Franois Rabelais

Franois Rabelais (n. circa 1494 - d. 9

aprilie 1553) a fost un scriitor i medic francez.
Spirit umanist,
poliglot,
cu
larg
deschiderecultural, a fost una dintre cele mai
reprezentative personaliti ale Renaterii.
Opera care i-a asigurat nemurirea o
constituie
romanele Gargantua i Pantagruel,
o satir acid la adresa moravurilor acelei epoci,
prin
care
critic bigotismul, superstiiile i
abuzurile clerului,
realizat
n
maniera grotescului.
Educat n tradiia Renaterii umaniste, Rabelais a fost pe rnd autor satiric, clugr i
medic, numele su devenind sinonim cu umorul licentios. A intrat ca novice la o mnstire
franciscan i a ajuns clugr la Fontenay-le-Comte. A studiat greaca i latina, tiinele, dreptul,
filologia i literele, devenind cunoscut i respectat de umanitii timpului su. Rabelais i-a
adresat o petiie papei Clement VII i a primit permisiunea de a prsi ordinul franciscan i de a
intra la mnstirea benedictin din Maillezais.
n 1530 i-a luat diploma de liceniat n medicin de la Universitatea din Montpellier.
n 1532 a mers la Lyon, pe atunci un centru intelectual de prestigiu, unde a practicat medicina, a
editat numeroase lucrri n limba latin, a tradus i a comentat tratate de medicin
din antichitate(precum Aforismele lui Hippocrate, 1532) i a compus almanahuri burleti.

Rabelais a fost autorul unor alegorii satirice, printre care:

Gargantua i Pantagruel, o serie de 4-5 cri:
Pantagruel (Lyon, 1532) [Les horribles et pouvantables faits et prouesses du trs
renomm Pantagruel, roi des Dipsodes, fils du grand gant Gargantua (Groaznicele i
nspimnttoarele fapte i isprvi ale preavestitului Pantagruel, rege al Dipsozilor,
feciorul marelui uria Gargantua)]
La vie trs horrifique du grand Gargantua, pre de Pantagruel (Viaa extrem de
nfricotoare a marelui Gargantua, tatl lui Pantagruel) (Lyon, 1534), uzual numit
simplu Gargantua
Le Tiers Livre (1546)
Le Quart Livre (1552)
Le Cinquiesme Livre (atribuirea lui Rabelais este dezbtut)

Romanul lui Rabelais este una dintre capodoperele universale, o oper de dimensiuni
gigantice, la fel ca mrimea personajelor sale. Dincolo de umorul spumos, adesea obscen, se
desfoar dezbateri serioase cu privire la educaie, politic i filosofie. Povestirea aventurilor
celor dou personaje spumoase, burleti i alegorice, nu este dect un pretext pentru scriitor de a
introduce n naraiune figuri tipice ale societii contemporane i aluzii critice la evenimentele
vremii.