‘sojoiuy Sai yS03 ne LJoasape ama “crewourepuny ydcisd ase woyluapias ys sunfe op uy * ometosts amos 0 ley 9p wosason ty #1900} HoInd NAY 4 2HITod ynjnusyyeaxsjaydaoa4d wns axe) “usta ap srouinu oye arewuazaud Jo11091 snpe v-t (Ade) ap sariad as wno e6e) aouio}st ajasaaoud aad (6 (#2 iso uno vSe) yueum wanrew runuad yanasoa) arednooaid wiseooy Tuosae rug & ¥ao Wosp oq yeu jo mynga eazezieH.eUE YAU Tew oundold St 38 Srnsae rdfouad y go9p ao} ymyuapaoaid wy pup Few jade oy wa “apstanyd attra}oes a1) nauadyesonrun ndiound un Hopuodendoo €auqyo9 ap matss uta 24 “199p “Fatnoadsas vjeong “soje.o!u0d w arwoaud LaQUOrNIOS fou99 18 zOf=sazonNt & arerodioy uRsueyeg ooquSon ymypoutian ud spewoade “yu 9 “9 “susan ates y 1od ma aqeiouy ayycoutd “ye ary sojsroqjuoa e 16 aendo doyosasom v amy 0 way PUL 20] expnoduy na ‘aloj owsooe uOKarU Wy YxORY2Ingan “guna fet roth, Sous w naw “eueun wine wy entarouy Jofebo} mperyMzaypRuyzauda “TeuoresaY2pan 2p ymmaund vanoodsiod usp eo ays tno roaysodu “eouuny xo papySUOD TEODS Rea) ‘Stosjap a1sd08 wypauias ¥ nzwed yoy v| 2qpeiods ynsinaar uy x6 yuuzojau“asleanpo UE srepaion aay “undid nes tejoztr2aspuy soars ruspaeadop v nes a\Sedap 2[e1905 ZotEsmapsu, “Hs98aqoKuy © 16 toWwounD Youasqe wzneD wip aqeuoes afaprEpueIs vf woIpls 26 9p a[e!00S ruIRLO mods yrRaUIEG 18 MeL HaMeN t aqeNGeOTEUE eULUL {6 wrefuoso vanergung aundnsaig “wnoe 16 tore grezeas y ateod ‘oioensqe 6 apesiaarun Spare rdroutzd wtp pestiop‘erexou 8 youorter yontjod auypuo 0 Yo apato eu “tanod 3 16 whn}2{o0s v ‘sojuaureo tanreu azdsop 20) ot}doou09 uy fewwourepuny 2soqasoap 3s arse Hoo8 Enop asnuj wadwoo youn varsavod ays9 ausopow aomjod apap Yo} “Hohifod esmmeu yyw vl paaJat a8 212031 wIseade PoIpLo axed ad wwta}GOr4 £8951) outs no 18 afendey no yuusejuoD e001 aso “taNDs ag {aes ofastusaid utp ees0m 3Bunfe o1eo I apzn|au09 srensa99u YoFFOI © no FNZAL I JoL0=1 ped Ul =TeIOqE|o Jeapasdtony ‘oreeas uy 2]9 uns wano we ‘ofrdey undns 9s : 9:90] 1 1s1dur9“renp 180) ‘un-nuyrd yowan ws oinqayy, “ojiqiStjo1uruy 16 ayeo9uoDap aupUrTs se “rexIUOD-Ze9 Ut are auouiouay ap PSE O-s1uj su9s 18 auyp1o aonpu e ap : NES JRATOaIgo UI [9 "eayeNteas ‘po ganiedo] gagy aideouo9 oun v nes aindoouosad aizensqe ndjouisd soun vusted und no FieneAd oyngani eiooy ‘awiana aye no) “onewiBesd 18 oxida Yo “ouNsqe X6 Melid 0 nun aiso nu edopnf ayy gS angen atom vauoWose O ares Uild [mse ‘STeuoHTEWaIUT HoRYTOd © 2y0m1 o eazaId ¥ ap ejsOR aIsD HRD roIseae Indoag ayeuoreusazur Aopfeper & eystear 91103} Q "T“4 "TEORIA $1 PRACTICA POLITICH INTERNATIONALE Cele sase principii ale realismului politic 1. Realismul politic considera ct politica ~ si societatea in general - este guvernati dd leg obietive, cu ridcini fn natura umand, Pentru a ameliora societatea, este nevesar, ‘mai indi, s& infelegem legile prin care societatea triste, Functionarea acestor legi find indiferenté in fata preferigelor noastre, oamenil le pot sfida doar riscind esecul ‘Crezind in obiectvitatea legilor potitci,realismul trebuie si creadi, de asemenea, in posbilitatea de a dezvolta 0 teorie rafionalX care s8reflecte, oricat de imperfect si tnilateral, aceste legt obiective. In al doilea rind, el crede in posibilitatea de a distnge, in politics, inre adevar si opinie ~ intre ceea ce este adevirat, obiectv si rafional, sprijinit de doveri si luminat de ragiune, si ceea ce este doar 0 judecatt Subjectivi, separati de fapte asa cum sunt ele si alimentatd de prejudecati si de confuzia inte doringe si reaitae. ‘Sursi a legilor politci, natura umand nu s-a schimbat de cdnd flosofile clasice ale Chinei, Indiei $i Greciei sau aventurat pentru a descoperi respectivele legi. In consecingf, noutatea nu este, cu necestate, o virtute in teria politic, nici vechimea tn defect. Faptul c4 de o teorie a politicii ~ dact vrem si concepem 0 asemenea teorie ~ nu s-a auzit pint acum tinde s& exeeze 0 prezumtie mai curand impotriva dlcit in favoarea calitiit sale, Dimpotrivs, faptul cf 0 teorie a politcii a fost ddezvollaticu sute, chiar cu mit de ani inainte ~ cum s-a intimplat cu teoria balantei de pulere mu di nastere la suspiciunea cX este invechité si depasiti. O teorie a politici trebuie si fle supus& dublului test al raiunit si experientei. A respinge 0 fsemenea teorie deoarece a inflorit in secolele trecute mu inseamn& a prezenta un ‘argument rational, ci 0 prejudecati modernisté care ia de-a gata superiortatea pre- entului asupra trecutului. A te impotrivi renasterii unei astfel de teorii pentru motival ci este o ,mod8” sau o ,toand” est echivalent cua presupune cin chestunile politice putem avea opinii, nu adevaruri Pentru realism, teoria inseamn’ a constata fapte si a le da sens prin rafiune, Presupune c& numai prin examinareaaetiunilor politice intreprinse si ale consecintelor lor previzibile poate fi Kimurit earacterul unei poitci externe. Astfel, putem afla ce au facut in realitate decidentii, iar din efectele previzibile ale comportamentului acestora putem conchide asupra obiectivelor pe care le-ar fi putut avea, Dar examinarea faptelor nu este suficientd, Pentru a da sens materiei de bazt factuale a politiciiexterne, trebuie s8 abordim realitatea politic& cu un fl de schema rajionala, o hart care ne sugereazi posibilele sensuri ale politicii externe, Cu alte cavinte, ne punem in situatia unui decident care trebuie si fac fat unor chestiuni de politica extern in anumite cireumstane sn intebaim care sunt alternativele rationale ‘intre care decidentul poate st aleagi pentru a rezolva problema in conditile res- pective (presupundnd tot timpul cf acjioneaz rational) si pe care dintre ele le va prefera probabil acest politician, acfiondnd in astfel de imprejuriri. Examinarea ipotezelor rationale fad In fat cu faptele propriu-zise si corsecinele lor da sens teoretic faptlor politi international. © TEORIE! 2, Prineipalul indicato terenul politicit internation Conceptul leaga ratiunea « care trebuie ingelese. Et £ actiune si de studiu, sepa interesului definit casbog’ ‘0 teorie a politic, interna ‘nu am putea distinge int ‘mécar puting ordine sistes Presupunem c& decide putere, iar dovezile istoric anticipim, in arena poli {ntreprinde un om de stat cand isi serie rapoartele anticip’m chiar géndurile fel ca el si, in calitate d poate mai bine decat el, Conceptul de interes intelectual, induce 0 0 {njelegerea teoretic’ a po fn acfiune si creeaza su politica americand, brita {in general consistent in calitati morale sau intele politicit internationale s gi cea fata de preferintel ‘A clita indicii pent este, in acelasi timp, im iluzorii dintre datele ps posibilitate de recunoas ‘Cunoagtem intr-adevar CChiar si dact am avea ‘nu ne-ar ajuta prea mul un drum gresit. Este ade ‘unul dintre multele indi Nu ne poate oferi ins’ extern, Istoria nu ne a cea a politicii externe. 4 Pornind de 1a intent sale externe vor fi dem politice. Evaluandu-i m imorale, dar nu putem sK cunoastem calitiile aceste acfiuni si nu mot‘eanowr soy ne ves ap {UTEO Sap ap IW) “MITUUEpIO9P afasnouT nu YS HunEFoE arse tuioiSeouno ys aingan ‘aes sojuntioe ape apesout 1S 2onHod opsya1e worSeounD Es ‘uuop woeq 20] s0}9sa90ns varenTIqeqard audsap eed wuLe waINd ma Sep “ayesOUHL ronqod yeuorluamar ewuautojduuy BA nu yo ounds womnd ‘ayanriow t-npuynyeact “oottjod Dsa0ans WJ JOA Tes feIOW a9paA ap ound WIP EPNE] ap aUUIOP 1} JOA ausOIXD o[es ‘2qnBarens yo apryauos wand nu “Wopfoop run ape dung asiuanUY ey AP puTUIEY ronjod 18 199 “H7ezou ywouzo1 UL TETe TexEAape atso nuDN] IS9D¥ “aIAIXe MoHfod ¥ BD 18 Jojaanour eayeytfeo anuy yresooou 1S ploex9 atfejaiod o yrexe aU Nt LOIS] “UID eonnjod moorzasd 1-ys eynago jmuoinfe no mfoxpur Muss ysuy t9yo arvod ou NN, ‘guianxe apes Honrjod 8 giiqisod exfoamp axsaatad 20 waa Uf Horpar ayerinus azzuyp jwUn _payo vaynd xw-ou iaptoop mun sojexq)our waxaRofohuy Zo yesRAope ans “Sax warp un 9d sonpuoa wamnd ze-ou 18 auiaixe sojonttod waraSajafuy uy yaw vaxd einfe se-ou net ‘panoodsar vazarSeouno ‘sop uaproap aye ajeau 2faaniow ¥] saoae wane ure KOU 1 ETI) [Lesorye afaaniout ardsap wns 23 {9[AnoU! yuns ou axe ARAape-suy worSeouND inyruoreatosgo 18 mynore aytioua 16 afasazarur ap ‘azarseounsas 9p arenIqysod ‘20120 ap ojOouIp “iuNs uD qaAdAI} sreULLOJop ‘soIBojoussd sjerep axIP Wx0ZNIE eur 220 wns a]aahious soareoep [UT alse “sorEIasUL 1S MU “dur YeFIOe UE ‘oso {ojuapisop afaatious uy alsnjaxe guranxe wontfod aBapotuy B nuuad yomput wINED V ‘2o\Hojoapt ajatuusagaid ap ply 120 18 ‘axnow nnuad varednooasd : ounwos Hore "nop ap 1395 vA 9s ayeuoHfeusaHUE worod 2 pisiqeas atioa o ‘Tepesy “tuapioap 2oytatsaoons aye ayeruoajanuy nes apexou HA1Te 18 afuayard ‘axnour ajanayip 9p qualayipur “I8nsuy ouIs UF Iars|stIOD yesOU—s Uy ‘yeuories ‘Yrar@rforar umnnuyuoo un wo prede ys gsr mes yoruENNG “yueoKoUE vorytod veo sou) ameo ouzorxa Honyjod w ayeynunuod vaseorZuLidms yzraai0 18 ounyfoe UE euortes yurdiosip yiojo “inynorae wansadsied iq “Honyfod ® yotvasoa vareBoyaiuy mnqisod 300) 109p 1§ Honsod wuareut uy yreUor!e2 aurpio o sonpur “yrEMIOd|ONHT urjdiosip 0 mynoreasasqo aunduy yy aramd eo wuyap savaruy ap tmid2ou0D “yormjod euaos ad ap inu0roe “J2 1¥O=p aug yeur aTeod ‘ojtunifor ajapr wioBafaluy 1 “esaxarurzap oreAsasqo ap a1eHTeD UT “IS 19 FO [ey | unpuyS ‘azaind eo uyep sazorut ap our Uy purpueD “a[LMpuEs rey wrEdIONUE 16 wm If {iHuoproep jHfe no apiiessoauos wyynose 11 ! ajaureodes auios 18) puyD ngs agum 2ised WIM aN “JONIA nes wwozaad “moan WIP yeIs ap wo un epulzdanuy a 9] nes sunidanuy -o} azeo ad zoyuntioe sjadero “gonsjod ware uy “wdionue ps 18 unysenai gs amuuzad au eiseaay “ezaI0d! EuLLyUOD au dD1sOIST apEZaNop xer “ouaInNd to TUYap Inynsazajut HusUA) Uy RZeaUOHIoe HS asapUET Huaploap yO woundnsag ‘yontjod eiays uy yorewaysis aurpuo yurind seopu ‘sonpe wand ure nu jou ‘sopyjoduou nes sontjod axdey anu aBupsip vaind wre nu ‘go nauad ‘grqisodusy jmdaxp e-op 1] 38 “prouorfeusonur nes gusaMUs “YonHod B 212081 0 “jdaouos wauaurase un RRA “eISYfas nes vonaNsD “wane “(olfRRoqreo UYOP mmnsazayUt uouay uy gseaqafuy) eHUOUoIS unoaud ax2ys are 2p RIEZEdaS “nupras ap 18 ouNIIoe ‘5p awouone a1935 foun vauomose wontjod "zvaluoWepuny [A ‘2safshuy ange azo djaidey 18 ypeuorfeusary vonsjod wHeajaiur ys yorweouy area vaunyfer weal tmdsou0) ‘raind ap Moutia Uj yuyop ‘sadam ap mdoouod aysa ayeuo}feusOMUr yoqtfod jawases cud jmumip yoseases 18-8 onyjod jmustpeax ginfe oxo soreoxpur ynyediountg °Z Ea SIVNOLLVNMALNI HOTLY TSE V YISITVIE SHOAL O‘TEORIA $I PRACTICA POLITICU INTERNATIONALE. de dorinta de a face lumea mai bund si au sfarsit ficand-o mai rea’? $i cat de des au lurmait un scop, dar au reusit ceva ce nici mu au anticipat, nici nu au dorit? Politica de conciliere a Tui Neville Chamberlain fusese, atat cét putem estima, inspirata de bune motive; el a fost probabil mai putin motivat de considerente de putere personala decat fuseser& multi alfi prim-ministri britanici si a incercat s& ‘mentind pacea si s4 asigure bundstarea tuturor celor implicati. Dar politcile sale au contribuit in a face inevitabil al doilea rzboi mondial si au adus nespus de multe probleme pentru milioane de oameni. Pe de alté parte, motivele lui sir Winston Churchill erau mai putin universale ca anvergura si mult mai strns legate de puterea personali si nationala, dar poliicile externe care au rezultat in urma unor asemenea ‘motive inferioare au fost, cu siguranf4, superioare moral si politic celor urmirite de predecesorul sau. Judecat dupa motivele sale, Robespierre a fost unul dintre cei mai virtuosi oameni care au triit vreodaté. Dar tocmai radicalismul utopic inspirat de aceeasi virtute I-a ficut si-i omoare pe cei mai putin virtuosi decat el, -a adus la hilotin si a distrus revolugia al cirei lider a fost. ‘Motivele bune oferd asiguriri impotriva poiticilor deliberat rele ; ele nu garanteazi ‘bunatatea moral si succesul politcal politicilor pe care le impli, Ceea ce este important de stiut, dacd vrem si infelegem politica extern, nu sunt in principal motivele unui decident, ci abilitatea sa intelectuald de a infelege fundamentele politicit externe, precum si abilitatea sa politica de a transforma ce a infeles in actiuni politice de succes. Rezulté cd, in timp ce etica judecd in abstract standardele morale ale motivelor, teoria politic trebuie si evalueze calitatile politce ale intelectului, voinfei si actiunii, © teorie realisti a politicii internationale va evita, de asemenea, cealaltd eroare extern ale umui decident cu simpatile sale filosofice sau politice si a le deduce pe primete din celelalte. in condiile de azi mai ale, politcienii pot foarte bine si-si fact un obicei din a-si prezenta politicile externe in termenii adeziunilor filosofice sau politice pentru a cAstiga sprijin popular. Dar ei vor distinge intre ceea ce Lincoln numea ,datoria oficiald, adic& si gindeasca si si actioneze in termenii interesului national, si ,dorinja personala”, adic& de a-si vedea proprile principi si valori morale realizate peste tot in lume. Realismul politic nu implied, nici mu scuzit indiferenta fat de ideaturi politic si principii morale, dar necesité inr-adevar ‘© distinctie radicala intre dezirabil si posibil -tntre ceea ce este de dorit peste tot, in toate epocile, $i cea ce este posibil in circumstanfele concrete spatiale $i temporale. Este logic c& nu toate politicile externe au urmarit tot timpul o directie in chip atat de rational, obiectiv si lipsit de emotii. Elementele contingente ale personalitti, prejudecitilor si preferinjelor subiective si toate slabiciunile intelectului si ale voinjei Ja care este supusi natura umana vor devia politicile externe de la cursul lor rational. fia special cind politica externl este apl : nevoia de a folosi emotile populare in sprijinul politicii externe mu poate si nu afecteze rationalitatea insisi a politici. Dar 0 teorie a poltieii externe care tinde spre Tationalitate trebuie si fact abstractie, sf zicem, pentru moment, de aceste elemente iraionale si st incerce a schija un tablou al politicii externe care s& prezinte esenta rationali ce se gseste in experient, fara deviatile contingente fata de rationalitate, care se gisesc, de asemenea, in realitate. © TEORE Deviagile de la ration psihopatologiei politicien tajoasd a rationalititii, da irafionalitagi. Merité sf a politicii irationale. And reflectim asupr extern, suntem uimiti de rent sub ce deghiziri, att ‘ce aceasti mirare a fost tunel ingelegeri rationale, {in acelasi timp: ne aflim in diferite moduri si la. patologie a politiii inter acjiune, aventura politic ‘umand se pierde deseor Pimigifele unor céndva 2 realitate fictiva ~ popula ‘imposibil de solutionat - ‘ningitoare, negatl prin ve litate a unei realititi aps ‘Oamenii reactioneaza Aceeasi situatie, identifi mintea umani are preg nevoie doar de identifi Astfel, mintea umank ur novo a fiectrei situatii p dabil. Dar cand problem ‘mai sunt potrivite; ele t ceaz contrar, se va cisca noile realitisi, iar gindy Pe plan international internationale (reflectat mentele legale) a tins s realitatea politiii intern a tuturor natiunilor, ultiz dintre ele fiind numite su a distrugerii totale, iar m ceste minuscul4, chiar si incompatibilitatea dintr procedurile concepute p de mai sus @ provocat,. gestionare a relatiilor international si reaciileEEEESS'S'S:” $3 rr sopeur wareor|duut “inyrouowsy whey Uy Jojauzaang aye ans9p%p ayy fowad 1S euorfemsonu Imuslrorgy, "wYIEUE No yZvoUIIAAM os aZeD 9peUOHTeMaeIU, IO[Te[ar B ssEUONses 2p varwusedvour “toynd s0jLzeUr [nJaAmu ap oJoduIp uI}nd J29 “weooAoxd w sus TEU ap Imysenuod ‘wuutad ad ejanuos o ¥ 16 gylqiSiaquy ayy o v nnuad andzou09 ajtanpavad 18 aqtimnsur ‘ajardaouo9 #8 apeuorfeuayur Honijod wavenqeax anwIp voreiLqneduoout zno yunarduy] “Tuntfeu-oneis z0jopeuortypen w #9 no yaereduod 18 sey "pIMasnUtL 2189 Jo] vazaind JoarwoNp ,o1eIs-jUNU SHUN JuNS a9 ANUP arn ser “ape}O) HIaBHUISIp e swapocoad pay vazaind 10] aureus ut urfap aoareoap tisindiodns ayumu puly apo a21uIp nop ‘soyluntiew e yuranxo syenTesour o ap areurWop wns 9fowHfn ‘ojrunA}eW ZoarNM fues2ans ovenye¥o undnsard apountad 29 dun uy “ayouorfewoyuy wonyjod wareneat = nnuod yrueaojaut punsyus yBie] ul 16 ~ no ploaezap uy ay ys sun w (9fea2] afaruoK ~e{uese 18 sonewoydip 2qmpaooid ‘sonnod oyinnsuy wy gesa[jax) ayouosfeus.U ojiejar eons wesuy yo urRUAYE ys ywIOMeXD oW69 nu feUOHeMIoNN ued ag ‘on16018 Y 10K vauntfoe 1S opLnpuys sey “Hynyear apoU 8 uourenioduioa op opeuortipen ajaurayos anuy ansedgad 0 vosyo wa 96 ‘TesIu09 729 Uy “orequtyos waoe eISayar 99 fou a[oun no ayMooqUY aMNgaN 9[9 $ aHAIsIOd wns tet ‘nu 9[Buorlipen 2jafapou “sonureutp LazqumIyps ud aan afauro|qoxd puyo seq “ap ‘uewiooar sunifoe 2p 18 auipuys op rnynjopour v 1S axejnopsed whenns Jargo9y) w oxoW ap areurarex9 0 pupiiag ‘injmuoyo yaruouos9 midjouad ezvauN pUeMM e=qUIU “apsy “wuiaunid euoyps voyde v ninuad aejnonsed zea mun vaseoyiuap! ap sop otonou oop iso ‘ a1uayTp uferm|s named ofopour ap zguNU un ypySasd axe YUBA vowUIL ‘onaiody “sundsys iSej2oe yooxs ‘aquapaoaud 2190 no gIeaypUapY ‘axlemN|s SeoI0y ‘waureyoduron ap axnmada1 ajapou wid aye120s aqifenats v yzeauostovas yuSWIEC, ‘ejonuod ap nas warede Hynyyeas foun v ayeNL Jqvojeus exuyjur op ving wluapuodap nes : auzozny azezyfeqr9A ULad peau ‘areorRtare -oure aifenis © eziuansuos & ap tnzmyox ¢ pear Boo aysod - rwuo!INjos ap jrqIsodun, marede aw2iqord 2p 1a9p aja1 aueosied ap equiap yeu yreindod - yanoy aretfeas (© oundesdns azeo ‘wigijeax ¥ go!Sojouowop varviaidiqw :ypersos ayeyfear gnow © ap ausedap woe ‘aunifoe i$ aupues op ranpow areasepe wapupo soun ajotisyure ajenzn apequour auowouay nazed 2]29 aniutp enun eznwo uIp o9sap apzoid as yueUIM vor ‘ajdwaxe omeyodun yew 2j29 anup qnun puny yonyod wmuaae “aunsioe 2] a0an op indoos no varewear Ezeproge PUY “areuorleUoNN YoNWod v a1Rojored 9p Ja} smu wuI2yOs BI9}O ajo “yunaduy] “LMjaAtU AAPIP eI IS LUMpoU =I139}1p ur ‘yor tou ap ausyuadun aperasajaqur a1sajap soun eiuazard uy wgLe ou : duu ySe}200 tt arvornsturjou 16 gre osuooa1 atznjau09 o yxJo aU vaseANgO “afeuoytes |ZeBa[o}uy foun Porengo UI “ueyaioIstse [hs onuaINE uN-nUY “greULLOJSUEN ISO V AIIM yISeIe 20 EPO ‘2anHod fotuayrodxo 16 1g9 ‘openidofarut soTowoUMEse ype “ixRZIEZap 99 qns wa appar ‘aynjoqatadns ne axeo oy/S0u8 xoyTurpmyne eluaisysiod ap ryan wayuNs “pusaTx9 vontjod arSoatid 29 e999 uy aueDtIOUE 191I0a1 HURHOAZIP wdnse UyAVO[IaX PUR) ‘qeuoriexysontjod ‘stoayENUOD o snarods mzsuOD ¥ ap LarENRgIsod presOjdxa ay RS RETO “TEUOHELt Te woz909 warsis un-nuy ajuawi9[a ¥ rod “ajosuy apa usd “rep “igeuorter & yseotea eae eifizod up seop aymafunuod idaxp anazid 1 10d soqluaJony[0d yarZojoredouysd ‘qe mes apeuosrad sojowdes prueynzay quns nu ava ayeryTeuo!Tes Bl ap aqtieraagy ur STIVNOLVNWSINI NOTILLV TEM V YUSTIVEH arIOaL. 0 a tu and ‘eid th ipcy “TRORIA SI PRACTICA POLITICH INTERNATIONALE. puteri in rAzboiul civil din Liban, operatiile militare ale Statelor Unite in Asia de ‘Sud-Est si intervenia militar a Uniunii Sovietice in Europa de Est nu pot fi explicate ‘sau justificate prin refering la conceptele, instituiile si procedurile traditionale. ‘Toate aceste situafii au o caracteristicd in comun. Faptul modern al interdepen- denfei necesita prezenta unei ordini politice care sil ia in calcul, in timp ce in realitate suprastructura legal si instiutionald, datand din secotul al XIX-lea, presupune existenga unei multitudini de state-natiuni suverane, autosuficiente si impenetrabile. Aceste rimisite ale unei ordini institujionale gi legale depasite nu numai c& stau in calea unei transformari rafionale a relatiilor internationale sia interdependentei intereselor, dar chiar afecteaza ~ dac nu face imposibila ~ aplicarea unor politiei mai rationale in cadrul defectuos al unui asemenea sistem. Este o caracteristic& a gandirii primitive tendinja de a personaliza problemele sociale, AceastA pornire este deosebit de puternica atunci cénd problema nu pare si se poati supune injelegerii rationale si manipulirii de succes. Cand o persoand sau un gnup este identificat eu problema recalcitrant, atunci problema pare a fi in acelasi timp accesibili din punct de vedere intelectual si susceptibilé de a-si gisi rezolvarea Astfel, credinja in Satana ca sursi a riului ne face si ,injelegem” natura rului concentrind ciutarea originii si influenei sale asupra unei persoane a cirei existent fizied 0 presupunem. Complexitatea conflictului politic elimina acest tip de solutit simple. Catastrofele naturale nu vor fi impiedicate prin arderea vrajitoarelor ; amenin- {area ca o Germanie puternic’ si-si stabileasc’i hegemonia asupra Europei mu va fi evitatd prin eliminarea unui sir de lideri getmani. Dar, identificdnd problema cu anumite persoane pe care le putem controla sau credem ci le putem controla, reducem ameninarea la proportii gestionabile, Odati identificayi anumiti indivizi sau anumite grupuri drept sursi a rdului, pare cX am infeles nodul cauzal care a condus de la persoane la problemele sociale; aceasta infelegere aparenti sugerea74 solutia apa- rent: climind indivizii ,responsabili” si ai rezolvat problema, ‘Supersttia nc& doming relatille noastre in interiorul societitii. Modelul demonologic de gandire si actiune a fost acum transferat in alte c&mpuri ale actiunii umane, inchise tipului de investigatie rational care a gonit superstitia din relatile noastre cu natura, up’ cum spunea William Graham Sumner, ,nivelul superstjiei nu s-a schimbat mult, doar oi acum este legat de politic’, nu de religie”'. Egecurile numeroase ale Statelor Unite de a recunoaste si a reactiona fai de natura policentric’ a comunismului este un prim exemplu al acestui defect. Corolarul respectivei opozitii nediscriminatorii fai de ‘comunism este sprijinul automat acordat guvernelor si migearilor care profeseaz’ si practicd anticomunismul, Politicile americane in Asia si America Latin si-au avut ori- ‘ginea in aceasti pozite simplisti. Rizboiul din Viewnam si imposibilitatea de a ne inelege ‘cu autoritaile din China continental isi gisesc aici explicatia, La fel si teoria si aplicarea ccontrainsurectiei, inclusiv asasinatele in mas comise in cadrul programului Phoenix din Vietnam si asasinarea sau tentativele de asasinat indreptate impotriva decidentilor indivi dduali, Semne ale unei abordari similare au fost evidente, mai recent, in America Central. “Mores of the Present and Future”, In War and Other Essays (Yale University Press, New Haven, CT, 1911, p. 159. 0 TEORIE Abordarea demonolog refuzul de a recunoaste si parle si atenjia cltre ad ‘migelti politice, guverne statelor, comuniste sau mu ‘exemplu american al abo extreme ale acestui tip de a subversiunii interne in in cele din urma, este problem ~ oricat de lig imposibil de rezolvat da competente. Am incereat acestei convingeri®; aici cexperienfelor contrare, ct americane. Aceasti pref este puternic economic, care, evident, si riscantei negocieri dip Diferena dintre polit din aceasta este similar’ aratt tot ce poate fi vazut supra singurului lucra persoanei portretizate ~ Realismul politic com cf realitatea politicd este asupra influentelor tipice infelegerii teoretice, el elementele rationale ale realitatea inteligibild pex unei politici externe rafi in acelasi timp, reali politick extern bun; riscurile si maximizeaz® al prudentei si cerinta p lumii politice sa se asem Rezult’ c& teoria nu nu se poate ridica la ind care este de a prezenta m rafionali a politici inter balang’ perfectd a pute deficienti din acest a unui sistem ideal al be ‘Sciemific Man versus(Covet ‘owas *ssaug oF¥DIYD Jo AussOAIU) SHAE JAMA snsso% wopY oufmua}>S ‘aroind op alueyeg je [eapt warsts une areuipxoude 0 vo yrenyesa 1§ yseajalut ainqan ‘aiapea ap round ys2oe UEp YIUaIOHJEp purl “vaveqtqear po aundnsaud va “ayen|qeay uy Hoarer Isp ws ag tWZAINd we eIoayzad piueTEG 0 ‘njduraxa ap “yo 1madey ap grepireaut 1 © ap auredaq “2[euorfeusayur rromyjod yreuorex ‘loa © 19 ‘aontjod yimnyjeau v sYoreUTUOsIpoU aUaTI9s9p 0 nu eUDZaAd w 9p 2189 aD “qago exfuayut S018 yzeoraadsowuy woumnfze is99y “es woun}RUE B] eoIpLs avEod as nu ‘pear yuzaqxo vonnjod yo muoumare uid ystzexuoo y areod nu eLI091 YO YIINZ=y nynojqer “Tqlsod apo ad ‘auamase 2s ys 2onnod mun eyesonos vo axsarop aptiod ynuistfeay “Inynsaoons & yonfod wluts99 #6 yoluopnud je Tesour jrdaoaud dump sSeyoor us ezeaun Yop 18 opIoyoUDg EZeazUUNKeUL 8 a[LNOSLA Pawar gpeuorfer yusarxo gored o reumu yo nied ‘yung yUIeIXs yonH|od © pury eo preuorfes guserva gontjod o piopistos ontjod jmuustyeax “dus WSeja0e Uy ‘euneapionuy afune ayeod o nu ejuatiodxa areo ad eyeuorfes auzayxo ronyod tun ‘8 yortazoay vxfonaisuos yruizaid ontjod jmuustyeoy “21001 nauad ypiqrSrforur eoveTe= uy sqeuorler amuowaye aisaoe yo nunuad ‘sonyjod wmneax aye ayeuorfer ajowoWyS ‘uygns & ap PIOADU EPeIDOS UCM yIEOY nD aSoSEUEdUE [> ‘ooNaIOM rLOBOj=IUE Infeap 9p ysuy “sui91x9 yonMod eidnse griosoxo 9 area ad ao1du sojatuonysut eadnse Hompur yxpyo 18 aomusorsis rHenreuortest 16 yiduuyauy ap yurjd aso pontod worentear yo ang ‘ARRWOU [nun 1S Zep ‘opaxoM MaWO|D UN yeUMU nu auE}UOD IAEjOd ymuUSHL ED non] yso98 oundoxd 181 uyind joo nes ~ areznamiod rouvosiad 1 yuwum euaso :opaa aieod [-nu saqy jniyso aueo ad muon] InjnunduIs eadnse ‘yfuare pideaspus rep “toy preze nu ymarzod + 19qH ynqyso no anzBA y a1eod 29 70) PEI ‘wyesforog “wid rozod un 18 ayesso10y o asnuip roluasoyip exETTUNIS 2189 eIsEIOE UIP meaL2ap prewoyfes 109) 0 18 va Aisa uo wfe preuoyFRUsaIUY HNIJod anuIp ehuDLO}IC aomeuso[dip us!soou roweast 1S yaseosamp aojuound9 aferuese ap sajsuEn [npIGeILOsd ¥22y91d “IUOpIAd ‘axed ‘omuOUOD Imjruoinfe ye eroyoudg 1oWpeHuaIOd ajosaxonUL ap YAK] oqUIaINd ays9 oa1wOUOI 8 sonod sofaui9]qord soquowo99 rinjos H9JO ¥ ap yluUAJaId Yiseaoy “ULM uomnd je yeroua® jaurjoap 1S urewer, uIP [RHoqzR Y se Und ‘azesIUOD Jo}efuaLIAdxa epnio uy “yusisisiod eazsind zamNgns HES Za] YUE YORE ¢ ,LOFUIAUOS ISIE aye 2oys0¥s) I$ apenisoqoru ayUIDepeL UNdxo ys oVsed BITE UY YeasDOUT MEY “aIUaIadwI09 8 omlueuy ouig ‘areuorluowy ouq tumuoyo woundap youp reajozax ap jqsodun, eapaape no oyso nit ~ pred ys eaind xe plurzods op gusdi| ap Wpalio ~ puraqqard © foqu > apaio op japour nanzodsax wip yruesBonur aed ayso “yuLIN UEP 209 Uf ‘nSasma tuaind e 9yeax Hyluruoure N99} uy ausOMU HURISaNgns ¥ ‘azefuuowe eyrozny eaves uy resejd v : yresapnf ap axeosa ap dn ymsaoe aye awannxe ajpiduroxa anup ynun 1S ysoj w sep ‘so1FoouoWp HRRIOge Je ULOLOME njduiDXD orgzutidnoyoye eur Jao 19J0 v BO FRUINU HE FRUUSAEPAEDOYA “AU NPS aISTUMWIOD “TOTS vaiaind :ypear varelujuowre ef ap 2f-npuraap ‘~ cures ousoand ‘sonnjod wyséiur “orergurens up 18 Exe) UIP ZIAIpUT ~ iMmuustUNWoD isdope anys wuarE 18 opRd -nooaad reinut v-ou eq “arvorplummowe ayetyear o eiunayuy 1S axSeoundai ¥ ap ymzmjat ‘yotfojored eluipuor rie o axsargiuy ousorxo wontjod » po!TojouoW=p varepIogy 6 SIVNOLLVNYSINI HOTILLY TEA V YASTIVEY BTIOAL O rem pi up x aio “po Be ap 20[a08 ‘yur nu 2180)0 cede = 2p aroun ‘wanp Hinjos wluaise mynes veaueay Se]328 ps amed yew raspy ongen adap oe reontd BSy0 TEORIA SI PRACTICA POLITICU INTERNATIONALE 0 TEORIE RE 3. Realismul consider& conceptul-cheie de interes definit ca putere drept 0 Realismul politic nu pres categorie obiectivi universal valabilf, dar nu- incareé cu un sens fixato dats pentru care opereazi politica extern totdeauna, Intr-adevir, ideea de interes este esenja politcii si nu ¢ afectatt de prezenti a violenjel pe scard circumstange de timp gi de loc. Nascuté din experienfele Greciei antce, afirmatia lui element peren al tuturor soci ‘Tucidide cd ,identtatea interesclor este cea mai siguré dintre legituri, fie ea intre Federalist Papers; dar ea est state sau indivizi” a ingpirat remarca din secolul al XIX-lea a lordului Salisbury ca {in conditii de stabilitate relat »Singura legaturd de uniune care rezista” intre nafiuni este ‘»absenta oricdror interese acestor conditii pot fi replic: conflictuale”. Ea a fost transformatd de citre George Washington intr-un principiu aseminitoare de stabilitate 5 general de guvernare epoci ale istoriei intre anum Ceea ce este adevarat in O sumar cunoastere a naturii umane ne va convinge cl, pentru cea mai mare parte a este adevirat si in ceea ce pris Uumanitii, intresul ese prineipiul diector si c& aproape fiecare om se alld mai mult externe contemporane. Desi sau mai putin sub influenta sa. Motive ce jn de vinutea publica pot (pentru un timp mai important prin care acti sau in cicumstante paticulare) sii fac pe oameni st respecte un comportament pur contemporant intre interes § dezinteresat; dar ele nu sunt sufiiente pentru a produce pe cont propria conformarea condamnaté si dispara in cu Ay am stared soja) B otnsergU! no vareyndruews ud yeu ysuAE Wj aveod axe Joys pisvaoe yo sulauoo 29 JUSTE "euRIosusoUoD eau] ewLoysTEN 1 aed tuo audsap ayeyonuo ragga ley UE anipup ap yo26 ane ap stzedsap 2s jmsHER ‘uexoduiayu0> frum ape apexour alulz99 18 HoruYaY npetiuajod no areziuoutre yeu app Z0}geFeD UN no seUE yeu! HAUN ap ELINAOTEE trea nu gurufou-oreis uy aanijod usny e aunrzAIp wreTude xo r2zav0d! eaysodsst evans nu yasqear erlizod wip ommIN, “Youorsy qnsano uy yxedsip gs greuuEpUOD Tepes purty “1az01s [8 snposd un arso ounseu-jnns «6 sozomu artoy Rutsodusayu09 ‘eunneo] “preuorloauip 18 gresapn{ amgan gontiod wauntfoe axe wtzd wevyodus yeu too rmpsepurersars9 jnsazowu BO xpA@pe-snuy pax qpStTeay WoC “auRIOdWaIOD aus0H-2 fromtjod ye phutajax op tound wun vo aunfeu-qenes awsantzd 29 va90 U1 TENEAApH ams Drouorleusaqun zojyfejax ye esoue® mmoyoere vhuiaiad ty WAEAApe 289 29 €30D ungfeu ayumue anu “o1s0%s! aye 19002 sun} soun joSuny e-9p “ejdunpuy v-s ug eee “soed 1S anmMTaRIS ap arwowURWISE Jfhpuos vuywop 104 ofooe ‘yreuorTeuDE wuaas ad seoqdax 1 10d [hypuoD roIs9oe praise Tep me aye THOIOR} Ie ‘amused 1ruoD YS RANETAY areNTIGES 2p EPUD wh coy ayareig uy eydurgay 36 wma “azazodo ys Rgedeo arse vo xop : siodny is1Im=P Ae siyernyd sojseia}90s soumama ye warad WoUIA|> au, sts0yme aug aueo} mens uno we “9 tan rergaape no ayso araind ap wieyeq “nydusoxa oc_ “waxe] panos ad totuayors © pruazard inarour vare}uruaure no 18 yUUOHX9 ayEI|geIsUE JO] w no *FUIaHxA vontfod ezeaxado area ty auezodursquoo ajtipuo> arequutyos 1} 10d nu yo aundnsazd nu opyod ymuust ex 1s ATVNOLLYNYALNI NOTULLV TH V YISTTVSE ATHOLL 02 "TEORIA $1 PRACTICA POLITICI INTERNATIONALE. realisml considera prudenta ~c&ntlrrea consecineloractunior poitice alternative ~ a fi virtuteasuprema in politic. In mod teoetc, etic judecd atiunile prin respectarea legit morale; etica politic judeca actunile prin consecingele politic. Filosofia clasica si medieval era constienta de acest lucru, la fel si Lincoln cnd a spus : Fac cum stiu ci ¢ mai bine, cat mai bine posibil, si intentionez si continuy pant la sfirsit. Daca finalul imi va da dreptate, orice s-ar spune impotriva mea nu va insemna nimic. Dac& nu, zece ingeri jurand cX am avut dreptate nu vor conta. 5. Realismul politic efuzi si identificeaspiagile morale ale unetnatiun individuale cu legile morale care guverneaz% universul. Aga cum distingeintre adevar si opine, fa fel distinge intreadevirsiidolatre. Toate natiunie sunt tentate - si putin au reusit si reziste mult tentaii ~si-si deghizezeinteresele si actunileparticulare in scopuri morale ale universului. A sti cd natiunle sunt supuselegii morale este un lucru, dar si pretnzi a cunoaste cu exactitae ce este bun sce este rau in reaile dine nayuni este cu totul altceva. Este 0 mare diferenga intre credinta c& toate natiunile sunt supuse judecttit Dommnufui, de neinetes pentru mintea umand, siconvingerea blasfemiatoare c& Dumnezeu tine tot timpul cu tne si cé ceca ce doresti tu nu se poate si nu vrea si Dumnezeu. ‘Punerea facilé a semnului egal intre un najionalism particular si sfaturile Providentei ru este justificatt din punct de vedere moral, deoarece este vorba tocmai de acel cat ‘al mindriei impotriva ciruia autor tragedilorelene si profi bibici au avertizatcondu- tori si supusi. Ecuatia este de asemenea diuntoare politic, pentru cXestesusceptiilé si determine deformarea judecii care, in orbirea freneziei cruciate, distruge nagiuni si civlizatit- in numele principiului moral, al ideatului sau al Domnului insusi Pe de alti parte, exact conceptul de interes definit ca putere ne salveazi deopotriv de acel exces moral si de acea prostie politic. Dac& privim toate naiunil, inclusiv & noastrd, drept entiiti politice ce-siurmaresc interesele corespunzAtoare definite in termeni de putere, putem si le dim dreptate tuturor. $i suntem capabili st le dim tururor dreptate in dova sensuri putem si judecdm alte nagiuni ca pe a noastré ficdind acest Iucru, suntem capabili sX apticAm politci care respect interesele altor natiuni, in timp ce le protejeazi si le promoveazi pe ale noastre. Moderafia in politicd nu poate s& nu reflecte moderatia judecatilor noastre morale. 6. Deci diferenga fntre realismul politic si alte scoli de gindire este real si profunda. Oricdt de mult din teoria realismului politic ar fi fost gresitinfeleasi si interpretata, nu este contestatiatitudinea sa intelectual& si morald specific’ in chestiunile politice. Din punct de vedere intelectual, realist politic sustine autonomia sferei politice, aga ‘cum economistul, juristul, moralistl le sustn pe ale lor. Gandeste in termeni de interes Jo kyssanmu) somar ayD190uNG fo aUNDIC aUL “T “TOA CuNIN2 woe 24r uy sonnag "mequadioyy “f suEH 1S 129A -wN 1S 646 “Ad “(2s6t a1IqWI2D9p) IATX ‘108 naqiay 2002798 foonmag wosLAUY auE* SoHE Pa) 2M JO S2494H] [PUOLEN SL, $2egoq WaLD> soMOUY™ ‘meMUDRIOWY “f SUEHL W ENON apduoxo =npe2I09 129A axfoamp 0 area ad njmoaya ye 18 sep ‘Ysed roxgo9y aqquodstp wsoind ye 18 owoudusr Jojasaromut ye 3s9y mynyeat|duroo ysndns oxy ys eINgan ~ ganHod w99 ~ azeqaut enop e ‘oued pape ap ad “sqeqwapi9ce mntrexow sojdroutsd wuusiad wid wary urp astunues mjouzoand ajromyjod 1S wameu ezyjeue e op njdums 1S and exo ~ jeiou! [99 ~ found weorlde arpuys op inprepueig ‘Anedou ay ys vINqan sundsex vojOp Te 18 YO es290u pour uy eynzox nu seq ‘AneBou jnun oy nu ys vond nu ozeganuy eumtad vy nsund “Sm {WaAn8 eouauose un no ffefax RUNfosUL RE TrasAA INGA YJ Ly {aTeIUAPII00 Hum 2ye 2exou aydiound no seUEJUOD UF WaANa Mysooe oHONHOd 18 wnMEU nnexg “yontjod wpe “gyexous eun :yyewwopros0 nzjuad auroqqoud ynop veoqpu ¥ wand mys2oe wounIsuadsy “BUIYD UIP IsruMLHOD MymUUTRax fe JeUorTeUsayUY jraMIeDs e| eIazeI 3g ‘DyeuoHeusout Hontod ¥ ,xistTesour vazepioge" ezvansnyt njduiox> woqOp TV 420] viuaystxo wSesuy epuidop ys mand yy ze azeo ap ounpsoyp o-suy 329}9 Un Fou MAE E NL use me-] area ad ynsundspa am ‘ daup ap ¥a9 ad sw0p azesopysuod ut O-Yeny ne 9 ‘axon audsap v2 8 a9] ardsop 90 ‘razganuy ajaquie yund 1$-ps 20] uf “2anjod ayungtoe uh oysooe UTULISIAp a] BS “BS wIYS UY WIBay idaup ap uNnsoU [nstindspE eo STUMIOM w ATED Uy ynsuos uy “IynunsHEsO| pe Se Ndunax un ISO} E HEMI HIEWA HS EL onto. oqUEULIDN & 8 29N=IAOg HNME eALNodusy warrtHOSUOD loqzex Uy “dumN yaNos UE xZAN 1 2e-s onueyLag wareyy 16 vues “TeATeS wf 30-9] nu Tompong je zmyar Is93e ¥OEC| “~pUETUL ango nap uy “Teuosfeu nys ynyonIay ad sojadnun jmazzuen aytUAd v ap roIpang [nznyan ap op so]foN=IAOs EnUOD [mOgZRI UT FopuETULY aMVgTe os BS aveOHpaLdus, puny ‘oHteAL -2ii0 UIp yonaiAog vauMIUA] snjaxo ne afuEHLg wareyy 18 wiMely “SET aye arEoIONpUOD unifeu ap avenqes uy “aiaind ap WngiNsIp fasvotA we IS MULE IEW HS Yalu Joj9saraqur widnse soypsyuresuo. fe afsod (rusedus 9p ‘pugs woyfan ye uy IS < RIEU [etpeds uy ‘aynso festuatod runsieu aye 18 yonotaos waunmu, ‘axed yye ap ad ser ‘aruenLag varepy 18 vluezy ‘oqsed o ap od ‘anuy gruoysixo ausind 2p exinginsip ap eapuidap ‘purr aylop Te uy Swag Heyy ope 1 rolues, ojasaronur eIdoye aseasns eounsKow arwO UF [m]2p ap ‘pugs ynurtid uy ‘eapuidap sonnod rourojgord wareajozay“ymiokd 1eO]IUL w YONDIADS, Raunmup) ‘wapiaa “yo nuyuad anewutye sundsex un s08n 119}0 eaind os t ope89q 19], (ormenag vorepy 8 vhurery ardope gs rinqan 1 se umnseur 29 “ep gowp “6 sopUnEN HST oeg ouriioe viseace wejora Y “gontfod wype “zyeBoq eun = ouroqqoxd ynop tug HEY, $8 polmeag ey uy snd v aunyloe wiseaoy “epurefu] yeoeIE v YOND|AOS YOUNIUD, “6E6I Ul auis ap wumnimmus wen aywod tno yorujod wuoDs od xoeof F-ane9 ad jnjos no yonjod wanew no panneBa] uy 2s-npueyosuy reumnu pu sfeuorfeusanu} Yonyjod ae a[e9 uy yepads uy ‘woniod afosaoond uy wordt 2989 mptarpar yg no yur eur ee no “juupAape azafosnunssu ys ¥6 azo saqns ‘azaKII0}p “ocaziuap ys aingaay, “ze Ul 1981p HoNTod yaagsape talad oreo nu RUeun eon “iz no 12 9p vareworiouny uy ‘nize yews wouaurase ap wandsip twos a] axe ad axnow WiC jonmjod wojs (8 yumun anus anay asfxa Bs ingen 6 yisx9 axeo eAefaL WIP IED autaoad ‘yonyod » asiear yonsead 1 yau0a ysndo “elimpuoy wayeteac) *,euedap eur ‘ago “plimpuay riseaoe ap Bye] ad reuswénao WHOA aU £¥OI-XIX TE IIN]O29s kLOsoTL 1 ‘fuotsodxo op ut} 20 aanows wip aye0190$ u 39m yn} EzwaNTeAagnS wuLg “2ANIDaIGO 1S ofeuories yonjod v yoa) foun ayoreywZar no 16 aqHiduse no eytoUoa2 yod as zu 29 Eustou eam|N9 UIP aluspuar Enop 91zENUOD eLOa 18 eaMHOd aDaxeoOp TIsE=oy juiaixe yonujod 2p yapise o faru ‘dey ap ~ pumueun aneqosde o no grewdura) 4 4 nu ydjoud eouawase ad piezeq romrjod e a10a1o yo soon] einyEN Uy 2834 ‘nod tnyhuisife yndoas ‘3eaape-sut ‘ays9 onyjod ynquowop uy axvorgugAHOST aneozap 0 e| Inquiuo y xo|Uouro aye aoqwoUeD9 JO} HeNAnoe e YoUONNE 31200) © evoxzap me mStwoUoDa “Ynymse1g0 anANod wioun vareoxzap Ud 16 anpue ap apzepues aye op whe) arediouewio ap ssoord un-nuud ex “1H9}1p pour un-suy atsqueuin afuysaefyoo no aqiiyex adsou09 ze48 nu wiapoUs sOUODS tM to “EP aq] "Tmsay nuquad {6 yxgaape aisa aueum yamreu ye 1oadse 1998 nawwod wexRAOpE 2189 20 902) oqmuaweo aye asvorsiyar sojLImeSRN widnse gIeax 20] ehtonyu ap 16 exOHe ehiaistx® 2p wwonsuoo jadum 30> puny “=mALIOd auipuys ap sjoprepuENs aseo18yox yotojs ayide ys ainqan ‘azenunuoa uy “wuaysixa wodse yunBurs y Je wo 16 v9 ZorEN [His aucun janseu aye ajoadse ayejaoo ap aoensqe ey ys “wowour nod ‘omgan + sofia ynuio* ajafuy ys measn Toep yo yuUTEasuU mAoN| wsooy “Hsdard MoM tu wiorpmis 9] ps ainqan ‘oxeo015 ad a8opohu 9] 8 nnuad “yo ‘wouduIose op ‘axeountoat onyjod ynustjear “wistxo owen YEAEU aye AILATTP stoke save HO puyosoUNoy ss STIVNOLLVNASLINI HOTILLY TE ¥ YSITVSR SOIL O aye wel uum msn vue yr eae 210