Proiect

Ciubotaru Razvan
Cercheaza Gabriela
Deaconescu Nicolae
Dragunoiu Andreea

Kms,Anul III,Gr A

Tromboflebita
Este o afectiune a sistemului cardio-vascular, manifestata prin inflamarea peretilor venosi si formarea
unor cheaguri de sange (trombi) care obtureaza partial sau total venele provocand embolii (blocarea
brusca a unui vas sangvin sau limfatic). Inflamarea vaselor de sange poate fi anterioara formarii trombilor
sau cauzata de aparitia trombilor prin coagulare intravenoasa.
Inflamarea peretilor venosi sau trombi pot aparea in orice zona a sistemului circulator, in cele mai multe
cazuri insa tromboflebita este localizata la nivelul membrelor inferioare. La debut afecteaza venele
gambei si apoi venele femurului si cele din zona iliaca.
Tromboflebita nu reprezinta un pericol imediat pentru pacient, insa in situatii particulare venele blocate
pot genera infectii sau deteriorari ale tesutului invecinat datorita circulatiei periferice defectuoase.
Ca manifestari se remarca dureri spontane la nivelul gambei sau a musculaturii plantare, cresterea
temperaturii locale si stare febrila, mers dificil si schiopatat, stari de anxietate si tahicardie. O manifestare
particulara a acestei afectiuni o reprezinta tromboflebita varicoasa, provocata de complicatii ale varicelor.
Tromboflebita apare frecvent in insuficienta cardiaca, dar si in alte afectiuni insotite de staza venoasa,
datorita imobilizarii prelungite. Poate aparea in boli casectizante si in primul rand in cancer, in boli ale
sangelui (leucemii, anemii, poliglobulii), in febra tifoida, in ischemii arteriale masive, supuratii,
traumatisme, varice, dupa antibiotice si corticoizi. Boala debuteaza printr-un cheag primitiv, ingloband
trombocite si hematii intr-o retea de fibrina, urmat de un cheag secundar de staza (cheag rosu), care creste
progresiv in ambele sensuri, dar mai ales spre inima, putand ajunge uneori pana la o lungime de 50 cm. in
aceasta faza, aderand slab de peretele venei, cheagul se poate fragmenta, producand embolii - stadiul de
flebotromboza . Dupa 5-6 zile cheagul se organizeaza, fixandu-se solid de peretele venos - stadiul de
tromboflebita.

Profilaxie
Profilaxia tromboflebitelor urmareste impiedicarea trombozei venoase prin evitarea unui repaus
prelungit la pat ininsuficienta cardiaca, in infarctul miocardic, a bandajelor compresive in
perioada postoperatorie.
Pacienii suferinzi de tromboflebit venoas acut sau superficial prezint anumite
particulariti specifice afeciunii purtate. Kinetoterapeutul este nevoit s se confrunte cu
tumefierea membrului sau zonei afectate, dureri puternice, temperatur ridicat la nivelul zonei
vizate, schimbarea culorii tegumentului i varice. De asemenea n cazul unei tromboflebite
postoperatorii, kinetoterapeutul va ine cont i de stadiul de vindecare al rnii, nivelul de
cicatrizare, existena posibilitii agravrii plgii i medicaia pacientului, care poate restriciona
anumite aciuni care aparin complexului de exerciii necesar recuperrii.

n cazul recuperrii tromboflebitei venoase la nivelul membrelor inferioare, kinetoterapiaocup

un rol primar n meninerea staticii, tonifierea musculaturii i realizarea micrilor membrelor
inferioare corecte necesare recuperrii incluznd programe bine realizate folosite n majoritatea
afeciunilor membrelor inferioare
Beneficiile aduse pacientului de ctre terapia efectuat pot fi urmtoarele:
-

reducerea durerilor;
relaxarea musculaturii ncordate;
mbuntirea forei i rezistenei musculare;
reducerea efectelor dobndite n urma ntreruperii activitilor fizice;
stimularea funcionrii aparatului circulator i respirator;
reducerea tumefierii;
creterea rezistenei musculare;
creterea mobilitii articulare;
deblocarea canalului venos;
irigarea sectoarelor venoase blocate;
rectigarea siguranei n mers;
recuperarea capacitii pacientului de a realiza aciuni normale pentru ceilali indivizi.

Programul de reuperare terapeutic pentru tromboflebita venoas profund sau superficial se va

axa pe stimularea circulatorie n reelele venoase ale pacientului. Tehnici i metode:
-

masaj;
tratament postural;
balneoterapie;
-tratamente naturiste

Statiuni recomandate pentru recuperare:

Vatra Dornei-Statiunea este situata n nordul Romniei, ntr-o depresiune a Carpatilor Orientali
Depresiunea Dornelor
Factori naturali de cura:
Ape minerale carbogazoase, feruginoase, slab bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone;
namol de turba transportat de la Poiana Stampei si folosit la tratament atat sub forma de bai de namol, cat
si la impachetari; bioclimat montan cu caracter tonic stimulent.
Tipuri de proceduri si instalatii de tratament:
Instalatii pentru bai calde cu apa minerala carbogazoasa la vane; instalatii pentru bai calde de namol si
pentru impachetari cu namol; buvete pentru cura interna cu ape minerale; instalatii pentru mofete

artificiale; instalatii pentru electro- si hidroterapie; mecanoterapie; instalatii pentru aerosoli; sala de
gimnastica medicala, masaj medical; cura de teren.

Plan de exercitii :
1.Ridicarea alternativa a genunchilor la piept;
2.Din asezat pe scaun se executa rotiri spre dreapta si spre stanga alternativ a labei piciorului;
3.Din culcat dorsal se executa forfecari de picioare;
4.Din culcat dorsal se impinge cu un picior apoi cu celalalt intr-un perete realizandu-se o
contractie izometrica;contractia izometrica stimuleaza direct intoarcerea venoasa si impiedica
stagnarea sangelui;
5.Din culcat dorsal flexia gambei pe coapsa iar la extensia acesteia se opune rezistenta
externa;
6.Din decubit dorsal cu piciorul ridicat deasupra planului corpului se executa flexie plantara
contra unei rezistente externe;
7.Se executa tipuri de mers;se pleaca in mers pe varfuri pe o lungime apoi se continua cu
mers pe calcaie si apoi mers lent cu respiratie;
8.O metoda specifica aplicata pentru aceasta afectiune este Gimnastica Brger ce consta in:
-Principiu: creterea debitului sanguin n membre prin golire i apoi umplere.
- pacientul st n decubit dorsal cu membrele n poziie la 50 grade un minut;
- se produce apoi umplerea, n poziie aezat i gambele atrnate un minut;
- se efectueaz alternativ golire-umplere, apoi decubit dorsal n timp dublu;
- se repet de cinci-ase ori/zi, consecutiv; - se pot asocia micri circulare ale picioarelor.