Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor.

_____________________________

CUPRINS

I. Introducere- Surse de energie regenerabila.

1.1. Condiii energetice actuale care impun utilzarea energiilor
regenerabile...........2
1.2. Demersuri pe plan mondial cu privire la folosirea energiei
neconventionale.4
II. Energia solara - Dispozitive de captare a energiei solare 5
2.1. Ponderea produciei de energie prin conversia energiei solare n
Romnia...6
2.2. Panouri solare..8
2.3. Celulele fotovoltaice..10
2.4. Panouri fotovoltaice...13
III. Proiectare sisteme solare.Aplicatii ale sistemelor ce capteaza energia solara
3.1. Orientarea si inclinarea modulelor....17
3.2. Stocarea energiei solare....20
3.3. Aplicatii ale sistemelor solare...22
3.4. Evolutia sistemelor PV in Romania.Prima fabrica de panouri
fotovoltaice din Romania..25
3.5. Sisteme solare - preturi, amortizarea investitiilor ...27

IV. Analiza SWOT a sistemelor solare.Analiza riscuri...29

Observatii si Concluzii..32
Bibliografie...36

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

I.

Introducere- Surse de energie regenerabila.

1.1. Condiii energetice actuale care impun utilzarea energiilor regenerabile

Unul din efectele dezvoltrii tehnologice a ntregii societi umane, din ultimul secol,
este
creterea tot mai pronunat a consumurilor de energie, dar i dependena tot mai
accentuat a
omenirii, de consumul combustibililor fosili, n special produse petroliere, gaze naturale i
crbuni.

Analiznd aceste estimri, se observ c timpul extrem de scurt, rmas pn la

epuizarea
resurselor existente, cel puin n cazul petrolului i a gazelor naturale, impune gsirea
unor
soluii rapide i eficiente de nlocuire a energiei care se va putea produce pn atunci cu
ajutorul acestor combustibili. Aceste soluii sunt cu att mai necesare cu ct consumurile
de
energie ale economiei mondiale sunt n continu cretere i nu se estimeaz o reducere a
acestor consumuri n viitorul apropiat. Pentru rezolvarea acestei probleme, singura soluie
previzibil este reprezentat de utilizarea energiilor regenerabile.
O alt problem major a producerii energiei din combustibili convenionali, este
reprezentat de nivelul ridicat al emisiilor de CO2, datorate proceselor de producere a
energiei.
Aceste emisii contribuie la accentuarea efectului de ser i la accelerarea modificrilor
climatice conexe acestui fenomen. n figura 4, este prezentat nivelul acestor emisii.

Nivelul emisiilor de CO2 n atmosfer

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Este evident c modificrile climatice din ultimii ani, caracetrizai printr-un nivel
crescut
al emisiilor de CO2, au produs mult mai multe pagube dect n perioadele caracterizate
de un
nivel mult mai redus al polurii.
Chiar daca nu demonstreaz c emisiile de CO2 sunt responsabile de nivelul ridicat al
pagubelor datorate modificrilor climatice, cele dou grafice sugereaz c este foarte
posibil s
existe o corelaie ntre nivelul ridicat al emisiilor de CO2 i modificrile climatice, cu
impact
negativ asupra mediului.
Una din cele mai eficiente soluii pentru reducerea nivelului emisiilor de CO2, l
Tipuri de energii
regenerabile
reprezint
utilizarea
energiilor regenerabile, caracterizate printr-un nivel extrem de redus
al Cele mai utilizate forme de energie regenerabil sunt prezentate n
continuare:
acestor
emisii.

Energia solara

Energia geotermala

Energia apei

Energia eoliana

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Cteva dintre avantajele utilizrii energiilor regenerabile sunt

urmtoarele:
- Sunt ecologice;
- Nu genereaz emisii de CO2;
- Sunt disponibile n cantiti teoretic nelimitate;
- Pot fi utilizate local;
- Reprezint soluii pentru toate nevoile.
Primele utilizri ale energiei solare, prin captare sunt legate de antichitate. Este
suficient s
amintim c efectul de sera fost descoperit i folosit de vechii egipteni, c Heron din
Alexandria a construit un dispozitiv pentru pomparea apei care folosea c surs primar
energia
solar i c celebra incendiere a flotei romane de ctre Arhimede din Syracuza a fost
subiect de
discuii i comentarii de-alungul timpului, ntrucat se spune c a utilizat oglinzi pentru a
reflecta razele Soarelui spre aceste corabii cu pnze.
Puterea furnizat de Soare depinde de felul activitii Soarelui nsui,de latitudinea
geografic,de altitudinea locului, de nebulozitate, de umiditatea atmosferic, de numrul
orelor
de insolaie, de poluarea atmosferic ,ntr-un cuvnt, de un ansamblu de condiii
geografice i
meteorologice, care fie c nu pot fi schimbate, fie c scap controlului nostru.n
plus,energia
solar este difuz si discontinu (zi,noapte,vara,iarna) i extrem de capricioas, aa c
detractorii ei au destule argumente convingatoare pentru a combate utilizarea ei.
Aceste nsuiri ale energiei solare, au facut ca omenirea, confruntat cu o criza
energetic
serioas,
s se ntoarc
la sursele
s35.000
reconsidere
utilizrile
Societatea
Internaional
de Energie
Solarprimare,
(ISES) cu
de membrii
din posibile
peste o
posibile
sut
i
ale energiei
Soarele
este
una dintre
miliardele
de stele,
mrime
derentabile
ri, pledeaz
pentrusolare.
folosirea
energiei
solare
nc din
1954. De-a
lungulde
anilor,
1.2.
Demersuri pe plan mondial, cu privire la folosirea surselor de energie
mijlocie,
membrii
neconvenionale
sursa deorganizaii
energie a au
tuturor
fiinelor
vii de pe
ntregul
Pmnt.
Omulpentru
utilizeaz
ntr-o aa
acestei
inventat
tehnologii
nucleare
foarte
eficiente
nlocuirea
msur
combustibililor.
combustibilul
pe baz
de materie
fosiliazat
(petrol
i crbune)
nct
rezervele
se vor
ISES a iniializat
aa-numitul
program
colile
solare
un viitor
strlucit.
Programul
epuiza
n
ncearc s arate studenilor importana folosirii i descoperirii de noi metode prin care
a
doua
are
loc parte a secolului urmtor.
nlocuirea resurselor convenionale cu cele neconvenionale. n astfel de coli sunt folosite
acele sisteme solare nu numai pentru a reduce costurile de energie, ci i pentru a salva
planeta.
Pentru asigurarea armoniei dintre climatul din interiorul cldirilor i mediul exterior sa
procedat la elaborarea unor acte normative valabile att pe plan naional, ct i
internaional. Sau creat dou mari categorii de acte comunitare ce conin restricii, pentru punerea de
acord a
conceptelor statelor membre ale CEE i anume: regulamente comunitare (comune) i
directive
(norme) cu caracter naional, cu posibiliti de extindere i n rile cooperante.
Problema esenial n realizarea normelor i directivelor viznd armonizarea legturii
construciemediu o constituie obinerea unei ct mai mici poluri a mediului ambiant,
care
este mult mai sczut dect n cazul folosirii energiilor primare, ct i natura materialelor
pentru construcii i instalaii. Aceste norme i reglementri, dei elaborate sunt ntr-o
continu
mbuntire viznd, n principal, ca msuri: economia de energie, reducerea poluanilor
sub
normele admise, eliminarea pericolului de incendiu, securitatea n exploatare, etc.
Pe plan mondial, trebuie menionat c, din anii 40, rile avansate au luat n studiu
utilizarea surselor de energie regenerabil pentru acoperirea necesitilor gospodreti i
4
chiar

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

industriale. SUA se numr printre primele ri care au fcut studii privind utilizarea
energiei
solare pentru nclzire, climatizare i prepararea apei calde de consum, precum i a
energiei
vntului pentru producerea de energie electric. Dup anii 70, toate rile industrializate
au
trecut la cercetri legate de utilizarea altor surse de energie n afara celor clasice.
Referitor la
ara noastr, este de artat c, dintre sursele de energie regenerabile, energia solar ar
putea fi
studiat cu scopul producerii de energie termic pentru prepararea apei calde de consum
n
perioada cald. La Cmpina, exist, de exemplu, case solare.
De aceea, este deosebit de atractiv ideea utilizrii energiei solare n scopul nclzirii
locuinelor
i solar.
se pare Dispozitive
c acesta vadefi captare
unul dintre
cele maisolare
largi domenii de aplicaie a
Energia
a energiei
II.
energiei
solare n urmtorul secol. Tehnologia echipamentului pentru instalaiile solare de nclzire
Energia solar const n radiaii calorice, luminoase, radio sau de alt natur emise
a
soare.de este deja destul de bine pus la punct ntr-o serie de ri ca Japonia, S.U.A.,
cldirilor
Este practic inepuizabil i reprezint cea mai curat form de energie de pe
Australia,
pmnt;
Israel, Rusia, Frana, Canada i Germania.
cantitile uriae disponibile stau la baza a aproape tuturor proceselor naturale de pe
planet.
Energia total capat de scoara terestr este de 720 x 106 TWh/an, disponibilitatea
acestei
energii depinznd de cilclul zi/ noapte, de latitudinea zonei unde este captat,
anotimpuri,
nebulozitate.
a) Energia solar termic presupune producerea de ap cald menajer i agent pentru
nclzire. Producerea energiei electrice prin conversia energiei solare termice prezint
randamente sub 15%. Apele de suprafa ale oceanelor n zonele tropicale, natural
nclzite de
soare reprezint un imens rezervor de energie. Proiectele de extracie a acestei energii
termice
a mrilor au la baz acionarea unor instalaii termotehnice, care genereaz lucru
mecanic ca
urmare a diferenei de temperatur dintre cele dou straturi de ap (de suprafa 25 30
C i
de adncime 5C).
b) Energia solar fotovoltaic se bazeaz pe producerea direct de electricitate prin
intermediul celulelor de siliciu. Soarele furnizeaz n medie o putere de 1kW/m2 .
Panourile
fotovoltaice permit convesia doar a 10 15% din aceast putere, producia de energie
electric
a unui panou de suprafa unitar variind cu creterea sau scderea intensitii solare:
100kW/m2 i an n Europa de Nord iar n zona mediteranean este mult mai mare.
Intensitatea energiei solare n orice punct de pe Pmnt depinde ntr-un mod
complicat,
dar previzibil, de ziua anului, de or, de latitudinea punctului. Chiar mai mult, cantitatea
de
energie solar care poate fi absorbit depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe.

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Captarea direct a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite colectori

solari,
care sunt proiectai s capteze energia, uneori prin focalizarea direct a razelor solare.
Energia,
odat captat, este folosit n procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice. n procesele
termice, energia solar este folosit pentru a nclzi un gaz sau un lichid, care apoi este
nmagazinat sau distribuit. n procesele fotovoltaice, energia solar este transformat
direct n
energie electric, fr a folosi dispozitive mecanice intermediare. n procesele
fotoelectrice,
sunt folosite oglinzile sau lentilele care capteaz razele solare ntr-un receptor, unde
Energia solar fotovoltaic se bazeaz pe
cldura
producerea
direct de electricitate
solar este transferat
ntr-un fluid prin
care pune n funciune un sistem de conversie a
intermediul
celulelor cu siliciu. Atunci cnd
energiei
strlucete
i atunci cnd condiiile climatice
electrice convenionale.
sunt favorabile, soarele furnizeaz o putere de
1 KW/mp. Panourile fotovoltaice permit
convertirea direct n electricitate a 10 - 15%
din aceast putere. Producia de energie a unui
astfel de panou variaz odat cu creterea sau
scderea intensitii solare: 100 kWh/mp/an n
Europa de Nord, iar n zona mediteranean este
de dou ori mai mare. Un acoperi fotovoltaic de 5x4 metri are o putere de 3kW i
produce 2 6 MWh/an.
Principalele obstacole n utilizarea pe scar larg a energiei solare fotovoltaice (i
termice)
le reprezint, pe de o parte disponibilul de putere furnizat, care constrnge la stocarea
electricitii pentru o funcionare autonom sau la utilizarea de soluii energetice
complementare, iar pe de alt parte competitivitatea economic.
2.1. Ponderea produciei de energie prin conversia energiei solare n Romnia
Energia solar are o pondere redus n producia de energie a Romniei, putndu-se
spune
c n prezent ea este reprezentat la nivel experimental. Potrivit datelor furnizate de
Agenia
Romn pentru Conservarea Energiei (ARCE) este indicat pentru anul 2010 o pondere a
energiei solare estimate la 7500 tep (tone echivalent petrol), iar pentru 2015 la 17000
tep, din
care solar termic 7340 tep , respectiv 16000 tep i solar electric 160 tep, respectiv 1000
tep.

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Potenialul energetic al Romniei, care rezult din cantitatea de energie solar, este
evaluat
la 1000 kW/m2 i an, distribuia geografic a cestui potenial este realizat pe 5 zone, din
care
zona zero cu potenial de peste 1250 kW/m2 i an, iar zona 4 cu potenial sub 950 kW/m2
i an.
Radiaia solar cu valori mai mari de 1200 kW/m2 i an se nregistraz pe o suprafa mai
mare
de 50% din sprafaa total a rii.
Utilizarea potenialului energetic solar se realizez prin sisteme solare termice pentru
cldur i ap cald menajer pentru locuinele individuale sau instalaii centralizate de
mic
anvergur. Pentru a fi utilizate cu eficien ridicat, aceste sisteme trebuie s funcioneze
n
regim hibrid cu alte sisteme termice convenionale sau neconvenionale. Potenialul
utilizabil
n sistemele solare ternice este apreciat la 1,434 milioane tep.

n Romnia s-au realizat sisteme fotovoltaice cu puteri variate i n regimuri de

funcionare
difereniate, pe fondul derulrii unor programe de cercetare dezvoltare demonstrative.
Astfel,
au fost realizate sisteme autonome pentru alimentarea unor consumatori izolai, staii de
radio 7

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

telecomunicaii, instalaii de pompare a apei, iluminat public sau semnalizare trafic i

obiective
nscrise n programele de dezvoltare rural. De asemenea au fost realizate sisteme
conectate la
reeaua electric public ( staii pilot fotovoltaice cu panouri mobile, sisteme integrate n
imobile etc)
Sistemele solar fotovoltaice i gsesc utilitatea n aplicaii din zone geografice izolate
sau
cu posibiliti limitate de acces la reeau electric. n aplicaiile fotovoltaice s-au delimitat
mai
multe tipuri de proiecte de genul: sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea
rural, cu
aplicaii n munii Apuseni sau alte zone izolate ( Nordul Moldovei, Delta Dunrii ) i
sisteme
fotovoltaice conectate la sistemele de transport sau distribuie a energiei electrice
existente.
2.2.
Panourile solare
Proiectele demonstrative pentru producerea de energie termic din surse solare se
realizeaz
sisteme
solar
termale
cu performane
avnd posibilitatea
Fluidul cu
colector
care
trece
prin canalele
panouluisuperioare,
solar are temperatura
crescutde
funcionare
n
paralel
cu
sistemele
clasice
de
nclzire.
datorit
transferului de cldur. Energia transferat fluidului purttor este numit eficien
colectoare
instantanee. Panourile solare au n general una sau mai multe straturi transparente pentru
a
minimaliza pierderile de cldur i pentru a putea obine o eficien ct mai mare. n
general,
sunt capabile s nclzeasc lichidul colector pn la 82C cu un randament cuprins ntre
40 i
80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru nclzirea apei i a locuinelor,
nlocuind acoperiurile. n emisfera nordic, ele sunt orientate spre sud, n timp ce n
emisfera
sudic sunt orientate spre nord. Unghiul optim la care sunt montate panourile depinde de
latitudinea la care se gsete instalaia respectiv. n general, pentru dispozitivele folosite
tot
anul, panourile sunt nclinate la un unghi egal cu latitudinea la care se adun sau se scad
15 i
sunt orientate spre sud respectiv nord.
2.2.1.
panoului
solar
n Fabricarea
plus, panourile
solare
folosite la nclzirea apei sau a locuinelor prezint pompe,
senzori de temperatur, controllere automate care activeaz pompele i dispozitivul de
stocare
a
Fabricarea
ncepe ntotdeauna de pe partea activ expus la soare. La nceput se
energiei.
Aerul
sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide n sistemul de nclzire solar i
pregtete
un
i se cur un geam de mrime corespunztoare. Pe acesta se aeaz un strat de folie de
acumulator
sau un rezervor cu ap, bine izolate, sunt folosite de obicei ca medii de
etilen
stocare
a
vinil
acetat,
EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi legate cu
cldurii. benzilor de cositor n grupe (iruri - strings) care mai apoi se aeaz pe folia de
ajutorul
EVA
dup care se face conectarea grupelor ntre ele i racordarea la priza de legtur prin
lipire. n
final totul se acoper cu o folie EVA i peste aceasta o folie tedlar.
Pasul urmtor const n laminarea panoului n vacuum la 150 C. n urma laminrii din
folia EVA plastifiat, prin polimerizare, se va obine un strat de material plastic ce nu se va
mai
topi i n care celulele solare sunt bine incastrate i lipite strns de geam i folia de tedlar.
Dup
procesul de laminare, marginile se vor debavura i se va fixa priza de conectare n care se
vor
monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o ram metalic, se msoar caracteristicile
i se
sorteaz dup parametrii electrici dup care se mpacheteaz.
8

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

2.2.2. Verificarea calitii panourilor solare

La verificarea calitii trebuie specificate urmatoarele:
Calitatea.ea este principala caracteristic a panourilor solare prezentate: ct mai
mult
energie solar captat ntr-un timp ct mai scurt pe un spatiu ct mai mic de panoul solar,
randament mare cu costuri reduse.
De asemenea este foarte important calitatea n privina materialelor folosite n
procesul de
fabricare .ncapsularea durabil a elementelor componente are o importan foarte mare
deoarece umiditatatea ce ar putea ptrunde ar afecta durata de via a panoului solar
prin
coroziune i prin scurtcircuitarea legturilor dintre elementele prin care trece curent
electric
protecie
transparent
mpotriva
radiaiilor
i intemperiilor
Pentru
a ndeplini
condiiile
impuse
de producerea
de energie electric, celulele solare
se legturi electrice robuste
protecia n
celulelor
de aciuni
vor asambla
panourisolare
solarerigide
utiliznd
diversemecanice
materiale, ceea ce va asigura:
protecia celulelor solare i a legturilor electrice de umiditate
asigurare unei rciri corespunztoare a celulelor solare
proteia mpotriva atingerii a elementelor componente conductoare de
electricitate
posibilitatea manipulrii i montrii uoare .

Avantaje si dezavantaje folosirii panourilor solare pentru

obtinerea
energiei electrice si a caldurii

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

2.3. Celule fotovoltaice

Celulele fotovoltaice reprezint o soluie tentant pentru alimentarea cu energie
electric a
unor amplasamente izolate. n acest sens, principalele msuri ce trebuie luate constau n
coborrea costului celulelor fotovoltaice la preuri acceptabile pe piaa energetic.
Celulele
solare fcute din cristale de silicon, arsenicat de galiu i alte materiale semiconductoare,
transform direct radiaia solar n electricitate. Prin conectarea unui numr mare de
celule
fotovoltaice, costul electricitii fotovoltaice a fost redus la 30 de ceni/KWh, adic de
dou ori
2.3.1.
Principiu
funcionare
al celulelor
mai mare
dectde
rata
pe care oraele
mari fotovoltaice
din Statele Unite o plteau pentru electricitate
n
O celul fotovoltaic de silicon e compus din o foi de un strat foarte subire de
1989.
silicon
de tip N, deasupra unui strat gros de silicon de tip P. Un cmp electric este creeat
deasupra
suprafeei de sus a acelei celule unde cele dou materiale intr n contact, numit jucia
P-N.
Cnd razele solare ajung la suprafaa unei celule fotovoltaice, cmpul electric produce
momentul i direcia la electronii stimulai de lumin, rezultnd fluxul de current, celulele
solare fiind conectate la un ncrcator electric.

Indiferent de mrime, o bucat de celul fotovoltaic de silicon produce n jur de 0.5 0.6
volti n conformitate cu un circuit deschis, fr condiii de ncrcare. Curentul (i puterea )
de
ieire a unei celule fotovoltaice depinde de eficiena i mrimea suprafeei, i este
proporional
cu intensitatea soarelui care ajunge la suprafaa celulei. De exemplu, n condiiile n care
lumina solar este foarte puternic, o celul fotovoltaic comercial cu o suprafa de 160
cm

2.3.2.
Fabricarea
celulelor
fotovoltaice
va produce n jur de 2 wai,
la putere
maxim.
Dac
intensitatea razelor solare au fost la
40%
din putere,
acea celul
va produce
n jur de singular
0.8 wai.i policristalin al
Procesul
de fabricare
convenional
celulelor de silicon fotovoltaic ncepe foarte cu aplicarea
semiconductorului n polisilicon un material produs din quar i
folosit mult n industria electronic. Polisiliconul este pe urm
nclzit pn la temperatura de topire , i sunt adugate n
polisiliconul topic buci mici de bor pentru a creea un material
semiconductor de tip P. Pe urm blocuri de silicon sunt formate,
de
obicei folosind una din cele doua metode:

10

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

1) Formnd un bloc pur de silicon cristalizat din semine de cristal fcute din polisiliconul
topit;
2) Turnnd polisiliconul topit ntr-un cazan, formnd un material de silicon policristalin.
Bucti individuale de wafere sunt feliate din blocurile de silicon folosind un fierstru de
srm
i pe urm sunt supuse gravurrii suprafeei. Dup ce waferele sunt curate, ele sunt
aezate
ntr-un cuptor de difuzie de fosfor, crend un strat subire de semiconductor de tip N n
jurul
ntregii suprafee exterioare a celulei. Pe urm, un nveli antireflexiv este aplicat
deasupra
suprafeei celulei, i contactele electrice sunt imprimate deasupra suprafeei celulei
(negativ).
Un material conductor de aluminiu este aezat dedesubtul suprafeei fiecrei celule
(pozitiv),
reatribuindui proprietile de tip P a prii de jos, deplasnd stratul difuz de fosfor. Fiecare
celula este pe urm verificat electric, sortata dup curentul electric de ieire, i electric
conectate la celelalte celule pentru a creea circuite de celule pentru asamblare n module
fotovoltaice.

n ceea ce priveste randamentul celulelor fotovoltaice convenionale, acestea

transform
ntre 5 si 15% din energia solar primit n energie electric. Unele celule experimentale,
fabricate din materiale foarte scumpe, au o eficien aproape dubl dar numai in anumite
condiii de laborator. Incapsularea durabil a elementelor componente are o importan
foarte
mare deoarece umiditatatea ce ar putea ptrunde ar afecta durata de via a panoului
solar prin
coroziune i prin scurtcircuitarea legturilor dintre elementele prin care trece curent
electric.
Amortizarea energetic este momentul n care energia consumat pentru fabricarea
celulei
fotovoltaice este egalat de cea produs n timpul exploatrii. Cel mai bine se prezint din
acest
punct de vedere celulele cu strat subire. Un panou solar (fr cadru) cu astfel de celule
se
amortizeaz n 2-3 ani, Celulele policristaline necesit pn la amortizare cca 3-5 ani, pe
cnd
cele monocristaline 4-6 ani. Deoarece un sistem cu panouri solare include i suporii de
montare, invertor etc. durata de amortizare energetic se mrete cu cca 1 an.
11

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

2.3.3. Caracteristicile celulelor fotovoltaice

Tensiunea de mers n gol UOC (auch VOC)
Curentul de scurtcircuit ISC
Tensiunea n punctul optim de funcionare UMPP (auch VMPP)
Curentul n punctual de putere mazim IMPP
Puterea maxim estimatPMPP

Factor de umplere
Coeficient de modificare a puterii cu temperatura
celulei
Randamentul celulei solare
luminoas Popt

la o suprafa iluminat A i intensitate

Celulele solare deci pot ceda o putere de 160 W/ m. Incluse n module puterea pe
suprafa va fi mai sczut pentru c ntre celule i marginea modulului este o distan.
Randamentul este raportul dintre puterea debitat de panou i putere coninut n lumina
incident
total. Semiconductoare cu zona interzis stabil utilizeaz doar o parte a luminii solare.
Randamentul teoretic maxim ce poate fi atins n acest caz este de 33 %, pe cnd
randamentul
theoretic maxim la sistemele cu mai multe benzi interzise care reacioneaz la toate
lungimile de
und a luminii solare este de 85 %.
Durat
de
Material
Randament(AM1,5)
Costuri
via
Siliciu amorf

5-10 %

< 20 J ani

Siliciu policristalin

10-15 %

25-30 ani

5 EUR/W

Siliciu monocristalin

15-20 %

25-30 ani

10 EUR/W

Arseniura de galiu (monostrat) 15-20 %

Arseniura de
straturi)

galiu

(doua

20 %

25 %
(30%
la
>20 ani
20-100 EUR/W
AM0)
Randamentul celulelor solare comerciale este de cca 20 %, iar modulele construite cu
acestea
ating un randament de cca 17 %. Recordul pentru celulele fabricate n condiii de laborator
este de
24,7 % (University of New South Wales, Australia), din care s-au confecionat panouri cu un
randament de 22 %. Preul acestor module fabricate prin procedeul de topire zonal este de
cca
200 Euro pe celul la o suprafa a celulei de 21,6 cm2, corespunznd unui cost de 5-10
Euro/W.
Sistemele GaAs au costuri de 5 pn la 10 ori mai mari.
mbtrnirea conduce la scderea randamentului cu cca 10 % n 25 ani. Fabricanii dau
garanii pe
cel puin 80 % din puterea maxim n 20 ani.
n spaiu constanta solar este mai mare dect iluminarea global pe pmnt, totodat
celulele
solare mbtrnesc mai repede. Panourile pentru satelii ating momentan (2005) un
randament de
12
25 % la o durat de via de 15 ani.
Arseniura de galiu (trei straturi)

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Avantajele si dezavantajele folosirii celulelor fotovoltaice pentru

obtinerea
energiei electrice
2.4. Panoul fotovoltaic
Un panou fotovoltaic spre deosebire de un Panou solar termic transform energia
luminoas din razele solare direct n energie electric. Componentele principale ale
panoului
fotovoltaic sunt celulele fotovoltaice.

Panou fotovoltaic

13

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Pentru utilizarea energiei solare ca surs de energie electric, potenialul exploatabil

este
ridicat, iar conversia energiei solare n energie electric se realizeaz cu instalaii
fotovoltaice
care cuprind module solare, n configuraii i de dimensiuni diferite.
Un sistem clasic fotovoltaic insular este alcatuit din urmatoarele componente:
-panouri fotovoltaice,
-regulatorul de incarcare al bateriilor,
-grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V DC
-invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC

Costul investiiei pentru realizarea sistemelor fotovoltaice a avut o evolutie favorabil n

ultimele decenii, costul unui modul solar s-a diminuat treptat, ajungandu-se n prezent la
un
nivel de aproape 6 $/Winstalat . Un panou fotovoltaic de 1 kW poate produce 800 kW de
curent

14

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

electric ntr-un an, contribuind astfel la protejarea mediului nconjurator de 500 kg de

dioxid de
carbon si alte elemente daunatoare.
Cantitatea energiei solare accesibile se schimb n decursul zilei din cauza micrii
relative
a Soarelui i depinde de gradul nnourrii cerului. La miezul zilei pe un timp frumos,
iluminarea energetic, format de soare, poate ajunge la 1000 Wt/mp sau poate fi mai
mic de
100 Wt/mp n condiii cu nivel nalt de acoperire a cerului cu nori. Cantitatea energiei
solare se
schimb odat cu unghiul de nclinare a instalaiei i orientrii suprafeei ei, scznd pe
msura
ndeprtrii de direcia sudului.
Romnia dispune de o cantitate de energie solar mult mai mare dect alte ri
dezvoltate precum Gemania, Austria, Belgia , Olanda, ceea ce face ca utilizarea oricrui
panou solar, pentru producerea curentului electric, n locatii unde nu exist acces la
reteaua
naional
de energie,unui
s devin
numai interesant, ci i necesar. Panourile solare se
2.4.1.
Caracteristicile
sistemnu
fotovolatic
utilizeaz separat sau legate n baterii pentru alimentarea consumatorilor independeni
sau
a.
Modularitate
pentru
generarea de curent electric ce se livreaz n reeaua public.
Un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o uoar expandare. Dac cererea de
putere
ar creste, singurul obstacol care poate interveni n expandarea sistemului fotovoltaic este
lipsa
spaiului necesar amplasrii modulelor suplimentare; ne referim desigur la lipsa unui
spaiu
b. Autonomie
iluminat de soare.
Nu necesit un consum suplimentar i cheltuieli de ntreinere. Alimentarea cu
combustibil
conventional i depozitarea lui poate costa mai mult dect combustibilul nsusi. Energia
solar
este oferit gratis. Deoarece tendinta actual este orientat spre optimizarea din punct de
vedere
energetic, pentru asigurarea funcionalittii n conditii de maxim eficient, s-au dezvoltat
aplicatii
n care
sistemele
fotovoltaice
sunt dotate
cu sisteme
inteligente
pentru controlul
Marea
majoritate
a modulelor
fotovoltaice
de astzi
sunt bazate
pe tehnologii
care au
c. Durabilitate
functionrii,
dotri
care
asigur
personalizarea
acestor
aplicatii.
dovedit o degradare minima dup 20 de ani de functionare, ele fiind garantate 30 de ani.
Sistemele fotovoltaice produc energie electric ziua, dar energia electric livrat ziua
cost mai
mult. n Romnia, deja se practic tarifare diferentiat zi-noapte deci, sistemul fotovoltaic
produce energie electric gratis sau aproape gratis n timpul zilei, cnd energia electric
este
mai scump, iar pe timpul noptii cnd sistemul fotovoltaic nu produce sau al orelor de
vrf,
necesarul de energie electric este preluat din reteaua electric de distributie local. Un
mare
avantaj pe care-l prezint sistemele fotovoltaice este acela c se pot integra n cladiri, pot
nlocui subansamble, materiale de constructie sau chiar ntregi prti componente ale
cldiri cum
arfideexempluacoperisul.
Modulele solare pot avea mai multe ntrebuintari; astfel, ele pot nlocui suprafeele
mai
scumpe ale cladirilor i pot oferi n plus alte avantaje. De exemplu, n faade, ele pot
nlocui
uor oglinzile sau geamurile colorate, asigur umbr i, n acelasi timp, pot genera
electricitate.
n interiorul acestor module de geam dublu, spaiul dintre celulele solare opace este
15
transparent.

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

d. Reciclare
Cu toate c durata de via a panourilor solare este de 20-40 ani, n prezent se
acumuleaz
deja deeuri de ordinul a sutelor de tone annual (2004). Pe plan mondial singura instalaie
pilot
de reciclare a celulelor solar de siliciu cristalin se afl n Freiberg-Germania. Aici la o
temperatur de 600C se ard materialele sintetice incluse n panouri, rezultnd sticl,
metal,
material de umplere i celulele solare. Aceste celule pot fi reutilizate dup prelucrare cu
pierderi minime de material.
Panouri fotovoltaice functioneaza pe lumina, asta este diferenta intre un panou
fotovoltaic
si unul solar. Chiar daca afara este inorat, el tot produce curent electric, dar nu la acelasi
randamentcaintr-ozicusoare.
Un sistem de panouri fotovoltaice pentru energie electrica, trebuie sa aiba neaparat
unul
sau mai
multi acumulatori.
Energia produsa pe timp de zi, ce nu este consumata este
2.4.2.
Utilizarea
panourilor fotovoltaice
stocata in
acesti acumulatori pentru consumul de noapte.

Conversia fotovoltaica. Principiul de functionare

16

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Domenii de utilizare a principalelor tipuri de instalaii

solare
INSTALAII
IMAGINI
TEMPERATURI
CU

DOMENIU

Colector plan

100C

-nclzire
-preparatap
cald
-uscare
-desalinizare

Colectorcu
concentrator
cilindricoparabolic

300 - 500C

-de producere a
apei fierbini i a
aburului

600 - 900C

-procese
tehnologice de
descompunere a
unor substane
pentru producere
delucru
mecanici
energie electric

3000 - 5000C

-pentru
determinarea
performanelor
diferitelor
materialela
temperaturi
nalte

Colectorcu
concentrator
de revoluie

Sistemede
concentrare
a radiaiei cu
heliostate
ireceptor
turn

Panourile fotovoltaice sunt folosite pentru producerea de energie electrica in domenii

diverse, incepand de la centrale solare si terminand cu dispozitive complexe, cum ar fi
satelitii.
17

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Cel mai adesea sunt insa intalnite in producerea de energie pentru locuintele individuale.
Ele se
monteaza pe acoperisurile caselor sau pe niste stand-uri separate si asigura o parte din
necesarul
habitatului. De cele mai mutle ori ele sunt parte a unui sistem complex, ce contine baterii,
o
turbina eoliana dar si un generator de urgenta (diesel, pe gaz sau pur si simplu reteaua de
electricitate). Acesta din urma este obligatoriu pentru a asigura alimentarea cu energie a
locuintei 100% din timp, sistemele alternative fiind dependente de prea multi factori
externi.
III. Proiectare sisteme solare. Aplicatii ale sistemelor solare
3.1. Dimensionarea unei instalatii fotoelectrice- factori
a. Evaluarea necesitatilor
Este important de subliniat ca primordiala este economia de energie la nivelul
Randamentul modulelor fotoelectrice este influenat direct de poziia acestora fa
consumatorilor. Aceasta implica un pret de achizitie mai mare, dar costul global va fi mai
de
mic,
radiaia solar. Este foarte important s fie bine plasate pentru a beneficia la maxim de
deoarece va rezulta necesitatea unei instalatii mai mici.
posibilitile lor.
b. Orientarea
nclinarea
modulelor
Dac esteiposibil
de ales,
este foarte simplu de determinat orientarea ideal a
modulelor
fotoelectrice: se plaseaz pe direcia Ecuatorului. Dac site-ul este n emisfera nordic,
panoul
va fi orientat ctre Sud, iar n emisfera sudic, ctre Nord.
n ceea ce privete nclinarea, aceasta se determin mai special. S considerm mai
nti o
aplicaie autonom, care consum energie cvasi-constant pe toat durata anului. Pe
durata iernii
trebuie optimizat producia, fiind perioada mai puin nsorit. Panourile trebuie s
recupereze
energia Soarelui, a crui nlime este mic. n Europa, pentru o utilizare pe toat durata
anului,
nclinarea ideal este aproximativ egal cu latitudinea amplasamentului + 10. Aceasta
nseamn c n Romnia, vom avea un amplasament numit "55 Sud" (orientare Sud,
nclinare
55). Dac aplicaia nu funcioneaz dect vara, se prefer o nclinare de 20 - 30, cu
aceeai
orientare.
n cazul n care panourile sunt instalate pe acoperiul locuinei, nu totdeauna este
posibil
orientarea ctre Sud, datorit amplasamentului casei. n acest caz, trebuie tiut c trebuie
excluse orientrile ctre Nord, Nord-Est, Nord-Vest, care sunt foarte defavorabile. Din
contr,
pentru un site a crui amplasament ideal este de exemplu "30 Sud", nu vom pierde dect
cel
mult 15% din producia anual, dac panourile sunt orientate ctre Est, Vest, Sud-Est sau
SudVest, iar nclinarea panourilor nu depete 30 fa de orizontal.
Transformarea, sau conversia energiei solare n energie termic, este realizat n
captatori
solari, avnd funcionarea bazat pe diverse principii constructive. Indiferent de tipul
captatorilor solari, pentru ca randamentul conversiei energiei solare n energie termic s
fie
ridicat, este important ca orientarea captatorilor spre Soare, s fie ct mai corect.
Poziia captatorilor solari este definit prin dou unghiuri i anume, unghiul de
nclinare
fa de orizontal, prezentat n figura 3.1. a) i notat cu , respectiv unghiul azimutului,
18
reprezentnd orientarea fa de direcia sudului, prezentat n figura 3.1. b).

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Fig 3.1 a) Unghiul de nclinare a captatorilor solari fa de

orizontal
www.viessmann.com

Fig 3.1. b) Unghiul azimutului (orientarea fa de direcia

Sud)
www.viessmann.com
Diagrama de mai jos prezint ntr-un mod sintetic, influena combinat a celor doi
parametrii care definesc orientarea captatorilor solari, asupra gradului de captare a
energiei
solare disponibile.
A fost trasat pentru Germania, dar concluziile care se pot obine cu ajutorul acesteia
pot fi
extrapolate pentru majoritatea rilor din Europa, inclusiv pentru Romnia.

19

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Influena combinat a unghiului de nclinare i a unghiului azimutului,

asupra gradului de captare a energiei solare disponibile
www.viessmann.com

c. Date meteorologice
O suprafa expus la Soare, primete, la un moment dat, un flux de energie din
radiaia
solar ce se exprim n W/m (putere pe unitate de suprafa). Acest flux depinde de ora
zilei,
de trecerea norilor. La finalul unei zile, acest flux a produs o anumit cantitate de energie
zilnic, ce este proporional cu integrala radiaiei solare, fiind exprimat n Wh/m pe zi,
fiind
deci produsul dintre radiaie i timp. Cum radiaia solar instantanee este variabil,
energia
zilnic se obine calculnd integrala curbei radiaiei n funcie de timp.
Datorit staiilor meteorologice, se dispune de multe date statistice. Acestea sunt
date
globale zilnice, care servesc la dimensionarea sistemelor fotoelectrice. Pentru o expunere
fr
umbre, se poate realiza o dimensionare destul de precis, utiliznd doar 12 valori ale
radiaiei
d.
Umbrirea
solare,
cte una pentru fiecare lun a anului.
Umbrirea
o caracteristic
foartese
dificil
deutiliza
determinat,
neexistnd
nici metode
Pentru o este
dimensionare
mai rapid,
poate
valoarea
cea mai mic
pe durata
simple,
de
nici
mcar grosiere
pentru
estimareade
ei.exemplu,
Umbrire este
determinat
de umbra
uneiutiliza
funcionare
a aplicaiei.
n Romnia,
pentru
o utilizare fie
anual,
se poate
cldiri
valoarea lunii decembrie, care este, n general, cea mai mic. Din contr, pentru o
(simplu
utilizarede determinat), dar i de trecerea norilor (aleatoare).
Pe plan
s-au
fcut
i se fac studii
i utiliza
cercetri
prin care
urmrete
estival,
deinternaional
exemplu ntre
mai
i septembrie,
se va
valoarea
luniisemai.
realizarea
unei armonii ntre construcie i mediul ambiant i, de asemenea, se urmrete realizarea
unor
construcii ecologice. Se pot da ca exemple n acest sens Programul casei verzi, n Marea
Britanie; Locuina n armonie cu mediul sau Ecocity, n Japonia; Planul verde, n Canada;
Ecologia i construcia, n Frana. Sectorul de construcii i n special cel de locuine
este un
mare consumator de energie, din care dou treimi sunt folosite pentru nclzire, ventilare,
climatizare i ap cald de consum i o treime este folosit pentru iluminat, rcire,
aparate
20
casnice, etc.

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

3.2. Stocarea energiei solare

Datorit micrii Pamntului i datorit unor factori meteorologici, energia solar la
nivelul
scoarei terestre este o surs energetic dependent de timp. n general, necesitile de
energie
pentru cele mai multe domenii de aplicaii sunt de asemenea dependente de timp, ns
ntr-o
manier diferit fa de modul n care are loc furnizarea energiei solare. n consecin,
dac se
urmrete ca anumite necesiti de energie s fie asigurate folosind energia solar, este
necesar
ca instalaiile solare respective s fie prevzute cu elemente corespunztoare de stocare
captatorul
de energie solar,
(acumulare)
a energiei.
unitatea
destocrii
stocareenergiei
a energiei,
Problema
trebuie analizat privind instalaia termo-energetic ca un
aparatura
de
conversie
a
energiei,
sistem compus din urmtoarele elemente principale:
instalaia consumatoare de energie,
consumatorii auxiliari de energie,
sistemul de automatizare si control

Caracteristicile i randamentul fiecruia dintre aceste elemente sunt legate de cele

ale
Sistem termo-energetic pentru stocarea
celorlalte elemente componente
din instalaie. Astfel, deoarece randamentul
energiei
captatoarelor
solare depinde de temperatur, aceasta atrage dup sine faptul c randamentul ntregului
sistem
va fi dependent de temperatur. De exemplu, ntr-o instalaie termoenergetic solar,
dac se
folosete un sistem de stocare a energiei termice care este caracterizat printr-o cdere
mare de
temperatur ntre intrarea i ieirea fluidului purttor de cldur, aceasta va conduce la
necesitatea unei temperaturi ridicate n captator i deci la un randament sczut al
captatorului;
de asemenea, va conduce la o temperatur scazut a sursei calde a mainii termice i n
consecin la un randament sczut al acesteia.
Orice sistem de stocare trebuie s aib o anumit capacitate de stocare a energiei
solare.
Capacitatea optim de stocare a energiei solare dintr-o anumit instalaie depinde de mai
muli
factori ca:
21
disponibilitatea n timp a radiaiei solare n locul respectiv;

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

natura sarcinii energetice a instalaiei;

modul n care este furnizat eventuala energie auxiliar;
anumite criterii economice care determin ponderea din sarcina total anual care
trebuie
acoperit cu energie solar, i implicit ponderea sursei de energie auxiliar.
Stocarea energiei solare se poate face n diverse moduri, de exemplu sub
form de:
caldur sensibil a unui mediu solid sau lichid;
caldur latent de schimbare de faza a unor sisteme chimice;
energie chimic a produselor rezultate dintr-o reacie chimic reversibil.
Dac energia solar este transformat n energie mecanic, aceasta poate fi
transformat n
energie potenial, i stocat sub form de energie potenial a unui fluid (de exemplu,
prin
pomparea apei din aval n amontele unui baraj de acumulare).
Alegerea modului de stocare a energiei solare depinde de natura procesului care se
urmrete n instalaia solar. De exemplu, pentru nclzirea apei este practic folosirea
stocrii
energiei solare prin caldura sensibil a apei. Dac se folosesc captatoare solare cu
nclzirea
aerului se poate utiliza pentru stocarea energiei solare cldura sensibil a unui pat de
pietre n
schimbtoare de cldur de tip regenerativ. Dac n instalaia solar se folosesc celule
fotovoltaice sau fotochimice, cea mai indicat form de stocare a energiei este, n acest
caz,
energia chimic.
Proiectantul unei instalaii termoenergetice solare are la dispozitie diverse alternative
n
ceea ce privete locul de plasare a unitii de stocare a energiei n ansamblul instalaiei.
Spre
exemplu n figura urmtoare se consider o instalaie n care o masin termic transform
energia solar n energie electric. n acest caz energia se poate stoca fie sub form de
energie
termic, ntr-o unitate plasat ntre captatorul solar i masina termic, fie sub form de
energie
mecanic ntr-o unitate de stocare plasat ntre masina termic i generatorul electric,
sau, n
fine, sub form de energie chimic n baterii de acumulatoare electrice plasate ntre
generatorul
electric i consumatorul de energie electric.

Cele trei alternative de plasare a unitaii de stocare a energiei nu sunt echivalente n

ceea ce
privete:
1. capacitatea de stocare necesar,
2. costul instalaiei
3. efectele soluiei adoptate asupra proiectrii instalaiei n ansamblu i asupra
performanelor
acesteia.

22

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

De exemplu, capacitatea necesar a unitii de stocare a energiei plasate n poziia B

este
mai mic dect cea necesa in poziia A ntr-un raport aproximativ egal cu randamentul
convertizorului de energie. Astfel, capacitatea sistemului de stocare plasat n B trebuie s
fie de
15% din capacitatea lui A dac procesul de conversie a energiei se desfoar cu un
randament
de 15%. Stocarea energiei termice n poziia A prezint avantajul c, convertizorul de
energie
poate fi proiectat pentru o funcionare aproape continu, conducnd la un randament al
conversiei mai bun i la un factor de folosire a convertizorului mai ridicat, ceea ce
conduce la
scderea capacitii convertizorului prin eliminarea necesitii de funcionare a acestuia n
regim de vrf de sarcin, corespunzator energiei solare incidente. Alegerea plasrii unitii
de
stocare
ntre ale
A isistemelor
B poate avea
efecte foarte diferite asupra temperaturii de lucru a
3.3.
Aplicatii
solare
captatorului,
Alimentarea cu energie solara a unei locuinte este costisitoare. In ciuda beneficiilor
asupra
dimensiunilor captatorului i, n final, asupra costului instalaiei. n instalaiile
pe
hibride
termen lung, nu toti dintre noi putem plati in numerar pentru investitia initiala. Din
aceste
fericire,argumente pot fi substanial modificate,n funcie de cantitatea de energie
auxiliar soarele este o sursa constanta de energie, mintile inovatoare au gasit multe
deoarece
folosit.
modalitati
de a valorifica razele soarelui. Iata o lista cu top 5 lucruri privind alte forme de valorificare
a
Boilerele
solare
intr-o
varietate
de tipuri
cecu
inseamna
ca care
sunt le
o
energiei
solare
carevin
s-ar
putea
potrivi mai
bine si
cumodele,
bugetul ceea
dvs. si
nevoile pe
optiune
aveti.
practica
pentru
a. Boilerul
solar toti cei care adora un dus fierbinte. Cum functioneaza? Majoritatea
folosesc
caldura de la soare pentru a incalzi apa, ceea ce inseamna ca acestea consuma mult mai
putina
energie electrica. Beneficiile acestei tehnologii: pret, randament si marime. Puteti
modifica un
boiler deja existent intr-un boiler ce foloseste energia solara pentru o suma destul de
b.
Luminatoare si tuburi solare
mica.
Calculele arata ca facturile care le plateati pentru incalzirea apei vor scadea cu 50-80%
dupaPentru majoritatea locuintelor instalarea unui luminator poate fi costisitoare. Luati in
considerare
tub
solar un
tub reflectorizant
care directioneaza
luminasolar.
in interiorul
instalare. Vaun
veti
recupera
investitia
mult mai repede
decat cu alt sistem
spatiilor
fara ferestre. Tuburile solare ofera lumina naturala fara a consuma energie electrica, sunt
ieftine
si nu ocupa loc mai mult decat orice alt corp de iluminat.
c. Incarcatoare solare pentru baterii
Panouri solare portabile care iti incarca telefonul, ipod-ul sau laptop-ul. Acestea se
regasesc sub forma de saculeti sau rucsaci si sunt perfecti pentru excursii in aer liber, mai
ales
in caz de urgente. Aceste este un item mai scump, insa cu totii stim frustrarea pe care o
avem
cand ne moare bateria.
d. Luminatoare solare de gradina
Acestea sunt probabil cele mai cunoscute si accesibile produse solare de pe piata. Cu
totii
am vazut luminile mici din unele gradini care parca ies din pamant. Pe langa acestea mai
exista
si lanterne portabile pentru camping sau urgente. La scara larga, unele orase au investit
in
23

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

felinare solare. Daca doriti sa iluminati ceva si nu aveti energie electrica, solutia perfecta
o
reprezinta energia solara.
e. Perdele solare
Oricat de mult am iubi soarele, uneori avem nevoie de o pauza la umbra. Energia
solara
pasiva este o modalitate fantezista de a spune soare cald, umbra rece. Puneti in
functiune
acest principiu in casa dvs. controland cand si unde lasati soarele sa intre. Daca lasati
soarele sa
intre pe durata iernii, va tine de cald. Daca vara il lasati sa intre mai putin, va usura
munca
aparatului de aer conditionat, in special in zilele toride. Punerea energiei solare in
avantajul
vostru poate reduce facturile de energie electrica.
Puteti vedea din aceste lucruri faptul ca nu este neaparat nevoie sa cumparati panouri
solare
imense pentru a putea beneficia de energia soarelui. Unele tehnici, cum ar fi energia
solara
pasiva, nu necesita nici un ban. Solar inseamna mult mai mult decat plachete de siliciu
sau
f. Ceas de mn
gadget-uri de lux este orice aplicatie care pune la munca soarele. Multe din aceste
aplicatii va
Ceasurile produse de firma japonez Citizen sunt dotate cu o celul solar inclus n
pot ajuta sa economisiti bani si sa incurajati o tehnologie energetica puternica si practica.
cadran
Exist o varietate de aplicaii ce utilizeaz energia electric produs de ctre celulele
care ncarc un acumulator cu litiu avnd o independen de 150-240 zile i care dup o
solare
funcionare de 20 ani prezint o scdere de capacitate de maximum 20%.
pornind de la aparate de uz comun i ajungnd pn la tehnica spaial care este mult
g.
Aparat de taxare n parcri
mai
costisitoare.
Aparatele automate de taxare n parcri aparin sitemelor cu alimentare autonom care
pe
lng un modul cu celule solare mai este nzestrat i cu un acumlator pentru a se asigura
alimentarea continu cu energie electric

h. Automobile solare
Automobilele solare sunt construite utiliznd rezultate din tehnica spaial, tehnologia
de
fabricaie a bicicletelor, industria de automobile i tehnologia energiei reinnoibile. Cadrul
este
realizat din materiale composite uoare (fibr de carbon, fibr de sticl, Kevlar) asamblate
prin
lipire cu rini sintetice (epoxidice) i este purttorul a sute de celule solare legate ntre
ele. Un
24

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

astfel de ansamblu, ntr-o zi nsorit, poate produce o putere de pn la 2kW(2,6CP) Firma

Venturi AstroLab n 2006 a promis c va scote pe pia primul automobil comercial
electrosolar hibrid n ianuarie 2008.

i. Trecerile de pietoni din Bucuresti au fost dotate cu sisteme solare de

avertizare

In capitala, un numar de 25 de treceri de pietoni, au fost dotate cu primele sisteme

solare de
avertizare. Acestea constau in panouri luminoase, becuri si marcaje rutiere care se
declanseaza,
aprinzandu-se, imediat ce se pune piciorul pe trecerea de pietoni. Aceasta masura de
amplasare
a sistemelor solare de avertizare, in cadrul trecerilor de pietoni, s-a realizat datorita
faptului ca
au fost inregistrate un numar mare de accidente, soldate cu decesul unui numar
impresionant
de bucuresteni.
Proiectul derulat de Administratia Strazilor Bucuresti, a fost aprobat, suma destinata
acestuia fiind de 5.600.000 de euro.

3.4. Evolutia sistemelor PV in Romania.Prima fabrica de panouri fotovoltaice din

Romania
1974 - Laborator Surse Noi de Energie NESL Institutul de Cercetari pentru
Industria
Electrotehnica - ICPE
1976 - 1980 - Prima generatie de celule: Si mono, 2 si 3. Productie industriala
25

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

1982 - Module PV de 6.5-10 Wp laminare PVB/ EVA

1982 1986 - Aplicatii pentru locuri izolate:
pomparea apei
protectie catodica
telecomunicatii
iluminat si semnalizari.
1984 - Demararea Programului PVT Producerea combinata de caldura si
electricitate
(ICPE)
1985 - Lentile Fresnel liniare si sferice .Celule solare GaAs
1986 - Concentratoare cilindro-parabolice celule solare din Si monocristalin.
Utilizare
industriala pentru producerea de energie termica.
1987 - Solar Home System (ICPE) 1kWp. Aplicatie autonoma 48/220V, 50Hz

1989 - Demararea Programului de Centrale Solare (ICPE):

Centrala autonoma de 10kWp
Centrala conectata la retea de 10kWp
1993 - Demararea programului de aplicatii autonome personalizate : UVT-DCEM.
1995 - Demararea Programului privind Integrarea n cladiri a sistemelor PV la
Universitatea
Valahia din Trgoviste.
1998 - Demararea programului de electrificare rurala: ICEMENERG, ICPE, UVT- DCEM
100 de Case alimentate din surse regenerabile.
1999 - Amfiteatrul Solar din Targoviste: Prima BIPV aplicata in Romania 10kWp connectata
la
retea . Prima (si nca singura) instalatie solara de 10kW integrata n mediul construit.
Proiect
INCOP din 1998. Functionala din mai 2001.

2002 - Casa inteligenta si ecologica la ICPE-NESL Baza de cercetare

Agigea.

26

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

2004 - Demararea programului national de Cercetare de excelenta:

celule solare n strat subtire /celule solare organice /noi materiale pentru celule solare
avansate
sisteme PV integrate n cladiri / sisteme complementare PV si solar termic
sisteme conectate la retea / producere distribuita / sisteme hibride cu pile de combustie
sfrsitul anului 2008 a marcat rezultate deosebite.
PROGRAM BLOCAT N IANUARIE 2009.
2005 - Centrala de 30kWp conectata la retea la Universitatea Politehnica Bucuresti Proiect
PV enlargemen

2007 - Centrala de 40kW, conectata la retea ICEMENERG-Bucuresti

2008 - Centrala de 10kWp conectata la retea la Universitatea Transilvania Brasov
Colaborare
cu ICPE Bucuresti & UVT-DCEM

2008 - Dezvoltare de Piata

legea energiilor regenerabile
programe si proiecte din fonduri nationale sau europene

27

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

nfiintarea SunE.
2009 - Centrala de 22kWp conectata la retea. Electrica, statia Floresti. Girasolar
Romania

Satu Mare este primul jude din Romnia n care funcioneaz oficial, ncepnd din 2
iunie
2010 prima fabric n care se produc panouri solare, o alternativ eco care utilizeaz ca
surs de
energie energia solar, nlocuind astfel curentul. Investiia se ridic la 10 milioane de euro
i va
crea aproximativ 50 de locuri de munc. La inaugurare au participat reprezentanii firmei,
att
de la Bucureti Andre Fraga, ct i de la Satu Mare Andrei Dng, colaboratori locali i
regionali, autoriti locale i judeene, respectiv reprezentanii mass-media local i
regional.
Cei prezeni au vizitat fabrica timp de 20 de minute, prezentndu-li-se procesul tehnologic
de
realizare a panourilor solare. Reprezentanii firmei Renovatio Solar, care face parte dintr-o
companie naional, spun c investiia de la Satu Mare se ridic la 10 milioane de euro, iar
la
ora actual sunt angajai 17 muncitori dar pn la finele anului vor fi 50. Investitorii au
ales
judeul Satu Mare pentru aceast fabric datorit proximitii fa de pieele de care sunt
Totodat prin aceste elemente produse i puse n funciune aici se protejeaz mediul
interesai ei i datorit forei de munc specializat sau dispus s se specializeze n
nconjurtor, a declarat Csehi Arpad, preedintele Consiliului Judeean Satu Mare.
domeniu.
Compania
Autoritile locale i judeene spun c noua investiie este benefic pentru creterea
productoare de panouri foto-voltaice are linie de producie destinat numai pentru
economiei,
export.
crearea de noi locuri de munc i nu n ultimul rnd este o mndrie pentru Satu Mare.
Deocamdat, n fabrica de la Veti se testeaz prima producie de panouri care vor urma
Aceast
s
investiie duce la creterea economiei judeului, crearea de noi locuri de munc i, n plus,
ajung pe piaa de desfacere din Europa. Grupul internaional de companii din care face
este
parte i
o mndrie pentru Satu Mare deoarece este prima fabric din Romnia.
fabrica de la Veti are activiti n domeniul energiei regenerabile, att eolian ct i
fotovoltaic. Compania are birouri locale n Polonia, Italia, Bulgaria, Romnia i proiecte de
dezvoltare n SUA, Bahamas i Malta.

3.5. Sisteme solare - preturi, amortizarea investitiilor

28

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Pretul panourilor solare este in general ridicat. Insa sistemele ce le utilizeaza sunt
foarte
fiabile, astfel ca investitia initiala se va amortiza in timp. Scopul acestei pagini este de a
va
ajuta in a va face o idee generala asupra investitiilor intr-un astfel de sistem. In cazul in
care
veti dori sa va montati unul, vor fi necesare calcule mai amanuntite, preturile variind in
3.5.1. Sisteme solare de incalzire preturi
functie
de necesitati.
Acestea contin in mare urmatoarele componente:
panouri solare
un rezervor pentru stocare apei calde
sisteme de racord, de prindere, tevi
optional: pompa, boiler electric, sistem de comanda, etc
Preturile incep de la 1500 - 2000 RON pentru sistemele foarte simple ce pot fi utilizate
doar
vara. Ele pot urca pana spre 3000 - 8000 de euro, pentru cele mai complexe, care pot fi
utilizate
pe tot parcursul anului. Preturile variaza insa in fuctie de componente, de numarul de
panouri si
Amortizarea investitiei
de dimensiunea rezervorului de stocare.
Panourile solare de acest tip au o perioada medie de amortizare a investitiei de 5-10
ani. Cu
toate acestea, sunt foarte multi factori care influenteaza acest fapt, asadar o apreciere
exacta nu
se poate face decat pentru o serie de parametri fixi: pozitia geografica, clima locala,
nivelul de
utilizare, capacitatea etc. Tinand cont insa de faptul ca durata de viata garantata a
3.5.2. Sisteme de producere a energiei electrice
acestor
preturi
sisteme este de 20 de ani, investitia intr-un astfel de sistem poate fi una de viitor.
De cele mai multe ori, sistemele fotovoltaice sunt integrate cu sisteme eoliene sau cu
sistemul electric general, pentru reducerea facturii la energie electrica. Functionarea unei
locuinte doar cu ajutorul energiei solare este posibila, insa in practica ea nu este tot
timpul
posibila. De aceea existenta unui sistem de back-up este necesara, fie ca e vorba de un
generator diesel sau reteaua de la Electrica.
Un sistem fotovoltaic simplu contine urmatoarele elemente:
panouri fotovoltaice
baterii pentru stocarea energiei + regulator de incarcare a bateriilor
invertor pentru trnasformarea curentului continuu din baterii in curent alternativ
Preturile pornesc de la 1000 - 2000 de euro (pentru sisteme de 150-200 W) si pot urca
foarte
mult, in functie de necesitatea energetica, de sistemele de back-up folosite, etc.
Amortizarea investitiei
In general, sistemele fotovoltaice moderne pot fi folosite pe tot parcursul anului si
chiar si
noaptea, cu un randament mai scazut insa. Durata de utilizare preconizata este de pana
la 25 de
ani, caz in care randamentul lor nu ar trebui sa scada sub 70% din cel initial.
In prezent recuperarea investitiilor facute intr-un sistem de panouri fotovoltaice se
face in
8-10 ani. Daca ne uitam la preturile resurselor energetice obisnuite, producatoare de
energie
electrica, observam ca pretul acestora tot creste, iar pretul obtinerii energiei electrice prin
energia solara, cu ajutorul panourilor fotovoltaice, devine tot mai mica.
29

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Avand in vedere preturile crescatoare, poluarea si volumul limitat a resurselor

energetice
fosile, folosirea resurselor energetice regenerabile si a energiei solare prin panouri
fotovoltaice,
ne ofera solutii tot mai favorabile.
In Romania numarul orelor insorite este in medie intre 1900-2200 ore/an. Energia solara
din
radiatiile solare, care ajunge pe suprafata pamantului este 1000-1300kWh/m / an, ceea
ce ne
IV. ofera
Analiza
SWOT ade
sistemelor
ceexcelente
capteazaprin
energia
solara
posibilitati
exploatare
panouri
fotovoltaice.
Analiza SWOT consta in elaborarea unei tehnici prin care se pot identifica punctele tari
si
aspectele slabe ale unei afaceri si examineaza oportunitatile si amenintarile unui proiect,
aceasta analiza putand fi utilizata ca element in realizarea bilantului unei afaceri.
Examinarea
factorilor (produs ,ntreprindere, angajat, etc) care determina succesul sau esecul a
determinat
cearea unor metodologii specifice de analiza si diagnosticare a activitatii afacerii. 'SWOT'
este
un acronim care provine din limba engleza de la initialele cuvintelor strenghts - puncte
tari,
weaknesses - puncte slabe, opportunities - oportunitati si threats - amenintari.
Analiza SWOT este folosita in managementul strategic si consta intr-un proces prin
care o
firma poate obtine efecte materializate in cresterea semnificativa a performantelor sale,
in
consolidarea
pozitiei ei
pe piata,
prin
elaborarea, implementarea si controlul strategiei
Etapele analizei
S.W.O.T.
sunt
urmatoarele:
firmei in
vederea realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv.
1. Enumerarea principalelor puncte tari si puncte slabe ale societatii, produdului,
Analiza SWOT este practic un inventar intern al organizatiei si o schema proiectata a
angajatului,
riscurilor externe la care poate fi supusa o afacere. Aceasta centralizare ia in calcul atat
etc.;
factori
2. Enumerarea oportunitatilor (posibilitatilor) si amenintarilor (pericolelor) prezente si
pozitivi cat si negativi, oportunitati si amenintari pe piata de profil.
viitoare;
3. Identificarea aspectelor critice;
4. Definirea factorilor de success.

30

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

ANALIZA SWOT Sisteme de captare a energiei solare

- emisii reduse de noxe- protectia mediului inconjurator;

- necesita expunere solara prelungita - 60%

din timp;

- posibilitatea asigurarii energiei electrice in locuri izolate,

- costuri ridicate;
fara acces la reteaua de energie electrica;
- perioada de amortizare de aproximativ 2-7;
- intretinerea sistemelor este facila- nu necesita decat

curatarea de impuritati a suprafetei;

- prelungesc indirect viata sistemului de incalzire existent al
locuintei, din Aprilie pana in Noiembrie nu este necesara
utilizarea incalzirii clasice
- durata medie de utilizare 15-25 de ani

ani- depinde din ce materiale sunt confectionate

panourile;
- unele studii arata ca este necesara mai

multa energie electrica pentru a crea o celula

decat pentru a o da inapoi sub forma de energie
electrica.

- rezitenta la intemperii
- cheltuielile initiale de instalare;
- soarele nu ofera energie constanta in nici un
loc de pe pamant;

- resursele naturale utilizate in sistemele clasice de producere a

energiei electrice sunt neregenerabile si epuizabile;
O

- datorit rotaiei Pmntului n jurul axei sale, i deci a

alternanei zi-noapte, lumina solar nu poate fi folosit la
generarea electricitii dect pentru un timp limitat n
fiecare zi;
- necuratarea panourilor duce la reducerea
randamentului cu 30%;
- existena zilelor noroase, cnd potenialul de captare al
energiei solare scade sensibil datorit ecranrii Soarelui.

31

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Riscurile instalarii de sisteme solare

1. Panourile solare instalate acasa reprezinta un risc imens pentru un eventul incendiu.
Cand va
instalati sistemul, aveti de facut multe conexiuni. Creati una eronat si este posibil sa aveti
parte
mai tarziu de un scurt-circuit. Au fost mai multe cazuri de acest gen in ultimii ani, cele mai
multe fiind cauzate de sisteme de o calitate inferioara insa.
2. Panourile solare ocupa foarte mult spatiu. Vreti un sistem care sa produca destula
energie
electrica si sa eliminati factura la curent electric? Va dati seama ca este posibil sa aveti
nevoie
de peste 1000 de metri patrati? Nu toate acoperisurile sunt potrivite pentru instalarea
panourilor
solare. Acoperisul poate sa nu fie perfect orientat spre Soare sau, daca este un acoperis
3. Intregul sistem solar are nevoie de multi ani pentru a returna investitia. Ar putea sa ia
mai
peste
vechi, poate sa nu treaca de inspectie.
20 de ani pentru a va recupera banii. Ca multe alte energii regenerabile, energia solara
inca nu a
fost dezvoltata destul de mult pentru a fi pe cat de eficienta trebuie sa fie. Va fi
extraordinara
atunci cand va avansa, insa in prezent nu este destul de eficienta pentru cei care vor sa
isi
Sistemele
solare,facturilor
risc i beneficiu
reduca costurile
la energie electrica.
De ce risc? Deoarece produsele foarte ieftine i pot pierde din randament chiar i dup
un
an. Instalarea unui panou solar pentru nclzirea apei calde menajere este rentabil mai
ales
dac nu sunt gaze naturale n zon.
Sunt muli care spun c investiia se recupereaz n doitrei ani, dar mint. Gazul este ieftin
acum i merit s i montezi panou solar dac eti ntr-o zon fr gaze, cum e
Alexandria, de
pild. Un sistem de 3.600 euro, de pild, pentru nclzirea apei menajere (cu boiler de
300 litri
i trei panouri cu 12 tuburi solare vidate) poate fi considerat amortizat dup cinci ani,
comparativ cu alimentarea electric, sau n 15 ani, comparativ cu cea pe gaz.
Ct de repede ne recuperm investiia depinde totui de ce fel de tip de sistem solar
alegem
i ct de bine este dimensionat consumului real, pentru a nu funciona cu pierdere. De
aceea, se
recomand efectuarea de ctre firme specializate a unei simulri pe calculator.
De asemenea, trebuie s v gndii dac vrei ap nclzit solar tot anul sau doar
pentru
perioada cald (martie-septembrie). Panourile solare din a doua categorie sunt cele mai
ieftine,
dar trebuie golite nainte de primul nghe si reumplute cu ap primvara, inclusiv
tuburile.
Dac v lsai pclii de preurile cele mai mici, ale produselor fabricate de regul n
China, ai putea constata c dup un an avei probleme deja. La panourile chinezeti
vidul din
tuburi se pierde foarte uor, astfel c nu mai reine cldura, explic Domiian Covaci,
marketing manager la Solariss.
De aceea, inei cont de garania sistemului, dar i a manoperei. Nefiind muli
instalatori
specializai, putei fi taxai serios. Pe de alt parte, un sistem solar care asigur i aport la
nclzirea casei poate duce la economii n perioada de iarn de 30-45%, mai ales dac e
asociat
cu nclzirea prin pardoseal.
32

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

Intrebari frecvente cu privire la sistemele de captare a energiei

solare:
Ce se intampla daca intr-o zi ploua sau este
inorat?
Pe o parte trebuie sa fim constienti de zona climatica unde ne situam, evident nu
avem
aceeasi zona climatica in toata Romania. Detinem 5 zone climatice ce se diferentiaza de
radiatia
solara asupra suprafetei orizontale. Odata amintit acest concept, la fel trebuie sa ne
amintim ca
panelele solare nu doar capteaza radiatia directa, capteaza si radiatia ravasita care o
avem, nu
doar in zilele de soare, dar si in zilele inorate. Logic cand nu este radiatie solara, captorul
Ce
nu masuri de protectie sunt necesare pentru a evita supraincalzirea din
instalatie?
aduna suficienta radiatie. Din aceasta cauza intotdeauna trebuie sa compensam cu un
Probleme
care pot duce la supraincalzirea sistemului sunt simple si la fel de simplu de
sistem
de
evitat.
Se poate
punezile
problema
supraincalzirii
( si sistemele
ajutor pentru
aceste
unde energia
soareluiin
nuconditii
ajungede
la soare
100% puternic
din necesarul
nostru.
pot
face insolatie ), consum redus, utilizare rara etc.
Solutia ideala pentru rezolvarea acestei probleme este montarea in circuitul hidraulic
de la
instalatie, o aeroterma, numita si risipitor de caldura. Cand senzori de temperatura
detecteaza o
temperatura superioara a celei de siguranta, o parte din acest lichid se pune in circulatie
catre o
Ce
intamplaintegrata
pe timp de
iarna? solar, acesta din urma are ca efect racirea instalatiei cu
altase
instalatie
in panoul
circulatie fortata, scotand caldura in exterior si prin aceasta metoda reducem temperatura
Dupa cum stim iarna se produce inghetul, este foarte important sa stim ca lichidul
apei.
care
circula prin instalatia noastra nu este acelasi cu cel pe care il folosim la consum, avem
circuit
primar si secundar. Circuitul primar este umplut cu un lichid antigel de uz alimentar,
substanta
Energia solar poate nclzi locuinele n mod pasiv, datorit construciei acestora
propilen-glicol este cea care suporta temperaturile scazute de pana la -20C, acest lichid
(casele
transfera caldura in apa care noi o consumam.
pasive) sau poate fi stocat n acumulatoare termice sub form de energie termic.
Cldura
OBSERVATII SI CONCLUZII
generat solar se poate folosi n principal la prepararea apei calde menajere, nclzirea
agentului termic responsabil de temperatura ambiant a casei i nclzirea piscinelor.
Exist
chiar i instalaii de aer condiionat bazate pe cldura solar, unde aceasta reprezint
energia
principal necesar rcirii aerului.
Utilizarea energiei solare reprezint la nivel global cea mai eficient metod de a
aduce
cldura n locuine. n general, cantitatea de cldur solar ce cade asupra acoperiului
unei
case este mai mare dect energia total consumat n cas.
Cu mijloace simple, eficiente constructiv, se poate utiliza energia solar pentru a reduce
sau
chiar pentru a nlocui total celelalte surse de energie necesare traiului dintr-o locuin
modern,
n Europa, Romnia se afl n zona a doua de nsorire, n Romnia se pot defini 4 zone de
nsorire, de la un maxim de 1600 kWh/m2 n Dobrogea la 1250 kWh/m2 n nordul rii,
anual.
Dei energia solar este rennoibil i uor de produs, problema principal este c
soarele
nu ofer energie constant n nici un loc de pe Pmnt. n plus, datorit rotaiei
33
Pmntului n

jurul axei sale, i deci a alternanei zi-noapte, lumina solar nu poate fi folosit la
generarea
electricitii
dect pentru un
timpun
limitat
n fiecare
zi.viitor._____________________________
O alt limitare a folosirii acestui tip
Energii
regenerabile.Energia
solara
beneficiu
pentru
de
energie o reprezint existena zilele noroase, cnd potenialul de captare al energiei
solare scade
sensibil datorit ecranrii Soarelui, limitnd aplicaiile acestei forme de energie
rennoibil.
Nu exist nici un dezavantaj deoarece instalaiile solare aduc beneficii din toate
punctele de
vedere.
Panourile solare produc energie electric 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua
are 9
ore) Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electric i n acelai timp
nmagazineaz energie n baterii pentru a fi folosit noaptea.
Instalaiile solare sunt de 2 tipuri: termice i fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc
energie
electric gratis. Cele termice ajut la economisirea gazului n proporie de 75% pe an. O
cas
care are la dispoziie ambele instalaii solare (cu panouri fotovoltaice i termice n vid)
este
considerat "FARA FACTURI" deoarece energia acumulat ziua n baterii este trimis n
reea).
In ciuda pretului si a dependentei de factorii externi, panourile solare sunt o solutie
pentru
viitor. Acest lucru este dovedit si de cresterea de aproape 50% inregistrata in numarul de
astfel
de sisteme folosite pe glob, in fiecare an din 2002 incoace. Procentul utilizarii energiei
solare
este in continuare minuscul, estimand ca va ajunge la 0,40% in 2010. Insa pe viitor, odata
cu
dezvoltarea tehnologiei si micsorarea costurilor initiale, panourile fotovoltaice vor deveni
cu
siguranta din ce in ce mai utilizate.
In final, lucrurile sunt destul de simple. Carbunele se va termina, la fel si gazul si
petrolul.
In aceste conditii, ce va face omenirea? Nu este cazul sa luam atitudine? Ba da. Iar
instalarea
unui sistem de energie ecologic este un prim pas. Da, poate investitia initiala va fi mare,
insa nu
uita celebrul proverb: suntem prea saraci ca sa ne permitem lucruri ieftine.
La baza producerii energiei electrice sta celula fotovoltaica. Pe scurt, in contact cu
razele
soarelui, aceasta produce energie electrica. Pentru a intra in detaliu, ne-ar fi necesare insa
cunostinte de chimie destul de avansate: fotonii din razele solare bombardeaza atomii
materialelor din care este realizata celula fotovoltaica. Sub aceasta actiune, acestia tind
sa se
elibereze si astfel se formeaza energia electrica.
Majoritatea panourilor existente sunt rigide, dar in unele domenii se folosesc si
panouri
solare flexibile. In ambele cazuri, celulele fotovoltaice sunt protejate impotriva
interperiilor,
furtunilor sau razelor ultraviolete de un strat protector de sticla speciala. Astfel
producatorii pot
afirma ca panourile fotovoltaice actuale sunt destinate unei utilizari de lunga durata, ce
poate
depasi 20 de ani.
Electricitatea solar poate s-si aduc o important contributie la pstrarea rezervelor
de
energie ale pamntului si, n acelasi timp poate contribui la ncetinirea modificrilor
climatice
generale: reduce consecintele efectului de ser si ale gazelor poluante din atmosfer.
Costul
energiei produse de sistemele fotovoltaice continu s scad. Oricum, costul energiei
fotovoltaice este, n general, mai mare dect al energiei produse n mod conventional.
34 De

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

oglinzile sau geamurile colorate, asigur umbr si, n acelasi timp, pot genera
electricitate. n
interiorul acestor module de geam dublu, spatiul dintre celulele solare opace este
transparent.

Avantajele esentiale ale sistemelor fotovoltaice

sunt:
producenergieelectricafaraefectepoluanteasupramediului
(+ reciclare completa)
nu au componente in miscare:
o fiabilitate ridicata, durata de viata lunga
o exploatare usoara, ieftina
o tehnologie fara poluare fonica
producere si consum in acelas loc, pentru puteri instalate mai mici, consumabile local:
o pierderi de transport reduse
o spatii pentru producere si transport reduse
o nu produce modificari in mediu .

Specialistii prevad un viitor stralucitor pentru energia solara. Considerat mult timp
neprofitabil, acest tip de energie incepe sa castige teren, datorita imbunatatirii
tehnologiilor si
costului tot mai ridicat al resurselor energetice traditionale. Chiar si fara subventii
guvernamentale, in maximum cinci ani, estimeaza specialistii McKinsey, energia solara ar
putea costa la fel ca electricitatea produsa din combustibili fosili pentru consumatorul
final din
multe zone, cum ar fi California sau Italia.
Pana in 2020, energia solara totala exploatata ar putea creste de 20-40 de ori fata de
nivelul actual. Cu toate acestea, sectorul este abia la inceput. Chiar daca luam in calcul
cele
mai optimiste previziuni pe termen lung, in 2020, doar 3-5% din electricitatea folosita la
nivel
global va proveni din energie solara.

35

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________

BIBLIOGRAFIE

www.inmh.ro;
www.windenergy.com;
www.magnus.ro.
www.lpelectric.ro
www.wikipedia.org
www.naturenergy.ro
Kelemen G., Ursa D. Alternativa energetica. Partea I. Argumente in favoarea utilizarii
energiei solare, Rev. Tehnica instalatiilor nr. 5/2003.
Kelemen G., Ursa D. - Alternativa eneregtica. Partea II. Aplicatii ale sistemelor solare in
instalatiile pentru constructii, Rev. Tehnica instalatiilor nr. 6/2003

36

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________