Sie sind auf Seite 1von 43

I.

DATE GENERALE PRIVIND INVESTITIA


I.1. Descrierea societatii
SC STUPINA SRL este administrata de

domnul Zamfir Iulian, nascut la data de

08.07.1970, in comuna Racoviteni, judetul Buzau.


-denumire SC STUPINA SRL
-adresa Comuna Racoviteni, Judetul Buzau
-cod unic de inregistrare :15247821
-cod CAEN 0126 Apicultura
-nr. cont bancar RO85BRDE120BZ01534381370
-banca : BRD Buzau
Absolvent in anul 1990 al Liceului industrial Metaloglobus Bucuresti, profil Mecanic.
A absolvit cursurile de calificare in meseria de Apicultor, organizat de catre Oficiul Judetean de
Consultanta Agricola Buzau in perioada 18.01 04.04.2007. Ddecizia de a-si infiinta o afacere in
domeniul apicol a luat-o in anul 2010 cand a preluat prin ransferul proprietatii 45 familii albine.
Experienta in domeniul apicol a dobandit-o prin lucurul efectiv alaturi de prieteni apicultori din
aceeasi localitate.
SC Stupina SRL s-a autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura, dorind sa realizeze o
activitate specializata in acest domeniu.
Necesitate:

Investitia propusa ofera oportunitati de munca pentru persoanele din mediul rural,
facilitandu-le posibilitatea de a obtine venituri alternative.

Oportunitati:

Flora melifera din judetul Buzau este bogata si variata, cuprinzand numeroase specii de
plante cu valoare apicola ridicata. Aceasta, poate conduce la obtinerea unor recolte de
miere ridicate si constante in timp. Numarul actual al familiilor de albine din judetul
Buzau este mic fata de posibilitatile de valorificare existente.

. Buzau este situat intr-o zona cu baza melifera bogata si variata ce nu este exploatata
corespunzator in prezent.

I.2 DESCRIEREA INVESTITIEI


Investitia consta in:
- achizitionarea a 120 familii de albine
- utilaj de baza (120 stupi)
- echipamente si unelte de lucru necesare pentru productia de miere si polen, inclusiv
echipament protectia muncii:

1. Mijloace de transport specializate


-

Camion apicol capacitate 100 lazi

Pavilion apicol capacitate 80 lazi

2. utilaje fara montaj si echipamente de lucru


- Centrifuga profesionala Lyson 42 rame
- Tava de descapacit cu filtru inox
- Furculita de descapacit cu dinti drepti din inox x 2
- Cutit electric de descapacit x 2
- Strecuratoare miere
- Colector de polen x 30
- Hranitor din lemn cu capacitatea de 500 ml x 30 buc
- Dalta apicola x 2
2

- Afumator x 2
- Perie apicola x 2
- Ladita de transport rame x 2
- Gratie de urdinis x 120
- Scaun apicol
- Suport pentru stup x 120
- Inchizator de urdinis x 120
- Gratie separatoare x 40
- Colivie matca x 1 set (100 buc)
- Pulverizator
- Cantar de control
3. dotari protectia muncii
- masca x 2
- halat x 2
- manusi x 2

II. Date tehnice privind investitia


II.1. Amplasare:
S.C. STUPINA S.R.L. are sediul in Comuna Racoviteni, Judetul Buzau.
Dimensiunea fermei este de 45 de familii de albine cu dorinta de extindere la 165 familii.

II.2. Tehnologia obtinerii produselor apicole

Mierea este un produs apicol obtinut


prin transformarea si prelucrarea nectarului
sau manei de catre albine si depozitat in
celulele fagurilor pentru a constitui hrana
populatiei din stup. Obtinerea mierii este
scopul principal al apiculturii din prezent si
din trecut.
Producerea mierii de catre albine
este un proces complex de transformare a
materiei prime in miere, incepand cu recoltarea si terminandu-se cu capacirea celulelor din
faguri. Albinele lucratoare recolteaza nectarul sau mana cu ajutorul aparatului bucal (trompa) si
4

le inmagazineaza un timp in gusa, unde sunt amestecate cu saliva, iar la sosire transfera
continutul zaharat albinelor din stup, care il prelucreaza in continuare, pana se obtine produsul
finit.

II.2.1. Recoltarea fagurilor de miere din stup


Apicultorul echipat pentru lucru (halat alb si masca apicola), folosind afumatorul si dalta,
deschide si controleaza fiecare stup in parte depistind si recoltind fagurii cu miere, intii din
magazinele sau corpurile superioare.
Lucrarile de recoltare se pot executa in doua etape: in prima se aleg din stupi ramele cu
faguri destinati extractiei si se grupeaza separat in partea opusa cuibului, urmind ca recoltarea
propriu-ziia a acestora sa se efectiieze dupa 1-3 zile. Cu toate ca presupune o fragmentare a
lucrarii de recoltare metoda previne declansarea unui eventual furtisag.
Deschiderea stupului de catre apicultor si interventia in cuibul familiei de albine trebuie
astfel facuta incit sa sustraga albinele cit mai putin posibil de la activitatea lor obisnuita. Datorita
acestui fapt actiunea de recoltare a fagurilor solicita un anumit mod de comportare cu albinele si
momentul cel mai prielnic.
In manipularea ramelor, apicultorul trebuie sa efectueze lucrarile cu miscari sigure,
calme, evitind strivirea albinelor de pe fagurii ce se scot din stup de albinele de pe fagurii
urmatori sau de peretele stupului. De asemenea, se impune ca aplicultorii sa minuiasca cu atentie
afumatorul, sa protejeze fagurii de funirigine si praf, pentru a nu deprecia calitatea produsului.
Dupa ce au fost alesi fagurii cu miere destinati extractiei, se ridica pe rind din stup, dupa o
afumare prealabila si indepartare a albinelor de pe suprafata lor.
Pentru aplcultorii ce detin un numar reduis de familii de albine, ramine actuala metoda
scuturarii si perierii albinelor de pe faguri. Indepartarea albinelor de pe fagurii cu miere se
realizeaza deasupra stupului cu ajutorul periei apicole, executind o miscare de sus in jos, de-a

lungul ramei. Operatia se repeta pina la indepartarea tuturor albinelor, cu multa atentie pentru a
nu le strivi sau a deprecia prin lovire fagurii recoltati.
In selectionarea fagurilor cu miere nu se vor recolta cei cu puiet (in special puiet
necapacit), chiar daca prezinta "coroane" bogate, intrucit prezenta puietului are in aceasta
perioada o importanta deosebita pentru dezvoltarea familiei de albine in continuare. De
asemenea, in cazul in care se considera ca intreaga cantitate de miere planificata pentru iernarea
familiilor de albine (un fagure cu miere pentru un interval albina aflata in cuib) sa se asigure de
la culesurile principale, apicultorul in timpul lucrarii de recoltare va alege numarul de rame
necesar cu faguri uniform claditi, de culoare mai inchisa si miere complet capacita. Acesti faguri
se vor lasa in stup sau se vor depozita in conditii optime (dezinfectie, temperatura, aerisire etc.)
pina la folosire.
Izgonirea albinelor de pe fagurii cu miere la stupii de tip vertical cu rezultate pozitive in
sporirea productivitatii muncii se poate face prin :

Folosirea podisoarelor prevazute cu izgonitor.


Aceasta metoda presupune folosirea de podisoare" speciale (prevazute cu pinza de sac

etc.), care asigura retinerea si evaporarea rapida a unor substante chimice insectifuge. Prin
asezarea podisoarelor speciale, continind aceste substante, deasupra corpului sau a magazinului,
albinele aflate in interior se vor retrage in corpurile sau magazinele inferioare intr-un timp foarte
scurt. Substantele chimice repelente sau izgonitoare ce se folosesc in apicultura sunt:
- anhidrida propionica (Ministerul Agriculturii S.U.A.). Metoda nu a fost extinsa, cu toate ca nu
exista

posibilitati

de

contaminare

pentru

miere

- benzaldehida (G. F. Townsend Canada) se considera cea mai eficaoe metoda. Se intrebuinteaza
la temperaturi cuprinse intre 15 si 27C. Peste aceste temperaturi se amesteca cu 2 parti
glicerina si o parte apa ;
- acid fenic. Substanta nu are o raspindire prea mare in apicultura deoarece poate deprecia
aroma cmierii. In timpul folosirii acidului fenic, se vor lua masuri pentru protectia miinilor,
intrucit substanta este caustica.

Izgonitorul cu jet de aer constituie o metoda folosita tot mai larg in tehnica apicola. Ea
consta din folosirea unui aparat electric portabil, care produce un jet de aer reglabil,
folosit in izgonirea albinelor din corpurile si magazinele cu miere, ce urmeaza sa fie
recoltate. Metoda prezinta avantaje fata de folosirea substantelor chimice intrucit:
familiile se reorganizeaza usor, se elimina pericolul furtisagului si este grabit procesul de
evaporare a apei din mierea necapacita.

Montarea de dispozitive izgonitor


Imediat ce fiecare fagure recoltat din stup a fost eliberat de albine, se introduce intr-o

ladita de transportat rame, un magazin sau stup gol, bine inchis, cu ajutorul caruia ramele cu
faguri pot fi manipulate si transportate din stupina in spatiul amenajat pentru extractie (cabana
apicola). In acest fel se evita iritarea albinelor si deprecierea mierii in fagurii recoltati din stup.
Recoltarea mierii in sectiuni are loc pe masura ce fagurii unor sectiuni sint complet capaciti.
Recoltarea magazinelor cu sectiuni complet capacite nu trebuie sa se intirzie, intrucit mentinerea
lor in continuare depreciaza aspectul sectiunilor, datorita circulatiei albinelor in stup. Dupa
ridicarea magazinelor de pe stupi, albinele se indeparteaza printr-o usoara afumare, scuturare si
periere a sectiunilor.
Inainte de terminarea culesului la care se produce miere in sectiuni, fagurii ce nu au fost
complet capaciti, se aduna si se dau spre finisare uneia dintre cele mai puternice familii care
eventual se hraneste cu miere extrasa de la acelasi cules.
Pentru ca operatiunile de recoltare si extractie a mierii sa se desfasoare in bune conditii
pe tot parcursul lucrarii, apicultorii trebuie sa cunoasca pericolul de declansare a unui eventual
furtisag in stupina. Lipsa unui cules, precum si aroma puternica a unor sorturi de miere (tei,
coriandru, floarea-soarelui, izma etc.), favorizeaza posibilitatea declansarii furtisagului.

Prin mentinerea cuibului familiilor de albine, descoperit un timp cit mai scurt,

evitarea raspindirii picaturilor de miere prin scurgerea din faguri pe stupi sau in jurul acestora,
acoperirea fagurilor goi, a hranitoarelor, vaselor sau altor obiecte cu miere sau cu miros de miere

in stupina, precum si prin verificarea etanseitatii inchiderii fiecarui stup se pot evita cauzele
principale ce provoaca furtisagul in stupina.
Dupa cum rezulta de mai sus, masurile de prevenire a declansarii furtisagului in stupina
constau in insa in constiinciozitatea apicultorului in executia lucrarilor de recoltare a mierii.
II.2.2. Tehnologia recoltarii si extractiei mierii
Prin cules principal se intelege sursa melifera de la care albinele string cea mai mare
cantitate de nectar din tot timpul anului. Culesul principal se clasifica din punct de vedere al
cantitatii de miere realizata in: cules de productie (timpul este prielnic, infloritul nu a fost
compromis si se pot realiza cantitati insemnate de miere recoltabila) si cules de intretinere de pe
urma caruia se realizeaza cantitati ce se consuma pe parcurs in familiile de albine.
O etapa importanta a anului apicol o reprezinta momentul incetarii fiecarui mare cules de
productie. Principala lucrare consecutiva acestui moment este cea de recoltare a mierii marfa. De
fapt, acum se vadeste cu adevarat munca depusa de apicultor de-a lungul intregii perioade
premergatoare sezonului activ. Eforturile, priceperea si perspicacitatea apicultorului se vor
converti in cantitati mai mari sau mai mici de miere marfa sau produse apicole, care pot fi
exprimate in kilograme echivalent miere.
In stupina se poate aprecia in mod practic incetarea culesului daca tinem cont de
urmatoarele aspecte si indicatori :

Intensitatea de zbora albinelor scade in mod evident.

Indicatiile cintarului de control montat in stupina, la un stup cu o familie de albine de


putere mijlocie, ajuta apicultorul in determinarea intensitatii culesului, prin diferentele in
greutate inregistrate de cintar/ unitatea de timp (ex. 24 de ore).

Seara nu se mai simte mirosul caracteristic de miere si nu se mai aude zumzetul puternic
provocat de albinele "ventilatoare" in stup.

In lipsa culesului albinele se irita usor si devin mult mai agresive, atacind persoanele
aflate in raza lor de zbor.
8

In cautarea hranei albinele dau tarcoale in jurul familiilor slabe, fiind predispuse la
furtisag.
In lucrarile de recoltare si extractie a mierii din faguri, aprecierea momentului incetarii

culesului are o important deosebita pentru apicultor, intrucit extractia mierii trebuie sa fie
terminata cu citeva zile inainte de incetarea culesului de productie, iar extragerea repetata a
mierii in timpul culesului principal de lunga durata contribuie la sporirea productiei cu 20-30 %.
Practic, declansarea actiunii de recoltare a fagurilor cu miere din stup incepe atunci cind mierea
este suficient de maturata, luindu-se drept criteriu prezenta coroanei cu miere capacita in treimea
controalelor prin sondaj a fagurilor cu miere marfa, la un interval de 2-3 zile, spre sfirsitul
culesului principal.
Respectind aceasta indicatie, exista siguranta ca prelucrarea enzimatica a mierii a fost
terminate, iar continutul in apa al mierii a ajuns la maximum 18-20%. In acest fel se evita
extractia mierii nematurata si cu un continut ridicat in apa (22-23 %), ce nu corespunde calitativ.
Atunci cind se recolteaza in timpul culesurilor, pentru ca albinele sa nu fie stingherite in
activitatea lor, ramele cu faguri continind miere de extras (corpurile sau magazinele) trebuie
recoltate de la stupi spre seara, cind zborul albinelor a incetat. In perioadele lipsite de cules insa,
recoltarea fagurilor cu miere se executa dimineata, si foarte repede.
Presupunind ca pregatirea utilajelor, spatiului de lucru pentru extractia si depozitarea
mierii s-a efectuat din vreme si in mod corespunzator, apicultorul, de regula impreuna cu un
ajutor (in functie de numarul de faguri cu miere ce urmeaza a fi centrifugati), poate incepe
lucrarea de recoltare si extractie a mierii. Pentru operativitate in aceasta lucrare, este bine ca in
lucrarile de recoltare a fagurilor cu miere din stup, operatiunile sa fie executate numai de catre
apicultor, personalul ajutator folosindu-se in lucrarile de transportat rame si extractie a mierii.
II.2.3. Extractia mierii
Operatiunile necesare extractiei mierii se executa in camere amenajate si pregatite din
timp in acest scop. Pregatirea camerei consta in faptul ca ea se curata bine si se varuieste (daca
este cazul), iar utilajul apicol ce va fi folosit, se spala cu apa fierbinte, in care s-a pus soda 5 %,
dupa care se limpezeste de citeva ori cu apa curata si se expune la soare timp de 1-2 ore.
9

Daca in timpul extractiei mierii temperatura este mai ridicata, lucrarile se pot realiza in
orice incapere curata si inaccesibila albinelor. Toamna cind afara este frig, extractia mierii se face
in incaperi incalzite. Lucrarea trebuie sa inceapa spre seara si sa se incheie inainte ca albinele sasi reia zborul. Un rol important in sporirea randamentului extractiei il constituie succesiunea
corecta a operatiunilor, precum si organizarea judicioasa si ordonata a spatiului de lucru in
camera destinata extractiei.
Imediat ce fagurii cu miere recoltati din stupi in vederea extractiei au fost transportati din
stupina si depozitati stiva intr-un spatiu delimi tat din interiorul incaperii amenajate pentru
extractie, ramele respetive se scot pe rind din laditele de transport sau corpuri si se stocheaza.
Sortarea ramelor cu miere se face dupa urmatoarele criterii :

culoare, pentru a se obtine diferite sorturi de miere in functie si de acest criteriu, evitinduse astfel deprecierea calitativa a intregii recolte

greutate, pentru evitarea ruperii in timpul procesului de extractie


Extractia mierii cuprinde doua operatiuni :

descapacirea fagurilor

extragerea mierii din faguri


a) Descapacirea fagurilor cu miere se realizeaza folosindu-se masa sau tava pentru

descapacit, precum si unul din tipurile de cutite speciale descrise anterior.


In mod practic, apicultorul se aseaza la postul de lucru (masa pentru descapacit) si scoate
din corpul cu rame (aflat in dreapta sa si la inaltimea miinii) pe rind, una cate una, ramele cu
faguri ce urmeaza a fi descapaciti. Pentru a putea fi folosit cutitul pentru desicapacit, rama in
lucru se sprijina cu unul din partile laterale in virful metalic deasupra tavii pentru colectarea
capacelelor de ceara. In aceasta pozitie rama este orientata perpendicular pe masa pentru
descapacit si mentinuta cu ajutorul miinii stingi a apicultorului.
Atentie: Pentru prevenirea accidentelor in munca, degetul mare nu trebuie sa depaseascd
inaltimea ramei, in timp ce cutitul pentru descapacit, incalzit in prealabil intr-un vas cu apa calda
10

si manevrat cu mina dreapta, descrie o miscare de sus in jos (caracteristica a taiatului piinii).
Miscarea cutitului trebuie sa se faca linsi continuu pe suprafafa fagurelui, partea tesita a lamei sa
fie in contact permanent (alunecare) pe speteaza superioard a ramei, asigurindu-se o descoperiire
uniforma si fara deformarea fagurilor.
Fagurii descapaciti pe ambele fete se aseaza pe stativul existent deasupra mesei pentru
descapacit, in vederea realizarii sarjelor. Numarul de rame dintr-o sarja este identic cu numarul
locazurilor pentru rame din rotorul extractorului folosit in centrifugare.
b) Extragerea mierii din faguri
Indata ce s-a completat pe stativ o sarja de faguri descapaciti, acestia se introduc cu grija
in locasurile lor din exterior, in asa fel incit sa se evite prelingerea mierii din faguri pe jos sau pe
obiectele din jur. Pentru buna functionare si evitarea unei eventuale descentrari, la fiecare sarja se
va introduce in extractor un singur tip de rame (magazin, corp, etc.), ce contin, pe cit posibil,
cantitati aproximativ egale de miere.
La inceput manivela extractorului se invirteste incet si se face extragerea incompleta a
mierii dintr-o fata a fagurilor (extractor tangential) pina ce se percepe fosnetul caracteristic
proiectarii mierii pe peretii vasului, dupa care fagurii se intorc cu cealalta fata spre exteriorul
extractorului (manual sau automat) si se continua extractia pina la golirea completa a acestora.
Operatia se repeta pentru asigurarea unei extractii totale a mierii din prima fata folosindu-se o
turatie de 220-250 ture/min pina nu se mai aude fosnetul caracteristic al mierii extrase.
Fagurii rezultati in urma centrifugarii se depoziteaza in corpuri si se introduc in stupi
pentru a putea fie "linsi" si curatati de albine in timpul noptii.
La terminarea lucrarii de extractie, toate obiectele si utilajele intrebuintate se spala bine
cu apa fierbinte cu lesie sau soda si se usuca.
Pentru a se feri de rugina partile metalice se ung peste tot cu ulei i se pastreaza curate,
intr-un loc uscat.
II.2.4. Tehnologia recoltarii, conditionarii si depozitarii polenului
11

Polenul este elementul fecundant al florilor, se gaseste pe antereie staminelor acestora,


sub forma unei pulberi fine divers colorate.
Dimensiunile graunciarului de polen sint foarte mici si anume : diametrul este de cca 1/50
000 mm. Ca greutate 15 000 de graunciori abia cintaresc 1 mg. Trebuie insa stiut ca o floare de
mar contine cca 100 000 de granule, un mitisor de salcie cca 12 000 000 iar o floare de porumb
cca 50 000 000 graunciori de polen.
Graunciorul de polen este invelit la exterior intr-o membrana dura numita exina care este
prevazuta cu pori, striuri si protuberance caracteristice fiecarei specii de plante de la care
provine. Sub exina se gaseste o a doua membrana care se numeste intind si care inveleste
protoplasma si nucleii polinici. Culoarea polenului variaza foarte mult, gama coloristica mergind
de la alb galbui pina la negru, predominind in special toate nuantele de galben verde.
Mirosul polenului este floral, caracteristic plantelor de la care provine.
Polenul constituie singura sursa proteica in procesul de hranire a familiei de albine,
esentiala pentru cresterea puietului, determinind producerea laptisorului de matca, a cerii si a
veninului de albine.
Albinele mai in virsta folosesc proteinele direct din polen. Matcile in stare de larva si
adulte ca si larvele tinere de albine si trintori primesc proteinele din laptitorul de matca.
Se poate trage concluzia deci, ca polenul este elementul esential pentru cresterea si
dezvoltarea normala a albinelor individuale ca si pentru reproducerea si perpetuarea familiilor.
Polenul colectat de albine este depozitat in stupi, in celulele fagurilor. Schimbarile ce
intervin in timpul depozitarii duce la formarea pasturii.
Compozitia polenului este extrem de variabila, la fel de variata ca si plantele de la care
provine. Totusi o serie de trasaturi sint comune polenului, chiar daca el este studiat ca polen
provenind de la diferite plante, fiind prin urmare un amestec de polenuri.

12

Pentru a oferi o privire de ansamblu asupra componentelor chimice ale polenului vom
prezenta principalele grupe din elementele care-l compun.
Continutul in proteina bruta al polenului variaza intre 13 si 14% iar aminoacizii liberi
intre 1 si 10%.
Dupa Lunder aminoaci i identificati in polen sint in numar de 20 si joaca un rol principal
in sinteza fermentilor si hormonilor.
Compozitia cantitativa de aminoacizi din amestecul de polen dupa Weaver si Kuiken este
urmatoarea : arginina 5,7, histidina 2,4 ; fisoleucina 4,5 ; leucina 6,7 ; lisina 6,3 ; metionina 1,8 ;
fenilalanina 3,9 ; treonina.4 ; triptofan 1,3 ; valina 5,7.
Polenul contine grasimi in proportie variind intre 1,8 si 17% ; dintre acestea mentionam
mai ales acizii grasi nesaturati.
Dintre vitaminele identificate in polen o cantitate importanta o constituie vitaminele din
grupa B (Bi tianina, B2 riboflavma, B6 piridoxina, acidul pantotenic, biotina si acidul folic). In
polen se gasesc de asemenea vitaminele C, E si A.
Vitaminele contribuie la buna functionare a organismului albinelor, la longevitatea lor. In
polen au mai fost identificate elemente fertilizante, factori de crestere si antibiotici.
Enzimele din polen puse in evidenta pe baza experientelor de metabolism pe substrat sint
in numar foarte mare si anume Brewbaker (1971) a mentionat 39 enzime active, iar dupa Stanley
si Jiskens lista lor poate fi extinsa pina la 80 enzime. Mentionam din acestea doar oxidoreductazele, transferazele, hidrolazele, izomerazele, lipazele etc. Activitatile enzimelor din polen
pot varia in functie de mediul in care se dezvolta polenul, metodele de recoltare, conditionare,
depozitare etc.
Substanfele minerale aflate in polen se determina socotind compozitia procentuala a
mineralelor principale din cenusa de polen. Cenusa totala variaza in general intre 2,5 si 6,5% din
greutatea polenului uscat. Elementele identificate sint: potasiu, fosfor, siliciu, calciu, sulf,
magneziu, clor, sodiu, aluminiu. Elementele sub forma de urma sint fierul, iodul si borul.
13

Substantele minerale din polen sint foarte pretioase, unele sint componente ale
aminoacizilor, altele ale fosfolipidelor si altele ale coenzimelor. Cea mai mare parte dintre ele
servesc in timpul metamorfozei albinei la formarea invelisului sau chitinos.
Hidratii de carbon constituie alte componente ale polenului. Polenul de albine contine o
cantitate mai mare de zaharuri reducatoare si un continut mai scazut de zaharuri nereducatoare.
Procentul zaharurilor reducatoare variaza intre 7 si 40%, iar zaharurile nereducatoare 0,1-20%.
Amidonul si alti hidrati de carbon cu molecula mare sint prezenti in propose de pina la 22%.
Pigmentii polenului. Dupa cercetarile lui Heye si Vinino principalii pigmenti ai polenului ar
fi: un glucosid, pigmenti xanofili, carotenoizi si steroli.
In general, compozitia polenului se poate rezuma astfel dupa Todd si Bretherick, avind in
vedere diferite sorturi de polen si faptul ca majoritatea componentelor variaza foarte mult in
functie de plante:

proteinele variaza intre 7,02 si 35,50

hidratii de carbon 1,20-48,35

extract eteric (lipide) 1,28-17,55

apa 3,91-17,14

cenusa 1,32-7,62
Dupa cum am aratat, prin natura sa si prin rostul sau de element fecundant al florilor,

polenul are compozitia chimica foarte complexa si foarte specifica, aceasta datorita pe de o parte
multitudinii elementelor care il alcatuiesc, iar pe de alta parte datorita bogatiei sale in anumite
elemejite care il deosebesc de toate celelalte produse vegetale. Polenul trebuie sa fie supus dupa
recoltare unei serii de tratamente specifice care aplicate cu grija de catre lucratori calificati si sub
controlul stiintific competent fac din el un valoros aliment dietetic, pastrindu-i calitatile naturale
cit mai putin schimbate.
Se stie ca in unele zone, in anumite perioade ale anului, abundenta de polen in natura face
ca el sa fie adunat de catre albine in cantitati mai mari decit necesarul. Depozitarea lui in stup
14

duce la blocarea cuibului prin reducerea spatiului pentru cresterea puietului si depozitarea mierii.
Din aceste motive pe de o parte si pentru a obtine o productie de polen pe de alta parte s-au
introdus colectoarele de polen care retin o parte din polen inainte de introducerea lui in stup.
II.2.5. Recoltarea propolisului
Paralel cu lucrarile de intretinere a familiilor de albine, cu care ocazie apicultorul
recolteaza diferite sorturi de materie prima, din care va rezulta ceara, el trebuie sa se ocupe si de
recoltarea propolisului, un produs secundar care incepe sa aiba in prezent o mai mare cautare.
Stiind la ce-l utilizeaza albinele, vom sti sa-l gasim in lungul crapaturilor din peretii
stupului, la imbinarile dintre corpul de stup si magazin sau dintre corpuri la stupul multietajat, la
urdinisurile ramase larg deschise catre sfirsitul verii si in special acolo unde exista un atac
puternic al fluturelui cap de mort. Insistam ca propolisul sa fie recoltat o data cu materia prima
de ceara, dar precizam ca trebuie pastrat separat, din urmatoarele doua consideratii: in primul
rind pentru ca propolisul are o valoare mai mare decit ceara si se livreaza ca atare neconditionat
si in al doilea rind, pentru ca amestecat cu ceara, el da acesteia intr-adevar un miros mai placut
dar ii micsoreaza duritatea, facind-o mai moale, ceea ce nu este de dorit, mai ales in cazul
folosirii cerii la con-fectionarea fagurilor artificiali. Pina la livrare, propolisul se pastreaza la
adapost ferit de gaselnisa.
II.2.6. Tehnologia producerii si conditionarii cerii din stupina
Alaturi de miere, ceara este cel de-al doilea produs principal pe care omul il obtine de la
albine. In prezent cantitatea de ceara folosita de diferite ramuri ale industriei, de la metalurgie si
pina la cea mai tinara ramura industriala - electronica, este mereu mai mare.
Numai prin acordarea unei mai mari atentii gospodaririi cerii, productia acesteia poate sa
creasca simtitor, fara a schimba nimic din modul de ingrijire al familiilor de albine. Daca
apicultorul tine seama de aceasta, va putea realiza o producfie mai mare de ceara. Pentru aceasta
este necesar in primul rind sa existe preocupare.

15

Incepind de la revizia sumara de primavara si pina la revizia de toamna, la fiecare control


al familiilor de albine pot sa rezulte unele cantitati de materie prima de ceara mai mari sau mai
mici, dar care adunate la un loc pot sa dea o productie mare nebanuita de multi apicultori.
Prima cantitate de materie prima, din care rezulta prin conditionare ceara, este razatura de
faguri recoltata primavara de pe fundul stupilor. Aceasta razatura nu reprezinta altceva decit
capacelele celulelor din care a fost consumata mierea de albine in tlmpul iernii. Pentru stringerea
ei, este nevoie ca apicultorul sa curete fundurile stupilor chiar inainte de zborul de curatire. Daca
fundurile stupilor simt fixe, atunci operatia se amina pina la revizia sumara de primavara sau cel
mai tirziu pina la aceea de fond. In cazul in care se intirzie cu aceasta lucrare, cea mai mare
cantitate din aceste resturi este eliminata din stup de catre albine, in special in familiile puternice
si este pierduta pentru apicultor.
Resturile de materie prima de ceara adunate, in care se gasesc si albine moarte in tirnpul
iernii, se usuca intr-o camera calda si apoi prin cernere se separa albinele moarte de razatura de
ceara.
Razatura de faguri presata in bolovani se trece cit mai curind la topire, pentru a obtine din
ea ceara. Daca prelucrarea nu se poate face imediat, atunci aceasta materie prima se pastreza in
dulapuri cu faguri de rezerva, unde se trateaza contra gaselnitei. Nu trebuie sa uitam ca
principalii daunatori ai materiei prime din care rezulta ceara sint gaselnita si mucegaiul si ca este
recomandabil sa fie prelucrate cit mai curind.
Pe aceasta cale nu se obtine multa ceara de la fiecare familie dar totusi realizam, pe toata
stupina, o prima cantitate de ceara.
O data cu aceste resturi se topesc si resturile fagurilor stricati de soareci, care se gasesc la
control, in asa fel incit nici o bucata de materie din care poate rezulta ceara sa nu ramina
netopita.
La revizia de fond se string si toate curatiturile de faguri de pe peretii stupului, toti fagurii
suplimentari se curata, de asemenea toate spetezele ramelor de lipituri de ceara, care abunda in
special pe partile laterale si superioare ale ramelor. Strinse cu grija, toate acestea se depun

16

temporar intr-un compartiment special al scaunului de lucru si apoi se trec la pastrare sau chiar la
topire. Si cu ocazia altor controale se string toate bucatile de faguri care pot fi gasite in timpul
lucrului.
O alta sursa de ceara o constituie capacelele rezultate la extractia mierii. Pentru
conservarea mierii in faguri, albinele acopera celulele in care aceasta se gaseste cu un strat
subtire de ceara. In cazul extragerii mierii cu ajutorul centrifugei acest capacel trebuie inlaturat.
Operatia se face cu ajutorul cutitului manual sau mecanic sau a furculitei de descapacit. Din
punct de vedere al calitatii mierii extrase nu are nici o importanta daca se foloseste cutitul sau
furculita. Pentru productia de ceara este insa de mare importants sa se foloseasca cutitul pentru
ca la operatia executata cu acesta, rezulta mai multa ceara. Aceasta se explica prin faptul ca prin
taiere se indeparteaza nu numai capacelele celulelor ci si o parte din peretii celulelor care
depasesc latimea spetezelor laterale ale ramelor. Cu furculita de multe ori nici capacelul nu se
indeparteaza complet.
Cantitatea de ceara care rezulta la descapacire, in cazul folosirii cutitului, poale fi simtitor
marita, daca in compartimentul de recolta al stupilor punem faguirii la o distanta mai mare decit
cea normala in cuib. In magazinul de 12 faguri putem pune numai 11 sau chiar 10, iar in
magazinul de 10 faguri numai 89 ; pin aceasta, in timpul culesurilor albinele vor inalta
mai mult peretii celulelor, iar atunci cind asemenea faguri ajung la descapacire prin taierea partii
suprainaltate, rezulta o cantitate mai mare de ceara.
Lungirea peste normal a celulelor fagurilor destinati recoltei de miere este avantajoasa si
prin aceea ca matca evita sa depuna oua in asemenea celule, deci putem pastra fagurii in magazin
mai multi ani, in stare buna, pentru depoziitarea recoltelor de miere, deschisa la culoare.
Imediat dupa recoltare, capacelele sint scurse de miere prin stoarcere sau mai bine prin
centrifugare, dupa aceea sint spalate si uscate. Pina la prelucrare sint pastrate la adapost de
gaselnita si mucegai pentru ca ceea ce am strins cu atita grija sa nu se iroseasca printr-o
neglijenta in pastrare. Se considera ca daca la 100 kg miere extrasa nu rezulta cel putin 1 kg
ceara din capacele, in stupina respectiva nu se acorda atentia cuvenita acestie productii.

17

O alta sursa de ceara este reformarea periodica planificata a fagurilor claditi sau
reformarea lor acidentala in urma ruperii la extractie, la transport sau a atacarii lor de soareci si
gasielnite. Pe aceasta cale apicultorul obtine o materie prima valoroasa, pe care trebuie sa o
pastreze in cele mai bune conditii, pentru a putea extrage cea mai mare parte de ceara continuta
in ea. Daca pentru fagurii stricati accidental, singura cale este reformarea lor, pentru fagurii
cuibului nu putem spune acelasi lucru, chiar daca sint vechi. Cind am vorbit despre ingrijirea de
toamna si de primavara a familiilor de albine, am aratat ca cele mai bune rezultate se obtin atunci
cind avem un stoc suficient de faguri claditi; mai mult decit atit, se cer primavara tirziu si catre
toamna, faguri negri, pentru ca acestia pastreaza mai bine caldura si sint preferati de matca si
albine pentru cresterea puietului. Deci la reformarea fagurilor vechi sa procedam cu foarte mare
atentie, ca sa nu reformam decit fagurii intr-adevar foarte vechi, care pot constitui un focar de
boala si adapost pentru diferiti daunatori, dar sa pastram un numar de faguri inchisi la culoare
pentru cuibul de primavara si toamna.
Recomandarile diferitilor autori de a schimba anual cel putin o treime din fagurii
familiilor trebuie revizuite in sensul ca apicultorul sa aiba in permanenta un stoc de faguri de
calitate corespunzatoare pentru cuib. Fagurii de magazin nu trebuie sa intre in prevederile acestor
recomandari, pentru ca in ei nu se creste puiet si pot fi folositi un sir mai indelungat de ani.
Pentru revizuirea acestor recomandari, pledeaza si faptul ca in cuibul unei familii oarecare, nu
toti fagurii se invechesc in aceeasi masuira. Daca in fagurii din centrul cuibului pot fi crescute
din primavara si pina in toamna 10 generatii de puiet, in acelasi timp in cei marginasi nu sint
crescute decit 2-3 generatii sau chiar de loc. In timp ce 3-4 faguri centrali se invechesc mai
repede, altii pot fi folositi mai mult timp.
Din fagurii claditi reformati se poate obtine o cantitate de ceara care variaza dupa gradul
lor de invechire si dupa metoda de prelucrare.
Principalul mijloc prin care se poate spori productia de ceara este insa rama claditoare.
Chiar numele ei ne arata ca este vorba de o rama in care albinele au posibilitatea sa cladeasca
faguri ori de cite ori in cuib exista conditii favorabile de secretie a cerii. Rama claditoare poate fi
o rama obisnuita care nu se deosebeste cu nimic de rama de cuib sau magazin, folosita curent in
stupina sau o rama de o constructie speciala, la care compartimentul destinat cladirii libere a

18

fagurilor este limitat la treimea superioara a ei, motivindu-se ca in partea inferioara, rama
respectiva poate sa fie folosita la depozitarea proviziilor sau chiar la cresterea puietului, ceea ce
ar atrage mai usor albinele la construirea fagurelui si ca o asemenea rama ar putea fi folosita
chiar in mijlocul cuibului. Consideram insa ca folosirea unei rame speciale complica intradevar
prea mult lucrurile si ca rama obisnuita din stup satisface foarte bine cerintele acestei productii.
Ca rama claditoare de ceara folosim deci o rama din stupina, din care am taiat fagurele
destinat reformei, deoarece albinele lucreaza mai repede intr-o rama in care a fost anterior un
fagure, decit una noua. Cite o asemenea rama se foloseste in mod permanent in cuibul familiilor,
in vecinatatea puietului, din primavara, de la inflorirea pomilor fructiferi si pina la sfirsitul
ultimului cules din sezon. La familiile din stupii verticali cu magazine se poate folosi paralel cite
o rama claditoare in fiecare magazin. De asemenea, la stupul multietajat, cite una in fiecare corp,
cunoscind insa ca cele mai bune rezultate se obtin in corpul unde se creaste puiet tinar si in cel
destinat recoltei. Principalul lucru insa in folosirea ramelor claditoare este nu numai introducerea
lor in stup, ci recoltarea periodica a fagurilor claditi in aceste rame. Recoltarea se face la fiecare
6-8 zile, chiar daca fagurele cladit nu ocupa toata lumina ramei. Acest lucru este necesar pentru
ca, in general in ramele claditoare de ceara fagurii sint construiti cu celule de trintori foarte
cautate in anumite perioade de matca pentru depunerea oualor. Daca vom lasa pe o perioada mai
mare de timp fagurii nerecoltati larvele crescute in celule vor trece in stadiul prenimfal, isi vor
tese invelisul nimfal, care la topirea fagurelui respectiv va retine o parte din ceara. In anumite
perioade, in acesti faguri este miere, in special in timpul culesurilor tirzii, miere care se extrage
inainte de taierea fagurilor din rame.
Cu ocazia controlului periodic apicultorul recolteaza fagurii din aceste rame si ii trece la
reconditionat si topit. Trebuie sa mentionam ca datorita prezentei larvelor in celulele acestor
faguri, ei se pastreaza foarte greu, pot mucegai si prin aceasta ceara se degradeaza. Cel mai bun
lucru este de a-i trece cit mai repede la topit. In afara sporirii productiei de ceara, folosirea ramei
claditoare are un alt avantaj si anume: da posibilitate familiei sa creasca un anumit numar de
trintori, de care are absoluta nevoie. Cresterea se face intr-un anumit loc unde nu impiedica
activitatea albinelor. Neajunigind la maturitate acesti trintori nu vor deveni consumatori ai
rezervelor de hrana. In scopul combaterii varroozei, datorita preferinfelor parazitului pentru
puietul de trintor recoltarea poate intirzia. Datorita prezentei ramelor claditoare, fagurii artificiali
19

din cuib vor fi claditi foarte bine. Rama claditoare este in acelasi timp si un indicator al starii din
interiorul familiei de albine. Cladirea fagurelui arata o situate buna a familiei si un cules
abundent. Incetarea cladirii arata lipsa totala de cules, iar prezenta inceputurilor de botci pe
marginea lui insemna ca familia intra in frigurile roitului.
Cantitatea de ceara pe care o putem obtine prin procedeele aratate mai sus este destul de
mare si depaseste nevoile unei stupini ajunsa la plafonul numeric planificat. Pentru a obtine ceara
de calitate superioara, aceasta materie prima trebuie sortata inainte de prelucrare. Materia prima
rezultata trebuie pastrata cu foarte mare grija de atacul daunatorilor.
II.2.7. Veninul de albine - este un produs biologic propriu al albinei i nu face parte din
produsele colectate de albine de pe plante. El este sintetizat n glandele de venin ale mtcii i ale
albinelor lucrtoare i pstrat n sacii de venin.
Pentru aprarea cuibului i ca arm de autoaprare albinele folosesc acul, aflat la
extremitatea abdomenului.
Pentru obinerea unei producii comerciale se folosete curentul electric ca excitant
artificial i sticla ca substrat solid n care acele nu pot ptrunde. n acest caz albina i las
veninul fr s moar.
II.2.8. Laptisorul de matca - ce este si cum se obtine
Laptisorul de matca este un produs glandular de secretie a glandelor hipofaringiene ale
albinelor lucratoare, destinat hranirii larvelor in primele trei zile si a larvelor de matca pe toata
perioada, pana la capacirea botcilor, precum si a matcilor.
Este de culoare alb-galbuie si are o consistenta cremoasa si un gust acrisor.
Datorita insusirilor sale, cat si a proprietatilor chimice, laptisorul de matca este folosit cu
rezultate bune in apiterapie, precum si in cosmetica.
Contine apa, substante uscate, proteine, glucide, lipide, aminoacizi, vitamine etc.
S-a constatat, de asemenea, ca laptisorul de matca are in componenta sa si unele substante
de tip hormonal, precum si o substanta antibiotica, bactericida.

20

In vederea producerii laptisorului de matca, se folosesc familii de albine puternice, cu un


mare numar de albine tinere, care pot sa secrete cantitati sporite de laptisor in botcile pe care
apicultorii le introduc in stupi, in acest scop.
Botcile introduse de apicultori se confectioneaza din ceara de culoare deschisa, cu
ajutorul unui sablon, cu diametrul de 8 - 9 mm, avand extremitatea rotunda si cu o usoara
conicitate, pentru desprinderea rapida a acestora.
Inainte de intrebuintare, sablonul se pastreaza in apa, dupa care se introduce in ceara
topita (fierbinte) de 3 - 4 ori, pornind de la adancimea de 8 mm si se reduce treptat cu fiecare
inmuiere, pana la adancimea de 4 - 5 mm.
Dupa ultima inmuiere, sablonul cu ceara se introduce in apa, pentru racire, iar dupa
dislocarea botcii, operatiunea se repeta in vederea confectionarii altor botci.
Pentru a usura munca apicultorului, in functie de deschiderea vasului in care se topeste
ceara, sabloanele folosite la confectionarea botcilor se pot fixa pe un suport care sa permita
obtinerea simultana a unui numar mai mare de celule de matca.
Botcile obtinute se fixeaza cu ceara topita pe un leat de lemn, cate 25 - 30, dupa care
leaturile se monteaza cate 3 - 4 bucati pe o rama goala.
In botcile astfel pregatite, se travazeaza larve tinere, cu ajutorul unei lantete,
confectionata din otel inoxidabil.
Pentru recoltarea laptisorului de matca din botci, se folosesc unelte, dintre care
mentionam: cutite bine ascutite, pentru scurtarea botcilor, spatule din lemn sau din material
plastic, pentru extragerea din botci a laptisorului de matca etc.
Din botci, recoltarea laptisorului de matca se poate face manual sau mecanizat, cu
ajutorul unor pompe speciale de vid.
Producerea laptisorului de matca

21

Producerea laptisorului de matca se poate realiza, in functie de calificarea apicultorului,


in familii orfanizate sau in familii cu matca.

Obtinerea laptisorului de matca prin metoda orfanizarii familiilor de albine


Aceasta metoda consta in ridicarea matcii impreuna cu toti fagurii in care se gasesc larve

si oua, cu albinele care ii acopera, si se formeaza un roi ce se asaza temporar pe un loc nou pe
vatra stupului.
Aceasta lucrare se executa cu 3 - 4 ore inainte de introducerea ramelor cu larve. In
mijlocul cuibului familiei de baza, din care s-au scos fagurii cu larve si oua, se lasa un spatiu gol,
egal cu o rama.
Botcile pregatite si lipite pe sipci, in care au fost transvazate larvele, se fixeaza intr-o
rama si se introduc in locul ramas liber in cuibul familiei orfanizate.
Dupa 72 de ore, se scoate rama cu botci din familia orfanizata, se reteaza botcile cu
ajutorul cutitului ascutit, cat mai aproape de larve, se inlatura si se extrage laptisorul de matca cu
ajutorul spatulei de lemn sau a dispozitivelor speciale de absorbtie.
In botcile eliberate de larve si laptisor de matca, se transvazeaza din nou larve si ciclul se
repeta la aceeasi familie de trei ori.
Dupa cea de a treia serie, familia de albine, orfana, se reface prin unificarea albinelor care
au participat la producerea laptisorului, cu cele din roiul format cu ocazia orfanizarii.

Obtinerea laptisorului de matca fara orfanizarea familiilor (in familii cu matca)

Pregatirea familiilor pentru aceasta lucrare se face prin izolarea matcii pe un numar de faguri,
cu ajutorul unei diafragme sau podisor, prevazut cu o portiune mica de gratie despartitoare.
Dupa 9 zile de la izolare, in compartimentul fara matca, tot puietul va fi capacit si dupa
distrugerea botcilor capacite, se pot introduce botcile cu larve.

22

Transvazarea larvelor in botci se face ca si in cazul metodei descrise anterior, cu


deosebirea ca in prima zi se introduc 30 - 50 de larve, iar in ziua a doua si a treia alte 30 - 50 de
larve.
In ziua a patra, se recolteaza laptisorul din primele botci introduse, in locul carora se
introduc larve noi. Acest ciclu poate continua pe intreg parcursul sezonului activ.
De mentionat ca in toata aceasta perioada, compartimentul in care se introduc botcile se
poate imputernici cu puiet capacit din compartimentul familiei in care matca isi continua
activitatea.
Se recomanda ca in toata perioada de producere a laptisorului de matca, familiile sa fie
alimentate cu hrana bogata in proteine.
La terminarea actiunii de producere a laptisorului de matca, cele doua compartimente se
unifica prin simpla inlaturare a diafragmei sau a podisorului cu gratie despartitoare.
Laptisorul de matca, recoltat, se ambaleaza in borcane de sticla de culoare inchisa, cu dop
rodat, ce se umplu, astfel, ca sa nu ramana in interior spatiu gol.
Borcanele cu laptisor de matca se pastreaza la intuneric, la o temperatura de 0 - 4C. In
vederea valorificarii, laptisorul de matca trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in caietul
de sarcini pentru acest produs.
II.2.9. Tipurile de miere obtinute:
a) Miere de tei:
Calitatile mierii de tei
Mierea de tei are calitati linistitoare fiind prescrisa si in afectiunile sistemului nervos si in
insomnii, fiind un bun si natural sedativ nervos.

23

Continutul mierii de tei


Mierea de tei este trecuta in categoria celor mai bune si celor mai apreciate sorturi de
miere, bogata in vitamine (mai ales vitamina B1 (thiamina)) si aminoacizi, in sedimentul ei
granulele de polen ajungand pana la 70-80 % .
Proprietatile mierii de tei

culoarea galbena-portocalie, roscata

miros-gust: aroma pronuntata, dulce, caracteristica mierii de tei

consistenta: uniforma; fluida, vascoasa sau cristalizata


Indicatii terapeutice
Mierea de tei este recomandata pentru:

bronsite

insomnii

ca sedativ nervos
b) Calitatile mierii de salcam
Mierea de salcam este asimilata foarte usor de organism, oferind energie si substante

bioactive si nutritive. Calitatile acesteia se cunosc din antichitate. Mierea de salcam a fost numita
hrana vie.
Continutul mierii de salcam
Mierea de salcam contine vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, compusi aromatici,
fitohormoni, acizi organici (lactic, malic, oxalic, citric), flavoane, flavonoide, dextrina, compusi
ai azotului.

24

Mierea de salcam are un continut in fructoza mai mare decat al celorlalte tipuri de miere
(41,7%) si contine 10% zaharoza si maltoza si 34,7% glucoza, avand pH-ul 4. In total, mierea de
salcam contine 435 substante.
Mierea de salcam este monoflora, fiind culeasa in marea majoritate de la o singura specie
de planta, din salcam.
Proprietatile mierii de salcam

culoarea: aproape incolora, galbena-aurie, galbena-deschisa

miros-gust: placut, dulce, caracteristic mierii de salcam

consistenta: uniforma; fluida sau vascoasa, fara semne de cristalizare


Indicatii terapeutice
Mierea de salcam este recomandata in urmatoarele scopuri:

infectii bronho-pulmonare

impotriva astmului, guturaiului, reumatismului

ajuta somnul

ajuta circulatia sangelui

in scleroza, pneumonie, tuberculoza

in tulburari de memorie

cancer, afectiuni cardio vasculare


c) Mierea Poliflor - este o miere cu nuane de chihlimbar, cu un parfum deosebit,

puternic, ce scoate n eviden multitudinea de arome diferite de polen.


Varietatea polenului din care provine, i confer acestui sortiment i un coninut bogat n
vitamine (B1, B2, B3, B5, B6, vitamina C, vitamina K etc) i minerale (Ca, Mg, Fe, Bor ajut
la sintetizarea vitaminei C), fiind recomandat n alimentaia copiilor i a vrstnicilor.

25

Datorit cantitii sporite de hormoni pe care aceasta i conine, ajut la vindecarea rapid
a rnilor i arsurilor. Rnile bandajate imediat cu miere se vindec uor, fr infecii i cu mai
puine cicatrici dect n cazul altor tratamente.
Ce facem dac mierea cristalizeaz?
Imediat dup extragere, mierea este ntotdeauna clar i lichid. Acest lucru se
datoreaz, coninutului ridicat de fructoz, care i face ca unele sortimente, cum ar fi
salcmul s rmn permanent n stare lichid. Dac conintul de glucoz este mai mare
dect cel de fructoz, mierea va cristaliza, la temperaturi sub 18C.
Cristalizarea mierii este un proces natural, care atest autenticitatea produsului,
ns ATENTIE : MIEREA DE SALCM NU CRISTALIZEAZ, dac este pur, fr alte
adaosuri din alte sortimente.
Este de subliniat faptul c, mierea cristalizat are exact aceleai caliti ca i cea
lichid. Multe persoane prefer mierea cristalizat, deoarece este mai uor de ntins pe
pine. Dac ea cristalizeaz, se introduce pur i simplu ntr-un vas cu ap cald i se ine
pn cnd cristalele se dizolv, dar cu atenie pentru a nu ajunge s fiarb sau s se
supranclzeasc.
NOT: Mierea nu se va nclzi n cuptorul cu microunde.
II.3 Achizitii
- achizitionarea a 120 familii de albine
- utilaj de baza (120 stupi)
- echipamente si unelte de lucru necesare pentru productia de miere si polen, inclusiv
echipament protectia muncii:
Parametri tehnici
Elemente
Parametri tehnici
investitionale
. Mijloace de transport

26

camion apicol

camion
apicol daf 7 , 5 tone volan pe dreapta din 2004 ,
capacitate 75 de stupi

Pavilion apicol

pavilion

apicol

nou, cu cutii noi,


camera

de

extractie,
populat, greutate
foarte redusa.

2.

utilaje

fara

montaj

si

echipamente de lucru
Centrifuga 8 R

Centrifuga este un aparat care se foloseste pentru extragerea


mierii. Se achizitioneaza o centrifuga tangentiala, ce cuprinde 8
rame asezate perpendicular pe diametrul rotorului in niste casete
special amenajate in rotor, astfel incat mierea se extrage mai intai
de pe o fata, iar apoi de pe fata cealalta a ramei. Centrifuga cu 8
casete pentru rame Dadant, cu actionare inferioara, diametrul de

27

1200mm, full-automata.
Noul model de transmisie direct de la motor -, superioara,
inlocuieste modelul de transmisie cu curea, cu o eficienta ridicata
(cosul este actionat direct de motor).
Puterea motorului: 0,55-1,1 kW, rotatii cos centrifuga: max
380/min. Alimentare 220V

Tava de descapacit

Tava

(inox)

pentru

descapacit este folosita


la asezarea ramei intr-o
pozitie comoda pentru
descapacit. Este formata
dintr-o rama metalica,
cu peretii oblici, in care
se monteaza doua stinghii suport, pe care se aseaza rama de
miere, o sita care acopera fata interioara a ramei metalice si o tava
colectoare montata sub sita. In felul acesta capacelele de miere in
urma descapacirii, se aduna pe sita, mierea scurgandu-se apoi in
tava colectoare.
Furculita de

Furculita pentru descapacit se foloseste

descapacit

mai ales in cazul ramelor de cuib, care se


descapacesc

in

vederea

hranirilor

stimulente sau a ramelor cu suprafata


neuniform capacita. Este formata dintr-o placa metalica in care
sunt montate 18 ace de otel in plan inclinat la 34 fata de placa,
prinsa intr-un maner de lemn.

28

Cutit de

Cutitul

pentru

descapacit

descapacit

este

format dintr-o lama


de

otel

avand

grosimea de 3 mm,
lungimea de 220 mm
si latimea de 45 mm, montata intr-un maner de lemn.
Strecuratoare

Formata dintr-un cadru

miere

metalic si o sita prin


care se strecoara mierea,
in

vederea

retinerii

impuritatilor.

Colector de polen

Colectorul de polen
este

din

lemnos

material
si

se

amplaseaza la urdinis
folosindu-se

la

strangerea
incarcaturilor
polen.

de
Piesele

principale din care se compune un colector de polen sunt: Placa


activa care retine polenul de pe picioarele albinelor este
confectionata din plastic, orificiile de trecere fiind rotunde cu
latimea de 4 mm. Sertarasul de depozitare a incarcaturilor de
polen retinute de placa activa permite o mai buna ventilatie si deci
o mai rapida evaporare a apei. Sertarasul trebuie sa aiba fundul

29

din plasa de sarma cu ochiuri foarte mici (0,5 mm).


Hranitor

Hranitoarele achizitionate sunt din material plastic. Se folosesc


pentru hranirea familiile in perioadele
lipsite de cules si familiile bolnave, prin
administrarea diferitelor sortimente de hrana de calitate .

Dalta apicola

Dalta apicola este formata dintr-o placa de otel groasa de 5 mm,


avand un capat indoit
in unghi drept pe o
lungime de 20 mm.
Capetele sunt latite si
ascutite in forma de
dalta; se foloseste la
desprinderea

partilor

imbinate in falt sau lipite de albine cu propolis sau cu ceara, la


curatirea ramelor si a partilor componente ale stupului de propolis
sau de ceara, precum si la alte lucrari in stupina ca de exemplu,
curatirea afumatorului, pregatirea materialului pentru afumat, etc.
Afumator

Afumatorul este format dintrun corp cilindric facut din


tabla zincata groasa de 0,5
mm, cu capac mobil, in forma
de cos, acoperit in partea de
jos cu un gratar. In interiorul
corpului se gaseste un pahar
mobil, pentru combustibil,
facut din tabla de 1 mm
grosime, avand de asemenea la partea inferioara un gratar care
permite trecerea aerului. De corp este montata cu ajutorul a doua
suruburi, o pereche de foale formate din doua scandurele prinse
pe o latura in unghi mobil, celelalte trei parti fiind unite printr-un
burduf. Prin actionarea foalelor se antreneaza in partea inferioara
30

a corpului un curent de aer care impinge, prin orificiul corpului,


fumul produs ca urmare a arderii diferitelor materiale (carpe,
iasca etc.).

Perie apicola

Este confectionata din lemn


si ajuta la usurarea lucrarilor
apicole, prin indepartarea cu
blandete a albinelor de pe
rame.

Ladita de transport
Ladita de transport

rame

face

parte

inventarul

din

stupinei.

Este o ladita de lucru


usoara,

facuta

din

P.F.L.,

avand

capacitate

de

4-8

rame STAS, prevazuta cu manere si cu o curea de pus pe umar,


precum si un capac telescopic, pentru ca nici o albina sa nu poata
patrunda inauntru. Va fi folosita la punerea, adapostirea provizorie
a ramelor scoase din stupii ce se controleaza, la transportul
ramelor cu miere pentru extractie si a ramelor ce se folosesc in
stupina la diverse lucrari, la formarea si transportarea roilor etc.
Va fi dezinfectata regulat pentru a se preveni raspandirea bolilor
in stupina.

31

Gratie de urdinis

Gratia

de

urdinis

este

confectionata dintr-un cadru


de lemn prevazut cu plasa de
sarma, si se pozitioneaza la
urdinis.

Rama de ventilatie

Rama de ventilatie
se compune dintro rama cu plasa de
sarma,

folosita

pentru ventilatie.

Scaun apicol

Se confectioneaza din lemn. Are mai


multe compartimente in care se tin
diferite scule si materiale necesare in
timpul lucrului, servind in acelasi timp
ca scaun.

Suport pentru stop

Se prezinta sub forma unui


cadru metalic pe care se
sprijina stupul.

32

Inchizator de
E confectionat fie

urdinis

din tabla, perforata


din

loc

pentru

in

loc

accesul

albinelor

si

impiedicarea
accesului
rozatoarelor,

fie

dintr-un leat, numit inchizator bloc, care inchide golul urdinisului


pe toata deschiderea, pe una din parti avand taiata o deschizatura
de 15-20 cm lungime si 8 mm inaltime. In partea de sus a blocului
e practicata o alta taietura mai mica de 7-8 cm, folosita ca urdinis
de iernare la familiile mai putin puternice. Cand se ajunge la
marele cules, sau atunci cand e nevoie de o aerisire mai mare,
blocul se inlatura cu totul.
Gratie separatoare

Este o rama de 12 x 12 mm grosime al


carei perimetru corespunde cu cel al stupului, pe ambele fete ale
ramei fiind fixate 2 panze metalice galvanizate, cu ochiuri de 1,52 mm. Rama se aseaza intre corpurile superioare ale stupului ME
izoland albinele din corpul de sus fata de cele de jos, fara ca
albinele sa se poata atinge. Corpul de sus fiind fara matca, poate fi
folosit ca nucleu de imperechere a matcilor si, dupa imperecherea
noii matci, separatorul se poate retrage in vederea schimbarii
matcii batrane.

33

Colivie matca

Coliviile sunt mici dispozitive


de diferite tipuri folosite pentru protectia matcilor sau a botcilor
atunci cand acestea sunt introduse in alte colonii. De fiecare data
cand sunt folosite acestea se oparesc cu apa fiarta si sunt lasate sa
se usuce in vederea indepartarii mirosului matcii precedente si
dezinfectarii. Daca nu vom proceda asa, matca introdusa in cusca,
simtind mirosul unei rivale, incepe sa se agite in colivie, fapt ce
va contribui la ingreunarea primirii ei de catre albinele stupului.
Coliviile trebuie sa fie prevazute cu pasta de miere, zahar pudra si
polen iar ochiurile sitei sa fie de 2-2,5 mm marime pentru ca
schimburile dintre albine si matca sa se faca in cele mai bune
conditii.
Pulverizator
Pulverizatorul

are

pompa de aer, cu care


se creeaza presiune in
bazinul

aparatului.

Aparatul

poate

fi

folosit ca inlocuitor al
afumatorului, cand in
el se pune apa cu putin
acid

acetic,

pulverizat

care

linisteste

albinele. Cu ajutorul lui se pot pulveriza solutii medicamentoase


34

sau se pot umple cu sirop faguri pentru hranire, sau cu apa calda,
atunci cand ei sunt lasati 2-3 zile pentru inmuierea invelisurilor
nimfelor ramase dupa numeroasele generatii de puiet, dand astfel
Stupi de rezerva si

posibilitatea albinelor sa le poata roade si elimina din celule.


In inventarul stupinei trebuie sa

rame goale

existe stupi de rezerva si rame goale.


Este bine sa utilizam in stupina un
singur model de rama, din cele ce se
comercializeaza prin retelele ACA,
orice modificare marind pretul de
cost al produsului finit.

Cantar de control
Cantarul

de

control

da

indicatii apicultorului despre


felul cum se desfasoara
culesul. Datele si indicatiile
aratate

de

cantar

se

inregistreaza seara, dupa ce albinele au incetat zborul, si se trec in


agenda de lucrari zilnice. Aceste date nu reprezinta numai nectarul
adus din camp ci si cantitatea de puiet crescuta datorita culesului.

35

2. dotari protectia
muncii
Masca

Masca este formata dintr-o palarie cu boruri largi inconjurata cu


panza, iar in fata o plasa
neagra din sarma.

Halat

Halatul este confectionat din


material alb sau de culoare
deschisa si face parte din
echipamentul de protectie al
apicultorului.

Manusi

Sunt folosite pentru protectia apicultorului.

36

Furnizor - S. C. Complex Apicol S. A. Bucuresti


3.4.

Achizitia de familii de albine (inclusiv matci) selectionate

Se vor achizitiona 120 familii de albine.


Familiile de albine ce vor fi achizitionate, fac parte din grupa raselor de albine europene
Apis mellifica, ce apartin ordinului Hymenoptera. Albinele din aceasta rasa sunt deosebit de
valoroase, dezvolta familii puternice (numar mare de indivizi), au instinctul de acumulare a
rezervelor de hrana foarte dezvoltat, sunt rezistente la boli si la iernare, sunt blande, putin
roitoare. Isi pastreaza in timp caracteristicile de baza si sunt foarte productive, necesitand doar o
buna organizare a activitatii de crestere si exploatare, stupine optim dimensionate si interes din
partea apicultorilor.
Familia de albine este formata din: matca, albine lucratoare si trantori. Matca este singura
femela perfecta a fiecarei familii de albine, cu organele de reproducere complet dezvoltate,
capabila sa se imperecheze si sa depuna oua din care se dezvolta albine lucratoare, trantori si
matci, asigurand astfel perpetuarea familiei si a speciei. Albinele lucratoare sunt femele cu
organele de reproductie nedezvoltate. I-au nastere din oua fecundate depuse de matca in fagurii
cuibului si formeaza numarul cel mai mare de indivizi din cadrul familiei de albine, numar care
este variabil in cursul unui an in functie de anotimp, intensitatea culesului, prolificitatea matcii
etc. La inceputul primaverii numarul lor variaza intre 15.000 20.000, in timpul verii intre
40.000 60.000, iar toamna intre 20.000 30.000.
Albinele lucratoare executa tot complexul de lucrari de activitati necesare existentei
familiei de albine, din care amintim: recoltarea nectarului si a polenului; depozitarea si
prelucrarea acestora; hranirea si ingrijirea puietului diferentiat pe varste si caste; construirea
fagurilor; reglarea si mentinerea temperaturii optime in cuib; pazirea stupului de invazia
dusmanilor; realizeaza coeziunea intre indivizii familiei prin relatiile de nutritie si schimbul de
feromoni; mentin existenta familiei prin cresterea si schimbul intre generatii; asigura inmultirea
si perpetuarea speciei prin cresterea reproducatorilor si roire etc.
Trantorii sunt reprezentatii masculi ai familiei de albine. In conditii normale, trantorii iau
nastere din ovule nefecundate depuse de matca in celule mai mari cladite special pe marginea

37

fagurilor, iar in situatii de dezechilibru biologic, iau nastere cand anumite familii si-au pierdut
matca, devenind bezmetice, la care o parte din albinele lucratoare sunt transformate prin hranire
cu laptisor de matca in matci false, care depun ovule nefecundate in toate celulele fagurilor din
care rezulta trantori. In mod normal, trantorii apar in stupii dezvoltati in perioada premergatoare
roirii (mai iunie) si dispar treptat in lunile iulie august. Numarul lor in perioada optima de
crestere la familiile puternice este de 2.000 3.000. Rolul principal al acestora este de
imperechere a matcilor, contribuind prin aceasta la perpetuarea speciei. Prin prezenta pe faguri
contribuie si la realizarea unui regim termic normal pentru cresterea puietului.
Furnizor - S. C. Complex Apicol S. A. Bucuresti
Achizitia de stupi noi (se va preciza numarul de stupi)
Se vor achizitiona 120 stupi multietajati.
Acestia se incadreaza in categoria stupilor verticali, la care se utilizeaza rame de o
singura dimensiune (435/230 mm). Partile componente ale acestui tip de stup sunt: soclu, 2-3
corpuri, podisor, podisor separator, sita de ventilatie, capac, 10 rame pentru fiecare corp, hranitor
tava, bloc pentru urdinis, reductor de urdinis si o pereche de tije metalice pentru fixarea
elementelor in timpul transportului.

Ca avantaje in folosirea acestui tip de stup avem:

realizarea lucrarilor apicole fara consum prea mare de energie,

obtinerea unor familii puternice,

obtinerea unor produse apicole si in special mierea de albine de calitate superioara,

efectuarea lucrarilor de intretinere mai usor.

CRESTEREA ALBINELOR
Cresterea albinelor este o activitate sistematica. Apicultorul trebuie sa tina ct mai bine
evidenta activitatii si evolutiei familiilor de albine, de obicei ajutndu-se de un jurnal, deoarece

38

neefectuarea la timp a lucrarilor de ntretinere poate duce la pierderea stupilor. Este bine ca n
acest jurnal sa se tina si evidenta produselor apicole rezultate caci cu ct mai multe informatii
despre un stup, cu att e mai usor de prevazut evolutia lui viitoare.
Lucrarile pe care apicultorul trebuie sa le efectueze n stupina trebuie sa se sincronizeze
cu ritmul activitatilor pe care albinele le desfasoara n functie de anotimp.
Primavara stuparul trebuie sa faca un diagnostic asupra starii familiilor si sa aprecieze
starea n care acestea au iesit din iernat. Cnd temperatura exterioara trece de 12C albinele ncep
zborul de curatire. Pentru stimularea zborului de curatire se administreaza apa calda ndulcita n
care se adauga sare n concentratie de 0,5g/litru. n cazul familiilor slabe se recomanda hranirea
lor cu sirop de zahar sau alte suplimente.
Activitatea de vara ncepe odata cu nflorirea salcmului, moment n care poate pleca n
cules pastoral. n acesta perioada albinele ies la cules si fac provizii importante de miere, polen
etc. De cte ori se impune, apicultorul poate extrage mierea sau recolta polen si alte produse. Tot
acum acesta poate sa-si sporeasca numarul familiilor de albine prin roire naturala sau artificiala
(provocata).
Activitatea de toamna ncepe odata cu ncetarea culesurilor din timpul verii si presupune
nlocuirea matcilor necorespunzatoare, nlocuira fagurilor cu defecte, reducerea spatiului din stup
pentru pastrarea caldurii, completarea rezervelor de hrana etc.
Iarna stuparul intervine foarte putin n viata familiei de albine, de obicei multumindu-se
sa controleze starea lor prin ascultarea stupilor.
III. Date financiare privind investitia
3.1 Resurse necesare
3.1.1

Resurse necesare pentru realizarea investitiei.


Se doreste achizitionarea de mijloace de transport specializate (remorci, pavilioane)

pentru transportul stupilor in pastoral (tipuri, caracteristici functionale, numar) si de


echipamente specifice, de protectie, instrumentar pentru dozare, amestecarea si ambalarea
mierii si a produselor apicole .
Structura si valoare (tabel xls)

39

3.1.2 Resurse necesare procesului tehnologic


In urma exploatarii celor 165 de familii de albine se obtine ca produs principal mierea in
cantitate medie de 4950 kg, 396 kg polen si alte produse rezultate de la albine. Prin practicarea
inmultirii albinelor prin roirea artificiala se realizeaza un spor de efectiv de 100%, ceea ce
permite in egala masura si vanzarea a 11 familii de albine anual.
-RONProduse

Prod

Cant

Pret unitar cu

medie/an

totala/an

TVA

Miere

30 kg/fam

4950 kg

15lei/kg

74250 lei

Polen

2,4 kg/fam

396 kg

200 lei/kg

79200 lei

Familii

5 fam

11 fam
300lei/fam

3300 lei

343,40 lei/fam

16998.3

albine
Laptisor

0.300

49.5 kg

de matca

kg/fam

Venin de

0.004

albine

kg/fam

Propolis

0,300

Valoare/an

lei
0.660 kg

300.000Lei/kg

198000 lei

49.5 kg

270Lei/kg

13365 lei

kg/fam
Ceara

1,8 kg/fam

297 kg

40 Lei/kg

11880 lei

TOTAL

301168.40 lei

396993.3
lei/an

Produsele finale o parte se vor vinde catre societatile comerciale, iar alta parte vor fi vandute
prin magazinul propriu, iar familiile de albine se vor vinde catre alti producatori apicoli din zona.
Cheltuielile necesare exploatatiei apicole
1. Exploataie apicol format din 165 familii de albine

40

1. Manoper utilizat (cantitate, valoare):


- Martie-octombrie = 20 ore n patru intervenii
- Noiembrie-februarie = 4 ore/sptmna
- 8 luni x 4 sptmni x 20 de ore = 640 de ore
- 4 luni x 4 sptmni x 4 ore = 64 de ore
Total = 704 ore/an
- Perfecionare-informare = 38 ore/an
- Valorificarea produciei = 50 ore/an
- Deplasri + alte activiti = 150 ore/an
- Manoper ocazional = 80 ore/an
Total for de munc (manoper) = 1022 ore/an
- Procentual fa de norm om/an (2000 ore) = 51,1 %
B. Valoare:
- 1022 ore/an x 2.5 lei = 2555 lei
2. Cheltuieli de investiie:
- Material biologic (familii albine)
165 x 120 lei = 19800 lei
- Utilaje de baz (stupi): 165 x 80 lei = 13200 lei
- Utilaj de rezerv necesar nmulirii efectivului din utilaj de baz = 6600 lei
Total valoare investiie = 39.600 lei
3. Cheltuieli anuale de producie:
- Manoper: 1022 ore x 2. 5 lei/or = 2.555 lei
- Biostimulatori: 17 kg zahr x 1.5 lei/kg x 160 = 4080 lei

41

- Medicamente de uz apicol: 1.5 x 2.000 = 300 lei

- Amortizare utilaj apicol (5 % din valoare):


73100 x 5: 100 = 3655 lei
- nmulire efectiv 35 lei x 165 = 5755 lei
- Transport stupi n pastoral 2 deplasri (dus ntors) x 150 km: 200 x 9 = 1800 lei
- Chirie vatr stupin 12 luni x 50 lei = 600 lei
- Diverse (paz, alimente muncitori etc.) = 400 lei
Total cheltuieli anuale de producie = 19.145 lei
- Cheltuieli/familia de albine 19.145: 165 = 116,03 lei
4. Producia anual n uniti fizice i valorice:
A. produse realizate (fizic i valoric):
Produse
Miere
Polen
Familii albine
Laptisor de
matca
Venin de albine
Propolis
Ceara
TOTAL

Prod
medie/an
30 kg/fam
2,4 kg/fam
5 fam
0.300
kg/fam
0.004
kg/fam
0,300
kg/fam
1,8 kg/fam
-

Cant
Pret unitar
Valoare/an
Nr
totala/an familii
cu TVA
4950
15
74.250 lei
165
396
200
79.200 lei
165
11
300
3.300 lei
165
49,5
343,4
16.998 lei
165
0,66
300.000
198.000 lei
165
49,5
270
13.365 lei
165
297
40
11.880 lei
165
396993.3
lei/an

Total valoare = 396993.3 lei


Valoare producie/familia de albine: 396993,3: 165 = 2406,02 lei
42

B. Venituri realizate:
- Total exploataie: 396993,3 19145 = 37848,3 lei
- Familia de albine: 37848,3: 165 =2289,99 lei
- Venit lunar din apicultur: 37848,3 lei: 12 = 3154,03 lei
- Profit la % cheltuieli: 37848,3 lei x 165: 19415 = 321,66 %

3.2 Venituri si cheltuieli pe 5 ani de zile de explotare


Total cheltuieli anuale de producie = 19.145 lei
Total venituri anuale din productie: 37848,3 lei
venit an 1
37848,3

venit an 5
189241,5

cheltuieli an 1
19145

cheltuieli an 5
95725

Profit pe 5 ani
93516,5

3.3 Indicatori de investitie

43