat si domeniul succesoral a inceput sa-si faca loc pricipiu autonomiei
de vointa-in dreptul roman evoluat,bunurile putea fi transmise pentru cauza
de moarte rin simpla manifestare de vointa.
Dreptul succesoral =reprezinta totalitatea normelor juridice care
reglementeaza transmitea unui patrimoniu de la defunct catre
mostenitorii sai.
In evolutia dreptului roman se cunosc trei sisteme succesorale :
a)mostenirea ab intestat(conform legii) ;
b)mostenirea testamentara ;
c)mostenirea diferita contra testamentului, care este de fapt,o varianta a
mostenirii testamentare ;
Succesiunea ab intestat
A.Sistemul Legii celor XII Tabele/Categoriile de mostenitori legali
*Sui heredes=sunt persoanele care prin moartea lui pater familias devin
persoane sui iuris.In aceasta categorie de mostenitori intrau fii,fiicele,
femeia casatorita cu manus in calitate de fiica,nepotii din fii, daca tatal lor
a predecedat bunicului,adoptatul si adrogatul ;
*Adgnatus
proximus,desi
expresia
este
formulata
la
singular,desemneaza o intreaga categorie de mostenitori,deoarece
adgnatus proximus ii desemneaza pe cei mai apropiati agnati care nu sunt
sui heredes,care prin urmare nu devin sui iuris la moartea pater
familias.Aceasta categorie de mostenitori este formata din frati, din
veri,precum si nepotii de frate sau de var ;
*Gentiles(membrii gintii) vin la mostenire in lipsa celor din categoriile
sui heredes si adgnatus proximus.Gentilii vin la mostenire in parti egale.
B.Reformele pretorului/Categoriile de mostenitori pretorieni
Bonorum possessio unde liberi desemneaza,toti fii de familie
chiar daca s-ar fi aflat sub puterea lui pater familias,se bucurau de
vocatie succesorala cu precizarea ca emancipatul trebuia sa faca

collatio bonorum ;adica raportul bunurile adaugind la masa

succesorala tot ceea ce dobindi-se in calitate de persoana sui iuris.
Bonorum possessio unde legitimi cuprinde agnatii si
gentilii.Astfel, daca cel mai apropiat agnat repudiaza
mostenirea,acesta nu devine vacanta,ci trece la urmatoarea
categorie de mostenitori pretorieni,adica la cognati.
Bonorum possessio unde cognati este formata din rudele de
singe,adica dn cognati,copii rezultati din casatoria fara manus
puteau veni la succesiunea mamei lor,cu toate ca nu aveau calitatea
de agnati fata de ea.
Bonorum possessio unde vir et uxor=este formata din sotii
casatoriti fara manus,care se pot mosteni reciproc,insa numai in
lipsa rudelor civile sau a rudelor de singe.
C)Dreptul imperial :
Prin reformele lui Justinian au fost create patru categorii de mostenitori :
descendentii ii exclud pe toti ceilalti mostenitori,in lipsa acestora vor
capata vocatia succesorala mostenitorii din a doua categorie ;
ascendentii,fratii si surorile buni si copii lor-in lipsa acestora vor
capata vocatie succesorala mostenitorii din a treia categorie ;
fratii si surorile consanguini sau uterini si copii lor ;sunt frati
consaguini cei care provin din acelasi tata,dar nu au aceeasi
mama ;fratii uterini sunt cei care provin din aceeasi mama, dar nu au
acelasi tata,in lipsa mostenitorilor din aceste categorii vin colateralii
mai indepartati ;
ceilalti colaterali ;
3) Succesiunea testamentara
Testamentul= este un act solemn de ultima vointa,prin care testatorul
instituie unul sau mai multi mostenitori.
*In primul rind,al transmiterii patrimoniului de la defunct catre urmasii
sai ;
*tot prin testatament se putea dezrobi un sclav sau se putea numi un
tutore.Asa,incit practic inca din vechiul drept roman,testamentul a
indeplinit functii multiple ;
Forme de testament
A)Vechiul drept roman a cunoscut trei forme de testament :
*Testamentul calatis comiitis=este cea mai veche forma de testament
pe care testatorul il facea in fata Comitiei Curiate,care la origine
indeplinea un rol de legiutor,ceea ce atesta reticenta pe care vechii
romani au avut-o fata de mostenirea testamentara.

*Testamentul in procintu(testamentul in fata armatei era gata de

lupta)-consta dintr-o declaratie solemna inainte lupta pe care soldatul o
facea inaintea centuriei din care facea parte(unitatea sa militara).(Barbatii
care aveau virsta cuprinsa intre 17 si 46 ani)
*Testamentul per aes et libram(prin arma si balanta)-forma prin care
cel care lasa mostenirea transmitea patrimoniul in proprietatea unei
persoane numite emptor familiae,care dupa moartea autorului
testamentului trebuia sa-l transmita unor persoane concrete.
Formele de testament
B)in dreptul clasic, pe linga testamentul per aes et libram,au aparut noi
forme de a testa :
Testament nuncupativ=se facea sub forma unei declaratii orale in
fata a 7 martori ;
Testamentul pretorian=se redacta in forma scrisa si purta sigiile a 7
martori ;
Testamentul militar nu presupunea conditii de forma cu conditia ca
vointa testatorului sa fie clar exprimata ;
C)In dreptul post clasic
Testamentul putea imbraca mai multe forme:
Testamentul care imbraca forma unei declaratii facute in fata
autoritatilor judiciare si municipale si depusa la cancelaria
orasului ;
O declaratie depusa in pastrarea cancelarie imperiale ;
Testamentul olograf,scris si semnat de catre testator ;